Instructiuni proprii

lacatuserie, montaje in constructii, reparatii,

instalatii tehnico-sanitare de apa-canal si incalzire.
Cod: IPSSM nr.6

CAP. I

prevederi generale

a.      Incadrarea si repartizarea pe locuri de munca

Art.1. lucrarile de lacatuserie si montaj in constructii vor fi executate numai de catre persoane calificate in domeniu,
cu atestate de calificare (diplome sau certificate de calificare emise de organe abilitate).

Art.2. Conditii de incadrare pentru lacatuserie si montaj in constructii:

      Varsta minima, 18 ani impliniti;

      Fisa medicala de aptitudini eliberata de Cabinetul de medicina a muncii;

      Acte doveditoare a pregatirii si experientei in meserie;

      Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca, cu mentionarea efectuarii instruirii
introductive generale la angajare.

b.      Instruirea lacatusilor

Art.3. Instruirea privind sanatatea si securitatea in munca se va face cu respectarea obligatiilor conform cu
prevederile art.74-100 din normele metodologice de aplicare a LSSM-319/2006 si va parcurge urmatoarele etape:

a..instruirea introductiv generala cu durata de 8 ore;

b..instruirea la locul de munca cu durata de 8 ore

esalonate pe intreaga perioada a probei de lucru in
vederea angajarii;

c..instruirea periodica trimestriala cu durata de 1 ora.

Art.4. Inainte de inceperea programului zilnic pentru

stabilirea sarcinilor de lucru, seful punctului de lucru
este obligat sa stabileasca echipamentul de munca si de
protectie pentru lucratorii din subordine, masurile de
prevenire a accidentelor si incendiilor.

 
 Art.5. Controlul medical la angajare si cel periodic este obligatoriu si gratuit pentru toti lucratorii
indiferent de profesie sau functie

c. echipament de protectie pentru lacatusi in constructii:

Art.6. In functie de natura activitatii, lucratorii vor fi echipati cu manusi

sau palmare de protectie. Ele vor proteja mainile impotriva ranirii prin
intepare, taiere, arsuri etc.

Art.7. Se interzice folosirea manusilor cand lucratorul executa

operatii cu ajutorul masinilor electrice sau mecanice care actioneaza
scule in miscare de rotatie:

      masina de gaurit,

      polizor sau flex,

      circular,

      strung, freza etc.

Art.8. Lacatusii care executa lucrari in spatii cu riscuri de accidentare

vor purta incaltaminte (bocanci) cu bombeu si talpa securizata.

Ignoranta sau nepasarea

ne poate costa uneori

nemeritat de mult
 integritatea fizica

Art.9. Se interzice lucrul la polizor sau alte masini unelte de atelier la care se produc aschii metalice sau span, fara
ochelari de protectie.

Asa DA Asa NU
Art.10. Este obligatorie utilizarea ochelarilor sau a
ecranelor de protectie la prelucrarile cu corpuri abrazive.
 Asa DA Asa nu

CAP. II

Realizarea sarcinii de munca la activitati de lacatuserie

Art.11.

(1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti in acest scop.

(2) Lucratorii aflati in perioada de calificare vor fi supravegheati cel putin 1-3 luni de un lucrator calificat si vor
lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunostintelor si
aptitudinilor profesionale, in legatura cu utilajul la care va lucra.

Art.12. Pentru executia operatiilor la masini-unelte, lucratorul va primi documentatia necesara (desene, fise
tehnologice, planuri de operatii, schema de ungere si instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca care vor fi
corelate cu cele recomandate in cartea tehnica a masinii-unelte). Daca i se cere sa execute o piesa dupa un model, nu
mai este cazul de a i se da alte desene sau schite.

Art.13. Ajutorul de lucrator care executa aceleasi operatii ca lucratorul calificat, va lucra numai in prezenta
lucratorului calificat.

Art.14. Ridicarea, montarea demontarea subansamblelor si dispozitivelor, accesoriilor, sculelor si pieselor pe masini-
unelte, care depasesc 20 kg. se va face cu mijloace de ridicat adecvate.

Art.15. Limite maxime admise pentru manipularea manuala a maselor(in kg.)

  Tip de Frecventa B a r b a t i F e m e i
manipulare operatiilor Varsta (ani) Varsta (ani)
16-19 19-45 Peste 16-19 19-45 Peste

45 45
Ridicare rar 35 55 50 13 15 13
  frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte 20 25 20 8 9 8
frecvent
 
Purtare rar 30 50 40 13 15 13
frecvent 20 30 25 9 10 9
 
foarte 15 20 15 8 10 8
frecvent
  Tragere rar 15 10
frecvent 10 7
Impingere rar 16 11
frecvent 11 7,5

Efortul fizic

Art.16. Din punct de vedere al efortului fizic, activitatile profesionale se clasifica in functie de metab. energetic
(productia de caldura metabolica), in conformit. cu tabelul de mai jos.
 Activitate/ Metabolism energetic, M
 
raportat la unitatea pentru o suprafata
clasa de metabolism
de suprafata cutanata cutanata medie de

(W/m²) 1,8 m² (W)

Repaus (0) M≤65 M≤117
Activitate cu efort fizic mic 65≤M≤130 117<M≤234

(metabolism redus (1)

Activitate cu efort fizic mediu 130<M≤200 234<M≤360

(metabolism mediu) (2)

Activitate cu efort fizic mare 200<M≤260 360<M≤468

(metabolism intens) (3)

Activitate cu efort fizic M>260 M>468

foarte mare

(metabolism foarte intens) (4)

Polizorul fix de atelier

Art.17. Echipamentele de munca fixe care utilizeaza corpuri abrazive sunt concepute astfel incat vibratiile sa aiba o
valoare cat mai redusa. Ele trebuie ancorate rezistent de fundatii sau de alte structuri adecvate.

Art.18. Polizorul fix va fi echipat cu carcasa de protectie, pentru asigurarea securitatii lucratorului in cazul spargerii
accidentale a corpului abraziv.

Art.19. Polizorul va avea marcate vizibil pe placa de timbru:

      sensul de rotire al corpului abraziv (printr-o sageata),

       turatia sau viteza de lucru a acestuia.

Art.20. Polizorul fix va fi prevazut cu ecran de protectie mobil cu vizor din geam securizat, rabatabil, cu posibilitate
de reglare.

Art.21. Pornirea polizorului va fi posibila numai cand ecranul de protectie se

gaseste in pozitie de lucru.

Art.22. Distanta dintre muchia interioara a vizorului si corpol abraziv va fi de

cel mult 6 mm.

Art.23. Polizorul fix este prevazut cu suport de sprijin, reglabil in plan orizontal
si vertical, care permite reglarea astfel incat distanta dintre corpul abraziv si
suport sa fie de max.3 mm.

Art.24. Suportul trebuie astfel reglat incat punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv sa se gaseascape
planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm.

Art.25. Suportul orizontal de sprijin al piesei de prelucrat va trebui sa permita o fixare sigura, sa nu prezinte defecte;
nu va fi folosit daca prezinta stare de uzura care ar crea probleme de sprijin al piesei de prelucrat.
Deservirea masinilor-unelte

Art.26. Inainte de inceperea lucrului, muncitorul va constata:

- starea masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului

miscarii),

- Existenta si starea dispozitivelor de protectie

- Existenta si starea gratarului de lemn care va fi mentinut curat, in buna stare,

fara pete de ulei sau alte substante grase. Petele de ulei de pe gratar sau paviment
se vor inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art.27. Lucratorul care deserveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc.);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie,

c) continuitatea legaturii la centura de impamantare.

d) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar si integritatea
invelisurilor izolatoare exterioare;
Art.28. Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la aceste mijloacele de munca
actionate electric.

Art.29. Masina-unealta va fi oprita si scula indepartata din piesa de prelucrat in urmatoarele cazuri:

a) la fixarea sau scoaterea oiesei de prelucrat din dispozitivul de prindere;

b) la masurarea manuala a piesei ce se prelucraza;

c) la oprirea accidentala a motorului.

Art.30. Deconectarea motorului masinii-unelte este obligatorie in urmatoarele cazuri:

a)      la parasirea locului de munca chiar si pentru scurt timp;

b)      la orice intrerupere a curentului electric;

c)      la curatarea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor;

d)     la constatarea oricaror defectiuni in functionare.

Art.31. Daca in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si
inlaturarea cauzei. Daca vibratiile sunt cauzate de o defectiune tehnica, se va anunta conducatorul procesului de
munca.

Art.32. Dupa terminarea lucrului, muncitorul este obligat sa curete si sa unga masina si sa lase ordine la locul de
munca.

Art.33. Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire, produse inflamabile (benzina, tetraclorura de
carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatarea masinii.

Polizorul manual, flex

Art.34. Polizorul manual se poate utiliza la operatii de polizare exterioara numai daca corpul sau discul abraziv este
protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare.

Art.35. La executarea polizarii manuale la piese cu bavuri

ascutite etc. sau care se supraincalzesc in timpul polizarii, se vor
folosi manusi de protectie.

Art.36. Polizorul manual va fi pornit numai daca corpul abraziv

(discul) nu este in contact cu un corp care sa impiedice rotirea lui
libera.

Art.37. Polizorul manual nu se na lasa din mana la intreruperea

lucrului, decat dupa oprirea completa a corpului abraziv. Pentru
prevenirea pericolului de lovire a corpului (disc) abraziv la
intreruperea lucrului, polizorul manual se va aseza pe un suport
anume si dinainte stabilit.

Art.38. La polizorul manual actionat electric sau pneumatic se interzice depasirea turatiei maxime a corpului abraziv.
Pentru aceasta, este necesar a se citi documentul insotitor la livrare pentru informare cu privire la caracteristicele
acestuia:

     diametrul maxim,

     turatia maxima admisa,

      granulatia.

Art.39. La polizorul manual actionat pneumatic se va prevedea la racordul de aer comprimat regulatorul pentru
reglarea presiunii aerului la cea de regim prescrisa pentru polizorul respectiv. Fixarea furtunului la racord se va face
prin coliere metalice.

Art.40. Polizorul portativ pneumatic va fi dotat cu sistem de reglare automata contra cresterii accidentale a turatiei
arborelui.

Art.41. Polizorul portativ este astfel conceput incat la lasarea lui din mana antrenarea arborelui in miscarea de rotatie
sa inceteze.

Art.42. Polizorul manual basculant este astfel conceput, incat corpul abraziv sa se ridice de pe masa daca nu este
apasat spre aceasta de catre lucrator si sa se intrerupa automat din functie.

Art.43. Polizorul portativ cu mai multe trepte de viteza este astfel conceput, incat o treapta superioara sa poata fi
conectata numai dupa actionarea unui zavor. Actionarea acestui zavor va fi posibila numai cu un dispozitiv ajutator
special.

Art.44. Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile
piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea masinii, de felul operatiei de
prelucrare.

Art.45. Corpurile abrazive se depoziteaza sortate, in spatii inchise si uscate iar temperatura va fi constanta si izolate
de surse de caldura.

Art.46. Corpurile abrazive vor fi marcate si etichetate in conformitate cu standardele in vigoare sau conform actelor
normative de produs. Corpurile abrazive fara marcaj sau cu marcajul neclar din care nu se poate stabili cu precizie
viteza periferica de lucru sau turatia de lucru nu se vor monta pe masina.

Art.47. Marcarea corpurilor abrazive este facuta pe acestea si pe eticheta de control. Marcajul pe eticheta de control
va contine cel putin urmatoarele date:

a)      marca de fabricatie a intreprinderii producatoare;

b)      numarul standardului de forma si dimensiuni;

c)      simbolul materialului abraziv;

d)     granulatia;

e)      gradul de duritate;

f)       simbolul liantului;

g)      structura;
 h)      turatia maxima de lucru in rot/min;

i)        viteza periferica maxima de lucru, in m/sec.

j)        Viza CTC;

k)      Data de fabricatie pentru corpurile abrazive cu liant magnezitic.

Art.48. Toate corpurile abrazive cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, inainte de fiecare
utilizare sau reutilizare.

Art.49. Corpurile abrazive care nu au fisuri vor da la

verificare un sunet clar.

Pentru producerea sunetului se va folosi un ciocan de

lemn.

Art.50. Toate corpurile abrazive cu liant de bachelita,

ceramic si magnezitic cu diametrul de peste 150 mm.vor fi
controlate la rotire bucata cu bucata.

Art.51. Viteza periferica de incercare a corpurilor abrazive va fi mai mare decat viteza periferica maxima de lucru, cu:

- 25% pt. corpurile abrazive cu insertii din tesatura de sticla si corpurile abrazive de debitat si fara insertie;

- 40% pt. corpurile abrazive cu liant ceramic, bachelitic si magnezitic.

Art.52. Durata de rotire a corpurilor abrazive la viteza de incercare va fi cea indicata de instructiunile intreprinderii
producatoare.

Art.53. Fixarea corpului abraziv pe axul masinii se va realiza cu flanse corespunzatoare diametrului acestuia. Intre
corpul abraziv si flanse se introduc garnituri din carton presat de dimensiuni indicate in standard.

Art.54. Flansa fixa (de sprijin) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc sigur de fixare; flansa mobila (de
strangere) trebuie sa intre cu joc pe butuc sau arbore cu respectarea ajustajului indicat in standard.

Art.55. Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de catre societate
care sunt abilitate sa execute astfel de operatii.
 Art.56. Toate operatiile legate de manipularea, asezarea in
mijlocul de transport, receptia, controlul, utilizarea,
depozitarea, reutilizarea corpurilor abrazive se vor face
numai de catre persoana desemnata si instruita in acest scop.

Art.57. Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant

magnezitic in cazul in care a trecut mai mult de un an de la
fabricarea lor.

Art.58. La prelucrarilecu corpuri abrazive este interzisa

marirea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin
utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati
etc.).

Art.59. In timpul lucrului se va evita uzura neuniforma a

corpului abraziv, procedandu-se imediat la rectificarea sau
inlocuirea celor uzate neuniform.

Art.60. Operatiile de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de indreptare
(corectare). Corectarea se va face cu multa emulsie de racire. La indreptarea (corectarea) corpurilor abrazive este
obligatorie folosirea ochelarilor de protectie. Dupa operatia de indreptare, corpul abraziv va fi echilibrat.

Art.61. Se interzice prelucrarea cu suprafetele laterale a corpurilor abrazive, daca masina nu a fost construita pentru
astfel de prelucrari, sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari.

Art.62. Se interzice montarea corpurilor abrazive, cu mai multe garnituri suprapuse.

Art.63. Praful care se formeaza la prelucrarea aliajelor de magneziu prezinta pericol de incendiu si explozie. Acest
praf va fi imediat indepartat.

Art.64. Se interzice utilizarea corpurilor abrazive care s-au folosit mai intai pentru prelucrarea metalelor feroase la
prelucrarea uscata a aliajelor de magneziu.

Art.65. Masinile unelte de atelier si uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive
sigure pentru fixarea sculei, cat si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata.

Art.66. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mana actionate electric si cablurile
prelungitoarelor vor fi verificate si reparate numai de electricieni autorizati, ech

Art.67. Remedierea defectiunilor electrice se va face cu raspundere de catre persoanele numite sa le execute
reparatiilor. Acestia vor fi electricieni calificati si autorizati.
Orice accident provocat din neglijenta, atrage dupa sine raspunderea penala asupra celui vinovat.

Art.68. Nu interveniti la instalatii pentru care nu sunteti calificati. La instalatiile electrice sunt interzise
improvizatiile de orice fel.

Art.69. Se vor respecta prevederile art.4 anexa nr.1 alin.3.3.1.2. din H.G.nr.1146/06 privind cerintele minime SSM
pentru utilizarea echipamentelor de munca, astfel:

(1)Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor datorate influentelor mecanice, echipamentele electrice trebuie
satisfaca cerintele privind solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla in
mediul de munca.

(2)Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor datorate influentelor meteorologice, se interzice lucrul pe
santier cu echipamentele electrice in spatii neprotejate impotriva precipitatiilor si a descarcarilor electrice
atmosferice.

Securitatea muncii privind uneltele de mana

Art.70. Uneltele de mana vor fi confectionate din materiale corespunzatoare operatiilor ce se executa.

Art.71. Inainte de inceperea lucrului se va verifica cu atentie daca uneltele sunt bine si corect fixate in cozile lor si
asigurate corespunzator. Pentru cozile si manerele din lemn se va alege lemn de esenta tare, cu fibre axiale drepte,
fara noduri, crapaturi si aschii desprinse.

Pentru fixarea cozilor si manerelor in scule se vor folosi pene metalice corespunzatoare.

Art.72. Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi netede, vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura
si comoda.
Art.73. Utilizarea aceluiasi maner la mai multe unelte de mana se admite numai pentru trusele de scule construite in
mod special cu manere detasabile.

Art.74. Uneltele din otel, ciocanele, daltile, foarfecele, dornurile, capuitoarele , cheile fixe si toate uneltele mici vor
fi astfel construite incat sa nu se deformeze, sa nu se fisureze si sa nu permita desprinderi de aschii (stirbituri).

Art.75. Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau stirbite, precum si a uneltelor de
mana improvizate este interzisa.

Art.76. Uneltele de mana prevazute cu articulatii, ca: foarfece, cleste etc., vor avea o constructie robusta care sa nu
prezinte frecari mari sau joc in articulatie care implica eforturi suplimentare pentru actionare.

Art.77. Uneltele de mana se vor pastra – dupa caz – in dulapuri, lazi rastele sau pe suporturi speciale, in apropierea
locurilor de munca si vor fi astfel asezate incat sa aiba orientata spre exterior partea de prindere pentru e exclude
contactul cu partile ascutite sau taietoare.

Art.78. Falcile de prindere vor avea forme si dimensiuni corespunzatoare operatiilor de lucru (plane,paralele, striate,
cu muchii de prindere).
Art.79. Menghina de banc va fi bine fixata la o inaltime care sa asigure muncitorului o pozitie corecta de lucru. Orice
improvizatie poate duce la accidente

Asa DA Asa NU

Art.80. Menghina de banc va avea falcile de prindere prevazute cu bacuri striate, paralele si bine fixate pentru a
asigura o strangere totala si eficienta, pe ambele suprafete ale piesei de prelucrat.

Art.81. Toate masinile unelte de

atelier vor fi echipate cu

dispozitive corespunzatoare de

prindere a pieselor de prelucrat.

Prinderile improvizate pot genera riscuri

De accidente grave.

Art.82. Este interzisa curatirea cu mana a aschiilor si spanului. Aceasta

operatie se va face numai cu ustensile special confectionate.
Art.83. Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturicei, farasului, periei
anume realizata in acest scop, si a carligului. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor
sau pulberilor cu jet de aer; aceasta operatie este permisa numai cu justificare tehnologica si cu folosirea aerului
comprimat de maxim 2 atm.

Art.84. Evacuarea deseurilor de la masina se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru
desfasurarea activitatii lucratorului. Daca deseurile sunt de dimensiune mica, acestea se vor depune in containere.
Deseurile cu dimensiuni mari, se vor depozita in spatii prestabilite.

Art.85. Lucratorul ce executa operatii la masina de gaurit, nu va purta manusi de nici un fel. Risca sa fie accidentat
grav prin agatarea manusii de catre scula de gaurit implicit antrenarea mainii catre scula aschietoare.

Prelucrarea metalelor prin strunjire

Art.86. Fixarea cutitului de strung pe suport se va face astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de
aschiere.

o Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutiotului
pentru strunjirea normala.
o Fixarea cutitului pe suport se va face cutoate suruburile din dispozitivul port-cutit.

Art.87. La montarea si demontarea mandrinei, universalului si platoului pe strung, se vor folosi dispozitive de
sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselor

Art.88. Piesa de prelucrat se va fi fixata bine in universal sau intre varfuri si perfect centrata, pentru a nu fi smulsa.
La fixarea si scoaterea piesei din universal, se va utiliza cheie corespunzatoare, fara prelungitor din teava sau alte
parghii.

Art.89. La prelucrarea unei piese lungi, pentru sustinerea ei se va utiliza lineta.

Art.90. La fixarea piesei intre varfuri, papusa mobila se va fixa rigid iar pinola se va bloca in pozitia de strangere.

Art.91. Slabirea pie4sei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.

Art.92. Inainte de inceperea lucrului, strungarul verifica starea fizica a fiecarui bac de strangere. Daca bacurile sunt
uzate (sterse), au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau platoul in cauza va fi inlocuit.
Art.93. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea aschiei continue.

Art.94. Nu este permis a se folosi cutite cu carburi metalice care prezinta fisuri, arcuiri sau deformatii. Astfel de
cutite cu placute din carburi metalice sau ceramice se vor feri de socuri mecanice.

Art.95. Angajarea cutitului in material se va face lin, dupa punerea in miscare a piese de prelucrat pentru a evita
pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului. La sfarsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si
apoi se va opri masina.

Art.96. La prelucrarea barei ce depaseste arborele principal se va face folosind dispozitivul de protectie care imbraca
bara pe toata lungimea.

Asa da Asa nu

Prelucrarea manuala a metalelor prin aschiere

Art.97. La operatiile de prelucrare manuala a pieselor prinse pe strung, cu pila, sabarul sau panza abraziva, se vor
respecta urmatoarele:

o Operatiile se vor executa numai daca sunt prevazute in planul de operatii;

o Se va indeparta caruciorul port-cutit cat mai mult de piesa;
o La pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga, iar capatul pilei cu pana
dreapta;
o La prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva, acestea se vor aplica
pe partea piesei care se roteste dinspre lucrator;
o La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva, aceasta se va infasura pe o
bucata de lemn cu sectiune rotunda.

Cap. III

Instructiuni proprii ssm

la

realizarea sarcinii de munca pentru lucrari de

instalatii sanitare, apa-canal si de incalzire

A Accesul in spatii foarte periculoase

Art.98. (1) Accesul lucratorilor in retele de canalizare sau termoficare, in puturi, camine, camere de deversare, canale
vizitabile si alte constructii anexe, subterane, sau in legatura directa cu spatiile prin care circula apele uzate se va
face numai dupa aerisirea spatiilor respective.

(2) Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor dela caminele situate in zona in care se lucreaza, precum si
de la caminele din amonte.

(3) Conducatorul formatiei de lucru este obligat sa controleze daca s-a facut earisirea spatiilor de lucru,
verificand cu aparatura adecvata lipsa substantelor nocive (oxid de carbon, bioxid de carbon, metan, hidrogen
sulfurat etc.) si numai dupa aceea va dispune intrarea lucratorilor.

(4) Este interzisa folosirea flacarii deschise (hartie, lumanare, chibrit etc.) pentru detectarea existentei gazelor
din camine, canale, puturi, rezervoare etc.

Art.99. (1) Intrarea in camine, puturi, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine de aerare, rezervoare
etc., se va face cu echipamentul de protectie prevazut de normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului
de protectie si numai dupa verificarea starii scarilor de acces.

(2) Daca constructiile respective nu sunt prevazute cu scari fixe, se vor utiliza scari mobile cu lungimi care sa
depaseasca cel putin 1 m adancimea la care se coboara.

Art.100. Lucrarile in puturi, camine adanci, rezervoare de combustibil sau substante toxice etc., vor fi executate de
echipe alcatuite din minimum trei persoane, dintre care unul intra in interior fiind legat cu funie de centura de
siguranta; ceilalti doi vor ramane la suprafata pentru a-l supraveghea sau scoate afara in caz de pericol.

Art.101. Lucratorii pentru interventii in spatii foarte periculoase vor fi bine instruiti privind aplicarea metodelor de
salvare in caz de accident sau asfixiere.

Art.102. Este interzisa ridicarea cu mana a capacelor de fontaale caminelor. In acest scop se vor utiliza carlige
speciale, rangi de fier sau tarnacoape.

Art.103. Se interzice circulatia lucratorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau oricat de mica ar fi
inaltimea la care se afla montate, iar trecerea peste conducte, cand nu exista o alta posibilitate, se va face cu scari
duble fixe , pasarele, podete, amenajate in punctele cu cel mai usor acces si prevazute cu mana curenta.

Manipularea, transportul si depozitarea materialelor

Art.104. (1) Incarcarea, descarcarea manipularea si asezarea materialelor, utilajelor si a sculelor pentru instalatii
tehnice de apa-canal, sanitare si de incalzire, se va executa de personal specializat, instruit si echipat corespunzator.

(2) Materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate impotriva rostogolirii sau
deplasarii necontrolate.

(3) Transportul sculelor de mana se va face in ladite sau truse speciale a caror greutate nu va depasi 20 kg.

(4) Se interzice aruncarea materialelor si a sculelor devenite disponibile in timpul lucrului si in mod special
a celor aflate in sapaturi adanci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau cborate cu atentie pentru evitarea
accidentelor.

Art.105. Daca operatiile de incarcare si descarcare se executa manual, si daca sunt necesare podete inclinate, acestea
vor fi prevazute cu sipci transversale la o distanta de 30 – 40 cm intre ele. Se pot folosi si alte suprafete care sa
impiedice alunecarea lucratorilor.

Art.106. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare.

Art.107. Le executarea sapaturilor pentru santuri, canale, camine, puturi se va tine seama de prevederile proiectelor
de executie cat si de prevederile instructiunilor proprii ssm nr.5.
Art.108. In toate cazurile in care se executa lucrari de pozare a conductelor si a altor lucrari cum ar fi imbinarile
sudate, prin flase, fitinguri etc. la inaltime, se vor respecta prevederile Anexei 2 la H.Gv. nr.1146/2006 pct.4 - 4.4.2.

B Activitati specifice lucrarilor de instalatii apa-canal si tehnico-sanitare

Operatii de prelucrare

Art.109. Prelucrarea tevilor (taiere, indoire, filetare, fasonare etc.) vor fi executate pe bancul de lucru.

Se interzice executarea operatiilor de prelucrare a tevilor pe schelele de montaj, cu exceptia ajustarii racordurilor
intre conducte, in vederea definitivarii pozitiei de montaj.

Art.110. Prelucrarile tevilor metalice se vor efectua cu scule, dispozitive si utilaje in buna stare de functionare si cu
respectarea recomandarilor din proiectul de executie cat si a prevederilor legale de ssm privind evitarea accidentelor
de munca.

Art.111. La prelucrarea tevilor si a prefabricatelor din materiale plastice se vor avea in vedere scule, dispozitive si
utilaje in buna stare de functionare si se vor respecta recomandarile din proiectul de executie privind prelucrarea
cauciucului sintetic si a produselor macromoleculare, cat si masurile de prevenire a accidentelor de munca.

De regula, coturile metalice si din material plastic se pot procura din comert, in toata gama de dimensiuni,
impreuna cu tevile necesare. Anumite conditii tehnologice stabilesc si executarea unor operatii de indoire in
cadrul productiei secundare pe santier.

Art.112. La operatia de indoire la rece a tevilor se vor vor respecta urmatoarele:

a)      umplerea tevilor se va face numai cu nisip bine uscat;

b)      umplerea tevilor cu nisip va fi facuta numai cu ajutorul unui turn special amenajat pe baza unui proiect, iar
folosirea turnului va fi posibila numai dupa ce in prealabil a fost verificat de catre sef.

c)      Zona de lucru a turnului va fi ingradita;

d)     Tevile vor fi uscate bine inainte de a fi umplute cu nisip;

e)      Este interzisa indoirea tevilor cu suprafata interioara umeda, iar in timpul iernii avand suprafata acoperita cu
gheata sau zapada.

Art.113. La operatia de indoire a tevilor la cald, se vor avea in vedere urmatoarele masuri:

a)      pentru tevile lung se vor intrebuinta suporti sustinatori;

b)      racirea cu apa a tevilor incalzite se va face de la distanta cu ajutorul causilor cu manere lungi.

Montarea conductelor si armaturilor

Art.114. Montarea conductelor si armaturilor subterane, pe sub sosele si drumuri se face pe cat posibil inainte de
executarea imbracamintei asfaltice. Daca sunt necesare traversari pe sub drumuri, ce au imbracaminte executata,
aceasta va fi desfacuta pe o latime de minimum 0,5 m in ambele parti ale santului care urmeaza sa fie sapat in
vederea montarii conductelor si armaturilor.

Art.115. Depozitarea tevilor se va face la distanta mai mica de 0,75 m de marginea santului. In cazul depozitarii
tevilor pe marginea santului vor fi luate masuri pentru a impiedica rostogolirea acestora in sant.
Art.116. Se va interzice coborarea tevilor, tuburilor sau armaturilor in sant prin aruncare.

Art.117. Coborarea sau ridicarea in/si din santuri a conductelor si armaturilor a caror masa nu depaseste 50 kg., se va
face prin trecerea acestora din mana in mana.

Art.118. Coborarea si ridicarea in/si din santuri a conductelor si armaturilor cu o greutate mai mare de 50 kg. Se va
face cu ajutorul macaralelor ce se pot misca de-a lungul santurilor sau cu ajutorul scripetilor fixati pe trepiede.

Art.119. Trepiedele vor fi asezate pe podine de dulapi, iar picioarele trepiedelor vor fi legate intre ele pentru a
impiedica si limita deschiderea acestora.

Art.120. Se interzice suspendarea palanelor si macaralelor diferentiale direct pe bulonul din varful trepiedului.
Suspendarea acestora de trepiede va fi realizata cu ajutorul unui inel special.

Art.121. Se interzice folosirea elementelor de sprijinire a peretilor santurilor ca suport pentru tuburile ce urmeaza a fi
instalate in sant.

Art.122. Nu este permis a se scoate componentele de sustinere ale santului sprijinit pentru coborarea tevilor in sant.

In cazuri speciale se poate permite scoaterea unor componente de sprijin pe timpul coborarii tevilor in sant dar,
numai daca acest lucru este prevazut in proiect si se respecta masurile de consolidare din teren.

Art.123.Coborarea conductelor in santuri se va face o data pe toata lungimea, evitund inclinarea acestora. Inainte de
coborare conducta va fi adusa pana la marginea santului si asezata pe bile din lemn amplasate de-a curmezisul
santului.

Art.124. Asezarea in santuri a tuburilor sau conductelor cu dimensiuni pana la 200 mm se va face cu ajutorul
chingilor cu latime de minimum 15 cm. Chinga va avea capetele libere. Este interzisa infasurarea chingii dupa mana
sau dupa corp.

Art.125. Asezarea in sant a tuburilor sau conductelor grele se va face cu ajutorul macaralei, dupa ce in prealabil
picioarele acesteia au fost bine fixate in pamant. Pentru impiedicarea rasturnarii macaralei, picioarele vor fi asezate
la 120s.

Pentru a nu se rupe lantul in timpul manevrei se va face o verificare prealabila a acestuia.

Art.126. Pentru coborarea tuburilor si a conductelor in santuri se poate folosi si un plan inclinat. In acest caz se
interzice muncitorilor sa stea in fata tuburilor ce se coboara. Dirijarea coborarii tuburilor se va face numai din pozitie
laterala.

Art.127. Se interzice prezenta lucratorilor in santuri sau in puturi sub sarcina care coboara (armaturi sau conducte).

Art.128. controlul coincidentei gaurilor pentru suruburi la imbinarea tevilor prin flanse, se vor folosi dornurile. Se
interzice un astfel de control cu degetul.

Art.129. Dispozitivele de fixare a conductelor vor fi confectionate din materiale incombustibile.

Art.130. in sectii, ateliere, sali de cazane, statii de hidrofor, spatii cu conducte in exploatare, vor fi afisate in locuri
vizibile schemele instalatiilor(conductelor) cat si instructiunile de deservire a acestora in conditii normale de
functionare, cat si modul de procedura in situatii de avarie.

Art.131. ventilele de inchidere si suberele vor avea marcate vizibil semne care sa indice sensul de rotire al
dispozitivului de inchidere si sensul de miscare al fluidului in conducta.

Montarea echipamentelor si utilajelor

Art.132. Transportul echipamentelor si utilajelor pe santier, coborarea sau ridicarea acestora in vederea montajului se
vor face sub supraveghere directa a sefului punctului de lucru.
Art.133. Pentru transportul utilajelorsau echipamentelor pe plan inclinat se vor folosi doua trolii; unul de tractiune si
unul de franare.

Franarea numai cu ajutorul penelor este interzisa.

Art.134. Se interzice lasarea echipamentelor sau utilajelor pe plan inclinat fara a se bloca frana troliului si fara sa se
asigure stabilitatea cu suporti si opritori corespunzatori.

Art.135. Pe timpul ridicarii si montarii, elementele in miscare ale utilajelor se blocheaza.

Art.136. Montarea schelelor si a scarilor necesare pe utilaje in scopul executarii unor lucrari de imbinare sau finisaje
se vor monta inaintea ridicarii lor.

Daca aceasta nu se poate face din considerente tehnologice, se vor folosi schele suspendate conform
detaliilor date prin proiectul de organizare .

Lucratorii vor folosi centuri de siguranta legate de elementele solide ale constructiei sau ale instalatiei.

Art.137. Se interzice sprijinirea schelelor si podestelor pe utilaje tehnologice.

Art.138. Daca este necesar sa se execute lucrari de montaj cu ajutorul mijloacelor de munca mecanice, sub utilajele
tehnologice in curs de montare sau pe acestea, utilajele respective se vor sprijini pentru evitarea oricarui risc de
accidentare.

Art.139. Canalele si golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice si care raman deschise se vor
imprejmui si acoperi cu podete rezistente.

Incercarea de mers in gol sau sub sarcina

Art.140. Pentru incercarea utilajelor tehnologice la mers in gol sau sub sarcina, se vor asigura urmatoarele conditii:

      iluminat corespunzator;

      indepartarea lucratorilor din zona periculoasa;

      asigurarea dispozitivelor de protectie;

      ungerea si reglarea pieselor mobile ale utilajului;

      existenta si buna stare de functionare a tuturor aparatelor de siguranta, de masura si control prevazute in
proiect;

      avertizarea zonei de lucru periculoasa;

      asigurarea pazei in timpul efectuarii probelor tehnologice.

Art.141. Echipa de lucratori numita pentru efectuarea incercarii utilajului va fi instruita in prealabil asupra modului
de functionare a utilajului respectiv.

Art.142. (1) Inainte de revizia sau reparatia ce se executa, dupa pornirea de proba, utilajul va fi deconectat de la
reteaua electrica sau alta sursa de energie.

(2) Pe utilaj se va afisa:

UTILAJ IN REVIZIE.

SE INTERZICE PUNEREA IN FUNCTIUNE!

 Operatii de sudare

Art.143. La efectuarea operatiilor de sudare electrica sau oxiacetilenica, in cadrul lucrarilor de instalatii apa-canal,
tehnico-sanitare se vor respecta prevederile instructiunilor proprii nr.7 pentru sudori.

C Probe si operatii conexe

pentru lucrarile de instalatii apa-canal si tehnico-sanitare

Art.144. Incercarea conductelor si instalatiilor tehnico-sanitare se vor executa sub supravegherea sefului formatiei de
lucru sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor straine in zona instalatiei supusa probelor.

Art.145. Conductele se vor incerca la presiune hidraulica. Incercarea cu aer comprimat este admisa numai in cazuri
exceptionale (iarna sau in lipsa de apa) si va fi executata dupa prevederile din proiectul de executie si cu respectarea
prezentelor instructiuni.

Art.146. Locurile de asezare a flanselor oarbe in timpul incercarii hidraulice a conductelor vor fi prevazute cu semne
distinctive.

Art.147. Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompa la instalatia care se incearca vor fi verificate
hidraulic in prealabil.

Art.148. Lucratorii care participa la incercarile de presiune ale conductelor vor fi instruiti in legatura cu:

a)      asezarea armaturilor si flanselor oarbe;

b)      metodele de evacuare a aerului din instalatii;

c)      modul de marire si micsorare treptata a presiunii din instalatii;

d)     interzicerea executarii de reparatii intr-o instalatie care se gaseste sub presiune;

e)      presiunea maxima admisa de normele tehnice in vigoare;

f)       procedeele de ciocanire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune;

g)      interzicerea ciocanirii conductelor in locurile imbinate prin ambutisare care se afla sub presiune.

Art.149. Piesele fasonate si armaturile conductelor care urmeaza a se monta sub cai de comunicatie sau in locuri greu
accesibile vor fi incercate la presiune inainte de montaj.

Art.150. (1) Lungimea portiunilor conductelor care se incearca cu ajutorul aerului comprimat nu va fi mai mare de
1,5 km in cazul in care sunt incercate in prealabil langa marginea santului si 5 km in cazul in care incercarea se face
in sant deschis.

(2) Distantele specificate mai sus se pot mari numai daca exista o justificare corespunzatoare mentionata in
proiect.

(3) In cazul conductelor asezate in santuri si acoperite cu un strat de pamant de cel putin 0,3 m, lungimea
portiunilor care se incearca cu aer comprimat nu este limitata.

Art.151. (1) Incercarea cu aer comprimat a conductelor se va executa numai dupa asezarea elementelor profilate si a
armaturilor care au fost in prealabil incercate hidraulic.

(2) Se interzice incercarea cu aer comprimat a conductelor pe care sunt montate elementele profilate si
armaturi langa marginea santului..
Art.152. Compresorul, anexele lui si aparatele de masura utilizate la incercarea cu aer comprimat a conductelor se
vor amplasa la o distanta de cel putin 10 m de conducta care se incearca.

Art.153. Conductele de legatura dintre compresor si conducta care se incearca vor fi verificate in prealabil prin
presiune hidraulica.

Art.154. In timpul incercarii cu aer comprimat sectoarele respective de conducta vor fi supravegheate de persoana cu
atributii conform functiei pe care o detine: (sef al formatiei de lucru, sef al punctului de lucru, tehnician cu
competenta in probe de presiune in instalatii.

Art.155. Se interzice examinarea conductei care se incearca cu aer comprimat, in timpul introducerii aerului
comprimat. Examinarea conductei este permisa numai dupa instalarea presiunii de regim.

Art.156. Urmarirea conductei in timpul incercarii cu aer comprimat va fi permisa numai de la o distanta de cel putin
5 m. Se interzice coborarea lucratorilor in santuri sau puturi, precum si ciocnirea conductelor in timpul incercarii.

Art.157. (1) Inainte de incercarea cu aer comprimat se vor controla si verifica atat aparatajul (regulatoare,
manometre), cat si etanseitatea conductelor si armaturilor.

(2) Inlaturarea defectelorobservate in timpul incercarii cu aer comprimat se va face dupa reducerea
presiunii.

Art.158. In timpul incercarilor este interzis accesul lucratorilorsau al altor persoane in apropierea conductelor in curs
de incercare si a instalatiei de aer comprimat in functiune.

d Dispozitive si aparatori de protectie si de siguranta

Art.159. Dispozitivele si aparatorile de protectie si de siguranta vor fi cele rezultate din proiectul de executie si vor
indeplini urmatoarele conditii:

a)      sa asigure o protectie efectiva pe toate partile expuse in mod curent sau accidental, sa previna accidentele si
sa nu constituie ele insele o sursa de pericol (aschii, colturi taioase etc.);

b)      sa impiedice orice acces in zona periculoasa pe tot timpul lucrului;

c)      sa permita desfasurarea procesului tehnologic in bune conditii, fara sa stinghereasca si fara sa ingreuneze
munca;

d)     sa functioneze automat sau sa poata fi manuite cu un efort minim;

e)      sa corespunda atat instalatiilor pentru care au fost concepute cat si procesului de munca corespunzator;

f)       sa faca parte integranta din utilajul, instalatia etc, pentru care au fost realizate;

g)      sa fie durabile si rezistente la solicitarile normale, la socuri, la coliziune etc. si sa nu fie usor scoase din
functiune;

h)      sa poata fi utilizate timp indelungat cu un minim de intretinere;

i)        in caz de defectare sa permita inlocuirea lor cat mai usoara.

E Aparate de masura si control

Art.160. Din faza de proiectare, utilajele si instalatiile sub presiune sunt prevazute cu montarea in pozitii lizibile a
aparatelor de masura si control cerute de procesul tehnologic si de legislatia in vigoare.

Art.161. Pentru prevenirea accidentelor de munca, la lucurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, sunt
prevazute prin proiectul de executie, in limita posibilitatilor tehnice, doua sisteme de siguranta dintre care ultimul sa
avertizeze defectarea primului sistem, iar la defectarea ultimului sistem de siguranta sa se intrerupa nepericulos
functionarea instalatiei sau a utilajului respectiv.

Art.162. La punctele de control, atat aparatele indicatoare cat si instalatiile de reglare sau de automatizare sunt
prevazute cu sisteme de alarmare acustica, optica sau mixta pentru situatii de depasire sau nerespectare accidentala a
parametrilor care pot crea situatii periculoase.

Art.163. Toate aparatele de reglare cu rol de protectie (supape, membrane etc.) care au legatura directa cu
microclimatul de la locul de munca, vor avea gurile de evacuare prevazute cu conducte scoase in exterior si cu
dispozitive de neutralizare, opritoare de flacari, filtre etc, in functie de caracteristicile substantei ce se poate evacua
prin ele.

Art.164. Aparatele de masura si control reglabile cu functiuni care afecteaza securitatea personalului si a instalatiilor
vor avea mecanisme de reglare etanse, sigilate si asigurate contra dereglarii accidentale si in interventii neorganizate.

Art.165. Conductele de legatura dintre camerele (tablourile) de comanda (respectiv aparatele de masura si control) si
utilajele deservite pe portiunea amplasata in exterior vor fi izolate termic pentru prevenirea blocarii aparatului (prin
condensarea si eventual cristalizarea unor fractiuni din substantele ce se afla in conductele respective) si inghetarii in
anotimpul rece.

Art.166. Aparatele pentru reglarea si masurarea debitelor vor fi montate pe conducte intre flanse, prevazute cu
robinete sau vane in amonte si aval. Ele vor putea fi izolate, dupa caz, prin conducte de ocolire.

Art.167. Aparatele de masura si control amplasate pe utilaje cu substante corozive vor putea fi prevazute cu lichide
inerte de separare, pentru protectia impotriva dereglarii prin coroziune.

BIBLIOGRAFIE:

1. LEGEA nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;

2. Norme metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006;
3. Hotararea nr.971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau de sanatate la locul de munca;
4. Hotararea nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la utilizarea echipam. cu ecran de vizualizare;
5. Hotararea nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
6. Hotararea nr.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
7. pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;
8. Hotararea nr.1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca;
9. Hotararea nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
10. Codul Muncii actualizat/2006;
11. Regulamentul intern;

Alte dispozitii legale privind legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca.