PROIECT S.A.

TRGU MURES

Proiect nr.6206/2005
PUZ - Unirii etapa I+II

S.C.

MEMORIU GENERAL
1. Introducere
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
Denumirea lucrarii:

PLAN URBANISTIC ZONAL

zona rezidentiala UNIRII, etapa I+II

Beneficiar:

Primaria municipiului Trgu Mures

Proiectantul lucrarii:

S.C. Proiect S.A. - Tg.Mures,

str.Tineretului nr.2

Subproiectanti,
colaboratori:

S.C. Rapidproiect S.r.l. Trgu Mures

Data:

2005

Compartimente proiectare:
S.C. Distrigaz Nord SA Tg.Mures
S.C. Romtelecom SA Tg.Mures
S.C. Electrica SA Tg.Mures

Planul urbanistic zonal - zona rezidentiala Unirii, a fost ntocmit n

baza temei de proiectare formulata de beneficiarul lucrarii (tema anexata la
studiu) si care stabileste principalele cerinte, precum si obiectivele ce se
intentioneaza a fi atinse prin acest studiu.

1.2. Obiectul lucrarii

Planul urbanistic zonal reprezinta un instrument de gestionare a
interferentelor activitatii diferitelor colectivitati, ce compun populatia unui
teritoriu si a nevoilor acestora.
Autoritatea locala, care gestioneaza nevoile comunitatii n cadrul
strategiei globale la nivelul localitatii, stabilite prin planul urbanistic
general, pe termen mediu, are nevoie de instrumente functionale, de tipul
planului urbanistic zonal, care prin prevederi sectoriale, ce se nscriu n
prevederile PUG, sa-i permita materializarea pas cu pas a acestei strategii.
n acelasi timp studiile secventiale ce nsotesc de regula cererile de
autorizare, de constructii, (de tipul planurilor urbanistice de detaliu), au
nevoie de coordonare pe ansamblul teritoriului acoperit, n asa fel nct
prevederile finale sa fie coerente si corelate.
Aplicarea prevederilor planului urbanistic zonal se estimeaza a avea
doua faze:
gestionarea crizei functional-relationale a teritoriului studiat, n
scopul reechilibrarii dezechilibrelor;
gasirea unui model optimizat al zonei pe termen mediu si lung
si adaptarea continua a acelor reguli de dezvoltare, care sa
sustina acest model.
Obiectul lucrarii este definit n continuare prin preluarea datelor din
tema elaborata de beneficiar.
Scopul lucrarii este elaborarea Planului urbanistic zonal pentru
terenul delimitat de str.Voiniceni, str.Principala din Sncraiu de Mures,
limita de vecinatate a intravilanului Trgu Mures, cu comunele Sncraiu de
Mures, Sntana de Mures si Voiniceni, precum si a regulamentului local
de urbanism aferent.
2

Necesitatea lucrarii deriva din:

nevoia de a reglementa zona rezidentiala Unirii, zona n care
exista o presiune ridicata pentru autorizarea de constructii de
locuinte si alte functiuni din partea proprietarilor - si care nu
dispune nca de un sistem de circulatie de interes local
dimensionat corespunzator si integrat n sistemul urban si
periurban de circulatie si de retelele tehnico-edilitare aferente
pentru a se putea satisface cerintele de autorizatii de construire n
zona;
crearea instrumentului de lucru necesar gestiunii dezvoltarii
urbanistice a zonei respective a municipiului;
materializarea politicii de dezvoltare urbanistica a Consiliului
local - pentru zona respectiva - n instrumentul de lucru juridic
specific - Planul urbanistic zonal si Regulamentul aferent precum si armonizarea acestora cu cel la nivel de municipiu.

Date privind amplasamentul si principalele obiective

Zona de studiu este n suprafata de cca 350,0 ha si cuprinde
majoritatea terenurilor situate pe malul drept al rului Mures, din
municipiul Trgu Mures, zona delimitata de str.Voiniceni si liniile de
demarcatie ntre intravilanul Trgu Mures si comunele Sntana de Mures,
Sncraiu de Mures si Voiniceni. Terenul prezinta o panta nesemnificativa,
iar n foarte putine zone, natura solului prezinta un potential pericol de
alunecare (zona de nceput de dealuri cuprinse ntre str.Remetea si
str.Voinicenilor).
Proprietarii terenurilor solicita construirea de locuinte individuale si
alte functiuni, de servicii sau mica productie. Pentru zone restrnse
3

delimitate de strazi existente, s-au ntocmit prin grija proprietarilor Planuri

Urbanistice de Detaliu pentru relotizare si amplasare de diferite functiuni.
n alte cazuri lotizarile s-au efectuat prin vnzarea terenurilor fara a se tine
cont de necesitatile dezvoltarii unei trame stradale si a unei retele de
utilitati coerente pentru ntreaga zona. De aici rezulta la ora actuala aparitia
unor disfunctionalitati si necesitatea elaborarii unui plan coerent de
dezvoltare a sistemului de retele de utilitati, n special ceea ce priveste
reteaua de apa-canalizare.
Actualmente o suprafata de cca 27,5 ha teren este n proprietatea
Statului Romn. Dezvoltarea fondului construit este conditionata de
dezvoltarea unei retele de circulatie locala. Aceasta trebuie sa fie clar
definita, astfel nct sa asigure exploatarea optima a terenurilor din punct
de vedere al construibilitatii. Datorita schemei preexistente stabilite prin
Planul Urbanistic General, dezvoltarea retelei de circulatie locala poate sa
impuna anumite constrngeri, mergnd pna la necesitatea ca anumite
portiuni din zona studiata sa fie relotizate cu rezervare de terenuri pentru
culoare de circulatie sau echipamente tehnice. Acest lucru poate sa fie
impus si de necesitatea exploatarii rationale a loturilor. n acest sens sunt
de dorit loturi, care sa ndeplineasca conditiile impuse de Regulamentul
general de urbanism aprobat prin HG 52/1996 si Regulamentul aferent
Planului Urbanistic General aprobat.

Domenii de utilizare
Gestiunea urbanistica a zonei rezidentiale a cartierului Unirii
(fundamentarea deciziilor Consiliului local al municipiului Trgu Mures n
ceea ce priveste dezvoltarea urbanistica, economica si sociala a zonei
respective, precum si a activitatii curente a Biroului de Urbanism fundamentarea emiterii certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de
construire, n special a Serviciului de autorizari n constructii si a Biroului
de gestiune urbana).

Efecte sociale si economice scontate:

crearea instrumentului de baza necesar Primariei pentru

gestiunea dezvoltarii urbanistice a zonei rezidentiale Unirii - Trgu Mures,

ntarirea legalitatii n domeniul urbanismului, precum si sensibilizarea si
cresterea responsabilitatii populatiei fata de problemele dezvoltarii
urbanistice si de calitate a vietii din zona, n care doresc sa investeasca.

demararea etapelor urmatoare pentru ntocmirea studiilor

tehnico-economice pentru dezvoltarea retelelor de circulatie si a retelelor

tehnico-edilitare, n vederea cuprinderii acestora n programele si
proiectele de buget pe anii urmatori.

1.3. Surse documentare

Principala documentatie prin care s-a stabilit profilul functional al
zonei este Planul urbanistic general, att cel ntocmit n 1991 (etapa I), ct
si prevederile cuprinse n Planul urbanistic general etapa II (2000) aprobat,
precum si Regulamentul de urbanism aferent acestuia. Studiul include si
5

elemente din documentatiile privind zona periurbana (studiul PATN si

PATJ).
S-au mai folosit ca surse de documentare studiile preliminare
ntocmite pentru PUG etapa II-a (locuire, sociologie, retele de utilitati,
studiu de circulatie - propuneri preliminare, economic, mediu).
Studiul

integreaza

prevederile

documentatiilor

de

urbanism

aprobate:
Planuri urbanistice de detaliu elaborate pna la momentul
definitivarii PUZ Unirii.
Problema echiparii tehnico-edilitare (ndeosebi a alimentarii cu apa
si canalizarii), fiind determinanta pentru configuratia finala a zonei, studiul
include o documentatie specifica acestei probleme.
Suportul topografic al planului urbanistic zonal l constituie baza
topografica

orasului,

ntocmita

la

scara

1:1000

pe

cale

aerofotogrametrica, reactualizata de colectivul topografic al S.C. Proiect

S.A. - Tg.Mures, prin masuratori n teren.

1.3. Surse de documentare

Baza topografica este constituita din carourile scara 1: 50000,
1: 0000, 1:5000, 1:2000, completate cu :
reactualizare ridicari topo realizata de catre S.C. Proiect S.A. Tg.Mures scara 1:1000
date culese pe teren sau din documentatii existente,
date privind retelele de infrastructura,
date si elemente necesare pentru dezvoltare, preluate din :

Planurile Urbanistice Generale al municipiului Trgu-

Mures,
6

 PUG-urile localitatilor comunelor Sntana de Mures si

Sncraiu de Mures ( avizate de Comisia tehnica de amenajarea
teritoriului si urbanism a Consiliului Judetean Mures, aprobate cu
Hotarrile Consiliilor locale ale comunelor Sntana de Mures si
Sncraiu de Mures),
ale Planurilor Urbanistice de Detaliu ntocmite, avizate si
aprobate de catre Consiliul Local al Municipiului Trgu-Mures.

Studiul geotehnic ntocmit de catre geol Gagyi Peter

proiect nr 6206.0/2004.

2. Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice

2.1. Incadrarea n localitate, aspecte generale, ncadrarea n
prevederile Planului urbanistic general (etapa II)
Zona studiata prin planul urbanistic zonal ce face obiectul acestui
studiu se afla n intravilanul aprobat al municipiului Trgu Mures (etapa II
- elaborat n anul 2000). Este situata pe malul drept al rului Mures, n
zona de nord-vest a municipiului, fiind delimitata de restul orasului de
marile comune din vecinatatea acestuia.
Principala artera din reteaua stradala o constituie str.Voinicenilor.
Gruparea functional-urbanistica, constituita pe malul drept al rului
Mures, este delimitata spre nord si est de limita de vecinatate cu comunele
Sntana de Mures si Voiniceni, spre vest de limita de vecinatate cu comuna
Sncraiu de Mures, spre sud de str.Principala din Sntana de Mures si
malul rului Mures, spre est de traseul strazii Voinicenilor.
Gruparea functionala constituita pe partea opusa a strazii
Voinicenilor si care nu face parte din teritoriul studiat, este delimitata spre
nord de limita de vecinatate cu comuna Sntana de Mures, spre est de
7

malul Muresului, spre sud si vest de str.Voinicenilor ce reprezinta limita

prezentului studiu. Aceasta zona ntruneste elemente functional-urbane de
aceea factura cu cele caracteristice zonei studiate.
n studiile precedente de urbanism (Plan Urbanistic General etapa I
si II) pentru gruparea functionala situata pe malul drept al rului Mures, s-a
stabilit ca principala functionalitate, amplasarea de cladiri de locuit
individuale sau colective, de alte functiuni de servicii sau mica productie,
compatibile cu specificul rezidential preexistent al zonei.
Aceeasi destinatie functionala este stabilita si pentru zona situata
aferenta laturii estice a strazii Voinicenilor, descrisa mai sus. Pe o
importanta portiune aferenta zonei descrise, se aplica regimul interdictiei
temporare de construire pna la ntocmirea de planuri urbanistice zonale
sau/si de detaliu care sa stabileasca o dezvoltare coerenta n concordanta
cu prevederile PUG-Tg.Mures si a studiilor de dezvoltare periurbana
existenta.
Din punct de vedere al schemei generale de circulatie, Planul
urbanistic general etapa II-a, propune o posibila legatura de traversare
(pe directia nord-est-sud-vest a municipiului Trgu Mures), printr-o artera
de circulatie de categoria a II-a, realizata pe malul drept al Muresului,
aceasta artera ar lega cartierele Mureseni si 22 Decembrie precum si zonele
de comune din vecinatatea orasului, pe un traseu situat pe malul drept al
rului Mures. Toate variantele propuse pentru Planul urbanistic general ca
alternative de dezvoltare, contin aceste prevederi pentru zona malului
drept.
n zona de amplasare a Planului Urbanistic Zonal - ZONA
REZIDENTIALA cartier Unirii, zona situata exclusiv pe teritoriul
administrativ a municipiului Trgu-Mures, s-a dezvoltat n timp o zona de
locuit de tip colectiv cu regim mare de naltime, nefinalizat si implementat
8

ntre tipul de locuire unifamilial, cu regim mic de naltime. Zona de

servicii, unitati de productie existente sau dezvoltat haotic, sunt mprastiate
n teritoriu, astfel nct nu exista o zona industriala/de depozitare bine
stabilita.
Zona studiata este strangulata si este situata ntre 2 teritorii
administrative nvecinate, deci la limita lor, unde s-au promovat constructii
pentru locuire, constructii noi, realizate n ultimul timp, sunt cuprinse ntre
rul Mures si dealurile situate la nord
Zona studiata este formata din terenuri construite si neconstruite.
Deci exista terenuri libere, fara constructii, avnd categoria de terenuri
agricole, majoritatea lor sunt aflate n proprietatea persoanelor fizice sau
juridice.
Terenurile zonei situate se afla n zona plana a luncii rului
Muresului, dealurile situate la nord si teritoriile administrativeintravilanele localitatilor Bardesti si Sntana de Mures, comuna Sntana de
Mures si Sncraiu de Mures, comuna Sncraiu de Mures.
Dezvoltarea retelelor tehnico edilitate, de transport energie electrica
produs corespunzator dezvoltarilor realizate n timp, n consecinta, strict la
nevoile imediate si concrete, coexistnd cu cele existente.
n conditiile actuale, dar mai ales pe termen mediu si lung sunt
prioritare urmatoarele:
stabilirea functiunilor si zonificarii teritoriului studiat,
asigurare zone pentru institutii si servicii publice, zone de dotari
necesare populatiei din zona,
stabilirea traseelor si profilelor arterelor majore de circulatie
rutiera,
mentinerea si modernizarea strazilor existente,
9

 realizarea unei trame stradale n retea, functie de trafic, intensitate

a circulatiei existente si preconizate,
mbunatatirea echipamentelor si mbracamintilor pentru strazile
existente,
masuri de retehnologizare, transformarea, modernizare a
unitatilor de productie existente pentru a obtine performanta
conform cerintelor actuale, dar mai ales pentru viitor,
asigurare terenuri pentru dezvoltare productie / depozitare /
servicii,
asigurare terenuri de sport, spatii verzi, parcuri, scuaruri
masuri si actiuni pentru protectia mediului.
Conditia necesara si obligatorie este promovarea investitiilor,
asigurarea dezideratului de a construi locuinte individuale, asigurarea
cadrului legislativ necesar unei locuiri durabile, tinnd cont si de interesul
fata de zona.
Mentinerea unui mediu curat, nepoluat, realizarea unei trame si
structuri urbanistice vor duce la o revigorare economica a municipiului dar
si a regiunii.
Pe termen lung este necesar sa se asigure coordonarea prin studii
teritoriale a tonelor din extravilan, necesare pentru devierea caii ferate si
realizarea Drumului Expres, Varianta de ocolire a municipiului de pe malul
drept al Muresului care va avea importanta pentru toata zona de Cmpie a
Transilvaniei.
Se impune respectarea si asigurarea cadrului legal de implementare
si promovare a investitiilor preconizate prin studiile si proiectele elaborate
anterior, si pentru promovarea dezideratului de a se putea construi pe
terenul studiat n suprafata de cca 350,00 ha.
10

Zona studiata este teren situat la nordul municipiului ntre

intravilanele localitatilor Sntana de Mures si Sncraiu de Mures.
Zona studiata este partial ocupata de constructii, majoritatea
terenului este liber, plan, dar si cu pante mici, mai accentuate la nord si
este situat n vecinatatea unui important drum judetean: D.J.135 si a
viitoarei Variante de ocolire a municipiului.
Posibilitatea de completare si mobilare a zonei cu noi obiective,
pentru care s-a manifestat un deosebit interes din partea populatiei este
motivul pentru care se fac propuneri; n prezenta documentatie ce va
reglementa din punct de vedere urbanistic si juridic modul de amplasare si
construire.
Din concluziile studiilor anterioare, majoritatea PUD - uri, rezulta ca
necesare studierea, aprofundarea si analizarea urmatoarelor aspecte:
respectarea dreptului de proprietate,
modernizarea strazilor existente
continuarea bulevardelor ncepute si neterminate,
stabilirea terenurilor necesare pentru dezvoltare,
zonificarea functionala a zonei studiate,
integrarea noilor constructii si amenajari cu cadrul natural si
construit,
asigurarea cu utilitati,
introducerea n intravilan de noi suprafete necesare dezvoltarilor,
reglementarea zonelor de protectie cerute de lege,
ntocmirea Regulamentului Local de Urbanism.
Terenul studiat, n suprafata de cca 350,00 ha din care majoritatea
este teren situat n intravilanul municipiului.

11

Terenul studiat, este format din terenuri agricole, drumuri si ape,

zone ocupate de constructii cu functiuni de la locuinte, dotari, unitati de
productie agricola sau industriala. Zona studiata cuprinde cca 150 ha
terenuri libere, plane si neconstruite, n cea mai mare parte proprietate
particulara.
Accesul actual n zona se asigura printr-un singur pod peste rul
Mures si prin D.j.135 spre zona de Cmpie a Transilvaniei, drum n stare
rea, subdimensionat.

2.2. Analiza geotehnica a terenului

Zona studiata este definita n Planul Urbanistic General, ca o zona
fara mari probleme din punct de vedere geomorfologic dar cu o anumita
specificitate rezultata din desfasurarea ei n vecinatatea albiei rului
Mures.
Din acest motiv planul urbanistic zonal este nsotit de un studiu
preliminar complet, privind conditiile geomorfologice ale terenului, anexat
documentatiei.
Din analiza efectuata, rezulta conditiile de construibilitate, structura
geomorfologica a acestuia, relatia si comportamentul terenului n raport cu
apele meteorice pluviale, precum si cu cele aflate n diferitele straturi
freatice.
n conditiile geologice si geomorfologice date, lund n considerare
si evolutia naturala n trecut a amplasamentelor, ce compun zona studiata,
se disting urmatoarele aspecte:
Generalitati

12

Amplasamentul se afla la nord-vest de albia rului Mures, fiind

delimitat lateral - dinspre sud-vest si nord-est de localitatile Sngeorgiu de
Mures si Sntana de Mures.
Din punct de vedere geomorfologic, majoritatea suprafetei
amplasamentului se ncadreaza n lunca majora a rului Mures, cu
suprafata aproximativ orizontala. Lund n considerare toata zona n
studiu, apar pante de teren cu nclinari nensemnate din punct de vedere
geotehnic. Nu exista pericol de producerea alunecarilor de teren.
Conform ncadrarii geologice si geomorfologice, terenul de fundare
este alcatuit din roci de origine aluviala, la partea superioara cu granulatie
fina, spre adncime grosiera. Complexul aluvial s-a sedimentat pe stratul
de baza din punct de vedere geotehnic - o argila marnoasa,
supraconsolidata, impermeabila. Argila marnoasa are sute de metri
grosime.
Peste argila marnoasa s-a format o pnza freatica de apa subtrana, cu
nivel hidrostatic (NH) variabil, n functie de conditiile meteorologice,
respectiv de cantitatea precipitatiilor atmosferice infiltrate n teren ntr-un
anumit interval de timp.
n vederea caracterizarii stratificatiei s-au prelucrat datele a 11 foraje
geotehnice existente, mai reprezentative. Planul de situatie si 4 profile prin
foraje sunt anexate.
Stratificatia terenului
La suprafata apare sol vegetal, negru sau cafeniu nchis, pna la
adncimea de 0,50 1,00 m (nr.1 pe profil). Foarte rar pot apare si
umpluturi de pamnt a caror grosime nu depaseste 2,00 m (nr.2).
n intervalul de adncime dintre suprafata stratului de pietris cu nisip
si solul vegetal, se afla partea fin-granulara a aluviunilor, dispusa uneori n
13

stratificatie lenticulara, cu grosime variabila, cuprinsa ntre 0,502,50 m.

n intervalul de adncime amintit anterior, apar urmatoarele tipuri de roci:
argila prafoasa - nr.3; ml negru - nr.4; nisip mijlociu-fin - nr.6 si praf
argilos, nisipos (nr.7).
Suprafata stratului de pietris cu nisip este ondulata, se gaseste la
adncimi cuprinse ntre 0,80 0,30 m de la suprafata terenului. Pna la
limita inferioara a zonei de influenta, care se afla n stratul de pietris cu
nisip, nu sunt intercalatii cu roci cu caracteristici nefavorabile din punct de
vedere geotehnic.
Stratul de baza - argila marnoasa - se afla imediat sub stratul de
pietris cu nisip, la adncimea cuprinsa ntre 5 6 m fata de nivelul
terenului.
n aria de teren n studiu, terenul de fundare este alcatuit din
categoria pamnturilor coezive si necoezive. Cele coezive (argila prafoasa,
mlul si praful argilos, nisipos) - sunt plastic moi - pl. vrtoase, putin
permeabile, cu compresibilitate medie-mare. Rocile necoezive - nisip si
pietris cu nisip - au compresibilitate medie-mica. Din punct de vedere a
capacitatii portante, se remarca prezenta stratului de ml, roca compresibila
si cu capacitate portanta mica, tocmai la adncimea obisnuita de fundare,
n zona centrala a amplasamentului.
Conditii hidrogeologice
Nivelul hidrostatic (NH) al apei freatice se afla ntre adncimile
cuprinse ntre 1,30 3,00 m de la suprafata terenului. Pe baza datelor
existente, n perioadele cu NH maxim, nivelul apei se afla cu cca 0,50 m
deasupra nivelelor mentionate. Astfel, n perioade cu nivel maxim, n zona
F1, F2, situatia respectiva poate sa cauzeze probleme specifice n faza de
executie a fundatiilor.

14

Indiferent de pozitia n cadrul zonelor delimitate prin studiu

geomorfologic, pentru fiecare amplasament, pe care se vor solicita lucrari
de constructie sau amenajare, se vor prezenta studii de specialitate,
geotehnice cu foraje, analiza nivelului hidrostatic al apei, profile de
stabilitate a terenului, acolo unde este cazul, ntocmite de personal
autorizat.

2.3. Analiza fondului construit

n zona studiata exista constructii, deci zona care face obiectul
prezentului PLAN URBANISTIC ZONAL este formata din terenuri
cuprinse n intravilan si extravilan, construite si neconstruite, grupate n
zone functionale, dupa cum urmeaza n tabelul de mai jos:
Nr.
ZONE FUNCTIONALE
crt.
1 ZONA DE LOCUIT

EXISTENT
suprafata
%
126,80
35,26

-locuinte cu regim mic

109,95

-locuinte cu regim mare

16,89

2 DOTARI

5,50

1,53

3 ZONA INDUSTRIALA/DEPOZITARE

1,20

0,33

4 ZONA AGRICOLA/SERE

3,40

0,94

5 ZONA SPORT SI AGREMENT, SPATII VERZI

ZONE DE PROTECTIE

15,75

4,38

6 ZONA CIRCULATII

35,50

9,87

7 GOSPODARIE COMUNALA

3,75

1,04

8 ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA

11,50

3,20

9 TEREN LIBER NECONSTRUIT/REZERVE

153,66

42,73

2,50

0,72

359,56

100%

10 APE
11 PADURI
TOTAL ZONA STUDIATA

Identificarea fondului construit, s-a facut pe baza cartarilor pe teren

dupa reactualizarea bazei topografice.
15

Fondul construit este alcatuit preponderent din locuinte individuale

si colective, ce au compus zona traditionala de locuinte, dezvoltata mai
ales n partea mediana a unitatii teritoriale studiate (str.Voinicenilor).
Locuintele individuale sunt n general cladiri n stare buna, alcatuite din
materiale durabile, cu regim de naltime parter, parter si un nivel sau
parter, un nivel si mansarda. Aceasta situatie se ntlneste n lungul
strazilor traditionale de acces sau de legatura cu teritoriul orasenesc situat
pe malul stng.
Alta categorie de constructii existente n zona, preponderent la latura
sudica a zonei studiate si n partea centrala sunt blocurile cu locuinte
colective, realizate n general cu parter si patru nivele sau parter si opt
nivele. Starea acestora este buna, fiind construite relativ recent.
Cladiri de locuit din materiale mai putin durabile si n stare mediocra
sau rea, sunt cele situate n adncimea fronturilor principalelor cai de acces
catre Sncraiu de Mures si n zona Remetea.
Dintre cladirile cu alta destinatie dect cea de locuire, sunt cladirile
care ndeplinesc functiunea de dotari (cu profil de nvatamnt, de cult, de
alimentatie publica etc.). Aceste cladiri sunt preponderent n stare buna.
Zonele mai mari de productie si servicii sunt cele reprezentate de incinta

n vecinatatea perimetrului studiat se mai gasesc si alte locuinte

colective (blocuri de locuit, n zona strazii Cicio Pop aceasta fiind zona n
care densitatea depaseste pragul minim de rentabilitate pentru echiparea cu
retele (cca 30 locuinte/ha).
O categorie aparte, o reprezinta cladirile de locuit individuale,
realizate n ultimul deceniu, partial ncheiate, partial n curs de finalizare,
cladiri cu regim de naltime parter si mansarda sau parter, etaj si mansarda,

16

n stare buna, dar nu ntotdeauna amplasate optim din punct de vedere

urbanistic.
Cladirile cartate, sunt n general dotate cu racorduri si bransamente
la retelele edilitare, exceptie fac o parte din casele finalizate recent sau
aflate n curs de finalizare, care nu beneficiaza de nici un fel de utilitati.

2.4. Cai de comunicatie

Zona studiata este deservita de:
rumul judetean D.J.135 care limiteaza zona studiata la nord, nord
est. Acest drum este neamenajat, necesita modernizarea traseului
si profilului sau.
drumuri de cmp ce deservesc terenuri agricole, au mbracaminti
de pamnt, se intersecteaza cu strazile localitatii.
Accesul spre zona studiata se face pe drumurile de exploatare
existente, podul de rul Mures si strazile localitatilor nvecinate.
Zona fiind constituita n mod traditional ca zona rezidentiala,
circulatia n interiorul acestei unitati urbanistice este relativ redusa (dictata
de nevoile zilnice de deplasare ale locuitorilor sai - la locul de munca si de
la locul de munca sau spre zona centrala pentru a utiliza dotarile acesteia).
Se nregistreaza nsa si exceptii de la aceasta regula, exceptii ce se pot
clasifica n doua categorii: deplasarile locuitorilor zonei catre centrul
orasului si zonele functionale majore ale acestuia (zone de productie,
sanatate, agrement etc.), deplasari concentrate cu predilectie n zona
mediana a perimetrului studiat - str.Voinicenilor, str. Remetea si deplasari
de tranzit dinspre arealul cartierului Unirii si restul zonelor orasenesti spre
localitatile situate n zona de Cmpie a Transilvaniei spre directia Zau de

17

Cmpie, Panet etc. (deplasari realizate preponderent pe str.Voinicenilor,

str.Prtincipala din Sncraiu de Mures).
n acelasi timp trama stradala este inegal dezvoltata n raport cu
profilul de potentialitate al zonei, existnd n general strazi dezvoltate pe
directia radiala cu foarte putine legaturi transversale, acestea din urma
fiind fie suprasolicitate fie neutilizate din cauza profilelor agabaritice.
Distributia si calitatea cailor de acces, conduce la ideea ca reteaua
strazilor din zona studiata nu se nscrie ntr-un sistem coerent, care sa
favorizeze circulatia din interiorul zonei (inclusiv deservirea loturilor
purtatoare de constructii noi) si nici pe cea de tranzit ntre diferitele unitati
urbanistice, ce dezvolta legaturi relationale cu restul orasului sau cu
teritoriile aflate n afara acestuia.

18

2.5. Echiparea tehnico-edilitara

Pe ansamblu zona ce face obiectul acestui studiu beneficiaza de o
buna alimentare cu energie electrica, gaze naturale, alimentare cu apa si
canalizare, acest fapt contribuind la conturarea potentialului bun de
dezvoltare al zonei si venind n ntmpinarea celor ce doresc realizarea de
constructii noi.
n zona studiata exista canalizare menajera, n zonele construite dar
nu exista retele pe strazile n curs de constituire.
Canalizarea pluviala este asigurata prin santuri si rigole, paralele cu
strazile si drumurile din zona, sau canale de drenaj.
n zona studiata exista retele de alimentare cu energie electrica LEA
110 kV si 20 kV.
n zona studiata exista retele sau sisteme de alimentare cu energie
termica, acestea fiind amplasate n special n zona de blocuri.
Locuintele individuale au sisteme de ncalzire locala, prin sobe de
teracota, centrale termice de apartament, alimentate cu gaze naturale.
n zona studiata exista retele de fibra optica pozate n lungul
D.J.135.

Retele de telefonie
n zona studiata exista retele de telefonie pozate n paralel cu strazile
sau drumurile zonei studiate.
Reprezentnd n mod traditional o zona cu mai putine locuinte
raspndite n adncimea fronturilor n majoritate acestea fiind concentrate
n zona caii de acces dinspre Cmpie, reteaua de alimentare cu apa si
canalizare s-a concentrat n portiunea mediana, fara ramificatii
semnificative.
19

Exista cteva portiuni (zona cu o densitate mai mare a strazilor),

unde datorita constrngerii exercitate de noile cladiri si de nevoile acestora
de alimentare cu apa si canalizare, s-au proiectat solutii de rezolvare a
acestor utilitati. Problema principala pe care ncearca sa o rezolve acest
plan urbanistic zonal, este cea de corelare si coordonare a unui sistem
pentru ntreaga zona, sistem de alimentare cu apa si canalizare integrabil
celor orasenesc existent. Principiile si caile care stau la baza adoptarii unei
astfel de solutii sunt descrise pe larg n studiul preliminar pentru
alimentare cu apa si canalizare anexat documentatiei.

2.6. Regimul juridic al terenului

Terenul studiat n planul urbanistic zonal n suprafata de cca 350,0
ha, se gaseste n majoritate n intravilanul municipiului Trgu Mures si este
proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice si partial domeniul
public de interes local sau national aflat n proprietatea municipiului Trgu
Mures sau a organismelor interesate.
De asemenea pentru zona cailor de acces si spatii aferente acestora
proprietatea apartine domeniului public.
Zona de referinta prezinta spatii libere aferente locuintelor colective
ce alterneaza cu o parcelare relativ neregulata ca forma si dimensiuni,
partial mostenita din perioade mai vechi pentru portiunile locuite n mod
traditional, partial realizata prin vnzari de terenuri n fostele de gradini
sau terenuri agricole unde se realizeaza constructii noi.
n paralel cu actualizarea planurilor topografice n fisele ce figureaza
n anexele studiului s-a facut si identificarea proprietatilor asupra terenului,
cartare ce se va completape parcursul studiului data fiind suprafata foarte
mare pe care se ntinde planul urbanistic zonal si n acelasi timp datorita
faptului ca acest proces de stabilire a proprietatii este n continua
transformare.
20

2.7. Disfunctionalitati
Din analiza situatiei existente si suprapunerea multicriteriala a
elementelor inventariate, sunt de retinut urmatoarele aspecte:
existenta n perimetrul zonei studiate, datorita constitutiei
geomorfologice a terenului, a unor particularitati specifice
anumitor portiuni cere prezinta elemente care influenteaza regimul
de construibilitate. Exista nivele ape apelor freatice dificil de
controlat n portiunile joase, apar zone cu riscuri naturale n zona
versantului estic al strazii Remetea (alunecari de teren) de
anvergura redusa.
parcelarul zonei alcatuit fie din zona aferente locuintelor
colective, fie din terenuri de dimensiuni si forme extrem de
diversificate, rezultat n ultimii ani, mai ales ca urmare a
schimburilor datorate pietii funciare, nu constituie un suport
suficient de solid pentru alcatuirea unei imagini arhitectural
urbanistice de calitate coerente si nu ndeplineste conditiile
necesare de accesibilitate, aliniere, densitate n concordanta cu
caracterul general urban al zonei;
fondul construit, acolo unde este mai recent construit cu locuinte
colective, prezinta o densitate n exces si o imagine excesiv de
monotona, n schimb n zonele nou construite cu locuinte
individuale diverse, acesta desi n stare buna, prezinta o tendinta
de utilizare excesiva a terenului, periclitnd aspectul predominant
natural al zonei;
trama stradala insuficienta si neechilibrata, nu asigura o deservire
eficienta a ntregii zone si prezinta numeroase strazi cu gabarit si

21

profile longitudinale si transversale inadecvate, fara spatii de

parcare;
n afara circulatiei carosabile nu sunt asigurate accese pietonale
sau pentru biciclisti corespunzatoare cu caracterul zonei;
echiparea tehnico-edilitara a zonei nu asigura sistemul necesar de
utilitati, care sa permita functionarea normala a fondului construit,
extinderea acestuia, dar nici protectia corespunzatoare a mediului
natural prin captarea torentilor care degradeaza prin eroziune si
efecte de alunecare unele portiuni din versanti aferenti strazii
Remetea si a noii strazi de legatura

ntre str.Remetea si

str.Voinicenilor.
Aspectele enumerate mai sus se pot sintetiza astfel:
Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele disfunctionalitati.
zona studiata, n conformitate cu prevederile PLANULUI
URBANISTIC GENERAL Trgu-Mures, se prezinta astfel:
terenul studiat este situat n intravilanul localitatii TrguMures, avizat de catre Comisia tehnica judeteana de avizare a
planurilor

de

urbanism

si

amenajarea

teritoriului

cu

nr./2000 si aprobat cu Hotarrea consiliului local cu

nr........
zona studiata este situata pe partea dreapta a rului Mures,
este practic izolata de majoritatea zonelor de locuit sau dotari
legaturile cu municipiul sunt putine, respectiv podul peste
Mures, sau prin ocolire prin strazile Sncraiului de Mures si apoi
podul de la Barajul nou
exista retele de alimentare cu apa, canalizare menajera si
pluviala, fibra optica, gaze naturale, energie termica, etc. ce
22

trebuiesc protejate ca zona protejata fata de constructii si culoare

tehnice.
terenurile necesare pentru promovarea noilor investitii sunt
n majoritate neconstruite, sunt utilizate pna n prezent ca terenuri
agricole, deci propunerile din prezenta documentatie a tinut cont de
limitele de proprietate, fara a avea situatii sau vicisitudini legate de
existenta unor cladiri amplasate care ar putea stopa dezvoltarea.
nu exista zone verzi, spatii plantate.,
pentru sport exista un teren amenajat pe strada Remetea
sau n incintele scolilor,
parcelarile terenurilor sunt cele rezultate ca urmare a
aplicarii de catre administratia locala a Legii nr.18/1991, cu
modificarile ulterioare,
bulevarde ncepute si neterminate

intersectii neamenajate si dimensionate corespunzator

noilor cerinte de dezvoltare a zonei, sau normelor europene,

la nordul zonei studiate este prevazuta amplasarea variantei
de ocolire a municipiului, varianta ce se va confunda cu Drumul
Expres prevazut prin Legea nr.71/1996, ceea ce va aduce un plus de
interes si trafic auto.
Devierea traseului caii ferate paralel cu Drumul Expres, posibilitate
evidentiata de studii anterioare, dar nepromovata de studiul n curs de
elabroare.
n zona studiata, n baza analizei situatiei existente, se constata
urmatoarele disfunctionalitati, redate n tabelul de mai jos:

23

DOMENIU
CIRCULATIE

FOND CONSTRUIT
SI UTILIZAREA
TERENURILOR

SPATII
PLANTATE,
AGREMENT,
SPORT

PROBLEME DE
MEDIU

DISFUNCTIONALITATI

PRIORITATI

-D.J.135 are profil transversal

de 6 m, respectiv 2 benzi de
circulati
-intersectii
neamenajate
corespunzator
-trafic n crestere datorita
dezvoltarii
oraselor
si
localitatilor din zona

-realizarea a 4 benzi de
circulatie
-asigurare si dimensionare
intersectii

-dimensionarea cailor de
circulatie functie de traficul
n crestere
-realizarea de lucrari de arta
necesare-podete
-exista constructii n diferite -extindere zona de locuit
stari
-extindere zona industriala
-teren
suficient
pentru -extindere spatii verzi
dezvoltarea localitatii
-zonificare
functionala -stabilirea
zonificarii
nvechita
ce
nu
mai functionale
corespunde
dezvoltarilor -evitarea
surselor
de
actuale si viitoare
disconfort
-nu exista spatii plantate -creare spatii verzi, pentru
pentru agrement, sport sau sport si agrement
protectie
suficient -spatii de protectie retele
dimensionate
tehnico-edilitare,
-implementare
zone
plantate de protectie avnd
rolul de protectie de noi
habitate si aspect estetic
APA- zona este brazdata de -supravegherea si
canale de colectare si drenare monitorizarea apelor de
ape pluviale
suprafata si de adncime,

-asigurare alimentare cu apa -asigurarea scurgerilor de

din sistemul de alimentare cu ape pluviale
apa al orasului
-asigurare zona de protectie
pentru traseul LEA
-masuri pentru evitarea
poluarii electrostatice,
AER - sursele de poluare sunt -nu se vor admite unitati
determinate de traficul aerian producatoare de noxe,
al LEA, CT. Si trafic auto
-reducerea poluarii chimice
- traficul auto sau vibratii generate de motoare
sonore si acustice si zgomot, -prevenirea si limitarea
24

avnd aceleasi surse

SOL- teren plan cu mici

denivelari
ce
determina
conditii de stagnare prelungita
a apei
- calitatea solurilor sunt
aluvionale, hidromorfe cu
exces de umiditate
- studiu de impact asupra
mediului releva posibilitatea
existentei de substante toxice
si periculoase, petroliere si
diluanti, etc.
-n zona nu exista zone cu
PROTEJAREA
valoare de patrimoniu, pe baza
ZONELOR:
-cu valoare de
normelor sanitare n vigoare,
patrimoniu
cu destinatie speciala sau
-pe baza normelor poluate,
sanitare n vigoare
-culoarele tehnice fata de
-fata de constructii si constructii si retele tehnico
culoare tehnice
edilitare nu sunt definite si
-cu destinatie speciala marcate prin planuri de
-zone poluate
urbanism,
-zonele de culoare LEA
traverseaza ntreaga zona

deteriorarii
-ameliorarea
calitatii
atmosferei
-respectare prescriptii din
studiul de impact
-mentinerea, ameliorarea
calitatii
mediului
si
reconstructia
zonelor
deteriorate

-marcare si definire zone de

protectie fata de constructii
si culoare tehnice pentru
drumuri, cai ferate, retele
electrice, gaze naturale,
-stabilire zona de protectie
conf.
legislatiei n vigoare
-protejarea culoarelor LEA
-protejare UZINA DE APA

2.8. Necesitati si optiuni

Conform temei de proiectare, rezulta cu pertinenta oportunitatea
realizarii unui Plan Urbanistic Zonal datorita faptului ca suprafata de teren
necesara realizarii si implementarii prevederilor PUG-ului nu pot fi
realizate fara o detaliere mai amanuntita.
PUG Trgu-Mures are prevederi urbanistice pentru zona studiata, n
concluzie, sunt necesare propuneri si reglementari urbanistice att pentru
constructii ct si pentru retele tehnico-edilitare, precum si un Regulament
Local de Urbanism aferent zonei.
-n conformitate cu tema de proiectare

25

- se solicita includerea n intravilan a zonei necesare dezvoltarilor,

- definirea zonificarii functionale,
- marcarea zonei de protectie a drumurilor, culoarelor tennicoedilitare, sanitare
- marcarea zonei de protectie pentru LEA, ce se vor stabili n
conformitate cu prevederile legale n vigoare:
- realizarea unei circulatii fluiente cu latimi minime n profil
transversal si longitudinal, pentru drumuri de toate categoriile, normate
astfel nct sa nu se formeze baraje,
Din cele enuntate mai sus, se desprind urmatoarele :
- vor fi afectate terenuri aflate n proprietatea persoanelor fizice sau
juridice, ceea ce presupune necesitatea exproprierii pentru cauza de
utilitate publica, conform Legii nr.33/1994 si a HGR 583/1994.
- n conformitate cu Legea nr.318/2003 privind legea energiei
electrice, art.32 alin.2 Reteaua de transport a energiei electrice este
proprietate publica a statului, inclusiv terenurile pe care aceasta este
amplasata.
- rezolvarea intersectiilor dintre drumuri si strazi functie de trafic,
importanta, fluxuri necesare pentru a nu se produce blocaje pe arterele de
circulatie,
- completarea si definirea gradului de urbanizare a zonei,
- creerea unui aspect arhitectural corespunzator importantei zonei si
functiunilor preconizate,
- echiparea tehnico-edilitara functie de noile investitii, corelarea lor
fata de cele existente,
- asigurarea posibilitatilor de a se construi si dezvolta zona,
- mentinerea si promovarea unui mediu confortant, nepoluat, de tip
urban,
26

-asigurarea posibilitatilor de a se construi ntr-un cadru legal,

-consultarea populatiei.

3. STABILIREA MODULUI DE ORGANIZARE

ARHITECTURAL URBANISTICA, CATEGORII DE
INTERVENTII SI REGLEMENTARI

3.1.Elemente de tema
Tema de proiectare a fost ntocmita de catre beneficiar, initiatorul
lucrarii.
Planul Urbanistic Zonal ZONA REZIDENTIALA cartier Unirii se
elaboreaza n vederea stabilirii traseului, profilului si nodurilor de
intersectie pentru bulevarde si strazi.
Pe baza acestui proiect, se vor ntocmi studii de prefezabilitate,
studii de fezabilitate si proiecte tehnice pentru realizarea lucrarilor tehnicoedilitare (echipare cu retele de apa, canalizare menajera si pluviala, gaze
naturale, energie electrica, drumuri si alei pietonale, spatii verzi, dotari,
etc.).

3.2.Descrierea solutiei de organizare arhitectural-urbanistica

Pentru a descrie modul de organizare arhitectural urbanistica,
punctam obiectivele si scopul urmarit:
Planul Urbanistic Zonal REZIDENTIALA cartier Unirii cuprinde n
zona sa studiata, terenuri private si ale unitatilor teritorial administrative
ale municipiului, terenuri proprietate publica de importanta locala
Functie de destinatia noua, se vor stabili:
-modul si conditiile de schimbari de destinatii,

27

Terenurile necesare pentru amplasarea noilor functiuni se vor marca

si include n mod grupat n zone functionale prestabilite
Remodelarea arhitectural-urbanistica si functionala va oferi noi
posibilitati

de

ocupare

terenului

din

zona

studiata,

potrivit

amplasamentului, marimii, conditiilor de orientare din punct de vedere a

punctelor cardinale si a cadrului natural existent si propus.
ZONE FUNCTIONALE PROPUSE
-ZONA DE LOCUIT, FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
- pe terenurile propuse pentru includere n intravilanul orasului prin
PUD-uri, s-a propus posibilitatea completarii zonei construite cu locuinte
-stabilirea amplasamentelor pentru locuinte de serviciu, din
necesitate, precum si servicii sau functiuni complementare
-ZONA UNITATI INDUSTRIALE/DEPOZITARE
- cuprinde incintele unitatilor existente cu cladirile si instalatiile
tehnologice aferente, precum si preuzinalul ELECTROMURES face parte
din sistemul de productie de interes local, UZINA DE APA este de interes
judetean pentruca transporta apa potabila pe distante mari.
-ZONE DE PRODUCTIE AGRICOLA

- cuprinde zona ocupata de serele din vecinatatea CAP ului de pe

strada Pomilor sau strada Voiniceni,
-ZONE DE PROTECTIE-SPATII VERZI
- n lungul liniilor de nalta tensiune s-au propus zone de protectie,
spatii libere ce nu vor putea fi construite, dar se vor putea cultiva,
- n jurul UZINEI DE APA s-a propus zona de protectie
28

- zonele verzi situate n lungul B-delor propuse, n incintele caselor

unifamiliale, vor completa zonele verzi ale municipiului
- crearea unui parc, scuar
-ZONA DE CIRCULATII
- cuprinde D.J.135, strazi, drumuri de acces la lotizarile preconizate,
platforme ale preuzinalului unitatilor industriale,
- drumuri de cmp ce vor deservi terenurile agricole din zona
studiata,
-ZONA APE
-cuprinde santuri, canale de drenare a apelor pluviale
-TERENURI LIBERE
- terenurile agricole din intravilan si extravilan-ul zonei studiate.

Descrierea solutiei de organizare arhitectural-urbanistica

Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat n vederea stabilirii
urmatoarelor obiective:
-zonificarea functionala a terenurilor
-traseele liniilor de nalta tensiune, conform proiectului de
specialitate,
-trasee, profile si tipurile de drumuri necesare pentru buna
functionare a zonei, functie de existent-propus,
-identificarea terenurilor si proprietarilor terenurilor necesare pentru
construirea si realizarea drumurilor se va face prin Dosar de cercetare
prealabila aferenta drumurilor sau retelelor tehnico-edilitare necesare,
Terenul studiat aferent PUZ ZONA REZIDENTIALA cartier
Unirii, este n cea mai mare parte domeniul privat al unor persoane
29

fizice, DAR SI domeniul public si privat al statului, reprezentate n

mai mica masura.
Modul de amplasare a zonelor functionale au fost stabilite de catre
proiectanti mpreuna cu beneficiarul lucrarii, deci cu administratia
publica locala.
S-au determinat functiunile si modul de amplasare a constructiilor
propuse n cadrul terenului pus la dispozitie. Pentru alte functiuni ce pot sa
apara n timp, precum nevoi de extindere, de dezvoltare n viitor a altor
activitatilor economice, se vor ntocmi Planuri Urbanistice de detaliu prin
nominalizare obiective, determinare functiune, capacitati, etc..
Constructiile care se vor amplasa, vor fi constructii de tip izolat, cu
regim mic de naltime sau mare, specificat pentru fiecare parcela .
Lucrarile de mprejmuire si amenajarile aferente, se vor face
respectndu-se REGULAMENTUL DE URBANISM, limitele de
proprietate si prevederile codului civil privind vecinatatile, sau ale
PUD-urilor ce se vor ntocmi de catre cei interesati.

3.3.Organizarea circulatiei
Analiza circulatiei n zona rezidentiala a cartierului Unirii, are la
baza aspectele relevate de "Studiul de fundamentare PUG - Studiul de
circulatie al municipiului Trgu Mures - Prognoza si terapia traficului" ntocmit de SC VELTONA SRL Timisoara, n anul 2000.
Faza III a lucrarii " Reactualizarea Studiului General de Circulatie"
ca studiu de fundamentare pentru P.U.G. Trgu Mures, are ca principal
obiectiv determinarea traficului de prognoza si elaborarea pe aceasta baza
a propunerilor de dezvoltare a retelei stradale.

30

Prognoza traficului s-a facut pentru doua etape si anume: o etapa pe

termen lung la nivelul anului 2025, cnd se apeciaza ca dezvoltarea
orasului se va stabiliza iar gradul de motorizare va ajunge aproape de
limita de saturatie si o etapa pe termen mediu la nivelul anului 2010 pentru
stabilirea prioritatilor de executie a investitiilor majore de infrastructura
rutiera.
Necesitatile de deplasari de autovehicule pentru etapele de prognoza
2010 si 2025 au fost calculate ca si la etapa actuala separat pentru cele
doua tipuri de vehicule (calatori si marfa) si cele trei feluri de trafic
(interior, penetratie si tranzit), sub forma unor matrici de trafic exprimate
n Vt/14 ore.
Matricele de trafic interior pentru vehiculele de calatori respectiv
marfa au fost calculate cu modelul matematic etalonat n cadrul fazei de
analiza a traficului si tinnd seama de urmatorii factori:
cresterea gradului de motorizare de la 192 veh/1.000 locuitori
n 2000 la 285 veh/1.000 loc n 2010 si la 260 veh/1.000 loc. n
2025;
creseterea numarului de locuitori de la 164.445 n 2000 la
169.000 n 2010 si la 175.000 la 2025;
extinderea intravilanului conform PUG;
restructurarea economiei orasului prin cresterea ponderii
sectorului tertiar.
Obiectivele stabilite prin studiu si care interfereaza cu zona
rezidentiala Unirii sunt:
redistribuirea functiilor pe suprafata orasului conform PUG si
scaderea relativa a atractivitatii de trafic a centrului;

31

 absorbtia sporita a deplasarilor de persoane pe trasee colaterale

cu reducerea solicitarii excesive a traditionalelor cai de acces
din teritoriu spre zonele concentrice orasenesti.
Traficul de penetratie si tranzit a fost calculat avnd n vedere
urmatoarele elemente:
coeficientii de evolutie a traficului pe categorii de vehicule
pentru drumuri nationale si judetene recomandate de MLPAT;
dezvoltarea municipiului Trgu Mures ntr-o forma complexa
de aglomeratie urbana;
realizarea pna n 2025 n zona a unei autostrazi si a unui drum
expres conform prevederilor P.A.T.N;
realizarea pna n 2010 a unui traseu ocolitor pe directia
Sighisoara-Reghin.
La elaborarea propunerilor de lucrari rutiere menite sa satisfaca n
conditii ct mai bune necesitatile de trafic de viitor, s-au avut n vedere n
primul rnd valorile traficului de prognoza si liniile de dorinta ale acestuia,
urmarindu-se concomitent si realizarea urmatoarelor obiective:
devierea traficului de tranzit pe trasee care sa nu afecteze
reteaua stradala a orasului;
asigurarea unor legaturi mai bune ntre reteaua stradala a
orasului si arterele de penetratie;
degrevarea zonei centrale de traficul de traversare;
eliminarea disfunctiilor legate de structura retelei stradale
semnalate n cadrul fazei de analiza a traficului (vezi Anexa
nr.6);
realizarea unei retele stradale care sa ofere conditii bune pentru
transportul n comun si circulatia biciclistilor;
32

 afectarea ntr-o masura ct mai mica a fondului construit

existent n special n zonele rezervate culoarelor de acces si
echiparii cu utilitati;
pentru traseul drumului expres pe directia Sovata - Trgu
Mures-Turda prevazut n P.A.T.N. recomandam ca acesta sa fie
condus prin partea de Nord a orasului traversnd DN 15 ntre
Sngeorgiu de Mures si Ernei, sa treaca la Nord de Sntana de
Mures, Sncraiu de Mures, Nazna si Sntioana de Mures, sa
traverseze din nou Muresul si DN 15 ntre aeroport si Ungheni
si sa se racordeze la autostrada preconizata pe directia BrasovCluj n apropiere de Cerghid; n acest fel drumul va constitui si
o centura pe relatia Turda-Reghin oferind si o legatura
suplimentara pentru partea de nord a orasului cu aeroportul si
zona de agrement de la Vidrasau.
n aceasta idee, rezervarea n cadrul studiului a culoarului aferent,
creerii unei artere majore de tranzit care sa lege partea de sud-vest a
municipiului (inclusiv accesele dinspre Cluj si Sighisoara), cu zona de
nord-est a acestuia (inclusiv accesul pe directia Reghin si localitatea
Sngeorgiu de Mures), pare necesara n conditiile de relief si de regim de
construibilitate existent si n plus este necesara crearea unui sistem stradal
local, legat cu mai multe punct de acces si iesire din zona, fara afecta n
mod esential vocatia rezidentiala si naturala a zonei.
Dimensionarea retelei stradale propuse s-a facut pe baza fluxurilor
de circulatia calculate prin repartizarea matricelor de trafic de prognoza pe
grafurile aferente retelei stradale pentru etapa 2010 respectiv 2025.
Valorile acestor fluxuri si indicatorii tehnico-economici ai retelei se
prezinta n listele din anexele 16 si 17 iar reprezentarea lor grafica este
redata n Anexele 8, 8.1-8.6 si 10, 10.1-10.6. n principalele intersectii
33

fluxurile au fost detailate pe directii de mers si reprezentate grafic n

anexele 9.1 pentru etapa 2010 si 11.1 pentru etapa 2005.
n paralel cu executarea lucrarilor de extindere si modernizare a
retelei stradale se vor urmari prin masuri de gestionare organizarea
circulatiei si amenajarea corespunzatoare a tuturor dispozitivelor de
circulatie. n acest sens n Anexa nr.2 sunt prezentate strazile pe care sa fie
dirijat transportul n comun si traseele recomandate a fi amenajate cu piste
de bicilcete, iar n Anexa nr.13 sunt prezentate recomandarile pentru
instituirea restrictiilor de tonaj pentru vehicule de transport marfa.
O alta problema de mare complexitate ce trebuie avuta n vedere si la
nivelul zonei rezidentiale Unrii, este asigurarea unui numar suficient de
locuri de stationare avnd n vedere ca pna n anul 2025 n Trgu Mures
vor fi cca 63.000 de autoturisme si n jur de 6.000 de vehicule de transport
marfa din care aproximativ o treime autocamioane si autotractoare iar
restul de camionete, furgonete si utilitare. Pentru vehiculele de marfa sunt
necesare spatii de garare pentru toate autovehiculele (situate de regula n
incintele proprietarilor) si locuri de stationare temporara pentru 400-500 de
camioane amplasate n zonele de transfer, n zonele industriale si de
depozitare, precum si n parkinguri amplasate lnga arterele de centura si
penetratie. Pentru autoturisme este recomandat sa fie asigurate spatii de
garare la domiciliul pentru minim 70% din numarul total de vehicule
(restul putnd fi preluat de reteaua de strazi secundare) si parcari publice
de interes general cu un total de cca 10.000 de locuri din care 4.000 n
zona centrala, iar restul n centrele de cartier si zone de mare atractivitate:
gara, zone comerciale, centru de afaceri etc.
3.3.1. Caile de comunicatie

34

n zona studiata se va circula pe drumuri sau strazi, deci cu mijloace

auto s-au pietonal.
Zona studiata NU este traversata de alte mijloace de transport: aero,
CFR., etc.
AEROPORTUL INTERNATIONAL TRGU-MURES, va deservi
de asemenea si zona studiata fara a fi afectata efectiv.

3.3.2. Transportul n comun

Transportul n comun se va desfasura n continuare pe D.J. 135 SAU
str.Voinicenilor si str. Podeni pentru transportul de calatori n tranzit,
Statie pentru calatori nu este necesara, iar pentru opriri sau
stationari ocazionale se propune o supralargire a carosabilului n zona de
drum actual, pentru a oferi posibilitati de intrare att n terenurile din zona
ct si la obiectivele existente si propuse.
Pentru transport n comun, transportul de calatori poate fi prelungit
pna la capatul strazii Remetea si nchiderea unui inel prin strada Pomilor
si Voinicenilor.

3.3.4. Parcaje si garaje

Parcaje si garaje se vor propune prin PUD-uri, n incinte, n limita
terenurilor aferente loturilor, indiferent de functiune.
Daca obiectivele vor solicita parcaje, acestea se vor rezolva
punctual, pentru fiecare obiectiv, respectnd regulile de circulatie, n
conditiile avizelor si acordurilor ce se vor obtine de catre beneficiarii de
investitii, de la detinatorii acestora, pe baza PUD-urilor ce se vor ntocmi
anterior proiectelor de executie.
3.3.4. Sistematizare verticala
35

Avnd n vedere planeitatea generala a terenului studiat,

sistematizarea verticala presupune miscari de terenuri minime, ele se vor
stabili prin proiectele de executie pentru fiecare obiect.

3.4.Zonificarea teritoriului si bilant teritorial

Zonificarea teritoriului studiat propune cuprinderea urmatoarelor
zone functionale: zona de locuit si servicii complementare, zona unitati
industriale/depozitare, zone de productie agricola, zone de protectie-spatii
verzi, zona de circulatii, zona ape si terenuri agricole, libere.
3.5. Regimul de naltime
Regimul de naltime a fost determinat de functiile si destinatia
constructiilor, precum si de zonele de protectie .
Se propune folosirea pantei naturale a terenului si realizarea de
constructii cu regim mic de naltime cu parter, parter si 4 etaj, avnd
functiunile permise de lege.
naltimea maxima a constructiilor va fi de max. +8,00-:-15,00m fata
de cota +0,00 .
n cazul n care se va solicita un alt fel de naltime, aceasta va fi
reglementata printr-o alta documentatie de urbanism ce va fi supusa
avizarii si aprobarii, conform legislatiei n vigoare.

3.6. Regimul de aliniere a constructiilor

Aliniamentele propuse sunt marcate n plansa de reglementari si
propuneri, plansa nr.4. sau cel propus prin PUD-urile ce se vor solicita de
ctre beneficiarii investitiilor viitoare.
Aliniamentul obligatoriu este limita de proprietate a fiecarui teren si
domeniul public sau proprietatile nvecinate, si reglementarile n vigoare.
36

3.7.Modul de utilizare a terenului

Indicii recomandati n lucrare, pentru o utilizare buna a terenului
aferent zonei studiate sunt :
POT = 1,4-1,0 %
CUT = 0,11-0,16
3.8. Echiparea edilitara
n zona studiata exista retele tehnico-edilitare.
3.8.1 Alimentarea cu apa a zonei se poate face din sistemul
centralizat de alimentare cu apa a localitatii: sunt necesare extinderi n
lungul strazilor existente si propuse pentru mentinere de cca. 4,7 km.
3.8.2 Canalizarea menajera si pluviala poate fi asigurata de Statia
de epurare, amplasata n Cristesti sau prin racordare la retelele existente n
zona.
3.8.3 Alimentarea cu caldura -nu este cazul, ea se va rezolva local.
3.8.4.Alimentarea cu energie electrica poate fi asigurata de o retea
de distributie de 20 kw, prin racordare la retelele existente n zona.
LEA de 110 kV existenta, va fi mentinuta n cea mai mare parte,
demolata partial si modificata conform propunerilor de specialitate.
Solicitarea propunerilor de deviere implica demontarea unor trasee
si reamplasarea lor pe un alt circuit, ceea ce presupune redarea n circuit
agricol a suprafetelor eliberate de constructiile stlpilor, sau ocuparea de
noi suprafete.

37

3.8.5 Alimentarea cu gaze naturale poate fi asigurata prin racordare

la reteaua de presiune redusa din zona nvecinata, situata paralel cu
drumurile si strazile existente si propuse, pentru care sunt/nu sunt necesare
extinderi, functie de zona de racord.

3.8.6. Telecomunicatii. Constructiile propuse pot fi deservite de

retele telefonice, sau se vor folosi telefoane mobile.
3.9. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
3.9.1. Lista obiectivelor de utilitate publica
- b-dul Decebal
- bdul Burebista
- drum de acces
- retea de alimentare cu apa
- retea de gaze naturale
- retele de alimentare cu energie electrica
- stlpi de nalta tensiune,
- retele de transport energie electrica 110 kV
- canalizare menajera si pluviala.

3.9.2.Tipul de proprietate a terenurilor

Terenul studiat este format n majoritate din terenuri agricole, din
care o parte sunt cuprinse n intravilanul orasului, n proprietatea primariei.
Tabelul de mai jos releva situatia propusa, fata de cele doua teritorii
administrative ale zonei studiate, dupa cum urmeaza:
Din punct de vedere al zonificarii existente si propuse, sunt necesare
miscari de terenuri ce vor fi dobndite n conformitate cu legislatia n
vigoare, respectiv circulatia terenurilor.
38

n concluzie, vor fi necesare exproprieri pentru care se va urma

procedura conform Legii nr.33/1996 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publica.
3.9.3.Circulatia terenurilor
Regimul juridic al terenurilor EXISTENTE este consemnat n fisele
de cartare si identificare si releva faptul ca majoritatea terenurilor sunt
private.
Pentru demararea executiei proiectului de echipare sunt necesare
miscari de terenuri, dintr-un domeniu n altul, pentru amplasarea definitiva
a retelelor sau temporara, pe durata executiei lucrarilor.
Cumpararea sau exproprierea suprafetei necesare pentru drumuri,
amplasarea noilor stlpi de nalta tensiune, retele de apa, canal, gaze
naturale de la persoanele fizice sau juridice se va face prin negociere
directa, iar n cazul neconcordantelor de interese, aceste se va obtine prin
expropriere, n conditiile Legii nr.33/1996.
n concluzie, vor fi necesare exproprieri pentru care se va urma
procedura conform Legii nr.33/1996 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publica.
Prezentul studiu se ncadreaza n prevederile PUG-ului avizat si
aprobat si ale R.G.U. conform prevederilor H.G.R.525/1996, a studiilor si
proiectelor elaborate anterior. Prin propunerile formulate si dezvoltate an
etapa viitoare, studiul va ridica valoarea urbanistica a zonei si va raspunde
nevoilor actuale si viitoare de dezvoltare.
Regiile si societatile comerciale furnizoare de utilitati, mpreuna cu
primaria orasului si beneficiarul lucrarii vor ntocmi un program pentru
demontare, reamplasare retele tehnico edilitare, si de modernizare a
strazilor/ drumurilor propuse
39

Este necesara includerea n intravilan a suprafetei cuprinse ntre

actualul Drum de cmp situat n continuarea strazii Pomilor ntre strada
Remetea si str. Voinicenilor.
Pe baza Planului Urbanistic Zonal, se vor emite Certificatele de
Urbanism (CU), si Autorizatiile de Construire (AC) pentru toate tipurile de
investitii preconizate, pe baza PUD-urilor ce se vor ntocmi.
Remodelarea arhitectural-urbanistica si functionala va oferi noi
posibilitati de ocupare a terenului din zona studiata.
Pentru realizarea culoarelor pentru utilitati, se vor face demersurile
necesare pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica, n
vederea asigurarii terenului necesar, n conformitate cu prevederile legale.

4. CONCLUZII
Inventarierea principalelor categorii de disfunctii, determina o serie
de optiuni care vor jalona solutia de dezvoltare a zonei transpusa n
regulamentul propus pentru planul urbanistic zonal.

Din punct de vedere al constitutiei geomorfologice a terenului.

zonificarea diversa datorata pantelor naturale, compozitiei geologice,

interactiunii cu apele meteorice si nivelul apelor freatice impune un regim
de construibilitate divers n care prin regulamentul ce urmeaza sa fie
ntocmit sa fie limitate si excluse interventiile n zonele ce prezinta riscuri
naturale.

Reorganizarea tramei stradale va urmari crearea unui sistem

de circulatie carosabila si pietonala care sa permita legaturi favorabile n

interiorul zonei studiate ct si prin puncte de acces de legatura cu
principalele unitati urbanistice nvecinate aflate n teritoriul periurban al
40

municipiului (zona centrala, zona cu functiuni specifice orasenesti). Trama

stradala creata va permite accesul facil la loturile destinate construirii,
legaturi carosabile n sensul paralel cu principalele directii ale parcelarului
existent al terenului, dezvoltarea retelelor de utilitati n conditiile impuse
de normele tehnice ale acestora (pante, nchideri n inel etc.).

Solutia prin regulamentul de constructie va urmari protejarea

mediului construit si natural n conditiile dezvoltarii durabile, prin

limitarea implantarii de functiuni perturbatoare (productie de mare
anvergura, servicii inadecvate convietuirii cu zona rezidentiala), indici de
control (POT, CUT), care sa conserve si sa accentueze caracterul
cvasinatural al unitatii urbane.

Asigurarea echiparii zonei cu retele de alimentare cu apa si

canalizare corespunzatoare integrate favorabil n sistemul global

orasenesc, care sa permita racordarea noilor consumatori rezultati din
procesul de dezvoltare urbana, dar si protectia mediului prin captarea
torentilor apelor de suprafata si protejarea corespunzatoare a cailor de
acces.
Multitudinea de constrngeri inventariate de analiza diverselor
criterii urbane (presiuni ale pietii funciare, tendinte spontane traditionale,
probleme tehnice de echipare, legislatia n domeniul urbanismului, ce se
diversifica si completeaza continuu), nu lasa loc unei multiduini de
variante pentru modelul de dezvoltare urbana a zonei, fata de solutia
propusa existnd posibilitati minore de varietate legate de trama stradala
minora sau de pozitionare al anumitor functiuni urbane specifice.
Important este ca acest plan urbanistic zonal - ca element de
detaliere si aprofundare a prevederilor planului urbanistic general sa ofere
gestionarilor zonei si utilizatorilor ei, instrumente tehnice necesare si

41

satisfactia unui model urban echilibrat, care sa puna de acord optiunile

individuale cu programul de dezvoltare globala durabila a ntregului
municipiu.
Intocmit
arh.Raus Adriana

42