Strategia de dezvoltare durabila

a Comunei Recea

2009
2019

1
 Cuprins

Introducere 04
Partea I. Audit teritorial 06
A. Factori exogeni 07
B.Factori endogeni 05
1.Caracterizare generala administrativ-teritoriala si istorica 05
2.Caracterizare socio-demografica 12
2.1. Caracteristici demografice 12
2.2. Calitatea locuirii 12
3. Patrimoniul natural si construit 13
3.1. Patrimoniul natural 13
3.2. Patrimoniu public construit 18
4. Nivelul de dezvoltare al infrastructurii publice 21
4.1. Retele de transport rutier, feroviar, aerian 21
4.2. Retele de telecomunicatie 20
4.3. Gospodarire complexa si alimentare cu apa 20
4.4. Retele electrice 23
4.5. Distributie gaz metan si surse de incalzire 21
4.6. Infrastructura socio-educationala 24
5. Caracterizarea economica 25
5.1. Descrierea generala a sectorului primar 26
5.2. Descrierea generala a sectorului industrial 26
5.3. Descriere generala a sectorului tertiar 30
6. Management local 28
6.1. Capacitatea materiala si de management a autoritatilor publice locale 31
6.2. Comunicare si parteneriat 29
6.3. Politici de dezvoltare ale autoritatilor publice locale 32
C. Rezultatele sondajului de opinie publica aplicat 30
D. Analiza SWOT 35
Partea a II-a. Directiile strategice de dezvoltare 39
Viziune 39
Obiectivele de dezvoltare ale comunei pentru perioada 2009-2019 39
Masuri si proiecte 39
1. Viata sociala a comunitatii din Recea 40
Masurile si proiectele domeniului social 40
2. Dezvoltarea economica a comunitatii din Recea 41
Masurile si proiectele domeniului economic 41
3. Caracteristicile comunei Recea privind domeniul habitat 42
Masurile si proiectele domeniului habitat 43
Surse de finantare disponibile pentru perioada 2007-2013, aferente
proiectelor si masurilor propuse 44
Analiza coerentei externe a strategiei de dezvoltare durabila a comunei Recea 47
Surse documentare 52
Index harti, tabele, grafice 53

2
 Datele de contact ale autoritatilor locale
ale comunei Recea:
Primaria Recea
Str. Primariei, nr. 2
Localitatea Recea, jud. Maramures
Cod postal: 437225
Telefon: 0262-287555, 0262-287202, 0262-287240
Fax: 0262-287555
Web: http://www.recea.ro

Material realizat de SC Business Concept SRL

Cluj City Center, str. Dorobantilor, nr. 14-16, Ap 17
400117 Cluj-Napoca
Tel/fax: 0264-402568
office@business-concept.com.ro
www.business-concept.com.ro

Echipa de elaborare a strategiei:

Sandu HOTIMA, director general
Ana ALEXA, manager de proiect
Claudia IONESCU, consultant planificare strategica
Iolanda MARCULESCU, consultant in management
Zoltan ELEKES, graphic designer

3
4
Introducere

Pornind de la premisa ca dezvoltarea durabila este un concept in evolutie, foarte dinamic
si cu multe dimensiuni si interpretari, putem afirma ca este, de asemenea, un proces al schim-
barii permanente, foarte legat de contextul local, nevoi si prioritati zonale. El are drept deziderat
nevoia de a asigura un viitor durabil.
Dezvoltarea durabila defineste un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice
situatie in care se regaseste un raport de tipul om-mediu, fie ca este vorba de mediul natural,
economic sau social. Realizarea acestui cadru teoretic implica o activitate de management,
organizare si de decizie ce constituie, in fond, planificarea strategica.
Datorita ponderii ridicate a zonelor rurale, se pune accentul pe promovarea dezvoltarii
integrate si durabile a acestora, prin optimizarea sectoarelor existente, incurajarea diversificarii
activitatilor economice si sociale, sustinerea dezvoltarii si modernizarii infrastructurii si accesul
la tehnologie.
Cresterea calitatii vietii prin prezervarea mediului, imbunatatirea conditiilor de viata si
accesul la serviciile de baza constituie elemente ale planificarii strategice a mediului rural care
trebuie sa urmareasca, de asemenea si mentinerea unor comunitati rurale viabile, prin pastrarea
culturii si traditiilor acestora.

Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabila a comunei Recea a fost initiat in urma
interesului exprimat de catre Consiliului Local al comunei pentru elaborarea unui demers strategic.
La elaborarea strategiei s-au efectuat analize ale teritoriului sub aspectul caracteristicilor factorilor
exogeni si endogeni, iar rezultatele surprinse au fost corelate cu sondajele de opinie realizate in teren.
Instrumentele metodologice utilizate au fost:
a. Interviurile, desfasurate in teren, si care au vizat sefii directiilor aparatului administrativ ;
b. Chestionarele, aplicate cu scopul prioritizarii proiectelor generate in urma etapei de audit
teritorial;
c. Date si documente relevante

5
 Partea I.
AUDIT TERITORIAL

6
A. Factori exogeni
Pozitia si importanta regionala

Judetul Maramures, si implicit comuna Recea, fac parte din teritoriul Regiunii de Dez-
voltare Nord-Vest, una dintre cele mai competitive regiuni din Romania. Domenii ca infrastruc-
tura, competitivitatea economica, dezvoltarea rurala, protectia si reabilitarea mediului si turis-
mul fac obiectul unei serii de planuri si programe, pentru perioada 2007-2013, care au ca scop
rezolvarea celor mai importante probleme si amenintari ale dezvoltarii durabile in Maramures.
Desi nu beneficiaza de o pozitie favorabila intre judetele Regiunii Nord-Vest din perspectiva
infrastructurii, Maramuresul se afla intr-un stadiu avansat de intelegere a instrumentelor de
planificare strategica, detinand o serie de documente de planificare corecte din punct de vedere
al continutului si al modulului de realizare.
Comuna Recea este situata in partea vestica a judetului Maramures, pe drumul european
E58 Baia Mare - Cluj Napoca, la 5 km sud-vest de orasul resedinta de judet, in Depresiunea Baia
Mare incadrata de muntii si dealurile de la estul orasului si o zona de campie la vest.
Situandu-se la partea vestica a orasului resedinta de judet, comuna Recea are o impor-
tanta deosebita deoarece asigura orasul cu un numar relativ ridicat de muncitori pentru industria
miniera si in acelasi timp asigura aprovizionarea acestuia cu produse alimentare si agricole, in
special produse legumicole.

Harta nr. 1: Incadrarea

comunei Recea in judetul
Maramures Sursa: Business
Concept SRL

Asezarea a doua din satele comunei pe drumul national DN 1C care se mai intersec-
teaza si cu unul judetean cu circulatie intensa constituie un avantaj pentru dezvoltarea comunei,
oferindu-i acesteia beneficiul unui grad ridicat de accesibilitate.

7
 B. Factori endogeni
1.Caracterizare generala administrativ-teritoriala si istorica

Pe parcursul anilor, Recea a fost si inca este centru de comuna suburbana avand compo-
nente localitatile Sasar, Lapusel, Mocira si Bozanta Mica.
Pozitia fizico-geografica a comunei, bogatiile solului si ale subsolului, atat din zona, cat
si din jur, au oferit din cele mai vechi timpuri, conditii optime dezvoltarii activitatilor umane.
Originea localitatii este strans legata de existenta zacamintelor aurifere care, cu certitudine, au
constituit motivatia formarii aici, a unei asezari, ai carei locuitori au invatat mestesugul prelu-
crarii acestor zacaminte, cunoscand totodata si valoarea acestora.
Comuna Recea are o suprafata totala de 43,88 km², reprezentand astfel 0,69% din su-
prafata totala a judetului Maramures (6.304,36 km²) si o populatie de 5580 de locuitori (2007).
Unitatea administrativ-teritoriala Recea a primit in anul 1976 statutul de comuna si se inve-
cineaza:

• la nord – municipiul Baia Mare si orasul Tautii Magheraus ;

• la est – comuna Grosi ;
• la sud-est – comuna Sacalaseni ;
• la sud si sud-vest – comuna Satulung ;
• la vest – comuna Ardusat.

Harta nr. 2: Structura teritoriala a

comunei
Sursa: Business Concept SRL

Coordonatele geografice ale comunei sunt: 47°37’58’’N, 23°30’37’’E.

In ciuda faptului ca documentele scrise amintesc de aceasta localitate numai la inceputul
secolului al XIV-lea e.n. (1327), istoria acestei asezari incepe cu multe mii de ani in urma. S-au
gasit dovezi ca acest teritoriu a fost locuit inca din paleolitic (piatra cioplita), imbratisand prima
si cea mai lunga epoca din istoria omenirii.

8
 Spre sfarsitul neoliticului, ca urmare a inmultirii si perfectionarii uneltelor de munca, pre-
cum si a descoperirii cuprului, comunitatea cunoaste importante modificari. In aceste conditii,
de folosire a noului metal, e firesc ca aceasta zona bogata in minereuri de cupru sa fi fost un
important centru al epocii. Locuitorii au deprins mestesugul prelucrarii metalelor, folosindu-le la
obtinerea uneltelor, mai intai arama, apoi bronzul si in cele din urma, fierul.
Epoca fierului reprezinta trecerea de la societatea primitiva la societatea impartita in
clase antagoniste, aceasta cunoscand un progres mai intens decat epocile anterioare. Odata cu
raspandirea folosirii fierului, s-a realizat un urias progres in domeniul uneltelor, acest fapt ducand
implicit la usurarea muncii.
In cea de a doua perioada a fierului, Maramuresul cat si intreaga Transilvanie a fost locuit
de catre daci, care, incepand din secolul I i.e.n., s-a integrat in statul centralizat a lui Burebista
si apoi a lui Decebal.
Primele mentiuni scrise despre Maramures, dateaza din anii 1199 si 1231, urmand ca din
secolul al XIV-lea sa fie tot mai frecvent amintit. In ce priveste atestarea documentara a celor
cinci sate ale comunei se cunosc urmatoarele date:
Satul SASAR, este o straveche asezare situata pe raul RIVULUS SAXARUM (Raul Pietre-
lor) de la care provine insasi denumirea de Sasar, atestata documentar in anul 1327. In perioada
anilor 1327 – 1854, aceasta localitate a avut mai multe denumiri, astfel:
- 1327 – ZAZARBANYA
- 1733 – SZASZAR
- 1800 – SASARIU
- 1850 – SZESAR
- 1854 – SASAR, denumire pastrata pana astazi.
Satul BOZANTA MICA a fost atestat documentar in anul 1405, cand se numea BOZ-
INCHA, urmand alte denumiri in decursul timpului :
- 1410 – BUZYNTHA
- 1424 – BOZONTHA
- 1647 – BOZONTA
- 1750 – KIS BOZINTA
- 1850 – BOZINTA MIKA
- 1854 – BOZINTA MICA
Satul MOCIRA, a fost pentru prima data mentionat documentar in anul 1411, cand purta
numele HIDEGKUTH, care ulterior se va schimba in:
- 1828 – HIDEGKU
- 1851 – MOCIRA
Satul LAPUSEL, atestat in anul 1760, cand se numea HAGYMOS LAPAS, apoi:
- 1800 – HÁSMASU
- 1850 – HÉSMÁS LÁPOS
- 1854 – HAGYMAS LAPUS
Satul RECEA a fost atestat in anul 1828 cu numele LÉNARDFALU RÉCZ.
Teritoriul actual al comunei Recea cuprinde un total de 4.388 ha si se compune din:
9
 - spatiu intravilan cu o suprafata de 552 ha (12,57% din suprafata UAT). Acesta se
imparte la randul sau in :
1. suprafata locuibila – 491,22 ha;
2. institutii si servicii de interes public – 8,32 ha ;
3. unitati economice – 26,44 ha ;
4. cai de comunicatie (rutiera si feroviara) – 14,78 ha ;
5. spatii verzi, agrement, sport – 7,45 ha ;
6. echipare tehnico-edilitara
7. gospodarire comunala si cimitire – 5,44 ha ;
8. ape – 2,27 ha ;
9. destinatii speciale – 0,31 ha.
- spatiu extravilan, cu o suprafata de 3.836 ha, reprezentand 77,71% din UAT, din care
3.410 ha de suprafata agricola.

2.Caracterizare socio-demografica
2.1. Caracteristici demografice

Desi la nivel judetean perioada 2002-2007 a fost caracterizata de un deficit natural con-
siderabil, comuna Recea alaturi de alte 9 unitati administrativ-teritoriale a inregistrat o evolutie
demografica pozitiva. Observand evolutia populatiei comunei se constata o scadere lenta in
perioada 1992-1999, urmata de un interval de 3 ani cu o crestere accentuata. Perioada 2002-
2007 pastreaza acelasi trend ascensional al populatiei, insa intru-un ritm mai lent.

Tabel nr.1. Evolutia populatiei in An 1992 1999 20002 002 2007

perioada 1992-2007 Nr. Locuitori 5180 5093 52035 453 5580
Sursa: Planul Urbanistic General al
comunei Recea
Evolutia demografica din ultimul deceniu s-a realizat atat pe cale naturala, prin mentine-
rea sporului natural la valori pozitive, cat si prin migratia unor locuitori din Baia Mare, care au
renuntat la viata citadina, in schimbul realizarii unei gospodarii in comuna.
Desi statistic reiese o crestere a numarului populatiei, un numar considerabil de persoane
au emigrat in strainatate pentru obtinerea unui loc de munca mai bine remunerat.
Dintre cele cinci sate componente ale comunei, localitatea cu populatia cea mai numero-
asa este Sasar, cu 1890 de locuitori, urmata de Lapusel, cu 1388 de locuitori. Localitatea Recea
are un numar de 956 de locuitori, in timp ce Mocira insumeaza 787 de locuitori, iar Bozanta
Mica, 423 de locuitori.

10
 14%
8% Grafic nr. 1: Repartitia populatiei
pe localitati componente - 2002
Sursa: Planul Urbanistic General al
18%
comunei Recea
Recea
35%
Mocira

25%

In anul 2007, la nivelul intregii comune s-au inregistrat 49 de nasteri si 74 de decese,

determinand o rata a sporului natural de -4,48‰. Valoarea negativa a bilantului natural a fost
contrabalansata de un spor migratoriu pozitiv, de 10,94‰, care mentin tendinta de crestere
numerica a populatiei comunei.

Structura populatiei pe grupe de varsta

Populatia comunei Recea se imparte pe grupe de varsta dupa cum urmeaza :

- intre 0-18 ani : 1.215 ;
- intre 19-59 ani : 2.768 ;
- peste 60 de ani : 1.110.

18%
Grafic nr. 2: Structura pe grupe de
varsta a populatiei – 1999
Sursa:Planul Urbanistic General al
0-18 ani
comunei Recea
19-60 ani
25%
54% peste 60 ani

Procentul de 22% al populatiei cu varsta peste 60 de ani evidentiaza o problema grava a

comunei Recea : imbatranirea demografica, care in timp poate duce la depopulare. La aceasta
se adauga o valoare foarte ridicata a raportului de dependenta economica, respectiv 83,9%. Se
observa astfel ca numarul persoanelor intretinute la 1.000 de persoane apte de munca este
de 839.

11
 Structura pe sexe a populatiei

In ceea ce priveste structura pe sexe, cei 5093 de locuitori ai comunei Recea (1999) se
impart in 2.582 femei, respectiv 2.511 barbati, diferenta dintre cele doua categorii fiind de 1%
in favoarea populatiei feminine. Cauza raportului inegal este reprezentata de diferenta dintre
natalitatea feminina si cea masculina, dar si de durata de viata mai lunga a populatiei feminine.

Grafic nr. 3: Structura pe sexe a

populatiei – 1999
Sursa: Planul Urbanistic General al
comunei Recea

Femei

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Structura etnica a populatiei

Populatia unitatii administrativ-teritoriale Recea are urmatoarea structura pe etnii:

- locuitori de nationalitate romana – 93,87% ;
- locuitori de nationalitate maghiara – 4,65% ;
- locuitori de nationalitate rroma – 1,41% ;
- locuitori de nationalitate ucraineana – 0,03% ;
- locuitor de nationalitate turca.

Grafic nr. 3: Structura pe sexe a 6000

5119
populatiei – 1999
5000
Sursa: Planul Urbanistic General al
comunei Recea 4000

3000

2000

1000
254 77 3
0
Români Maghiari RromiA lte etnii

Daca la nivelul judetului Maramures principalele grupuri etnice sunt romanii, maghiarii si
ucrainenii, in comuna Recea procentele grupurilor minoritare din totalul populatiei sunt foarte
scazute, comuna avand un grad ridicat de omogenitate etnica si sociala.

12
2.2. Calitatea locuirii

Comuna Recea numara 2000 de gospodarii (2007), iar indicele de locuire al acesteia
este de 2,79 persoane/locuinta. Suprafata locuibila reglementata in Planul Urbanistic General
al comunei este de 1.303,59 si reprezinta 66,14% din totalul spatiului intravilan. Densitatea
populatiei este de 127,16 locuitori/km².

Localitatea Numarul de Suprafata ocupata Numarul de Tabel nr. 2: Densitatea de locuire

gospodarii de locuinte (ha) gospodarii/ha Sursa: Planul Urbanistic General al
comunei Recea

Sasar 738 129.98 5.67

Lapusel 557 148.44l 3.75
Recea 420 95.1 4.41
Mocira 331 61.9 5.34
Bozanta Mica 169 55.82 3.02

Repartitia locuintelor este strans legata de dispunerea arterelor principale ale asezarii, un
numar mare de locuinte fiind grupate pe traseul drumurilor nationale si judetene ce traverseaza
comuna. Zona rezidentiala cuprinde locuinte individuale, marea majoritate de tip P, existand
totusi si unele constructii de tip P+ 1 sau P+2. Starea generala si confortul locuintelor difera
de la un caz la altul, in functie de perioada de executie sau renovare sau de materialele utilizate.
Locuintele sunt racordate in proportie de 100% la reteaua de energie electrica, in timp
ce 96% beneficiaza de alimentare cu gaze naturale. Restul locuintelor (4%) folosesc ca sursa de
incalzire lemnul. Reteaua de alimentare cu apa potabila deserveste doar 3 din localitatile com-
ponente ale comunei (Mocira, Recea, Sasar), adica 67,77% din populatia totala. In momentul de
fata nu exista un sistem centralizat de canalizare, in schimb se lucreaza la un proiect in vederea
echiparii edilitare complete a comunei.

3. Patrimoniul natural si construit

3.1. Patrimoniul natural
3.1.1. Caracteristici ale reliefului

Comuna Recea este situata in Depresiune Baia Mare, relieful avand aproape toate
formele caracteristice pentru aceasta zona geografica. Astfel vom intalni partea de dealuri do-
moale spre vest care coboara pana in zona de campie, la cota de 160 m in imediata apropiere
a raului Lapus. Suprafetele de campie sunt cele care domina teritoriul comunei, unitatea fiind
situata la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii.

13
 3.1.2. Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica de suprafata a comunei este reprezentata de raurile Sasar si Lapus
si amenajarea piscicola “Doua Veverite” .Principalul rau care strabate centrul zonei este raul
Lapus ce primeste ca afluenti raul Sasar si valea Caselor la care se adauga tributari mai mici ca
Ariesul, Craica si Carbuneasca.
Raul Lapus, strabate comuna pe o lungime de 15 km, si dreneaza terenurile din jur, for-
mand numeroase lunci si terase care, avand un grad ridicat de fertilitate, favorizeaza culturile
de legume, frecvent intalnite in aceasta zona. Apele Lapusului pot fi folosite la irigarea culturilor
de pe malurile sale.
Raul Sasar strabate, pe o distanta de 8 km, zona satului cu acelasi nume, de la limita
municipiului Baia Mare, pana la limita localitatii Bozanta Mare. Coborand din zonele inalte ale
Gutaiului, Sasarul transporta din amonte cantitati mari de pietrisuri pe care le depune in jurul
sau.

3.1.3. Resurse ale subsolului

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se caracterizeaza prin depozite sedimen-
tare de varsta cuaternara, formate din materiale piemontane, luturi de terase, argile aluviale, ni-
sipuri si pietrisuri. Scoarta terestra din aceasta zona cuprinde o structura pedogenetica variata,
pentru ca, alaturi de solurile podzolice predominante, se gasesc si solurile brune de padure si
solurile montane, acide.
Ca urmare a unor procese intense pe fruntea terasei de sub satele Sasar, Recea si Mocira
apar frecvent la zi, depozite mai vechi reprezentate de argile marnoase si nisipuri slab cimentate.
Sectorul studiat apartine domeniului maramuresan pannonic ; este amplasat pe locul
unei fose geosinclinale, cu depozite mezozoice si paleogene constituite din conglomerate, gre-
sii, marne, calcare, acoperite transgresiv si discordant de o cuvertura molasica din nisipuri,
gresii, marne si importante mase de lave, in cea mai mare parte andezitice, rezultate in urma
importantei activitati magmatice neogene.

3.1.4. Resurse ale solului

Din totalul suprafetei asezarii de 4.388 ha, 1773 ha sunt terenuri agricole, 780 ha faneata,
731 ha sunt pasuni, 7 ha cultivate cu vii si pepiniere viticole, 119 ha sunt livezi si pepiniere po-
micole. Solurile comunei sunt aluvionare, cu fertilitatea cea mai ridicata din judet.

3.1.5. Clima

Clima din aceasta zona este temperat-continentala (de adapost), cu ierni blande, fara
viscol si cu veri racoroase. Unele caracteristici specifice mai aparte sunt datorate existentei
lantului carpatic ce indeplineste rolul benefic de paravan impiedicand intemperiile reci dinspre
nord-est.
14
 Aflata la adapost, comuna are un climat de nuanta mediteraneana cu un echilibru atmos-
feric favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie multianuala de 9,6º C, media lunii ianuarie
se ridica la -2,4º C, iar cea a lunii iunie la 19,9º C.
Umiditatea medie a aerului este de 75 %. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor at-
mosferice ce cad in aceastã zonã este,in general constanta, totalizand o medie anuala de 976,0
mm. Precipitatiile ce cad sub forma de zapada acopera solul timp de 67,2 zile din an.
Numarul zilelor de bruma este de 15, anual. Data primei ninsori este 10 noiembrie, iar
a ultimei ninsori, 9 aprilie. Vanturile nu prezinta caracteristici deosebite. Datorita imobilizarii
maselor de aer in depresiune, se inregistreaza perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influ-
enteaza negativ starea de poluare a comunei. Paravanul muntilor determina si o nebulozitate
ridicata tot timpul anului cu valoare maxima primavara.
Concluziile rezultate din datele culese arata ca teritoriul comunei Recea are un climat
temperat cu ierni friguroase, bogate in general, in precipitatii. Conditiile de clima mentionate
sunt favorabile culturilor de: grau, porumb timpuriu si semitimpuriu, trifoi, ovaz, legume si pomi
fructiferi.

3.1.6. Flora si fauna

Aceasta zona cuprinde o gama variata de specii ierboase si arborescente, in functie de

varietatea terenului, a solului si a climei.
Dintre speciile de arbori care se intalnesc mai des sunt: bradul (Abies alba), fagul (Fagus
silvatica) scorus (Sorbus aucuparia), s.a. De asemenea, se mai intalnesc arbusti, precum
alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra). Pasunile si fanetele din aceasta zona, sunt
reprezentate printr-o flora spontana din care mentionam: paiusca (Agrostis tenuis), paiusul rosu
(Festuca rubra), trifoiul (Trifolium pratense), golomatul (Dactylis glomerata).
Pe langa importanta lor economica de furnizare a masei lemnoase, padurile din aceasta
zona indeplinesc pentru locuitori, importante functii ecologice : ele sunt bastioane naturale de
combatere a noxelor industriale poluante. Livezile de pomi fructiferi si plantatiile de vita-de-vie
acopera versantii insoriti ai dealurilor.
Marea diversitate a vegetatiei alaturi de ceilalti factori naturali, a determinat si o varietate
de specii de animale. Raspandite pe intregul perimetru, sunt bine reprezentate mamiferele de
interes cinegetic, unele specii de pasari sedentare, reptile si insecte specifice mediului ambiant.
Dintre speciile de animale mai raspandite in aceasta zona putem aminti: capriorul (Cap-
reolus capreolus), lupul (Canis lupus), veverita (Sciurus vulgaris), vulpea (Vulpes vulpes), ariciul
(Erinaceus roumanicus), iepurele (Lepus europaeus) si soarecele de camp (Arvicola terrestris).
Speciile de pasari cele mai raspandite sunt: gaita (Garrulus glandarius), mierla (Turdus
merula), uliul (Buteo buteo), pupaza (Epupa epops), vrabia (Passer domesticus), pitigoiul (Parus
sp.), prepelita (Coturnix coturnix), cucul (Cuculus canorus), randunica (Hirundo rustica), barza
(Ciconia ciconia) si fazanul. Speciile mai frecvente de reptile sunt : soparla cenusie (L. agilis) si
sarpele de casa (Natrix natrix)
In apele raului Lapusel se intalnesc mai frecvent urmatoarele specii de pesti: scobarul
15
 (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus barbus), somnul (Silurus glanis), stiuca (Esex lucius),
cleanul (Leucistus cephalus) si mreana (Barbus barbus).

3.1.7. Calitatea mediului

Protectia mediului este o problema care ar trebui sa preocupe in permanenta populatia

acestei asezari, datorita faptului ca zona este grav afectata de consecintele poluarii. Asezata
in apropierea bazinului minier Baia Mare, care, prin prelucrarea minereurilor neferoase, produce
poluarea acestei zone, atat cu gaze nocive cat si cu reziduuri toxice care sunt deversate in apele
din jur, localitatea a suferit si sufera inca de pe urma dezastrelor ecologice.
Principalele surse de poluare in comuna Recea sunt:
- depozitele de deseuri miniere (iazurile de decantare Sasar);
- emisiile in atmosfera din industria metalurgica.
Unitatile industriale din zona: S.C.”ALLIED DEALS” PHOENIX SA, S.C. REMIN SA, S.C.
AURUL SA, unitatile AVISTAR si AVIMAR si alte societati, mari producatori agro-industriali,
sunt principalii poluatori care contribuie la degradarea ecosistemului comunei si a vecinatatilor .
Zona cu riscuri create artificial este cea din apropierea raului Sasar care infecteaza panza
de apa din apropierea satelor Sasar, Recea si Bozanta Mica si zona iazurilor de decantare a
sterilurilor rezultate de la extragerea minereurilor neferoase din Baia Mare. Datorita faptului ca
majoritatea iazurilor de decantare sunt descoperite (chiar si cele aflate in conservare) actiunea
de alterare si posibilitatea formarii pulberilor in suspensie este foarte ridicata. Apele de supra-
fata (Sasar, Lapus) din aceasta zona sunt poluate prin deversarea de suspensii, sulfati, zinc,
cupru, fier si magneziu.
De mentionat este evenimentul din data de 30 ianuarie 2000. Din cauza precipitatiilor
abundente a avut loc ruperea digului la Iazul de Decantare Sasar, al societatii S.C. AURUL S.A.
Baia Mare, iar prin bresa creata in dig, s-au deversat peste 100 000 m³ de ape reziduale, cu un
continut ridicat de cianuri si metale grele. Unda de poluare a parcurs raurile Sasar, Lapusel, Tisa
si in final Dunarea. Suprafata de teren arabil afectata in urma acestui accident a fost de 7 ha
apartinand locuitorilor din satele Sasar si Bozanta Mare.
Desi protejata de lantul muntos din apropiere, zona nu a fost ocolita de efectele distru-
gatoare ale furtunilor si ploilor torentiale. Astfel, in 26.06.2000, asupra comunei s-a abatut o fur-
tuna care a distrus in proportie de 20% gospodariile populatiei, iar culturile de porumb, legume,
plantatiile pomicole si viticole au fost distruse in procent de 50 %.

3.1.8. Zone de risc natural

Localitatile apartinatoare comunei Recea nu sunt afectate de alunecari de teren. Sunt

afectate de cursurile raurilor existente in perioada cu precipitatii abundente, cand se manifesta
procese torentiale producand pagube prin inundatii si eroziuni ale solului.
Pentru comuna Recea au fost delimitate de catre reprezentanti si specialisti ai Consiliului
Local impreuna cu cetateni ai localitatii, doua zone cu riscuri, respectiv o zona cu riscuri naturale
16
si una cu riscuri artificiale. Zona cu riscuri naturale este zona drenata de raul Lapus care in unele
anotimpuri iese din albie si produce pagube importante atat unor gospodarii cat si comunitatii
in general prin deteriorarea drumurilor si podetelor. Totodata se produc disfunctionalitati in ac-
tivitatea cetatenilor prin imposibilitate de circulatie si transport in unele perioade ale anului pe
drumurile existente.
Daca raul Lapus in zona Mocira si Recea nu creeaza probleme majore nu acelasi lucru se
poate spune despre acesta in localitatile Lapusel si Bozanta Mica care, in perioade de precipi-
tatii abundente sau topirea zapezii, iese din matca provocand daune serioase.
In satul Lapusel, raul Lapus, a erodat suprafete considerabile din gradinile cetatenilor,
astfel incat se impune necesitatea gasirii unor masuri urgente de consolidare de mal. In satul
Bozanta Mica, prin iesirea din matca, raul Lapus produce inundatii atat la nivelul unor locuinte,
cat si pe terenuri agricole.
Depunerile aluvionale ale raului Sasar au determinat ridicarea nivelului de baza al acestuia
, provocand inundatii in special in perioadele cu excedent pluviometric.

3.2. Patrimoniu public construit

Unitatea studiata nu are obiective patrimoniale naturale sau construite de interes na-
tional, in schimb concentreaza unele elemente de interes local sau judetean. Ca obiective de
interes arheologic se remarca schiturile din locurile numite Ciurgau-Butruci din localitatea Lapu-
sel, Dambul Morii din localitatea Sasar si vechiul castel ce a fost construit de contele Francisc
Bethlen, care in prezent are destinatia de scoala si cabinet medical. Tot in categoria patrimo-
niului construit se incadreaza si cele 5 biserici ortodoxe, 2 biserici greco-catolice, o biserica
reformata si una penticostala.

4. Nivelul de dezvoltare al infrastructurii

publice
4.1. Retele de transport rutier, feroviar, aerian

In cadrul Regiunii Nord-Vest, judetul Maramures ocupa locul patru in ceea ce priveste
lungimea totala a drumurilor publice, locul cinci in ceea ce priveste lungimea drumurilor natio-
nale si locul patru in ceea ce priveste lungimea drumurilor publice locale.
Asezarea a doua din satele comunei pe un drum national care se mai intersecteaza si cu
unul judetean cu circulatie intensa a constituit un avantaj pentru dezvoltarea localitatii. Acest
avantaj incepe sa se diminueze datorita cresterii numarului de autovehicule din ultima vreme
care de fapt, in majoritate sunt in tranzit.
Trecerea drumului european E58 prin centrul satelor Recea si Lapusel creeaza un discon-
fort major in aceasta zona care intr-un anumit interval orar devine foarte aglomerata.
17
 Se impune gasirea unor trasee de deviere a circulatiei de tranzit in special a traficului
cu scopul fluidizarii circulatiei pentru drumul european si pentru a evita orice fel de disconfort.
Transportul in comun
Pe parcursul anilor datorita distantei de numai 5-15 km de orasul resedinta de judet,
comuna Recea a fost o baza puternica de forta de munca pentru unitatile economice din Baia
Mare putandu-se efectua naveta la aceasta distanta, existand ruta de autobuze ale unitatii
locale de transport din Baia Mare.
Transportul in comun la nivelul comunei Recea este legat de transportul municipiului
Baia Mare si este realizat cu mijloacele de transport locale. Zilnic se efectueaza 24 de curse cu
plecare de la Recea spre Baia Mare si invers, iar spre Sasar circula 12 curse, zilnic in intervalul
orar 5 :00-23 :00. La transportul public se adauga si transportul cu autocare sau microbuze
private, care fac rezervari prin contactarea lor telefonica. O parte semnificativa dintre navetisti
este constituita de elevi. In fiecare zi, aproximativ 120 de elevi se deplaseaza din comuna spre
resedinta de judet.
Traficul feroviar trece pe la marginea localitatilor Lapusel si Sasar si nu creeaza probleme
deosebite. De altfel cea mai apropiata statie CFR functionala se afla in Baia Mare, accesul la
transportul feroviar fiind ceva mai restrictiv, in comparatie cu cel rutier. Intersectarea acestuia
cu sistemul rutier se face numai la acelasi nivel la drumuri de interior si este suficient de bine
rezolvat pentru aceasta etapa de dezvoltare a localitatii.
Retelele de comunicare existente intre satele apartinatoare comunei Recea si municipiul
Baia Mare, sunt: calea ferata (Baia Mare – Cluj-Napoca), drumul european E 58 (Baia Mare –
Cluj-Napoca) si o retea de drumuri comunale cu o lungime totala de 4o,4 km dispusa astfel:
BOZANTA MICA - cu o lungime de 12,4 km drumuri;
LAPUSEL - cu o lungime de 10,5 km drumuri;
SASAR - cu o lungime de 7,4 km drumuri;
RECEA - cu o lungime de 5,6 km drumuri;
MOCIRA - cu o lungime de 4,5 km drumuri.
In ultimii ani, un accent deosebit s-a pus pe executarea unor lucrari de modernizare a
cailor de acces din comuna.

4.2. Retele de telecomunicatie

Abonati radio-tv in comuna sunt in numar de 423, la care se adauga 660 abonati la
Romtelecom.La televiziunea prin cablu exista 492 abonati, distribuirea efectelor postale fiind
asigurata de 3 factori postali in comuna. Toate cele trei retele principale de telefonie mobila din
tara au o acoperire totala in ceea ce priveste comuna Recea.

4.3. Gospodarire complexa si alimentare cu apa

Localitatile Mocira, Recea si Sasar sunt cele care beneficiaza de un sistem de alimentare
cu apa potabila, deservind 67,77% din gospodariile din comuna. Aductiunea apei se face din
18
lacul Stramtori-Firiza , fiind tratata la SC VITAL SA.
Reteaua de distributie a apei este una recent construita ; in prezent se lucreaza la un
proiect pentru extinderea acestei utilitati la nivelul intregii comune. Epurarea apelor uzate se
realizeaza la statia de epurare de la Sasar, a carei modernizare este aproape finalizata. Statia de
epurare de la Sasar este cu treapta mecanica si biologica.

4.4. Retele electrice

Sursa de alimentare cu energie electrica a comunei Recea este Sistemul Energetic

National. Prin linii aeriene de 11OKV se face transportul energiei electrice spre posturile de
transformare de 2010.4 KV aeriene sau in zidarie in numar de 3 repartizate pe raza localitatilor
si amplasate conform planselor anexate. Traseele liniilor urmaresc in general strazile in acest
fel asigurindu-se si iluminatul public. Puterea instalata pe raza comunei Recea este in jur de
350 KV fara a fi necesar a se mari capacitatea posturilor de transformare sau a retelelor de
transport intr-un viitor apropiat acesta mai ales datorita cresterii pretului la curentul electric si
datorita reducerii unor consumuri prin inchiderea unor unitati din zona sau reducerii activitatii
acestora. Nu exista disfunctionalitati din punctul de vedere al alimentarii cu energie electrica
numai in masura in care se va extinde intavilanul si va fi necesar sa se extinda si retelele pentru
deservirea populatiei.

4.5. Distributie gaz metan si surse de incalzire

Alimentarea cu gaze naturale este poate problema considerata rezolvata pentru comuna
Recea. Pe teritoriul comunei trece conducta magistrala de gaz metan si prin intermediul unor
statii de reglare-re¬masurare este preluata cantitatea de gaz necesara intregii comune si in-
trodusa in reteaua de distributie. Aceasta retea de distributie cuprinde aproape toate strazile
comunei putand fi declarata ca finalizata alimentarea cu gaze naturale. Starea tehnica a retelelor
de distributie este foarte buna. Un procent de 96% din locuinte sunt racordate la reteaua de
alimentare cu gaz, restul de 4% folosind lemnul ca sursa de incalzire. Nu se constata disfunc-
tionalitati in alimentarea cu gaze naturale doar in masura in care situatia este la nivel national,
in ce priveste presiunea pe reteaua magistrala.

19
 4.6 Infrastructura socio-educationala

4.6.1. Infrastructura educationala

Invatamantul reprezinta unul din procesele de baza ale unei comunitati, cu rolul de a
orienta si consolida viziunea pentru dezvoltarea personala si profesionala, atat a beneficiarilor
directi ai actului de predare, cat si a comunitatii locale in sine.

Tabel nr. 3. Situatia elevilor Nr. Localitatea Invatamant Invatamant Total

inmatriculati in anul scolar 2002- Crt primar (nr elevi) gimnazial (nr elevi)
2003
Sursa: Planul Urbanistic General al 1 Recea 54 41 95
comunei Recea 2 Bozanta Mica 22 41 63
3 Mocira 13 26 39
4 Sasar 68 70 138
5 Lapusel 63 53 116

Total 220 231 451

In comuna exista 5 scoli cu clasele I-VIII, avand un numar de 469 elevi, 5 gradinite, cu
210 copii, 3 camine culturale, in satele: Sasar, Recea, Lapusel si in constructie, cele din Mocira
si Bozanta Mica. Scolile din comuna au fost modernizate foarte mult in ultimii ani, fiind dotate cu
sali speciale pentru instruire in informatica si laboratoare bine amenajate. Infrastructura educa-
tionala a comunei Recea este sustinuta de 59 de cadre didactice.

4.6.2. Infrastructura de sanatate publica

Numarul de locuitori care corespunde unui medic la nivelul comunei Recea este de
1.363, o valoare care depaseste dublul mediei judetene, respectiv 624,94. In comuna exista 4
cabinete medicale (cate unul in fiecare localitate cu exceptia satului Bozanta Mica) cu personal
reprezentat de 4 medici si 4 asistenti medicali. Cabinetele medicale se afla in incinte renovate si
dispun de aparatura achizitionata recent, cu o stare de functionare foarte buna.
In comuna nu exista spitale, fiind la o distanta mica de oras, pentru cazurile extreme de
boala se apeleaza la serviciile Spitalului Judetean Maramures din Baia Mare. Nu s-au inregistrat,
anumite boli, in afara celor comune in majoritatea zonelor. Bolile profesionale intalnite mai des
sunt reprezentate de silicoza, datorita unui numar mare de persoane care au fost angajate ale
diferitelor exploatari miniere si care au fost afectate in perioada desfasurarii activitatii acestora
si in special, localnici din satul Sasar.

20
 Tip aparat 2006 2007 2008 Tabel nr. 4. Mortalitate specifica
pe aparate la 100.000 locuitori
Sursa: Directia Judeteana de
Sanatate Publica Maramures
Aparat cardio-circulator 901.71 787.68 531.73
Aparat respirator 54.1 35.8 53.17
Aparat digestiv 18.03 125.31 17.72
Accidente 54.1 53.71 53.17
Tumori 198.38 161.2 194.97
Alte 36.7 53.71 53.17

Datele statistice referitoare la incidenta mortalitatii in functie de indicii de mai sus, evi-
denteaza faptul ca afectiunile cardio-circulatoare provoaca un numar foarte ridicat de decese.

4.6.3. Infrastructura culturala

Resursele culturale din aceasta zona, au favorizat inca din cele mai vechi timpuri, prac-
ticarea si dezvoltarea activitatii socio-culturale, in forme variate si stabile, conferind localitatii
atributele unui puternic centru cultural.
Bisericile din comuna sunt destul de variate ca si denominatiune, in proportia cea mai
mare fiind cultul ortodox cu cele 5 biserici, cate una in fiecare sat, urmat de cultul greco-
catolic, cu o biserica in Lapusel si una in Mocira. In satul Lapusel exista o biserica reformata, iar
in Sasar biserica penticostala ‘’ BETEL’’.
In prezent exista in comuna 2 filiale ale bibliotecii comunale, in satele Sasar si Lapusel,
cu un fond total de carte de 8.534 volume si un numar de 643 utilizatori. Prima biblioteca din
aceasta zona a fost infiintata in anul 1900 de catre ‘’ASTRA’’ in satul Sasar, aceasta dovedind
inca o data interesul cultural al oamenilor din aceste locuri.
In anul 1960, la 23 octombrie, s-a finalizat noul camin cultural in cadrul caruia s-a
inaugurat si o biblioteca noua, care functioneaza pana astazi. Acest camin a fost construit prin
contributia voluntara a cetatenilor din sat.
Referitor la activitatea bibliotecii din satul Lapusel, aceasta a luat fiinta in anul 1959,
avand un numar de 314 volume carti si 45 de cititori. In anul 1960, odata cu realizarea caminului
cultural, se infiinteaza si o biblioteca noua.
Elemente de unicitate culturala
De-a lungul timpului, au existat numeroase obiceiuri si traditii specifice zonei, cum ar fi:
obiceiul sarbatoririi hramului bisericesc specific fiecarui sat in parte, care s-a pastrat in timp

21
 si care aduna toti fiii satului, prieteni, vecini si rude; obiceiuri din seara de Craciun, “stropitul”
fetelor, care se practica numai in aceasta zona, a doua zi de Paste.
O caracteristica aparte a comunei este data de activitatile corale ele acesteia, care se
manifesta in fiecare localitate componenta. De asemenea, ansamblurile de dans traditional
reunesc prin activitatile lor generatii diferite de oameni, reintreging comunitatea la fiecare eveni-
ment festiv sau concurs. In Recea exista o asociatie, Asociatia Concordia, care, in colaborare cu
un ONG olandez, a elaborat o campanie cu titlul „Un mediu curat, o viata sanatoasa”, cu scopul
educarii elevilor cu privire la problemele de mediu, prin organizarea de plantari si colectare a
deseurilor.

4.6.6. Infrastructura pentru asigurarea sigurantei publice

Activitatile de siguranta publica se desfasoara in :

- sediul Politiei Comunitare;
- serviciul Voluntar pentru Situatii de urgenta.
Serviciul de Politie Comunitara functioneaza sub administrarea Primariei si a Consiliului
Local Recea si are rolul de a asigura ordinea si linistea publica. In prezent, serviciul functioneaza
cu 3 agenti comunitari. Rata infractionalitatii la nivel de comuna este scazuta, mult sub valoarea
la nivel judetean. In ceea ce priveste implicarea in comunitate, politia desfasoara campanii de
informare si constientizare cu privire la diferite legi, hotarari de consiliu, etc.
Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta este organizat sub forma unui comitet local
condus de un sef-serviciu, responsabil pentru situatia intregii comune. Aceste reuneste 24 de
voluntari, care lucreaza in 3 schimburi, convocati telefonic in cazul alunecarilor de teren, inun-
datiilor si incendiilor.

4.6.7. Infrastructura de asistenta sociala

Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariei Recea vine in intampinarea nevoilor
de asistenta sociala ale populatiei. Exista un numar de 7 copii din comuna care sunt incredintati
unor centre de plasament din judet (Baia Mare, Gardani, Sighetu Marmatiei) si 6 persoane in-
credintate unor familii din comuna, in sistem de plasament familial. In invatamantul special sunt
inregistrati doi minori, la Scoala speciala din Gardani si Baia Mare, iar un copil din satul Sasar a
fost reintegrat in familie, dar necesita in continuare atentie deosebita si urmarea unei gradinite
speciale, avand un grad de handicap. In evidentele primariei sunt inregistrate un numar de 18
persoane ca asistenti personali pentru persoane cu handicap, dintre acestea 3 fiind pentru ingri-
jirea copiilor si unul pentru nevazator.

22
5. Caracterizarea economica
Dupa 1990, localitatile au cunoscut schimbari majore, putandu-se afirma ca in unele sec-
toare au avut loc imbunatatiri, in timp ce altele au suferit degradari. Prin incercarea de trecere
de la o economie centralizata la una de piata, sectorul particular s-a dezvoltat destul de puternic,
sectorul de stat, in schimb, decazand, in special din cauza desfiintarii CAP-urilor. Se constata
existenta unui potential agricol-legumicol deosebit fiind cel mai puternic de pe raza judetului,
aceasta situatie fiind favorabila pentru o perioada de tranzitie spre o economie reala de piata
deoarece a absorbit o mare parte a fortei de munca disponibilizata de unitatile economice din
localitate sau din localitatile unde isi aveau locul de munca.
Pentru anul 2008, rata somajului inregistrata in Recea a fost de 1,6%, cu un numar total
de 56 de someri. Aceasta valoare este cu mult inferioara ratei somajului la nivel judetean, 3,7%
(1.290 de persoane).

Denumire indicator Comuna Recea Judetul Maramures Tabel nr. 5. Evolutia comparativa a
2006 2007 2008 2006 2007 2008 somajului si a ocuparii in munca
Sursa: AJOFM Maramures

Total someri inregistrati 78 48 56 8.153 7068 7577

Rata somajuluj (%) 2.31 1.4 .6 3.93 3.4 .7

Nivelul ridicat al somajului la nivel de judet este explicat de existenta somerilor de lunga
durata, atat pentru grupa de varsta 16-25 de ani (279 de persoane), cat si pentru cei peste 25
de ani (1.011 de persoane).

7
3.9 Grafic nr. 5 : Evolutia comparativa
6
3.7 a somajului
5 3.4 Sursa: AJOFM Maramures
4 Jude
3 Comuna Recea
2.3
1.4
2 1.6
1

0
200 62 007 200 8

23
 5.1. Descrierea generala a sectorului primar
5.1.1. Agricultura

Agricultura a fost si este una din activitatile de baza ale comunei Recea. Aceasta acti-
vitate este avantajata atat de existenta unui sol deosebit de favorabil pentru agricultura cat si
datorita reliefului zonei format din campii intinse, in majoritate, si dealuri domoale.
Valorificarea fondului funciar de campie este orientat mai ales spre cultura mare (grau si
porumb), iar pentru zona de deal predomina cultura pomilor fructiferi in mod special a marului
si cultura vitei-de-vie.
Cresterea animalelor, in special bovine si porcine este o activitate care se desfatoara in
unitati agricole de mici dimensiuni si in gospodarii individuale. Un loc important in activitatea
agricola il ocupa ramura legumiculturii.
Fiecare gospodarie detine suprafete minime de teren pentru a putea obtine legume si
fructe, consumabile in gospodaria proprie si chiar un surplus pe care il valorifica pe piata libera.
Suprafata comunei Recea indeplineste un optim de conditii in ceea ce priveste legumicul-
tura si pomicultura. In comuna exista 4 ferme mixte, caracterizate de realizarea unei productii
vegetale, de regula cerealiere, si cresterea animalelor pe baza furajelor proprii. SC MULTIFRUCT
SA este o ferma pomicola cu activitate in Recea, dar subdezvoltata in raport cu potentialul
natural existent.
Din totalul de 840 de salariati ai comunei in anul 2007, doar 1,87% erau salariati in do-
meniul agriculturii.

5.1.2. Silvicultura

Silvicultura, in comuna Recea a intampinat greutati in aplicarea normativelor legale in

acest domeniu, din cauza inexistentei actelor doveditoare a proprietatii asupra unor astfel de
terenuri. In localitatea Lapusel au fost validate, conform Legii nr.1/2000, doar suprafetele pentru
doi proprietari, avandu-se in continuare in vedere aplicarea acestor normative pentru cat mai
multe persoane. In localitatea Lapusel exista 69,47 ha padure, in zona numita Butruci o zona
deosebit de atragatoare din punct de vedere turistic.

5.2. Descrierea generala a sectorului industrial

Activitatea industriala a comunei este imbogatita prin numarul destul de mare de agenti
economici, care se gasesc in special in satele Recea, Mocira si Sasar si mai putin in celelalte,
avand ca obiect de activitate o gama foarte larga de profiluri. Astfel, de importanta deosebita
este societatea S.C. I.M.I. S.R.L. mare producatoare de instalatii industriale, deja foarte cunos-
cuta si apreciata in lumea industriala. Urmeaza societatile S.C. EXCOMOB, GHISE DESIGN, FAG-
ETUL DEAC, care se ocupa de prelucrarea lemnului, precum si societatea NEVADA - abatoare.
Domeniul industriei prelucratoare ocupa in anul 2007 aproximativ 41,07% dintre salariati.

24
5.3. Descriere generala a sectorului tertiar
5.3.1. Comert
Comuna Recea este o zona importanta in ceea ce priveste comertul si serviciile, mai
ales datorita amplasamentului acesteia. Comertul in aceasta zona este reprezentat de firme
particulare, societati care au puncte de desfacere in toate cele cinci sate. Populatia apeleaza la
serviciile acestor firme, dar, comuna, fiind situata doar la 5 km de oras, multi se aprovizioneaza
cu produsele necesare de la magazinele din Baia Mare. In domeniul comertului exista un numar
de 210 salariati.

5.3.2. Turism

Importanta zona de agrement este amenajarea piscicola “Doua Veverite”, cu o suprafata

de 6,4 ha, reprezentand luciu de apa, destinat pentru practicarea pescuitului sportiv de catre
locuitorii comunei si turistii pasionati.
Turismul este axat in special pe vizitarea Lacului si cabanei Doua Veverite (hotel cu 4
apartamente si restaurant cu aproximativ 150 locuri + terasa de cca 60 locuri) din localitatea
Lapusel, amenajate si reconstruite recent, fapt care atrage un numar insemnat de turiști. Acest
lac este frecventat de numerosi pescari amatori, in tot timpul anului. De asemenea, malul raului
Lapus, din aceeasi localitate, este vizitat in timpul verii, de cele mai multe ori sub forma turis-
mului de week-end.

6. Management local
In ultimii ani, Autoritatile Publice Locale si-au concentrat activitatea in directia rezolvarii
problemelor de maxima prioritate ale comunei, insa si in momentul de fata exista o serie de
disfunctionalitati in la nivelul dezvoltarii teritoriale. In acest sens, Primaria trebuie sa sprijine
dezvoltarea unor noi entitati care sa raspunda cerintelor populatiei.

6.1. Capacitatea materiala si de management a autoritatilor publice

locale

Primaria Recea functioneaza intr-o cladire clasica de tip P+1, aflata intr-o stare buna, la
care se adauga un imobil achizitionat recent, supus unor lucrari de modernizare. In cadrul sedi-
ului Primariei functioneaza Consiliul Local, Serviciul Agricol, Serviciul de Urbanism si Amenajarea
Teritoriului, Directia Sociala, Serviciul de Management Cultural, Serviciul Comunitar de Evidenta
a Populatiei, precum si Dispensarul Medical Recea.
Din punct de vedere al dotarilor, sediul Primariei este echipat cu o retea de calculatoare,
care deserveste toate departamentele si serviciile din cadrul acesteia. Exista, de asemenea,
echipamente de birotica, mobilier si alte dotari specifice, care insa nu acopera pe deplin necesi-
25
 tatile logistice (lipsa echipamentului pentru masuratori topografice).
Formarea profesionala a resurselor umane din activitatea institutionala a administratiei
publice locale este satisfacatoare, managementul de varf al Primariei fiind asigurat de ingineri
si economisti.

6.2. Comunicare si parteneriat

Autoritatile Publice Locale se caracterizeaza prin dinamism in relatia cu comunitatea si cu

principalii parteneri institutionali. Mijloacele de comunicare si informare folosite sunt:
• Mijloace vizuale de comunicare: afise, avizier;
• Mijloace de comunicare activa si de inter-relationare, prin evenimentele la care popu-
latia participa activ;
Alaturi de Primarie, un rol important in relatia de comunicare intre institutii si comunitate il detin:
• Biserica;
• Actorii socio-culturali, deosebit de activi in comuna;
• Mediul educational, prin implicarea elevilor in diferite activitati educationale si cul-
turale;

6.3. Politici de dezvoltare ale autoritatilor publice locale

Primaria Recea isi focalizeaza in prezent resursele spre rezolvarea unor aspecte prioritare
pentru dezvoltarea comunei. Printre acestea se numara:
1. modernizarea retelei stradale a comunei;
2. imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare;
3. promovarea valorilor culturale ale comunei;
4. imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala.
In ultima perioada s-au elaborat proiecte de mare importanta, cel mai recent fiind: „Mod-
ernizare retea stradala, Constructie sistem de canalizare cu statie de epurare, Extindere retea
alimentare apa potabila, Modernizare camin cultural, Constructie centru social pentru batrani”-
89167/28.09.2009.

26
C. Rezultatele sondajului de opinie
publica aplicat
Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare durabila a comunei Recea s-au elaborat
sondaje de opinie cu scopul implicarii active a populatiei locale in acest demers. Chestionarul
aplicat a avut urmatoarele raspunsuri:

1. Care credeti ca sunt principalele avantaje ale comunei Recea?

Subiectii chestionati sustin ca principalul avantaj al comunei este situarea in proximitatea

municipiului Baia Mare, resedinta judetului Maramures. Astfel, un procent de 81% din raspun-
suri evidentiaza pozitia comunei ca fiind cel mai mare avantaj al acesteia. La aceasta se adauga
fertilitatea solurilor de pe raza comunei si infrastructura de comunicatie in stare buna.

8%

13% Apropierea fata de Baia Mare

Solurile Fertile
Infrastructura buna

79%

2. Care credeti ca sunt principalele probleme ale comunei?

Printre principalele probleme pe care le identifica populatia se numara slaba dezvoltare

a agriculturii, la care se adauga plecarea tinerilor spre orase si lipsa spatiilor pentru activitati
de recreere.

8%

15% Slaba dezvoltare a agriculturii

Plecarea tinerilor in mediul urban
Lipsa spatiilor pentru activitati de a recreere
21% 56% Alte probleme

27
 3. Daca ati fi primar, care ar fi primele doua lucruri pe care le-ati face
pentru a dezvolta comuna?

Principalele nevoi de dezvoltare ale comunei sunt cele referitoare la locurile de munca,
mai exact la cresterea numarului de locuri de munca. 44% dintre subiecti au considerat prioritar
acest lucru. La acestia se adauga 19% raspunsuri in favoarea imbunatatirii infrastructurii edili-
tare, prin crearea unei retele de canalizare. 17% din populatie considera importanta amenajarea
de spatii verzi.

17%
Locuri de munca
Retea de canalizare
17% 46%
Amenajarea de spatii verzi
Alte

20%

4. Ce nevoi credeti ca au tinerii comunei Recea?

Din perspectiva locuitorilor comunei Recea, cele mai mare nevoi ale tinerilor sunt
reprezentate de locurile de munca (62%), spatiile de petrecere a timpului liber (teatru, cinema)
precum si spatiile pentru activitati sportive.

6%
10%
Locuri de munca
Spatii de petrecere a timpului liber
62%
22% Spatii pentru activitati sportive
Alte

5. Ce credeti ca trebuie facut pentru ca tinerii sa ramana in comuna?

Majoritatea populatiei intervievate considera ca principala masura pentru ca tinerii sa

ramana in comuna ar fi crearea de locuri de munca (66%), precum si amenajarea unor spatii de
petrecere a timpului liber si loisir. La acestea se adauga si necesitatea realizarii unor locuinte
sociale.

28
 13%

4% Locuri de munca
Spatii de petrecere a timpului liber
19%
Altele
64%
Locuri sociale

6. Considerati ca este importanta pastrarea traditiilor?

Intrebati daca pastrarea traditiilor este importanta sau nu, 92% dintre respondenti au
sustinut ferm importanta acesteia, sub aspectul mentinerii interactiunii sociale si a pastrarii
identitatii locale.

7. Cum v-ar placea sa arate comuna Recea peste 10 ani?

Viziunea locuitorilor cu privire la dezvoltarea comunei este una optimista. Acestia isi
doresc o comuna prospera, cu locuri de munca (52%), dar si una mai ingrijita, cu spatii verzi
(31%) , mai bine amenajata si cu drumuri imbunatatite (4%).

10%
3%
Proaspat, cu locuri de munca
Mai bine amenajata
44%
Altel optiuni
43% Cu drumuri mai bune

29