Grupul de Iniţiativă

pentru Regenerarea Zonei Circului

Chişinău, Rep. Moldova

Caiet de sarcini
propus pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare
Plan Urbanistic Zonal
Regenerarea Urbană a Zonei Circului - Visterniceni
Municipiul Chişinău, Republica Moldova

Caietul de sarcini conține indicații privind regulile de bază care trebuie respectate astfel încât potențialii
ofertanți să elaboreze propunerea tehnică corespunzător cu necesitățile autorității contractante.

Cerințele impuse prin prezentul caiet de sarcini sunt considerate minimale. În acest sens, orice ofertă de
bază prezentată, care se abate de la prevederile caietului de sarcini, va fi luată în considerare doar în
măsura în care propunerea tehnică presupune asigurarea unui nivel calitativ superior cerințelor minimale
din caietul de sarcini.
 1. Generalități

1.1 Denumirea lucrării:

Regenerarea Urbană a Zonei Circului - Visterniceni

1.2 Beneficiar:
Primăria Municipiului Chișinău
Bd. Ștefan cel Mare, nr. 83
Mun. Chișinău, MD 2012
Rep. Moldova

1.3 Denumirea lucrării:

Plan Urbanistic Zonal

1.4 Amplasament
Terenul intravilan din interiorul perimetrului străzilor Bulevardul Renașterii Naționale, Calea Moșilor,
Calea Orheiului, Bulevardul Tudor Vladimirescu, cuprinzând sectorul topografic nr. 0100415 prin
străzile menționate mai sus și următoarele străzi: Bulbocica, Carierei, 2 Carierei, Circului, 1 Circului, 2
Circului, 1 Pietrăriei, 2 Pietrăriei, Visterniceni, în suprafață totală de 646.159,571 mp (64,61 ha).

1.5 Obiectul lucrării:

Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru achiziția publică a serviciilor de proiectare pentru elaborarea
Planului Urbanistic Zonal ”Regenerarea Urbană a Zonei Circului - Visterniceni„, Municipiul Chișinău,
Republica Moldova. În conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. ___ emis de Primăria Municipiului
Chișinău, se dorește reglementarea zonei în suprafață totală de 690.015 mp (69,00 ha). Caietul de sarcini
cuprinde condiţiile comune ce trebuiesc îndeplinite în vederea realizării Planului Urbanistic Zonal
pentru obiectivul prezentat mai sus, verificarea proiectelor şi condiţiile de recepţie.

2. Fazele obiectivului

Pentru a îndeplini obiectivul, regenerarea urbană a zonei Circului – Visterniceni, Planul Urbanistic
Zonal va reprezenta prima fază de realizare:
Faza 1. Planul Urbanistic Zonal va fi elaborat conform Art. 14 și 15 din Legea Nr. 835 din
17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. La elaborarea PUZ-ului se va ține
cont de principiile directoare a proiectului câștigător din cadrul concursului sus menționat.
Planul Urbanistic Zonal va cuprinde, obligatoriu, 2 etape ale consultarii populatiei: o etapă în faza
de elaborare, pentru înregistrarea observațiilor și necesităților celor interesați și o etapă la finalul fazei
de elaborare, înainte de avizare, pentru prezentarea variantei finale și introducerea observațiilor finale
ale celor interesați în documentația P.U.Z.

Ulterior, vor fi respectate urmatoarele fazele ale procesului de dezvoltare a zonei:

Faza 2. Studiu de Fezabilitate va fi elaborat conform Sectiunii 2, Capitolul III: Proceduri
premergatoare atribuirii contractului de parteneriat public-privat, din Hotărârea Nr. 476 din 04.07.2012

Pagina 1 din 24
pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a
partenerului privat.
Continutul Studiului de Fezabilitate va cuprinde urmatoarele informatii:
I. Date generale
➔ despre scopul și obiectivele studiului de fezabilitate;
➔ date despre partenerul public;
➔ date despre persoana fizică/juridică ce elaborează studiul de fezabilitate.
II. Descrierea cadrului general de realizare a proiectului de parteneriat public-privat:
➔ denumirea proiectului de parteneriat public-privat;
➔ scurtă prezentare privind situaţia existentă, cu elucidarea deficienţelor majore ale situaţiei
actuale din care să rezulte necesitatea investiţiei, cu includerea, după caz, a tabelelor, hărţilor
grafice, planşelor desenate, fotografiilor etc., care să explice situaţia existentă şi necesitatea
investiţiei;
➔ oportunitatea promovării proiectului de parteneriat public-privat cu justificarea tehnică şi
economică ce demonstrează necesitatea şi oportunitatea proiectului de parteneriat public-privat;
➔ încadrarea obiectivului în politicile de investiţii generale, sectoriale sau regionale pe termen
mediu şi scurt;
➔ beneficiarii proiectului de parteneriat public-privat; 6. cadrul normativ care reglementează
domeniul.
III. Caracteristicile principale ale proiectului de parteneriat publicprivat:
➔ obiectivele proiectului de parteneriat public-privat;
➔ rezultatele atinse prin realizarea proiectului de parteneriat public-privat;
➔ activităţi pentru implementarea proiectului de parteneriat public-privat;
➔ investiţiile necesare pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat.
➔ forma şi modalitatea de realizare a proiectului de parteneriatul public-privat;
➔ scenariile tehnico-economice de realizare a obiectivelor proiectului de parteneriat public-privat;
➔ procedurile organizaţionale şi de implementare a proiectului de parteneriat public-privat;
➔ programul de implementare a proiectului de parteneriat public-privat;
➔ estimarea de costuri pentru fiecare element şi componentă din cadrul proiectului de parteneriat
public-privat;
➔ date privind terenul pe care urmează să se amplaseze obiectul, statutul juridic al terenului,
modalitatea/ forma contractuală prin care urmează să fie transmis partenerului privat; suprafaţa
estimată a terenului;
➔ justificarea termenului proiectului de parteneriat public-privat şi condiţiile de predare a
obiectului sau serviciului după perioada de finalizare a contractului;
➔ alte elemente necesare demonstrării securităţii şi viabilităţii proiectului.
IV. Identificarea şi analiza opţiunilor de partajare a riscurilor după capacitatea de administrare a
acestora:
➔ riscul politic;
➔ riscul legislativ;
➔ riscul financiar şi economic;
➔ riscul de executare;
➔ riscul de mediu etc.
V. Factorii care asigură durabilitatea proiectului de parteneriat public - privat:
➔ principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei (valoarea totală a investiţiei; eşalonarea
investiţiei; identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de
referinţă);

Pagina 2 din 24
 ➔ sursele de finanţare a investiţiei (fonduri proprii; credite bancare; fonduri de la bugetul de stat/
bugetul local; credite externe garantate sau contractate de stat; fonduri externe nerambursabile;
alte surse legal constituite);
➔ analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: rata internă de
rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
➔ analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: grafice de
implementare a proiectului folosind modelul GANTT, PERT, SWOT etc.;
➔ estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea proiectului de parteneriat public-privat,
după caz;
➔ impactul asupra mediului şi soluţii de atenuare a acestuia inclusiv costurile aferente.
VI.Concluzii.
(Extras din Manualul privind practicile de implementare a proiectelor de parteneriat public - privat și
concesiunilor, Republica Moldova.)

Faza 3. Parteneriat Public Privat - a se vedea procedura de iniţiere a parteneriatului public-

privat şi procedura de selectare a partenerului privat conform Articolului 25 din Legea Nr. 179 din
10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat și Hotărârea Nr. 476 din 04.07.2012 pentru
aprobarea Regulamentului privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a partenerului
privat.

Faza 4. Intocmirea documentatiei de autorizare a constructiilor - la această etapă se va

respecta legislația în vigoare și pașii elaborați anterior fără posibilitatea unor modificări efectuate prin
dispoziții de șantier sau documentații de autorizare care modifică situația stabilită prin Planul Urbanistic
Zonal, Studiul de Fezabilitate sau Parteneriatul Public Privat.

Faza 5. Darea în exploatare a obiectivelor.

3. Prevederi generale

Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei, referitoare la:

A. Organizarea rețelei stradale;
B. Organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
C. Modul de utilizare a terenurilor;
D. Dezvoltarea infrastructurii edilitare;
E. Statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
F. Protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural-istoric, urbanistic
şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă
admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea
clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei,
caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise.
Planul Urbanistic Zonal se va realiza în format digital şi format analogic, pe suport topografic realizat
în coordonate în sistemul naţional de referinţă MOLDREFF 99, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau
pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea şi integrarea limitelor imobilelor înregistrate în

Pagina 3 din 24
evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, puse la dispoziţie de Oficiul de Cadastru Teritorial
Chișinău. Limitele propuse prin documentaţiile de urbanism se stabilesc în planul atașat, în conformitate
cu sistemul naţional de referinţă MOLDREFF 99
La întocmirea documentaţiei de proiectare faza Plan Urbanistic Zonal se vor respecta prevederile din
legislaţia, standardele şi normativele în vigoare. Proiectantul general va asigura prin posibilităţi proprii
sau prin colaborare supunerea spre verificare a proiectelor, prezentarea şi aprobarea acestora.
Legislaţia, standardele, normativele și documentele strategice de care se va ţine seama la întocmirea
Planului Urbanistic Zonal este prezentată orientativ mai jos:
➔ 1991 COD Nr. 828 Codul funciar
➔ 1993 LEGE Nr. 1515 privind protecția mediului înconjurător
➔ 1993 LEGE Nr. 1530 privind ocrotirea monumentelor
➔ 1995 LEGE Nr. 431 privind statutul municipiului Chişinău
➔ 1995 LEGE Nr. 440 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor râurilor și bazinelor de
apă
➔ 1995 LEGE Nr. 509 Legea drumurilor
➔ 1996 COD Nr. 887 Codul silvic
➔ 1996 LEGE Nr. 835 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului
➔ 1996 LEGE Nr. 851 privind expertiza ecologică
➔ 1997 LEGE Nr. 1194 cu privire la transporturi
➔ 1997 LEGE Nr. 1422 privind protecția aerului atmosferic
➔ 1999 COD Nr. 3 Codul subsolului
➔ 2006 LEGE Nr. 435 privind descentralizarea administrativă
➔ 2006 LEGE Nr. 436 privind administraţia publică locală
➔ 2007 LEGE Nr. 91 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor
➔ 2008 LEGE 239 privind transparenţa în procesul decizional
➔ 2008 LEGE Nr. 179 cu privire la parteneriatul public privat
➔ 2010 LEGE Nr. 163 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție
➔ 2010 LEGE Nr. 218 privind protejarea patrimoniului arheologic
➔ 2011 LEGE Nr. 272 apelor
➔ 2012 LEGE Nr. 166 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020”
➔ 2014 COD 150 transporturilor rutiere
➔ 2014 Legea Nr. 128 privind performanța energetică a clădirilor
➔ 2015 LEGE nr. 75 cu privire la locuinţe
➔ 2016 HG Nr. 31-14-05-859 Codul Urbanismului
➔ 2016 LEGE Nr. 10 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
➔ 2000 LEGE Nr. 1350 cu privire la activitatea arhitecturală
➔ 1983 Carta privind Planificarea Europeană Regională/Spațială
➔ 2007 Charta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile
➔ 2011 Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020
➔ 2016 Raportul Habitat III pentru Republica Moldova

4. Prevederi specifice

Caietul actual de sarcini stabilește condițiile pentru elaborarea documentației de proiectare Plan
Urbanistic Zonal, pentru obiectivul: Regenerarea zonei a Circului - Visterniceni, din municipiul
Chișinău, Republica Moldova.

Pagina 4 din 24
Planul Urbanistic Zonal va cuprinde următoarele:
➔ Ridicarea topografică vizată de Oficiul de Cadastru al Municipiul Chișinău;
➔ Studiul geotehnic;
➔ Documentații și studii pentru obținerea avizelor și acordurilor.

Planul Urbanistic Zonal se întocmește în conformitate cu Legea Nr. 835 din 1996 privind principiile
urbanismului și amenajării teritoriului, cu modificările și completările ulterioare, și va cuprinde:
➔ Planul Urbanistic Zonal;
◆ Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent PUZ;
➔ Documentații pentru obținerea avizelor și acordurilor.

Proiectantul va susține aceste documentații în vederea obținerii avizelor, acordurilor, aprobărilor și, dacă
este cazul, va introduce în documentații completările și observațiile solicitate de avizatori. Plata taxelor
pentru avize, acorduri și aprobări se va face de către Beneficiar și nu va fi inclusă în oferta financiară.
Cuantumul acestor taxe se vor comunica în timp util Beneficiarului, pentru a realiza demersurile
necesare pentru propunerea, angajarea sumelor și ordonanțarea plăților, conform prevederilor legale.

Toate soluţiile tehnice propuse vor trebui să respecte nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, siguranţă
în exploatare, dimensiuni şi sisteme de asigurare a calităţii în conformitate cu reglementările tehnice,
standardele, normele şi normativele în vigoare şi cerințele prezentului Caiet de sarcini.

Conținutul Planului Urbanistic Zonal:

A. Piese scrise:
Volumul I: Memoriul de prezentare va avea următorul conținut:
➔ Foaie de gardă, conținând însemnele unității elaboratoare, titlul lucrarii, semnaturi si data;
➔ Borderoul general al PUZ, cuprinzand piesele scrise si desenate ale proiectului general si
subproiectantilor;
➔ Cuprinsul memoriului de prezentare:
◆ 1. Introducere:
1.1 Date de recunoastere a documentatiei: denumirea lucrarii, beneficiar, proiectantul general,
subproiectanti, colaboratori, data elaborarii;
1.2 Obiectul lucrarii: solicitari ale temei program, prevederi ale programului de dezvoltare a
localitatii, pentru zona studiata;
1.3 Surse documente: lista studiilor si proiectelor elaborate anterior PUZ, date statistice, proiecte
de investitii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei.

◆ 2. Stadiul actual al dezvoltării:

2.1 Evolutia zonei: date privind evolutia zonei, caracteristici semnificative ale zonei, relationate
cu evolutia localitatii, potential de dezvoltare;
2.2 Incadrare in localitate: pozitia zonei fata de intravilanul localitatii, relaționarea zonei cu
localitatea, sub aspectul pozitiei, accesibilitatii, cooperarii in domeniul edilitar, servirea cu institutii de
interes general etc
2.3 Elemente ale cadrului natural: elemente ale cadrului natural ce pot interveni in modul de
organizare urbanistica: relieful, reteaua hidrografica, clima, conditii geotehnice, riscuri naturale.
2.4 Circulatia: aspecte critice privind desfasurarea, in cadrul zonei, a circulatiei rutiere, feroviare,
navale, aeriene – dupa caz, capacitati de transport, greutati in fluenta circulatiei, incomodari intre tipurile

Pagina 5 din 24
de circulatie, precum si dintre acestea si alte functiuni ale zonei, necesitati de modernizare a traseelor
existente si de realizare a unor artere noi, capacitati si trasee ale transportului in comun, intersectii cu
probleme, prioritati.
2.5 Ocuparea terenurilor: principalele caractaristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata,
relationari intre functiuni, gradul de ocupare a zonei cu fond construit, aspecte calitative ale fondului
construit, asigurarea cu servicii a zonei, in corelare cu zonele vecine, asigurarea cu spatii verzi, existenta
unor riscuri naturale in zona studiata sau in zonele vecine, principalele disfunctionalități.
2.6 Echipare edilitara: stadiul echiparii edilitare a zonei, in corelare cu infrastructura localitatii
(debite si retele de distributie apa potabila, retele de canalizare, retele de transport energie electrica,
retele de telecomunicatii, surse si retele alimentare cu caldura, posibilitati de alimentare cu gaze naturale
– dupa caz), principalele disfunctionalități;
2.7 Probleme de mediu: problemele de mediu se trateaza in cadrul unor analize de evaluare a
impactului asupra mediului, incluse planurilor de amenajare a teritoriului si planurilor de urbanism.
Aceste analize de evaluare a problemelor existente de mediu vor fi: relatia cadru natural – cadru
construit, evidentierea riscurilor naturale si antropice, marcarea punctelor si traseelor din sistemul cailor
de comunicatii si din categoria echiparii edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona, evidentierea valorilor
de patrimoniu ce necesita protectie, evidentierea potentialului balnear si turistic – dupa caz.
2.8 Optiuni ale populatiei: se vor prezenta optiunile populatie, precum si punctele de vedere ale
administratiei publice locale asupra politicii proprii de dezvoltare urbanistica a zonei, se va expune si
punctul de vedere al elaboratorului privind solicitarile beneficiarului si felul cum urmeaza a fi
solutionate acestea in PUZ.

◆ 3. Propunere de dezvoltare urbanistică:

3.1 Prevederi ale Planului Urbanistic General: vor fi prezentate prevederile PUG aprobat, cu
implicatiile asupra dezvoltarii urbanistice a zonei in studiu: cai de comunicatie, relatiile zonei studiate
ca localitatea si in special cu zonele vecine, mutatii ce pot interveni in folosinta terenurilor, lucrari
majore prevazute in zona, dezvoltarea echiparii edilitare, protectia mediului etc.
3.2 Valorificarea cadrului natural: se vor mentiona posibilitatile de valorificare ale cadrului
natural, relationarea cu formele de relief, prezenta unor oglinzi de apa si a spatiilor plantate,
construibilitatea si conditiile de fundare ale terenului, adaptarea la conditiile de climă etc..
3.3 Modernizarea circulatiei: în functie de prevederile PUG in domeniul circulatiei, de concluziile
studiilor de fundamentare și prescripțiilor directoare preliminare ale prezentului caiet de sarcini, se vor
prezenta: organizarea circulatiei si a transportului in comun (modernizarea si completarea arterelor de
circulatie, asigurarea locurilor de parcare si garare, amplasarea statiilor pentru transportul in comun,
amenajarea unor intersectii: sensuri unice, semaforizari etc), organizarea circulatiei feroviare – dupa caz
( constructii si instalatii necesare circulatiei specifice, devieri de linii, linii noi, depozitari, locuri de
parcare – garare etc), organizarea circulatiei pietonale (trasee pietonale, piste pentru biciclisti, conditii
speciale pentru persoane cu dizabilităţi).
3.4 Indicatori urbansitici – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici: se vor prezenta
principalele functiuni propuse ale zonei, grupate pe unitati si subunitati teritoriale (delimitate ca artere),
care sa permita enuntarea reglementarilor precum si a conditiilor de conformare sau construire prevazute
de regulament; bilantul teritorial de zona se intocmeste comparativ, existent – propus, din care sa rezulte
proportia dintre functiuni si mutatiile ce intervin in ocuparea propusa a terenurilor; bilantul teritorial se
trece si pe plansa de reglementari urbanistice; principalii indicatori urbanistici ai PUZ, propusi de
functiuni si categorii de interventie: sunt Procentul de Ocupare a Terenului (POT – raportul dintre aria
construita la sol si suprafata terenului considerat) si Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT –
raportul dintre aria desfasurata a constructiilor si suprafata terenului considerat).

Pagina 6 din 24
 3.5 Zonificarea funcțională: tuturor terenurilor din zona le va fi stabilita destinatia; fiecarei
functiuni i se va stabili categoria de interventie urbanistica, in spiritul valorificarii potentialului existent
si inlaturarii disfunctionalitatilor
3.5 Dezvoltarea echiparii edilitare: în functie de concluziile analizei critice a situatiei existente si
de prevederile din PUG se vor trata urmatoarele categorii de probleme:
● alimentare cu apa: lucrari necesare pentru extinderea capacitatii instalatiilor de alimentare cu apa la
sursa, tratare si aductiune, dezvoltari ale retelelor de distributie din zona, modificari partiale ale
traseelor retelelor de distributie existente etc;
● canalizare: inbunatatiri si extinderi ale retelei de canalizare din zona, extinderi sau propuneri de statii
noi de epurare sau stații de preepurare etc;
● alimentare cu energie electrica: asigurarea necesarului de consum electric, propuneri pentru noi statii
sau posturi de transformare, extinderi sau devieri de linii electrice, modernizarea liniilor electrice
existente, modernizarea iluminatului public etc;
● alimentare cu caldura: sisteme de incalzire propuse, tipuri de combustibil, modernizari sisteme
existente etc;
● alimentare cu gaze naturale - dupa caz: existinderi ale capacitatilor existente, procedura de urmat
pentru aprobarea introducerii alimentarii cu gaze naturale etc;
● gospodarie comunala: amenajari pentru sortarea, evacuarea, depozitarea si tratarea deseurilor,
extinderi pentru baze de transport in comun, constructii si amenajari specifice etc.
3.6 Protectia mediului: în functie de concluziile de evaluare a impactului asupra mediului pentru
zona studiata se formuleaza propuneri si masuri de interventie urbanistica, ce privesc: diminuarea, pana
la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversari etc), prevenirea procedurii riscurilor naturale,
epurarea si preepurarea apelor uzate, depozitarea controlata a deseurilor, recuperarea terenurilor
degradate consolidari de maluri, plantari de zone verzi etc, organizarea sistemelor de spatii verzi,
protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate, refacerea peisagistica si
reabilitarea urbana, valorificarea potentialului turistic si balnear – după caz, eliminarea
disfunctionalitatilor din domeniul cailor de comunicatie si al retelelor edilitare majore;
3.7 Obiective de utilitate publica: pentru a facilita prevederea si urmarirea realizarii obiectivelor
de utilitate publica sunt necesare urmatoarele operatiuni:
● listarea obiectivelor de utilitate publica; tabelul cu obiectivele de utilitate publica prevazute in PUZ
(ce se trec si pe planul privind proprietatea terenurilor) va cuprinde, pe domenii: denumirea lucrarii,
categoria de interes, suprafata sau lungimea lucrarii;
● identificarea tipului de proprietate asupra bunului imobil (teren + constructii) din zona, conf. Legii
nr.213/1998 (prin culoare): terenuri proprietate publica (de interes national, judetean si local);
terenuri proprietate privata (de interes national, judetean si local); terenuri proprietate privata a
persoanelor fizice sau juridice
● determinarea circulatiei terenurilor intre detinatori, in vederea realizarii obiectivelor propuse (prin
hasuri): terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in proprietatea publica a unitatilor adminiatrativ
teritoriale, terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in proprietatea privata a unitatilor administrativ
teritoriale, terenuri aflate in proprietate privata, destinate concesionarii, terenuri aflate in proprietate
privata, destinate schimbului,

◆ 4. Concluzii, măsuri în continuare:

Se vor prezenta concluzii privind înscrierea amenajarii si dezvoltarii urbanistice propuse a zonei in
prevederile PUG, categorii principale de investitie, care sa sustina materializarea programului de
dezvoltare; prioritati de interventie; aprecieri ale elaboratorului PUZ asupra propunerilor avansate,
eventuale restrictii;

Pagina 7 din 24
Se vor indica documentațiile necesare de elaborat in perioada urmatoare: detalierea propunerilor pentru
unele amplasamente (prin PUD-uri); proiecte prioritare de investitii, care sa asigure realizarea
obiectivelor, in special in domeniul interesului general; montaje ale etapelor viitoare (actori implicati,
atragerea de fonduri, etape de realizare, programe de investitii etc).

◆ 5. Anexe:
In functie de complexitatea problemelor se vor introduce in memoriul de prezentare cartograme,
scheme, grafice care sa sustina propunerile din PUZ, precum si avizele obtinute pe parcurs.

Volumul 2: Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal

Regulamentul local de urbanism (RLU) aferent PUZ reprezinta o piesa de baza in aplicarea PUZ, el
intarind si detaliind reglementarile din PUZ. Prescriptiile cuprinse in RLU (permisiuni si restrictii) sunt
obligatorii pe intregul teritoriu ce face obiectul PUZ. Odata aprobat, impreuna cu PUZ, RLU aferent
acestuia constituie act de autoritate al administratiei publice locale.

RLU aferent PUZ este structurat astfel:

◆ 1. Dispozitii generale:
1.1. Rolul RLU;
1.2. Baza legala a elaborarii;
1.3. Domeniul de aplicare.
◆ 2. Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor;
2.1. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi
construit: terenuri agricole din extravilan, terenuri agricole din intravilan, suprafeţe împădurite,
resursele subsolului, resurse de apa şi platforme meteorologice, zone cu valoare peisagistica şi zone
naturale protejate, zone construite protejate;
2.2. Reguli cu privire la siguranta construcţiilor şi la apărarea interesului public: expunerea la
riscuri naturale, expunerea la riscuri tehnologice, construcţii cu funcţiuni generatoare de riscuri
tehnologice, asigurarea echipării edilitare, asigurarea compatibilităţii funcţiunilor, procentul de ocupare
a terenului (P.O.T.), lucrări de utilitate publică.
◆ 3. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor
3.1. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii: orientarea faţă de punctele cardinale,
amplasarea faţă de drumuri publice, amplasarea fata de cai ferate, amplasarea fata de aliniament,
amplasarea în interiorul parcelei;
3.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii: accese carosabile, accese pietonale;
3.3. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara: racordarea la reţelele publice de echipare
edilitara existente, realizarea de reţele edilitare, proprietatea publica asupra reţelelor edilitare, reguli cu
privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor, parcelarea, înălțimea construcţiilor,
aspectul exterior al construcţiilor, reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri,
parcaje, spaţii verzi şi plantate, împrejmuiri, destinaţia terenurilor sau a construcţiilor.
◆ 4. Zonificarea functionala
4.1. Unitati si subunitati functionale.
◆ 5. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale
◆ 6. Unitati teritoriale de referinta

B. Piese desenate:
Plansa 0 – Incadrarea in teritoriu: se întocmeste pe scheletul plansei de reglementari urbanistice din
cadrul PUG, scara uzuala 1:5.000; 1:10.000; 1:15.000 si cuprinde delimitarea zonei ce face obiectul
PUZ, marcarea intravilanului aprobat al localitatii (daca zona studiata se afla in apropierea acestuia),

Pagina 8 din 24
accesibilitatea in zona (cai majore de comunicatii, cu denumiri de strazi, directii importante etc,
relationari ale zonei cu localitatea (cooperarea in domeniul edilitar, accesul la instalatii publice de interes
general, servituti ale zonei impuse de vecinatati atc), incadrarea in functiunea predominanta prevazuta
de PUG.
Plansa 1 – Situatia existenta: scara uzuala 1:1.000, 1:2.000, se intocmeste pe suport topografic
actualizat sau pe plan cadastral si va cuprinde denumirea strazilor, directii importante, denumirea
unitatilor economice si institutiilor publice, imbracamintea strazilor, puncte cardinale, limita unor zone
ce necesita protectie (valori de patrimoniu, protectie severa a izvoarelor etc), ocuparea terenurilor, pe
functiuni, disfunctionalitati (prezentate in tabel, cuprinzand: starea strazilor, profile necorespunzatoare
traficului, intersectii conflictuale, stanjeniri intre functiuni, starea fondului construit, ocuparea
terenurilor, conditii grele de fundare, nivel ridicat al apelor freatice, riscuri naturale si antropice, surse
de poluare etc), stabilirea prioritatilor, in functie de gravitatea disfunctionalitatilor.
Plansa 2 – Reglementari urbanistice – zonificare, la aceeasi scara cu plansa situatiei existente,
cuprinzand elemente de recunoastere preluate din plansa situatiei existente (orientare, drumuri, directii,
limite etc), modernizarea circulatiei (strazi mentinute, strazi largite, strazi noi, parcare – garare, rezolvari
de intersectii, sensuri unice etc), zonificare (functiuni mentinute, functiuni propuse), categorii de
investitii (reabilitare urbana complexa, schimbari de destinatie, protejarea bunurilor de patrimoniu,
integrarea fondului nou in cel vechi, dezvoltarea spatiilor verzi, interdictii temporare si definitive de
construire etc), regim de aliniere, regim de inaltime, stabilirea pe functiuni a POT si CUT, nilantul
teritorial al zonei, existent si propus, propuneri vizand protectia mediului.
Plansa 3 – Reglementari – echipare edilitara, la aceeasi scara si pe suportul plansei de reglementari
urbanistice, cuprinzand retelele de distributie a apei potabile in zona, retele de canalizare a apelor uzate
(sistem unitar sau divizor), statii si posturi de transformare, retele electrice de transport si distributie,
retele de telecomunicatii, centrale telefonice, oficii postale, solutii de alimentare cu caldura (surse
proprii, centrale colective, termoficare etc), statii de reglare gaze naturale, retele de distributie. Pentru
fiecare domeniu edilitar se vor prezenta fondul existent mentinut, devieri, propuneri. De asemenea, se
vor marca culuarele de protectie ale unor retele.
Plansa 4 – Proprietatea asupra terenurilor: la aceeasi scara si pe suportul plansei de reglementari
urbanistice, cuprinzand tipuri de proprietate asupra terenurilor, circulatia terenurilor intre detinatori, in
vederea realizarii obiectivelor propuse (prin hasuri), stabilirea obiectivelor de utilitate publica (in tabel);
prevederea in PUZ a obiectivelor de utilitate publica deschide calea fundamentarii solicitarii unor
fonduri de la bugetul statului, pentru realizarea lor.

Pe langa plansele de baza mentionate, obligatorii la elaborarea PUZ-urilor, se pot elabora si unele planse
ajutatoare, menite sa sustina reglementarile avansate, precum desfasurarea plansei de reglementari –
echipare edilitara in mai multe planse, in situatia cand densitatea retelelor nu permite elaborarea unei
singure planse coordonatoare. In aceasta situatie, plansele ajutatoare se numeroteaza 3.1, 3.2 etc, sau
sugerarea unor posibilitati de mobilare urbanistica pentru parti ale zonei, care sa faciliteze intelegerea
din partea beneficiarului a propunerilor ce se avanseaza.

5. Etapele de elaborare a Planului Urbanistic Zonal

De la inițiere până la aprobare, elaborarea planului urbanistic zonal implică parcurgerea de etape, după
cum urmează
➔ Inițierea elaborării PUZ - aparține colectivității locale reprezentate prin Consiliul Municipal
Chișinău, pe baza programului de dezvoltare urbanistică a localității sau pe baza inițiativelor

Pagina 9 din 24
 persoanelor strict interesate în acest sens (Primarul Municipiului Chișinău, rezidenți, operatori
economici, etc..);
➔ Informarea populației în legătură cu inițiativele de elaborare a PUZ - se face prin grija
inițiatorului. lnformarea se face prin afișarea informațiilor sau prin mass-media.
➔ Desemnarea elaboratorului - se face prin selecție, conform procedurilor legale;
➔ Întocmirea contractului - se face de către elaborator, pe baza comenzii emitentului și conține
obligațiile părților semnatare în elaborarea și aprobarea PUZ. Se evidențiază termenele și
valorile fazelor decontabile și/sau diferite clauze contractuale. După semnarea contractului,
elaboratorul PUZ poate încheia, la rândul lui, subcontracte de elaborare cu alte unități de
proiectare sau cu persoane fizice specializate în domeniu;
➔ Consultările pe parcurs - reprezinta o condiție obligatorie în procedura de elaborare pentru PUZ,
prin care specialiștii interesați și colectivitatea locală își exprimă punctul de vedere asupra
propunerilor enunțate;
➔ Redactarea pieselor scrise și desenate în vederea predării documentației la beneficiar - se
realizează conform termenilor din contract;
➔ Consultarea populației cu privire la propunerile PUZ - se realizează prin grija beneficiarului, în
cadrul unor expoziții sau prin mass-media;
➔ Acordurile și avizele asupra PUZ - se emit de catre organele abilitate prin lege și sunt obligatorii
pentru definitivarea și aprobarea documentației.
➔ Acordurile și avizele se emit fără perceperea unor taxe, până în 30 de zile de la depunerea
cererii. Odată cu predarea documentatiilor pentru avize, lucrarea poate fi decontată, cu obligația
elaboratorului de a introduce observațiile din avize și acorduri, acceptate de către beneficiar;
➔ Aprobarea PUZ - se face ulterior obținerii acordurilor și avizelor, prin Hotărârea Consiliului
Municipal Chișinău.
Orice eludare a unuia sau a unora dintre etapele menționate anterior se poate realiza prin Hotărârea
Consiliului Municipal Chișinău, ca urmare a propunerii înregistrate din partea beneficiarului, a
proprietarului/proprietarilor de drept ale imobilelor sau din partea elaboratorului.

6. Procedura de iniţiere a parteneriatului Public-Privat

Procedura de iniţiere a parteneriatului public-privat şi procedura de selectare a partenerului privat

conform Articolului 25 din Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat se vor
realiza în următoarele etape:
a) identificarea de către partenerul public a obiectului şi a obiectivului parteneriatului public-privat;
b) elaborarea, de către partenerul public, grupul de experţi sau de către persoana desemnată de aceştia,
a unui studiu de fezabilitate care să demonstreze oportunitatea iniţierii parteneriatului public-privat –
justificarea tehnică şi economică a proiectului de parteneriat public-privat, caracteristicile principale,
indicatorii tehnico-economici ai parteneriatului public-privat, identificarea şi analiza riscurilor (riscul
politic, legislativ, financiar şi economic, riscul de executare, de mediu);
c) avizarea studiului de fezabilitate de către Agenţie, în condiţiile stabilite de Guvern;
d) elaborarea şi aprobarea de către partenerul public a documentaţiei necesare concursului de selectare
a partenerului privat, care include descrierea obiectului parteneriatului public-privat, condiţiile realizării
parteneriatului public-privat și modelul contractului de parteneriat public-privat;
e) desemnarea de către partenerul public a membrilor comisiei de selectare a partenerului privat;
Comisia va fi creata conform Articolului 27 din Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul
public-privat.

Pagina 10 din 24
f) publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a unui comunicat informativ privind
desfăşurarea concursului de selectare a partenerului privat; Comunicatul informativ va respecta cerintele
prevazute in Articolul 26 din Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat.
g) transmiterea spre publicare sau publicarea pe pagina web a Agenţiei a documentaţiei necesare
concursului de selectare a partenerului privat;
h) primirea şi examinarea ofertelor; Ofertele vor corespunde cerintelor prevazute de Articolul 28 din
Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat.
i) adoptarea deciziei asupra desemnării partenerului privat sau respingerii tuturor ofertelor primite.
Procesul de evaluare a ofertelor va respecta etapele descrise in Articolul 29 din Legea Nr. 179
din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat.

Încheierea contractului de parteneriat public-privat va respecta urmatoarele etape prevazute de Articolul

30 din Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat:
(1) După desemnarea celei mai bune oferte, comisia de selectare a partenerului privat elaborează, în cel
mult 30 de zile de la data deciziei respective, un proiect de contract care să întrunească datele prevăzute
la art. 20 şi îl va transmite ofertantului desemnat învingător.
(2) Proiectul de contract se negociază în cel mult 30 de zile calendaristice din data primirii lui de către
ofertantul desemnat învingător.
(3) În cazul în care, la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), ofertantul desemnat învingător refuză
semnarea contractului, comisia pentru selectarea partenerului privat este în drept să desemneze în
calitate de învingător ofertantul clasat pe locul imediat următor conform rezultatelor evaluării.
(4) Proiectul contractului de parteneriat public-privat în forma negociată urmează a fi aprobat şi semnat
de autoritatea publică abilitată.

Parteneriatul public-privat inceteaza conform Articolului 31, al.1 din Legea Nr. 179 din 10.07.2008 in
urmatoarele conditii:
a) la expirarea contractului încheiat între partenerul public şi partenerul privat;
b) în baza acordului dintre partenerul public şi partenerul privat;
c) în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.
Modurile de gestionare a obiectului, prevăzute conform aliniatelor 2, 3 și 4 din Articolul 31 din Legea
Nr. 179 din 10.07.2008:
➔ În cazul încetării contractului de parteneriat public-privat prin expirare, partenerul privat este
obligat să restituie în mod gratuit partenerului public bunurile libere de orice sarcini.
➔ În cazul încetării parteneriatului public-privat, partenerul privat este obligat să asigure
continuitatea activităţii sau prestării serviciilor în condiţiile stipulate în contract, pînă la
preluarea acestora de către partenerul public.
➔ În cazul în care sesizează existenţa unor cauze sau iminenţe producerii unor evenimente de
natură să conducă la imposibilitatea desfăşurării activităţii sau prestării serviciului de interes
public, partenerul privat notifică imediat partenerul public despre acest fapt în vederea luării
măsurilor ce se impun pentru asigurarea continuităţii activităţii sau a serviciului.

Se va respecta prevederile Articolului 32 din Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la evidenţa
parteneriatelor public-private.

Pagina 11 din 24
 7. Date tehnice

Soluția propusă va respecta și va aplica întocmai, ad-literam, principiile directoare stabilite prin
proiectul câștigător, pentru zona Circului, al concursului de arhitectură și urbanism organizat în luna
martie 2016 de către Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, în
parteneriat cu Ambasada Franței în Republica Moldova și Primăria Municipiului Chișinău.

Principiile directoare mentionate in paragraful anterior sunt cele care sunt detaliate mai jos, in cadrul
acestui capitol (6. Date tehnice). Acestea se refera la asigurarea fondului pentru implementarea solutiilor
arhitectural-urbanistice propuse.

Principiul director 1: Zona Circului – Visterniceni este considerata zona delimitata în Anexa 2 la
prezentul Caiet de sarcini, fiind cuprinsa intre Bulevardul Renaşterii Naţionale, Bulevardul Tudor
Vladimirescu, Bulevardul Calea Moşilor şi parcelele adiacente din zona Nord-Vestică, staţia CF
Visterniceni şi calea ferată Ungheni – Chişinău.

Principiul director 2: Studiile aferente PUZ vor fi realizate pe suprafaţa delimitată în Anexa 1 la
prezentul Caiet de sarcini.

Principiul director 3: Din punct de vedere al metodologiei utilizate la elaborarea prezentului PUZ,
zona Circului Visterniceni este divizată în 4 zone:
Zona 1: delimitată în Anexa 3 a prezentului Caiet de sarcini;
Zona 2: delimitată în Anexa 4 a prezentului Caiet de sarcini;
Zona 3: delimitată în Anexa 5 a prezentului Caiet de sarcini;
Zonă căilor de comunicaţie: delimitată prin extragerea suprafeţelor zonelor 1, 2 şi 3 din ansamblul
suprafeţei reglementate prin PUZ.

Principiul director 4: Zona 1 are un caracter socio-cultural, având ca reper major Circul de Stat şi
cartierul rezidenţial aflat în zona posterioară a acestuia, în limitele bulevardului Renaşterii Naţioanale,
a străzii Calea Moşilor, a versantului care coboară spre Calea Orheiului şi a versantului care coboară
spre pârâul Holbocica.

Principiul director 4.1: Zona este cunoscută chișinăuienilor ca aferentă circului, acesta din urmă
fiind elementul identitar reprezentativ pentru întregul areal aflat între Bulevardul Renaşterii Naţionale
şi sensul giratoriu din Calea Orheiului. Sunt prezente următoarele tipuri de zonificări actuale, conform
Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Chişinău: C3-C – zona comerciala in zone centrale,
pentru parcela aferenta Circului de stat; C7 – zona comerciala cu trafic intens; Re – zona de revitalizare;
planul zonării cu acest cod conţine terenuri urbane destinate pentru investiţii viitoare şi pentru cele care
sunt subiect de revitalizare economică şi socială, lăsând proiectantului libertatea de negociere a planului
cu administraţia; S – zona speciala de folosinta care in cazul acesta include biserica, parohia, cimitirul si
parcul;

Principiul director 4.2: Disfunctinalitatile zonei sunt urmatoarere: structura urbana degradata, in ceea
ce priveste spatiul public si mediul construit; distanta pietonala semnificativa pana la functiuni de interes
urban, care fac zona greu de accesat; statutul incert al zonei propuse spre refunctionalizare si morfologia
haotica; dezvoltarea complexului de locuinte colective in zona nordica a cimitirului bisericii Sfintii
Constantin si Elena, care scade valoarea imobiliara a proprietatilor vecine, umbreste zona

Pagina 12 din 24
rezidentiala, densifica zona fara un Plan Urbanistic Zonal aprobat si nu are acceptul locuitorilor din zona
rezidentiala cu locuinte individuale; lipsa identitatii.

Principiul director 4.3: Prin reglementările stabilite în Planul Urbanistic Zonal, cartierul întins pe
morfologia vetrei satului istoric Visterniceni va fi o zonă de tip mixed-use, cu un brand propriu, în care
rolul clădirilor de interes public este de ancoră tematică. Facilitățile includ spații interioare și exterioare
pentru diverse evenimente, galerie de artă, expoziția permanentă arheologică a cetății Visternicieni,
spații tip studio pentru artiști, spații comerciale cu profil artistic sau media, studio de dans contemporan,
școală non-formală, mediatecă și grădină publică.

Principiul director 4.4: Pe lângă funcțiunile înglobate în clădirile publice, proiectul propune
revitalizarea cartierului Visterniceni într-un proces ascendent, de tip participativ. Orice proiect
implementat la nivelul acestui cartier are nevoie de acordul asociației obștești a rezidenților din zona
Circului. De la intrarea în vigoare a Planului Urbanistic Zonal, până la darea în exploatare a obiectivelor
propuse prin acesta, niciun proiect sau plan nu va putea fi implementat dacă asociația obștească a
rezidenților nu va fi constituită.

Principiul director 4.5: Crearea acestui cartier implică o colaborare strânsă între comunitatea locală,
actorii economici, administrația publică locală și reprezentanții mediului artistic. Pentru zona dată,
Visterniceni, este procesul de care așezarea istorică are nevoie pentru a se revitaliza și a redeveni un
actor important în devenirea urbană a Chișinăului ca oraș european cu o calitate ridicată a vieții.

Principiul director 4.6: Planul Urbanistic Zonal va urmari implementarea unui concept nou pentru
Republica Moldova, al cartierului cultural, in jurul complexului Circului de stat; Se va
urmari valorificarea potentialului oferit de situl arheologic protejat si zona verde. Se va
propune realizarea unei legaturi cat mai stranse intre biserica Sfintii Constantin si Elena si zona
rezidentiala, inchegand comunitatea in jurul bisericii parohiale si a identitatii Cartierul Visterniceni. Se
va propune revitalizarea zonei rezidentiale si reglementarea permisiunilor de construire. Vor fi propuse
solutii de crestere a calitatii amenajarilor spatiilor publice.

Principiul director 5: Zona 2 va fi denumita CircusPark si este zona verde din

perimetrul Bulevardulelor Renașterii Naționale, Tudor Vladimirescu, Calea Orheiului și Calea Moșilor.
Pentru aceasta Planul Urbanistic Zonal va propune amenajarea unui mare parc urban, în jurul unei zone
de retenție a apelor pluviale pe pârâul Holbocica.

Principiul director 5.1: Integrarea în reţeaua urbană de coridoare ecologice pe văi se produce prin
tratarea bulevardelor ca prospecte stradale verzi, iar continuitatea cu zona plantată pe diferenţa de nivel
aflată de-a lungul Căii Moşilor se va realiza printr-o terasă verde care traversează clădirea Circului. Prin
Planul Urbanistic Zonal, parcul va îngloba funcţiuni de interes comunitar, precum un teatru de vară sau
o arenă sportivă.

Principiul director 5.2: Zona are profilul unei văi formate de-a lungul pârâului Holbocica, în regiunea
de inflexiune a acestuia. În prezent, destinaţia este incertă, fiind subiectul mai multor parcelări executate
neplanificat, uneori ilegal. Unitatea spaţiului verde este împiedicată de unele parcele, în proprietate
publică sau privată, pe care se află locuinţe individuale, un teren de baseball, o parcare de autocamioane,
benzinării şi spălătorii auto şi un centru de afaceri în cosntrucţie. Pe lângă albia Holbocicăi, zona verde
are un caracter continuu spre Calea Moşilor, prin suprafeţele verzi sau plantate care ocolesc Circul de

Pagina 13 din 24
stat şi biserica Sfinţii Constantin şi Elena şi se continuă pe fâşia de diferenţă de nivel dintre cota dealului
Visterniceni şi cota străzii Calea Moşilor. Spaţiul verde este parte a unei reţele continue dezvoltate pe
cursurile de apă din interiorul oraşului. Continuitatea lipseste in prezent, fiind întreruptă de bulevardele
Tudor Vladimirescu şi Renaşterii Naţionale.

Principiul director 5.3: In perimetrul studiat se afla urmatoarele tipuri de zone functionale, conform
Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Chisinau: S, zona speciala de folosinta care in cazul
acesta include zona verde, biserica si cimitirul; C2, zona comerciala mai rar frecventata; C3-C, zona
comerciala in zone centrale, pentru parcela aferenta Circului de stat; Re, zona de revitalizare; planul
zonării cu acest cod conţine terenuri urbane destinate pentru investiţii viitoare şi pentru cele care sunt
subiect de revitalizare economică şi socială, lăsând proiectantului libertatea de negociere a planului cu
administraţia.

Principiul director 5.4: Disfunctionalitatile zonei sunt urmatoarele: spatiu verde neamenajat;
discontinuitati produse de initiative private mai mult sau mai putin legale; accesbilitate ingreunata de
lipsa acceselor; prezenta riscurilor naturale de alunecari de teren si inundare; bulevarde
supradimensionate, cu o circulatie intensiva, sursa de poluare fonica si de mediu.

Principiul director 5.5: Prin reglementare, Planul Urbanistic Zonal va propune exploatarea potentialul
deosebit al reliefului local printr-o amenajare in stil englezesc cu tratari punctuale de factura
contemporana. Astfel, vor alterna concentrările de suprafețe plantate cu pajiștile și luminișurile. Izolat
vor fi amplasate funcțiuni cu rol de ancoră, printre care un amfiteatru în aer liber, o arenă sportivă sau
un pavilion belvedere.

Principiul director 5.6: Pentru amenajarea zonei verzi, Planul Urbanistic Zonal va propune
integrarea paraului Holbocica si tratarea acestuia ca o veritabila coloana vertebrala a retelei de spatii
verzi care porneste din nordul orasului si se intersecteaza cu coridorul verde al raului Bac. In zona de
inflexiune aflata pe terenul studiat propunem amenajarea unui lac antropic purtand numele paraului.
Functiunea acestuia va fi de agrement, fiind deservit de un pavilion pentru inchirierea barcilor pentru
plimbari. Doua pasarele pietonale vor traversa lacul pentru a conecta scuarul Circului cu zona
inclinata dinspre cartierul Rascani. Va fi propusa impadurirea tuturor versantilor, pentru stabilizarea
acestora si pentru protectia fata de noxele produse de traficul auto si statiile de carburanti.

Principiul director 5.7: Continuitatea rețelei verzi, întreruptă în acest moment de bulevardele Tudor
Vladimirescu şi Renaşterii Naţionale, poate fi restabilită prin transformarea prospectelor stradale în
bulevarde verzi, sub coronamentul arborilor plantaţi. Traversarea râului Bâc pe podul spre Bulevardul
Grigore Vieru trebuie să beneficieze de amenajări care să îl transforme în coridor cu aliniament plantat.

Principiul director 5.8: Obiectivele propuse prin Planul Urbanistic Zonal sunt: creșterea calității
spațiului urban prin amenajarea parcului în stil englezesc liber pentru exploatarea eficientă a
potențialului oferit de relieful local; amenajarea unei zone de retentie a apelor pluviale cu funcțiune de
agrement pentru limitarea inițiativelor de dezvoltări imobiliare; implementarea conceptului de coridor
ecologic prin realizarea continuității rețelei de spații verzi, traversând bulevardele principale până la
râul Bâc; plantarea unui număr cât mai ridicat de arbori, în zonele de risc natural, pentru
limitarea acestora.

Pagina 14 din 24
Principiul director 6: Zona 3 va fi denumita Noii Visterncieni si va cuprinde Calea Orheiului si gara
feroviara Visterniceni. Prin reglementarea in Planul Urbansitic Zonal, aceasta va deveni un complex de
business de prim rang, reprezentativ pentru Chisinau si Republica Moldova, in proximitatea celei mai
favorabile legaturi cu Aeroportul International Chisinau.

Principiul director 6.1: Deși etimologic dezvoltarea propusă se află cu preponderenţă pe Calea
Orheiului, denumirea gării Visterniceni şi proximitatea cartierului rezidențial omonim transferă
denumirea pentru a îngloba întreaga zonă. Funcțiunea cea mai importantă în acest ansamblu este
stația feroviară, dar si legatura deosebit de favorabila cu iesirea nordica a Municipiului, spre orasul
Orhei si destinatiile turistice Cricova sau Orheiul Vechi-Butuceni.

Principiul director 6.2: In prezent, infrastructura favorizeaza doar dezvoltari necontrolate, desi
zonificarea functionala permite contruirea doar in urma realizarii unui Plan Urbanistic Zonal pentru a
inlocui functiunea actuala, Re – revitalizarea zonei.

Principiul director 6.3: Situatia existenta prezinta o structura urbana degradata, in ceea ce priveste
spatiul public si mediul construit; se constata lipsa conexiunii decente cu zona centrala; distanta
pietonala pana la functiuni de interes urban este semnificativa, ceea ce face zona greu de accesat; nu
exista o viziune pentru zona propuse spre refunctionalizare; se constata dezvoltarea necontrolata a
cladirilor cu functiuni diverse, care nu permite realizarea unui complex integrat sub acelasi concept de
dezvoltare durabila; se remarca lipsa identitatii zonale.

Principiul director 6.3: Statia feroviara va fi reglementata prin Planul Urbanistic Zonal pentru a
dezvolta un nod de interschimb pentru conexiunea dintre partea nordică și cea sudică a orașului, dar și
cu Aeroportul International Chisinau.

Principiul director 6.4: Pentru o cât mai bună interconexiune și degrevarea Bulevardului Renașterii
Naționale de traficul intens, Planul Urbanistic Zonal va propune realizarea viaductului destinat
mijloacelor de transport în comun, către strada Petru Rareș. Astfel, interschimbul menționat la principiul
6.3 se va produce chiar la intersecția peronului stației feroviare cu viaductul, unde va apărea o nouă
stație pentru troleibuze. Construcția este propusă în Planul Urbanistic General și Schema Generală a
Transporturilor din Municipiul Chișinău.

Principiul director 6.5: De-a lungul Căii Orheiului, conform prevederilor Regulamentului Local de
Urbanism aferent Planului Urbanstic General al Municipiului Chisinau, care impune refuncționalizarea,
Planul Urbansitic Zonal va reglementa construcția clădirilor cu funcțiuni comerciale corespunzătoare
codurilor C4/C5. Acestea vor respecta prevederile din Regulamentul Local de Urbanism în ceea ce
privește numărul de locuri de parcare asigurate pe parcelă. Va fi încurajată mixtiunea de locuințe cu
spațiile destinate comerțului.

Principiul director 6.6: În ceea ce privește linia roșie, aceasta va fi modificată pentru a respecta
caracteristicile geomorfologice și a permite plantarea unor arbori cu rol de susținere a taluzului înspre
zona rezidențială Visterniceni. Propunerea se va inspira din alăturarea unor concepte inovative pentru a
le adapta în spațiul public al Căii Orheiului.

Principiul director 6.7: Obiectivele propuse prin Planul Urbanistic Zonal sunt: implementarea
conceptului de business park contemporan; implementarea conceptului de interschimb in jurul statiei de

Pagina 15 din 24
cale ferata Visterniceni; regenerarea completa a prospectului Caii Orheiului prin refacerea profilului
stradal si reglementarea functiunilor direct accesate dinspre acesta; realizarea unei legaturi directe intre
Calea Orheiului si strada Petru Rares printr-un viaduct destinat transportului in comun si
bicicletelor; revitalizarea zonei din proximitatea directa a garii feroviare Visterniceni; modernizarea
garii Visterniceni si crearea statiei de troleibuz pe viaductul spre strada Petru Rares; cresterea calitatii
amenajarilor spatiilor publice.

Principiul director 7: Zonă căilor de comunicaţie va delimitată în cadrul Planului urbanistic Zonal prin
extragerea suprafeţelor zonelor 1, 2 şi 3 din ansamblul suprafeţei reglementate prin PUZ.

Principiul director 7.1: Bulevardul Renasterii Nationale, Bulevardul Tudor Vladimirescu, Calea
Orheiului si Calea Mosilor vor fi reglementate ca bulevarde verzi, model pentru prospectele
largi chisinauiene, in care prioritari vor fi pietonii si ciclistii, dar si utilizatorii transportului in
comun. Spatiile publice nou propuse, prin planuri si profiluri stradale succesive, vor aduce impreuna
cele doua fronturi ale bulevardelor pentru a creea un spatiu public pozitiv, reprezentativ.

Principiul director 7.2: Calea Orheiului este cea mai importantă arteră de acces dinspre zona nordică
a Chişinăului, ieşirea spre Orheiul Vechi, către Calea Moşilor, Calea Basarabiei şi zonele industriale
cele mai importante ale oraşului. Regenerarea zonei este direct dependentă de intervenții de
reconfigurare a traseului traficului greu la nivelul întregului municipiu. Astfel, orice intervenție este
amânată până la adaptarea străzilor Socoleni (și prelungirea spre intersecția dintre străzile Mircești și
Petricani), Bucovinei, Nicolae Milescu-Spătaru, Transnistria, Meșterul Manole, Voluntarilor și
Uzinelor pentru a suporta un trafic continuu, intensiv.

Principiul director 7.3: Zonificarea functionala reglementata in Planul Urbanistic General pentur
Calea Orheiului presupune existenta urmatoarelor tipuri de functiuni adiacente Caii Orheiului: Re – in
zona strazii Doina este propusa revitalizarea prin realizarea unui Plan Urbanistic Zonal si restructurarea
structurii urbane de ansamblu; acelasi lucru este prevazut pe latura opusa, in zona rezidentiala
actuala; C2 – pe latura sudestica a strazii se afla imobile cu destinatie comerciala, pana la intersectia cu
prelungirea strazii Visterniceni; in prima parte sunt functiuni comerciale cu parcaj nenormat pe străzi
cu circulaţie intensă şi normat în zone cu densitate redusă; C7 – pe aceeasi latura, la baza strazii se afla
doua parcele cu cod C7, aferent zonelor comerciale cu trafic intens.

Principiul director 7.4: Prin Planul Urbanistic Zonal se va propune interzicerea autocamioanelor de
mare tonaj pe Calea Orheiului, incepand de la intersectia cu bulevardul Tudor Vladimirescu Eliberată
de poluarea autocamioanelor, Calea Orheiului va rămâne un prospect stradal larg, care prin
reconfigurare poate oferi în primul rând suprafețe pietonale suficiente, aliniamente de arbori plantate pe
fâșii de spații verzi, piste de biciclete, traversări sigure și locuri de parcare amplasate în locațiile
necesare.

Principiul director 7.5: Se constata, la nivelul Caii Orheiului, lipsa unui caracter specific; lipsa sau
discontinuitatea infrastructurilor dedicate pietonilor, ciclistilor si transportului in comun; un acces
deficitar spre gara Visterniceni; poluare fonica si atmosferica prin traficul greu pe care il
suporta; segregarea comunitatii rezidentiale Visterniceni fata de Posta Veche.

Principiul director 7.6: Noul Bulevard Calea Orheiului, reglementat prin Planul Urbanistic Zonal,
va reprezenta pentru comunitatea Visterniceni – Posta Veche un prospect stradal care ofera oportunitati

Pagina 16 din 24
pentru activitatile curente, dar si pentru cele optionale sau cele intamplatoare. In acest fel, Calea
Orheiului va deveni pentru spatiul public care aduce impreuna locuitorii si le permite sa petreaca un
timp placut. In acelasi timp, bulevardul sustine activitatile de business care sunt fundamental necesare
pentru degrevarea centrului istoric de presiunea imobiliara. Concentrarea activitatilor pe Calea
Orheiului si gara Visterniceni si legatura directa feroviara cu Aeroportul International Chisinau, creeaza
premisele pentru un prospect stradal reprezentativ.

Principiul director 7.7: Obiectivele propuse prin Planul Urbanistic Zonal vor urmari regenerarea Caii
Orheiului pentru adaptarea la rigorile unui bulevard de secolul XXI; se va propune dezvoltarea
suprafetelor pietonale si a celor pentru ciclisti; se va prevede implementarea unor benzi dedicate pentru
transportul in comun; se vor stabili conexiuni facile intre zonele locuite prin traversari inaltate, adaptate
necesitatilor persoanelor cu dizabilitati locomotorii; se va propune refacerea statiilor de transport in
comun si facilitarea accesului spre gara Visterniceni.

Principiul director 7.8: Pentru bulevardele Renasterii Nationale si Tudor Vladimirescu se vor propune
solutii similare de amenajare, datorate conceptiei generale a amenajarii initiale si a profilului identic.
Bulevardul va fi reglementat ca unul verde, cu un caracter aparte in structura urbana a Chisinaului, cu
rolul de a inlesni continuitatea coridorului verde Orheiului – Doga – Bac.

Principiul director 7.9: Bulevardele Renasterii Nationale si Tudor Vladimirescu prezinta prospecte
largi, cu cate 3 benzi per sens, fiind marginite pe ambele laturi de aliniamente de arbori. Trotuarele
destinate pietonilor au un profil de dimensiuni oscilante: pe latura sudica, spre paraul Holbocica, este
suficient de lat pentru o promenada, insa suprafata este complet degradata; pe latura nordica, intersectiile
si lipsa functiunilor limiteaza latimea trotuarului pana la lipsa completa a acestuia, pe alocuri.

Principiul director 7.10: Zonele delimitate de catre bulevarde includ zone S – speciale (in zona
de intersectie cu paraul Holbocica) si zone Re – de revitalizare in dreptul strazilor Andrei Doga si
Spartacus/Pietrariei. Pentru zona Andrei Doga a fost deja aprobat un Plan Urbanistic Zonal care permite
amplasarea unor dezvoltari imobiliare cu un numar ridicat de niveluri.

Principiul director 7.11: Principalele disfunctionalitati ale celor doua bulevarde sunt: segregarea
coriodorului ecologic dezvoltat pe coloana vertebrala a cursului de apa Holbocica; lipsa unui caracter
specific; lipsa sau discontinuitatea infrastructurilor dedicate pietonilor, ciclistilor si transportului in
comun; acces deficitar intre Circul de stat si strada Andrei Doga; poluarea fonica si atmosferica prin
traficul intens pe care il suporta; segregarea comunitatii rezidentiale Visterniceni fata de zona
rezidentiala Andrei Doga.

Principiul director 7.13: Propunerea reglementata în Planul Urbanistic Zonal a Bulevardului Renasterii
Nationale va fi una reprezentativa pentru Capitala Moldovei, oferind cele mai bune conditii
pentru promenada pietonala, traseul ciclistilor si cel al transportului in comun. Acesta din urma va fi
prioritizat in fata tuturor mijloacelor individuale de transport motorizat, cu efectul reducerii traficului
autoturismelor pe bulevard, catre zona centrala. Pentru continuitatea coridorului ecologic va fi
propusa amenajarea unei traversari ecologice prin asigurarea unui coronament continuu al arborilor in
zona de traversare. Vor fi reconfigurate statiile de transport in comun si amenajarile perimetrale.

Principiul director 7.14: Prin Planul Urbanistic Zonal se va propune regenerarea bulevardelor pentru
adaptarea la rigorile unui bulevard de secolul XXI; amenajarea traversarilor ecologice; dezvoltarea
suprafetelor pietonale si a celor pentru ciclisti; implementarea unor benzi dedicate pentru transportul in

Pagina 17 din 24
comun; crearea unor conexiuni facile intre zonele locuite prin traversari inaltate, adaptate necesitatilor
persoanelor cu dizabilitati locomotorii; refacerea statiilor de transport in comun; facilitarea accesului
intre zona circului si cea a strazii Andrei Doga.

8. Valoarea estimată a contractului de servicii

Propunere: 690.015 lei (suma calculata la 1 leu/1 mp suprafață a terenului reglementat)

9. Predarea documentelor

Predarea documentaţiilor se face de către prestator prin înregistrarea la Registratura Primăriei

Municipiului Chișinău și va fi însoţită de un proces verbal de predare, confirmat de Beneficiar din punct
de vedere cantitativ.

Documentaţiile trebuie predate la Primăria Municipiului Chișinău, în 3 (trei) exemplare pe suport

analogic (hârtie) şi pe suport electronic (fişier format „.doc” pentru partea scrisă a documentaţiilor şi
fişier format „dwg” și “pdf” pentru piesele desenate).

10. Durata de elaborare

Durata de elaborare a documentaţiei va fi de 45 de zile de la data semnării acestuia (proiectare și

aprobare PUZ). Prestatorul va trebui să predea documentațiile PUZ în maximum 45 de zile și să obțină
avizele și aprobările în următoarele 60 de zile.

Elaboratorul va emite factura pentru decontarea serviciilor după obținerea tutror avizelor și aprobarea
de către Consiliul Municipal Chișinău.

11. Oferta tehnică

Propunerea tehnică se va întocmi conform specificaţiilor detaliate în prezentul Caiet de sarcini.

Propunerea tehnică a ofertantului va conţine:
a) Graficul de îndeplinire al contractului;
b) descrierea metodologiei de îndeplinire a cerinţelor generale obligatorii prevăzute în caietul de
sarcini.

Se anexeaza prezentului Caiet de sarcini urmatoarele:

1. Certificatul de urbanism nr. ___ emis de Primăria Municipiului Chișinău;
2. Extrase de carte funciară;
3. Planuri de încadrare în zonă scara 1:10.000;
4. Documentația câștigătoare a concursului de arhitectură și urbanism organizat în luna martie
2016 de către Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, în
parteneriat cu Ambasada Franței în Republica Moldova și Primăria Municipiului Chișinău..

Pagina 18 din 24
 Direcţia generală arhitectură,
Direcția Generală Finanțe,
urbanism şi relaţii funciare,

___ ___
Director Arhitect Șef

Pagina 19 din 24
Pagina 20 din 24
Pagina 21 din 24
Pagina 22 din 24
Pagina 23 din 24
Pagina 24 din 24