Raport de Mediu - Draft - PUZ - Zona de Agrement BLASOVA - Nov.2015 - Dana R+C

Raport de mediu PUZ Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila
RAPORT DE MEDIU
Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila
Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BRAILA
Autori:
SC DANIAS SRL
Elaborator studii pentru protecia mediului,
RM, RIM, BM, EA, poz. 224 n Registrul Naional
al Elaboratorilor; www.mmediu.ro
Bojoi Silvia PFA

RM, RIM, BM, RS, poz. 31 n Registrul Naional
Glavan Caranghel Teodor PFA

RM, RIM, BM, EA, poz. 335 n Registrul Naional
Decembrie 2015
Consiliul Judetean Braila

CUPRINS
Introducere _____________________________________________________________________ 4
1. Informaii generale ______________________________________________________________ 5
1.1. Titularul plan ____________________________________________________________ 5
1.2. Autorii atestai ai Raportului de mediu ________________________________________ 5
1.3. Denumirea planului _______________________________________________________ 5
1.4. Aezare geografic i administrativ _________________________________________ 5
2. Expunerea coninutului i a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal ______________ 7
2.1. Aspecte generale ________________________________________________________ 7
2.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal _________________________________________ 7
2.3. Relaia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri i programe relevante _____________ 10
3. Aspecte relevante ale strii actuale ale mediului i ale evoluiei sale probabile n situaia
neimplementrii Planului Urbanistic Zonal propus _______________________________________ 14
3.1. Aspecte relevante ale strii actuale a mediului ________________________________ 14
3.1.1. Apa _____________________________________________________________ 14
3.1.2. Aer______________________________________________________________ 15
3.1.3. Sol i subsol ______________________________________________________ 17
3.1.4. Riscuri naturale i antropice __________________________________________ 20
3.1.5. Biodiversitate (flor i faun) _________________________________________ 27
3.1.6. Relief ___________________________________________________________ 29
3.1.7. Populaia _________________________________________________________ 29
3.1.8. Activiti economice ________________________________________________ 35
3.1.8.1. Agricultura ___________________________________________________ 35
3.1.8.2. Industria _____________________________________________________ 36
3.1.8.3. Dotrile existente n zona de studiu _______________________________ 37
3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic __________________________ 38
3.1.10. Ci de comunicaie i transport ______________________________________ 39
3.1.11. Spaii verzi, sport i agrement ________________________________________ 39
3.1.12. Construcii tehnico-edilitare __________________________________________ 39
3.1.13. Zona cu destinaie special__________________________________________ 39
3.1.14. Zona de gospodrie comunal _______________________________________ 40
3.1.15. Managementul deeurilor ___________________________________________ 40
3.2. Evoluia probabil a mediului n cazul neimplementrii Planului Urbanistic Zonal ______ 40
4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ _______________________ 44
4.1. Apa __________________________________________________________________ 44
4. 2. Aerul _________________________________________________________________ 46
4.3. Sol ___________________________________________________________________ 48
2

4.4. Biodiversitate___________________________________________________________ 48
4.5. Mediul social i economic _________________________________________________ 55
4.6. Patrimoniul cultural, arheologic i arhitectonic _________________________________ 55
4.7. Zgomot i vibraii ________________________________________________________ 55
4.8. Peisajul _______________________________________________________________ 56
5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic Zonal, inclusiv n particular,
cele legate de orice zon care prezint o importan special pentru mediu cum ar fi: ariile de
protecie special avifaunistic i ariile speciale de conservare __________________________ 56
6. Obiectivele de protecie a mediului relevante pentru PUZ zona de agrement Lacul Blasova,
judeul Brila _________________________________________________________________ 65
6.1. Obiective de protecie mediului stabilite la nivel naional, comunitar, internaional
relevante pentru Planul Urbanistic Zonal ____________________________________ 65
6.2. Modul de ndeplinire a obiectivelor de protecia mediului ________________________ 67
7. Poteniale efecte semnificative asupra mediului_______________________________________ 70
7.1. Introducere ____________________________________________________________ 70
7.1.1. Metodologia de evaluare utilizat n Planului Urbanistic Zonal ________________ 70
7.1.2. Categorii de impact ________________________________________________ 70
7.2. Efecte asupra mediului generate de impactul PUZ _____________________________ 71
7.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementrii PUZ asupra obiectivelor de
mediu relevante ________________________________________________________ 76
8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, asupra sntii n context transfrontalier ______ 77
9. Msuri propuse pentru a preveni, reduce i compensa orice efect asupra mediului al
implementrii planului __________________________________________________________ 77
9.1. Factorul de mediu Apa ___________________________________________________ 78
9.2. Factorul de mediu Aerul atmosferic _______________________________________ 79
9.3. Factorul de mediu Solul ________________________________________________ 79
9.4. Factorul de mediu Biodiversitatea ________________________________________ 80
9.5. Mediul social i economic _________________________________________________ 84
9.6. Patrimoniul cultural, arheologic i arhitectonic _________________________________ 85
10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese i descrierea modului n
care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificulti ntmpinate n prelucrarea informaiilor
cerute _____________________________________________________________________ 85
11. Descrierea msurilor avute n vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementrii planului ________________________________________________________ 87
12. Rezumat fr caracter tehnic ___________________________________________________ 89
Concluzii _______________________________________________________________________ 91
Glosar de termeni _______________________________________________________________ 92
Bibliografie _____________________________________________________________________ 93
Anexe ________________________________________________________________________ 94

RAPORT DE MEDIU
ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA, JUDETUL BRAILA
1. Introducere
Evaluarea de mediu pentru planuri i programe poate fi definit ca un proces complex,
sistematic i cuprinztor de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program
i/sau ale alternativelor acestora, incluznd raportul scris privind rezultatele ac estei evaluri
i utilizarea acestor rezultate n luarea deciziilor.
Evaluarea de mediu pentru planuri i programe reprezint un proces de evaluare ntr -o

perioad premergtoare elaborrii strategiilor, planurilor sau programelor - a calitii
mediului i a consecinelor implementrii acestora, astfel nct s se asigure c orice
consecin este evaluat n timpul elaborrii i nainte de aprobarea oficial a strategiilor,
planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri i programe ofer
publicului i altor factori interesai oportunitatea de a participa i de a fi informai cu privire la
deciziile care pot avea un impact asupra mediului i a modului n care au fost luate.
Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategic de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a
fost adoptat n legislaia naional prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe. Lista planurilor i programelor
care intr sub incidena HG nr. 1076/2004 a fost aprobat prin Ordinul MMGA nr. 995/2006.
Prin OM nr. 995/2006 se prevede c planurile urbanistice zonale ncadrate la pct. 12 -
Amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intr sub incidena HG nr.
1076/2004.
Raportul de mediu a fost elaborat n conformitate cu cerinele HG nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a a evalurii de mediu pentru planuri i programe i cu
recomandrile cuprinse n Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evalurii de
mediu pentru planuri i programe elaborat de Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor,
mpreun cu Agenia Naional de Protecia Mediului.
Pentru evidenierea zonelor critice din punct de vedere al proteciei mediului i transpunerea
n termeni concrei ai disfuncionalitilor rurale i vulnerabilitii elementelor de risc din zona
reglementata prin PUZ s-au utilizat, n principal:
metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date n indicatori i indici
statistici;
metode calitative pentru evidenierea unor parametri calitativi ai mediului, dar i a
percepiei populaiei fa de diferite aspecte care caracterizeaz habitatul;
mijloace i tehnici de analiz a datelor care au oferit posibilitatea clasificrii
datelor i interpretrii rezultatelor obinute n urma prelucrrii.
Planul Urbanistic Zonal stabileste reglementri specifice pentru o anumit zon

dintr-o localitate urban sau rural, compus din mai multe parcele, acoperind, toate sau o
mare parte din functiunile: locuire, instituii i servicii, uniti de producie i depozitare, ci
de comunicaie, spaii plantate, pentru agrement i sport, destinaie special, gospodrie
comunal, echipare edilitar.
Are caracter de reglementare specific detaliat pentru o zon i asigura core larea
dezvoltrii urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General al
localitii sau completeaz prevederile acestuia.
Elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal este obligatorie n urmtoarele situaii:
4

- este prevzut ntr-un act normativ specific (lege, ordonan, hotrre),

- este prevzut n Planul Urbanistic General
- este solicitat prin Certificat de Urbanism,
- n vederea introducerii n intravilan a unor suprafete de teren, dup aprobarea
Planului Urbanistic General,
- pentru justificarea unor intervenii urbanistice ce nu se nscriu n prevederile unui
Plan Urbanistic General aprobat.
Prevederile unui Plan Urbanistic Zonal aprobat vor fi prelucrate n viitoarele Planuri
Urbanistice Generale ale unei localiti.
Planul Urbanistic Zonal nu reprezint o faz de investiie, ci este o faz premergtoare
realizrii investiiei. Unele din prevederile Planului Urbanistic Zonal figureaz i n planulrile
de investiii i de dezvoltare ale localitii sau zonei, altele nu figureaz, ele urmnd a fi
nscrise ntr-o etap ulterioar.
In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului, cu
modificrile i completrile ulterioare, solicitarea i obinerea avizului de mediu pentru
planuri i programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor i programelor care pot avea
efecte semnificative asupra mediului.
1.1. Titularul proiectului

Consiliul Judetean Braila; Persoana de contact: Marcu Magdalena, telefon/fax:
; e-mail: ...........................;
1.2. Autorii atestai ai raportului de mediu

Autorii atestai de Ministerul Mediului i Pdurilor pentru realizarea Raportului de mediu
sunt:
SC DANIAS SRL, cu sediul social n Galai, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeul
Galai, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon: 0236.412.126, fax: 0236.435.180,
Elaborator studii pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul
asupra mediului (RIM), Bilanuri de mediu (BM), Evaluarea Adecvat (EA), poz iia 224 n
Registrul Naional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;
Bojoi Silvia PFA, cu sediul social: Galai, B-dul Galai, nr. 4, Bloc A 13 B, Ap. 98, Judeul
Galai, F17/631/2007, CUI 22421795, mobil: 0751.024.651, telefon/fax: 0336.409.180;
Elaborator studii pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul
asupra mediului (RIM), Bilanuri de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziia 31 n
Registrul Naional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;
Glvan-Caranghel Teodor PFA, cu sediul social n Galai, Strada Roiori nr. 27, Bloc B1,
Scara 6, Etaj 1, ap. 53; mobil: 0755.073.761; Elaborator studii pentru protecia mediului:
Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanuri de mediu
(BM), Evaluare adecvat (EA), poziia 355 n Registrul Naional al Elaboratorilor;
www.mmediu.ro;
1.3. Denumirea planului

PUZ Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila
1.4. Aezare geografic i administrativ

Terenul care face obiectul PUZ este situat in extremitatea de nord est a Insulei Mari a
Brailei, la cca. 25 de km de municipiul Braila, resedinta de judet.
Insula mare a Brailei este strabatuta de la nord la sud, pe cca. 4/5 din te ritoriul sau de DJ
212A, formand doua UTR-uri: Macin (la vest) si frecatei (la est), in acesta din urma fiind
inclus si Lacul Blasova.

Comuna Frecatei este situata in partea de Est a judetului Braila, in Insula Mare a Brilei si
are urmatoarele vecinatati:
Nord - comuna Smardan, judetul Tulcea,
Est - comunele Carcaliu, Turcoaia, Pecineaga, Daieni si orasul Macin (judetul
Tulcea), comuna Girliciu, judetul Constanta,
Sud - comuna Ciobanu, judetul Constanta, de care este delimitata, de fluviul
Dunarea prin bratul Macinului,
vest cu comuna Marasu, delimitata cu drumul judetean 212A.
Zona lacului Blasova are urmatoarele vecinatati:
nord teritoriul comunei Frecatei
sud si est: bratul Macin si judetul Tulcea
vest teritoriul comunei Marasu
Amplasamentul studiat se afla situat in extravilanul comunei Frecatei si este amplasat

adiacent Bratului Macin la cca. 40 km de satul de resedinta Frecatei si la cca. 25 km de
orasul Braila.
Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii, situat la o distanta de proximitate
fata de fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a avea in sa legaturi
directe
Lacul Blasova s-a format pe un vechi meandru prsit al fluviului Dunrea bratul Dunrea
Veche sau Mcin.
Este situat n Insula Mare a Brilei (spre extremitatea sa estic), pe teritoriul administrativ al
comunei Frectei.
Caracteristicile geomorfologice lacul este un meandru in forma de potcoava, avand o
suprafata a oglinzii de apa de cca. 294 ha, variabila in functie de cantitatea de precipitatii,
latimea cuprinsa intre 160 350 m, lungimea de cca. 3,7 km. Adancimea maxima a apei
este de cca. 5 m.
Accesul este doar rutier si se realizeaz, de la trecerea Dunrii cu bacul spre insul, pe DJ
212A - circa 16 km, pn la intersectia cu drumul comunal Dc 59, apoi aproximativ 4 km pe
drumul comunal pna la lac, n zona campingului. Atractia turistic a lacului este dat de
oglinda de ap, cadrul natural pitoresc n care este asezat, avnd Vrful Turcoaia (341 m
alt.) spre linia de est a orizontului si vegetatia specific de delt, la care se adaug fondul
piscicol reprezentat prin specii valoroase precum cele de crap, caras, somn. Nu exist
amenajri specifice pentru pescuit si nici spatii de primire turistic. Lacul are n prezent un
important rol piscicol, dar functia de baz poate s fie cea turistic, prin oportunittile si
posibilittile de amenajare pe terenul din jurul lacului, n zona c onstructiilor deja existente
(fostul Camping Blasova, Tabra Blasova, structuri cu destinatie turistic apartinnd unor
societti - SC Electrica SA, SC PROMEX SA, SNP PETROM SA, SC TURK ROM SA,
CNADNR SA, BRAIFOR).
Acccesul n teritoriu
Insula nu are acces direct rutier, acesta facandu-se cu bacul prin 4 puncte: cel mai nordic
punct este langa Braila, iar cel mai sudic este situat in apropiere de Harsova, in zona satului
Garliciu.
Insula are cca. 70 de km de la nord la sud.
Accesibilitatea inspre si in insula este asigurata de drumul judetean DJ 212A.
Zona Lacului Blasova este relativ greu accesibila in prezent. Desi se afla pe granita
de est a judetului Braila singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile
din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al
Insulei Mari a Brailei.

De asemenea Lacul Blasova este amplasat relative aproape, la cca. 9 km fata de

fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a avea insa legaturi directe.
Accesul se realizeaza pe cale rutierta; de la trecerea fluviului Dunarea cu bacul, la Braila, pe
Insula Mare a Brailei, se parcurg circa 44 km pe DJ 212A si apoi circa 6 km pe drumul
comunal Dc 62 si pe un drum de exploatare.
Mai exista varianta trecerii cu bacul a bratului Dunarea Veche (sau Macin) dinspre judetul
Constanta, de pe DJ 222 / localitatea Garliciu spre satul Cistia / comuna Marasu, apoi se
urmeaza traseul Dc 57 si drumul de exploatare - circa 2 km de la Dunare.
Terenul pe care se va amenaja zona de agrement este strabatut in prezent doar de drumuri
de exploatare de pamant/poteci.
Fig. 2. Incadrarea in teritoriu
Poziia zonei fa de intravilanul localitii

Terenul aferent PUZ este situat n extravilanul comunei Frecatei, apartine domeniului public
al judetului Braila, aflat in administrare Consiliului Judetean Braila, conf HG 2158/2004 (450
ha), domeniului public al statului, aflat in administrarea ADS, domeniului public al UAT
Frecatei, domeniului public al persoanelor fizice si juridice si domeniului public al statului
aflat in administrarea Romsilva, conform Certificatului de urbanism nr. 37/08.02.2013.

Fig. 1. Plan Urbanistic Zonal Incadrarea n teritoriu
2. Expunerea coninutului i a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal
2.1. Aspecte generale

Zona Lacului Blasova este situata in extravilan, avand in prezent folosinta agricola, ca si
celelalte terenuri invecinate (doar sporadic intilnim cateva trupuri izolate - ferme).
In prezent exista un nucleu de dezvoltare antropica in partea de N-E a lacului ce cuprinde:
- o tabara scolara si cateva loturi de locuinte,
- o amenajarea incipienta a unui viitor complex turistic aprobat prin PUD de autoritati
care propune concesionarea unui nr.de 104 loturi pentru: case de week -end si de
vacanta, structuri administrative, comert si alimentatie publica
8

- Izolat, adiacent se mai afla 2-3 ferme, dintre care una piscicola.
- In interiorul insulei din mijlocul lacului se afla punctual cateva structuri de cazare.
Lacul nu se constituie intr-un reper spatial sau functional al comunei, fiind utilizat pentru
irigatii, adaparea animalelor si pescuit.
In judetul invecinat Tulcea, peste bratul Dunarii se afla comuna Turcoaia care ar putea
constitui o proximitate benefica prin dezvoltarea structurilor turistice si agroturistice de
explorare a traseelor din Parcul National al Muntilor Macin.
Pe o raza de 1 km se afla satele cu specific pescaresc Plopi (la vest), Stoenesti si Ci stia (la
est).
Economia de subzistenta specifica acestei regiuni a tarii, face ca zonele intravilane ale
satelor sa combine, pe acceasi parcela, folosinta terenului ca rezidenta si totodata ca
productie, loturile lungi permitand cultivarea in treimea lor posterioara a legumelor, vitei de
vie, livezilor sau utilizarea lor pentru cresterea animalelor.
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un plan care are caracter de reglementare specific
detaliat a dezvoltrii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funciunile:
locuire, servicii, producie, circulaie, spaii verzi, instituii publice, etc.) i asigur corelarea
dezvoltrii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG ului localitii din care face
parte.
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, aciunile, prioritile, reglementrile de urbanism

(permisiuni i restricii) necesar a fi aplicate n utilizarea teren urilor i conformarea
construciilor din zona studiat (PUZ ul reprezint o faz premergtoare realizrii
investiiilor, prevederile acestuia realizndu-se etapizat n timp, funcie de fondurile
disponibile).
Fig. 3. Plan Urbanistic Zonal. Situatia existenta disfunctionalitati si oportunitati
Planul de urbanism Zonal Zona de agrement lacul Blasova are ca obiect de studiu teritoriul
in suprafata de 692,00 ha (680 de ha in jurul Lacului Blasova si 12 ha in jurul Popinei
Blasova) in vederea determinarii amplasamentului si a inserarii unei zone de grement sat
de vacanta, prin valorificarea potentialului natural al zonei.
9

Conceptul planului a vizat creearea unei compozitii spatiale dezvoltata predominant in insula
din interiorul formei de potcoava a lacului si cateva nuclee izolate pe conturul exterior al
lacului aflate in relatii de proximitate cu directiile principale de acces in sit. In urma
analizelor de cadru configurativspatial si de peisaj a rezultat ca spatiul insulei poseda calitati
exceptionale de amenajare peisagera si scenografica.
Din punct de vedere functional au fost propuse tipologii de cazare adecvate sitului grupate in
nuclee amenajate pe mici forme de relief de tip movila amplasate in arc in nordul insulei,
beneficiind deorientarea optima cardinala si catre panoramele interesante catre care se
deschide spatiul. Aceasta tipologie de construire da posibilitatea pastrarii malului de lac in
forma naturala nealterata, zonele de stuf si vegetatie limitrofe acestuia fiind deosebit de
pitoresti, dar si mediu pentru speciile de pasari si pesti, unele protejate care isi au aici
habitatul.
In zona sudica a insulei sunt propuse diferite zone-nuclee adresate activitatilor de agrement
si sportive care ar putea oferi posibiltatea practicarii unei diversitati de tipologii turistice: de
week-end, vacanta, ecoturism, turism sportiv, turism stintific, turism educational, turism
nautic.
Lungimea si adancimea zonei de lac din sud este propice practicarii sporturilor nautice,
astfel am propus un complex de antrenament pentru caiac, canoe. In completarea
activitatilor de recreere s-a propus un o zona de terenuri de sport multifunctionale si de
agrement cu piscine, o zona de comert si alimentatie publica si o zona administrativa cu
structurile necesare functionarii autonome a unei dezvoltari izolate de antropic. Configuratia
spatiala aleasa este aceea de grupare inelara a unor nuclee intr-o amenajare peisagera de
tip parc avand ca punct de focalizare o zona de jocuri sportive.
Zona de complex sportiv se va adresa turistilor dar mai ales sportivilor de performanta
pentru efectuarea cantonamentelor. Acesta va avea un port de ambarcatiuni amplasat pe
luciul apei.
In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor, curentilor de praf
dinspre intinderea insulei s-au propus zone de plantatie forestiera perdea de protectie pe
parcelele agricole invecinate.
Circulatiile carosabile propuse vor avea plantatie de aliniament.
Implementarea obiectivelor prevazute in PUZ vor implica urmatoarele lucrari specifice

proiectelor tehnice ce urmeaza a se realiza fizic:
- lucrari de decopertare;
- sapaturi;
- lucrari de nivelare teren;
- lucrari de constructii-montaj;
- lucrari de racordare la uitilitati: alimentare cu apa, canalizare evacuare ape uzate
menajere, energie electrica, gaze naturale, salubrizare
10

Fig. 4. Plan Urbanistic Zonal situatia propusa
2.1.1. ZONIFIICARE FUNCTIONALA

n urma analizei, concluziilor i propunerilor preliminare ale primei faze ale planului s -au
conturat cteva zone cu specific diferit pe teritoriul suprafeei studiate.
Astfel, datorit configuratiei limitei de studiu i configuratiei lacului, a fost detaliat suprafata
aflat n interiorul curbei naturale a lacului Blasova.
Astfel a fost tratat i reglementat o suprafa de 301,25 ha ea fiind mprtit n 7 zone dup
cum urmeaz:
- ZONA 1: ZON AGREMENT - Cuprinde zone de promenad, relaxare, meditatie, parc
avatic, birdwatching, plimbare cu barca i/sau hidrobicicleta, picnic, lacul de agrement,
locuri de joac
- ZONA 2: ZON ACTIVITTI SPORTIVE - Cuprinde zona terenurilor de sport, sli de
sport, zona complexelor de alimentaie public , minigolf i locuri de joac amenajate,
baz sportiv
- ZONA 3: ZON CAZARE - Cuprinde: vile, pensiuni, bungalowuri, camping
- ZONA 4: ZON SERVICII - Cuprinde : administratie, alimentatie public, hotel, sli de
conferint, hotel, club sportiv
- ZONA 5: PLANTAIE PROTECTIE - Cuprinde zone de plantatie cu rol de protectie a
malului de lac dar i a de igienizare
- a zonei de agrement
- ZONA 6: PISCICULTUR - Cuprinde bazine piscicole, ferm piscicol cu program de
vizitare
- ZONA 7: CIRCULATII
- La acestea se adaug doar cu caracter de recomandare i zona Popina Blasova ca zon
ce necesit protectie special.
Zonificarea propus este detaliat printr-o submprtire n urmtoarele subzone, cu

reglementri specifice :
ZONA1 - ZONA AGREMENT, va rmne cu precdere o zon destinat petrecerii timpului
liber, distraciei i agrementului, cuprinznd amenajri destinate acestui tip de activiti.
Aceast zon cuprinde urmtoarele subzone:
11

o Subzona parc acvatic, zon amenajat special pentru practicarea acestui tip de
sport, cuprinznd amenajri peisagistice speciale, constructie tehnic anex (grup
sanitar, vestiare, garderob, punct taxare, echipament sporturi acvatic e), bazine
(inclusiv un bazin de mic adncime posibil de amenajat n timpul anotimpului rece
ca patinoar) (UTR V1);
o Subzona picnic, care cuprinde cu precdere spatii plantate dar i locuri de odihn
relaxare, deschise, punct de acces cu administratie i alimentatie public (V3a1,
V3a2);
o Subzona oglinzii de ap destinat hidrobicicletelor i brcuelor, propus pentru
curare i ecologizare, pe suprafata cruia se vor amenaja pontoane i amenajri
peisagistice speciale. Va avea o zon special destinat pentru caiac sau canoe
(UTRV4);
o Subzona malului de lac amenajat cu diferite specializri de tipul plaj, traseu de
informare, vegetaie de balt, amenajate cu aparate de joc pe diferite grupuri de
vrst, piste de role si skate, triciclete, jocuri experimentale copii mici, locuri de
odihn relaxare, amenajri speciale pentru practicarea caiaccanoeului (UTR V2a1
, V2a2, V2a3, V2a4, V2b, V2c, V2d1, V2d2);
o Subzona scuar pentru locuinte, amenajat peisager i preponderent plantat,
destinat diferitelor grupe de vrst, cu spaii pentu socializare i farniente (UTR
V3b);
ZONA 2 Activitati sportive, va constitui partea active a statiunii si va asigura
atractivitatea acesteia pentru intervale lungi de timp
o Subzona sporturi n aer liber, predominant plantat i cu alei amenajate cu pietri,
care cuprinde dotri de agrement inserate n masivul vegetal, instalaii de
skateboard, role, terenuri de tenis, tenis de mas, baschet, minifotbal, handbal, zone
de crare, minigolf, paintball, precum i locuri de odihn relaxare.(VSa1, VSa2);
Subzona sporturi de sal, care va asigura funcionarea zonei de agrement pe tot
parcusrul anului, i va putea gzdui sporturi de tip badminton, handbal, baschet,
piscine acoperite, minifotbal (VSb1, VSb2);
o Subzon amenajare canotaj, cuprinde predominant echipamente pentru canotaj,
adpost pentru ambarcatiuni, administratie, mic alimentatie public ( VSc);
ZONA 3 ZON CAZARE, va asigura un necesar de locuri acoperitor pentu edere
sezonier sau permanent att pentru utilizatorii zonei de agrement ct si pentru persoane
cu un stil de viat privilegiat:
o Subzon vilepensiuni, ofer un numr de 104 loturi cu suprafete generoase, cu un
confort ridicat al locuirii, i pot folosi drept locuint sau cazare sezonier (L1);
o Subzon bungalowuri, cuprinde unitti de cazare de tip bungalow cu amenajri i
dotri comune pentru socializare si petrecere a timpului liber, cu spatii plantate, zone
de odihn i relaxare (L2);
o Subzon camping (L3).
ZONA 4 ZON SERVICII, asigur functionarea zonei de agrement Blasova ca posibil
centru coordonator al turismului n zon i ofer activitti pe tot timpul anului.
o Subzon administratie, ofer un punct de acces cu parcri, administratie, punct
medical, toalete, punct de informare, alimentatie public, cazare: (UTRM1a, M1b);
o Subzon baz de canotaj, cuprinde cazare, sli training, antrenament, teambuilding,
administratie (UTRM2);
o Subzon complex sportiv, cuprinde centru de fitness, spa, wellness, piscine,
cazare, sli de conferint (UTRM3).
ZONA 5, PLANTAIE PROTECIE
o Subzon plantatii de protectie (VPa);
o Subzon plantatii de protectie cu amenajri (VPb).
ZONA 6 : PISCICULTUR
12

o Subzon bazine piscicole (A1a);

o Subzona ferm piscicol, cuprinde administratie, traseu educativ, alimentatie (A1b).
ZONA 7 : CIRCULATII
ZONA 8 UTR C11 Zona Popina Blasova cu caracter de recomandare.
2.1.2. Echiparea edilitar

Avnd n vedere c amplasamentul PUZ face parte in prezent dintr -un teritoriu aferent
agriculturii, zona lacului Blasova este deficitara in ceea ce priveste retelele tehnico
edilitare. Terenul este traversat doar de o retea de electricitate in partea de nord si nord
est.
2.1.2.1. Alimentarea cu apa

Zona lacului se afla in extravilanul comunei Frecatei, avand folosinta agricola. Lacul nu se
constituie intr-un reper spatial sau functional al comunei, fiind utilizat pentru irigatii,
adaparea animalelor si pescuit. Lacul Blasova asigura o mica parte din cerinta de apa
pentru irigatii si piscicultura.
Prin PUZ se propune alimentarea cu apa prin realizarea unui sistem centralizat format din:
- Sursa de apa: statia de tratare a apei de la Chiscani, avand in vedere faptul ca apa
subterana nu indeplineste conditiile de potabilitate prevazute de lege.
- 2 rezervoare de cate 250 mc fiecare pentru inmagazinarea apei potabile
- Retea de distributie formata din tuburi de polietilena de inalta densitate, prevazuta cu
camine de vane pentru golirea si aerisirea retelei si cu cu hidranti exteriori
supraterani
2.4.2.2. Evacuarea apelor uzate

Pentru canalizarea apelor uzate din statiune se propune sistem divizor. Apele uzate
menajere vor fi canalizate prin curgere gravitationala printr-o retea de tuburi din PVC, retea
ce va fi amplasata pe toate strazile statiunii. Epurarea apelor uzate se va realiza intr - o
statie de epurare monobloc, care va asigura si epurarea biologica, astfel incat apele epurate
sa respecte prevederile NTPA 001/2005.
Apele pluviale vor fi canalizate printr-o retea separata si dirijate catre bazine de retentie
prevazute cu separatoare de hidrocarburi
2.1.2.3. Alimentarea cu energie electrica

Planul prevede urmatoarele:
- Alimentarea cu energie electrica a locuintelor la parametrii standardelor nationale;
- Posturile de transformare vor fi amplasate in constructii proprii sau vor fi inglobate in
cladiri
- Retelele electrice de joasa si medie tensiune ce vor alimenta zona, vor fi de tip
subteran
- Toate arterele de circulatie vor fi prevazute cu instalatii de iluminat public
2.1.2.4. Telecomunicatii
Planul prevede extinderea retelei de telefonie pentru a deservi zona de agrement.
2.1.2.5. Alimentarea cu energie termica

In zona nu exista retele de gaze naturale.
Planul prevede realizare retea cu alimentare cu gaze naturale;
2.1.3. Circulaia
Circulaia carosabil
13

2.1.4. Protecia mediului i sntatea uman

Pentru protecia mediului i a sntii umane prin PUZ se prevd urmtoarele:
alimentarea cu ap pentru scop igienico sanitar printr-un sistem centralizat, sursa
de apa fiind statia de tratare de la Chiscani;
colectarea apelor menajere se va realiza printr-o reea de canalizare interioar i vor
fi transportate la o statie de epurare monobloc;
colectarea apelor pluviale se va realiza printr-o reea de canalizare interioar i vor fi
dirijate catre bazine de retentie prevazute cu separatoare de hidrocarbur i;
asigurarea rezervei intangibile de ap pentru intervenie n caz de incendiu;
realizarea pe amplasament a unui spaiu special amenajat pentru colectarea
selectiv i depozitarea temporar a deeurilor menajere
reabilitarea urban i refacerea peisagistic a zonei;
mbuntirea condiiilor de trafic i asigurarea siguranei circulaiei rutiere.
2.1.5. Deeuri
Prin PUZ se propun urmatoarele:
amenajareade platforme gospodaresti pentru fiecare obiectiv, cu posibilitati de
colectare selectiva a deseurilor
evacuarea deseurilor de pe amplasament in baza unui program strict , astfel incat sa
se evite poluarea mediului.
2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Planul urbanistic zonal Zona de agrement Lacul Blasova are ca obiect de studiu
terioriul n suprafa de 692,00 ha (680 ha n jurul lacului Blasova i 12 ha n jurul
Popinei Blasova) n vederea determinrii amplasamentului i a inserrii unei zone de
agrement sat de vacan, prin valorificarea potenialului natural al zonei, stimulnd
astfel dezvoltarea socio-economic a localitii i promovand calitatile remarabile ale
peisajului natural, antropic i cultural aferente zonei.
Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea urmatoarelor obiective:

1) Stabilirea zonei pentru realizarea infrastructurii turistica formata din:
hotel, centru fitness
complex de vile cu o arhitectura cu specific deltaic folosind materiale
locale(lemn si stuf, pe fundatii de piatra)
bungalow-uri
zone de camping organizate in alveole
2) complex sportiv nautic, baza de antrenament cu hangare ambarcatiuni si piscine de
training
3) Stabilirea zonei pentru realizarea complex de agrement cu piscina acoperita, piscina
descoperita, topogane cu apa, zona amenajata pe pontoane de lemn amplasate pe
luciul apei pentru plaja
4) Stabilirea zona de comert si alimentatie publica
5) Stabilirea zona administrativa a satului de vacanta cu punct de informare turistica,
punct de paza, cabinet medical, punct de intretinere, punct inchirieri biciclete
6) Stabilirea zona terenuri sportive multifunctionale: volei, tenis, baschet, etc.
7) Stabilirea zona de jocuri sportive,
8) Stabilirea zona libera de picnic, gratar, pescuit prevazute cu grupuri sanitare,
umbrare, pontoane de lemn de acces la apa
9) Stabilirea zonei pentru locuri de joaca pentru copii
10) Stabilirea zonei pentru amenajari peisagere in cadrul zonelor
11) Stabilirea zonei pentru parcari aferente fiecarei zone
14

12) Stabilirea zonei pentru parc amenajat

13) Stabilirea zonei pentru plantatie de protectie pe terenurile agricole
14) Stabilirea zonei pentru plantatie de aliniament in lungul circulatiilor.
15) Stabilirea zonei pentru cai de comunicatie rutiere
Prin propunerile sale PUZ are n vedere reconversia funcional, transformarea zonei, n
prezent neconstruit, ntr-un pol de interes din punct de vedere economic, ct i din punct
de vedere al mediului de afaceri.
Extravilanul existent aferent zonei de studiu, asa cum este prevzut de Planul Urbanistic
General al Comunei Frecatei n vigoare, ocupa o in suprafata de 692 ha, astfel;
- Zona reglementata prin PUZ 301.25 ha, din care:
= padure 35.56 ha;
= teren arabil 265.69 ha
- Luciu Lac Blasova 294 ha
- Teren arabil 84.75 ha
- Popina Blasova 12 ha
Teritoriul in suprafata de 692 ha care face obiectul prezentei lucrari este situate in
extravilanul comunei Frecatei aflata in Insula Mare a Brailei si cuprinde suprafata Lacului
Blasova dar si zona adiacenta acesteia.
Insula Mare a Brilei situat n partea de sudest a rii n cursul inferior al Dunrii, este
cuprinsa de la Giurgeni Vadu Oii la Braila, intre bratele Dunarii: Dunarea Noua, pe latura
vestica si Dunarea Veche (Bratul Macin), pe latura estica.
Cele dou brae ale Dunrii ce se formeaz de la GiurgieniVadu Oii i se unesc la Braila,
cuprind ntre ele o unitate de relief insulara, format prin depuneri succesive de depuneri
aluviale.
Pn n momentul ndiguirii n cea mai mare parte frecvent inundabil, aceast unitate
prezenta forme de relief de lunc, larg reprezentate prin: lacuri, bali, ghioluri,
privale, japse i grinduri.
Formele negative de relief, erau n permenena sau n cea mai mare parte a anului acoperite
cu apa.
Dupa ndiguire, insula a fost cuprins ntr-
o reea de canale grupate pe sisteme de desecare, care colecteaza apele in exces si le
deverseaza prin statiile de pompare in Dunare.
Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din tara, dar pe isajul
natural a fost inlocuit cu unul artificial, mediul fiind modificat in profunzime.
In braul vestic al Dunrii apele se despletesc n mai multe cursuri secundare, ce
nchid, n interior un teritoriu inundabil cunoscut sub numele de Insula Mica a Brailei.
Aceasta ocup o suprafa mult mai restrns dect Insula Mare, desfaurnduse
ntre cursul principal si bratele Dunarii, de la bifurcatia Giurgeni Vadu Oii si pana la sud de
Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea.
Insula Mica pstreaz peisajul natural, care este foarte asemntor cu Delta Dunarii fiind
protejata, arealul fiind declarat parc natural.
Insula Mica a Brailei si Parcul Natural al Muntiilor Macin sunt cele mai importanete
obiective turistice invecinate.
Exista doua commune in Insula - Marasu si Frecatei, fiecare avand cate 4-6 sate
In prezent una din prioritatile strategiilor de dezvoltare locala este asigurarea unui nivel mai
bun de trai locuitorilor comunitatii din insula.
Principala idee continuta in toate documentele referitoare la modul de dezvoltare a
turismului balnear si de agreement se centreaza pe necesitatea regasirii identitatii locale ca
instrument de regenerare urbana a localitatii care primeste resortul touristic resp ective. Cu
alte cuvinte, nu putem gandi viitoarea amenajare a zonei de agreement Blasova ca un
15

element izolat, distinct de localitate, ci ca parte integranta a ei.

Felul in care se va practica turismul aici, viabilitatea, durabilitatea, eficienmta si
specificitatea modurilor de turism urmand a se repercuta imediat in profilul si viata localitatii.
Functiuni propuse in zona reglementata prin PUZ

PROPUS
UTR ZONE FUNCTIONALE Suprafata H
POT (%) CUT
(mp) max
A1a1 Piscicultura 99974 0 0 0
A1a2 Piscicultura 121812 0 0 0
A1a3 Piscicultura 182972
A1b Ferma 69647 20 0.2 P
L1 Locuinte de vacanta 197253 25 0.3 P+1
L2 bungalowri 369409 1 0.01 P
L3 Camping 36245 10 0.2 P
M1a Administratie 36245 30 0.5 P+1
M1b Servicii 18334 30 0.7 P+1
M2 Baza canotaj 60733 20 0.3 P+2
M3 Complex sportiv 158757 10 0.2 P+3
V1a3 Padure 45136 1 0.01 P
V2a1 Mal amenajat 92461 1 0.01 P
V2a2 Mal amenajat 87367 1 0.01 P
V2a4 Mal amenajat 146444 0 0 P
V2b Promenade lac 32750 1 0.1 P
V2c Plaja 26155 1 0.01 P
V2d1 Mal amenajat 101938 1 0.01 P
V2d2 Amenajare canotaj 77471 1 0.01 P
V3a1 Pic-nic 11843 1 0.1 P
V3a2 Pic-nic 2631 50 0.5 P
V3b parc 38370 5 0.05 P
V4 Parc acvatic 36245 10 0.2 P
V5 Oglinda de apa
VPa1 Padure 28745 1 0.01 P
VPa2 Padure 12981 1 0.01 P
VPa4 Padure 95068 1 0.01 P
VPb1 Padure 31847 1 0.01 P
VPb2 Padure 15652 0 0 0
VPb3 Padure 49171 1 0.01 P
VPb4 Padure 38027 0 0 0
VPb5 Padure 38965 1 0.01 P
VSa1 Terenuri de sport 52010 10 0.2 P
VSa2 Terenuri de sport 102413 10 0.2 P
VSa3 Amenajari sport 104699 10 0.2 P
VSb1 Amenajari sport 38535 10 0.2 P
VSb2 Sport 60733 10 0.2 P+1
Total suprafata reglementata 3012459 mp = 301.25 ha
2.3. Relaia Planului Urbanistic General cu alte planuri i programe relevante
16

Romnia ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie s ating un nivel de dezvoltare egal cu cel
al Statelor Membre i s realizeze obiectivele europene de coeziune economic i social.
Plecnd de la aceast premis, prioritile i msurile incluse n Planul Naional de Dezvoltare
pentru Coeziune Economic i Social (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economic i
social a Romniei.
De asemeni, acestea sunt argumentate i justificate n politicile de dezvoltare sectoriale i
regionale, dar i n strategiile elaborate de ministerele de resort, precum i n Planurile Regionale
de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Ageniilor de Dezvoltare Regional (A.D.R.).
Strategia de dezvoltare a Judeului Braila (2010 2015)
Obiectivul const n asigurarea dezvoltrii echilibrate a localitilor judeului, astfel nct s
se creeze o dezvoltare economic armonioas, s se asigure noi locuri de munc, accentul
fiind pus pe dezvoltarea rural, mbuntirea serviciilor, mbuntirea mediului de afaceri.
Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost definite obiective specifice, dintre
care se evideniaz :
1. Dezvoltarea echilibrat a infrastructurii, coordonat cu implementarea sistemelor
adecvate de management al capitalului natural i de prevenire i gestionare a
riscurilor naturale;
2. Crearea condiiilor pentru o pia a muncii flexibil, n care oferta de munc este
adaptat permanent cerinelor angajatorilor prin promovarea culturii antreprenoriale,
a societii informaionale i a noilor servicii, n contextul integrrii activitilor
productive n spaiul economic european;
3. Gestionarea eco-eficient a consumului de resurse i valorificarea maximal a
acestora prin promovarea unor practici de consum i producie care s permit o
cretere economic sustenabil pe termen lung;
4. Ameliorarea propriettilor mediului fizic, ca suport al vieii din zonele rurale i urbane
ale judeului n vederea dezvoltrii durabile a judeului i diminurii disparitilor
dintre mediul rural i urban.
Stategia de dezvoltare a judetului Braila mai prevede si valorificarea atraciilor turistice din
judeul Brila care va contribui la creterea economic a unor zone n declin, prin
favorizarea apariiei i dezvoltrii firmelor locale, transformnd areale cu competiti vitate
economic sczut n zone atractive pentru investitori i turiti.
Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila

Unul din obiectivele prevazute in strategia de valorificare a potentialului turistic consta in :
1. valorificarea resursei hidrografice prin amenajarea de balti si iazuri antropice,
utilizate pentru piscicultura, agrement si din punct de vedere turistic si nautic. pescuit
sportiv - Lacul Lotu Alb, Lacul Blasova, Lacul Zton i Lacul Esna
2. dezvoltarea turismului tinanad cont de :
protejarea si promovarea stimulilor de atractivitate peisagistica a elementelor
naturale in Visani, Movila Miresii, Lacul Sarat, Insula Mica si mare a Brailei
protectia celor dou specii endemice - Campanula rotundifolia L., ssp.
Romanica Savulescu Hayeck (clopoel) i Achillea coarctata Poir (coada
oricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova
nfiinarea unor amenajri turistice specifice pentru pescuit n urmtoarele
locaii Lacul Alb com. Movila Miresii, Lacul Blasova Insula Mic a Brilei,
Lacul Zton com. Mrau, respectnd PUZ-urile n vigoare
3. dezvoltarea turismului culinar prin introducerea de noi activitati precum cochilicultura,
crescatorii de crustacee (la Movila Miresii, Gropeni, Maxineni, Frecatei (Blasova,
Stancuta, Marasu )
17

4. dezvoltarea turismului de pescuit sportiv prin valorificarea bogatului fond piscicol din
apele Dunrii, dar si din unele lacuri de ap dulce de pe teritoriul judetului (Zton,
Blasova, Lutul Alb, Esna etc.)
5. Dezvoltarea turismului balneoterapeutic (Lacul Blasova).
Planul de Urbanism General al Comunei Frecatei, Judeul Braila

Conform reglementrilor Documentaiei de urbanism, terenul este situat n extravilanul
localitii i aparine domeniului public de interes local.
Planuri i programe la nivel regional.

Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud Est
Programul national de dezvoltare urbana cuprinde Axa prioritarea nr 5 Dezvoltarea
durabila si promovarea turismului, domeniul de interventie major 5.2 Crearea, dezvoltarea,
modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea
calitatii serviciilor turistice.
Strategia de dezvoltare regional elaborata pe baza planurilor de dezvoltare Regionala si

cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca
prioritate de dezvoltare regionala, dat fiind potentialul turistic existent in toate regiunile.
Obiectivul general poate fi atins prin:

creterea atractivitii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea
infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic;
dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de locuri de munca;
crearea de noi oportuniti de dezvoltare economic durabil i de cretere a calitii
vieii, prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental i promovarea politicii de
mediu.
Obiectivele menionate sunt corelate cu documentele programatice naionale i europene,

viznd asigurarea dezvoltrii echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor i
susinerea economiilor locale, pstrarea valorii mediului nconjurtor i asigurarea
oportunitilor egale.
Planul Regional de Aciune pentru Mediu Regiunea 2 Sud - Est

Planul Regional de Aciune pentru Mediu Regiunea 2 Sud Est (PRAM) cuprinde
problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud Est i prevede obiectivele i aciunile
propuse pentru soluionarea acestor probleme.
Obiectivele specifice ale PRAM se refer la:
- stimularea dezvoltrii echilibrate a zonei;
- diminuarea dezechilibrelor intraregionale, care vizeaz n special calitatea factorilor
de mediu;
- revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calitii mediului;
- prentmpinarea producerii de dezechilibre ecologice;
- stimularea cooperrii n domeniul proteciei mediului;
- schimbarea modului de abordare n problemele de mediu;
- conservarea spaiului natural n regiune n concordan cu normele i valorile Uniunii
Europene.
Pentru obiectivele regionale de mediu menionate au fost identificate i planificate pe termen
mediu i scurt msuri specifice pentru soluionarea problemelor prioritare.
In cadrul Planului Regional de Aciune pentru Mediu, urmtoarele aspecte comune cu
obiectivele propuse prin PUZ-ul analizat sunt considerate drept oportuniti de dezvoltare:
introducerea de surse regenerabile de energie; crearea de parteneriate pentru dezvoltarea
urban integrat a localitilor.
18

3. Aspectele relevante ale strii actuale a mediului i ale evoluiei sale probabile n
situaia neimplementrii Planului Urbanistic Zonal propus
Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii
de mediu pentru planuri i programe i ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind
evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului, factorii / aspectele de
mediu care trebuie avui n vedere sunt: apa, aerul, solul/ utilizarea terenului,
biodiversitatea, populaia i sntatea uman, patrimonul cultural, arheologic i arhitectonic,
infrastructura rutier, gestionarea deeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul,
turismul.
Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/
aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura
tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.
3.1. Aspecte relevante ale strii actuale a mediului

Teritoriul administrativ al comunei Frecatei se afl n bazinul hidografic al fluviului Dunrea.
Comuna se afl n Insula Mare a Brilei, i se nvecineaz la nord i est cu judeul

Tulcea (Dunrea Veche), la sud i sud-est cu judeul Constana (limit pe braul Dunrea
Veche), iar la est cu Mrau. Satele comunei se afl n partea de est a insulei, de-a
lungul Dunrii Vechi. n afara transportului naval pe Dunre, comuna este deservit i de
oseaua judeean DJ212A, care traverseaz de la nord la sud Insula Mare a Brilei,
ducnd spre nord la punctul de trecere cubacul ctre Brila.
19

3.1.1. Apa
Apele de suprafa
Apele de suprafa sunt reprezentate de fluviul Dunrea, care prin caracteristicile sale de culoar
morfologic, biogeografic i ecologic constituie o adevrat axa verde.
Apele freatice sunt cantonate n depozite loessoide i nisipurile eoliene din zona terasei,
adncimile de interceptare fiind cuprinse ntre:
- 0m i 2m; se gsesc n Balta Brilei (zona central) n lunca extern a Dunrii (ntre
Stncua i Tichileti), n lunca Buzului (ntre Furei i Racovi) i n lunca Clmuiului
(ntre Ulmu i Zvoaia);
- 5m i 10m se ntlnesc n mod frecvent pe interfluvii, unde depozitele loessoide nu sunt
afectate de procese de tasare sau sunt acoperite cu nisipuri eoliene.
Cea mai mare adncime a apelor freatice (peste 10m, ajungnd i pn la 25-30m) se gsete pe
marginile interfluviilor care sunt acoperite cu un strat gros de nisipuri.
Astfel de zone sunt cele dintre Brila i Silitea, Rmnicelu i Sueti, Ulmu i Zvoaia, Insurei i
Beretii de Sus i cele de la Tufeti, Gropeni i Tichileti.
Apele de adncime sunt cantonate n pietriurile de Freti i n depozite cuaternare nisipoase.

n general, cele din depozitele cuaternare sunt nepotabile, din cauza mineralizrii ridicate, iar cele
din pietriurile de Freti ntlnite la adncimi de 50 100m, prezint caliti mai bune de
potabilitate.
Din analiza datelor geologice i hidrogeologice de care s-a dispus de-a lungul timpului,
rezult c n teritoriul judeului Brila sunt prezente n formaiunile cuaternare, n raport cu
adncimea, trei tipuri de acvifere, i anume:
- acviferul situat n depozitele loessoide;
- acviferul freatic propriu-zis din vile fluviatile i din zona de cmpie (primul strat cu
permeabilitate ridicat sub depozitele loessoide);
- acviferul de adncime.
Apele subterane pot fi identificate sub form de ape suprafreatice i de stratificaie, care
circul libere n depozitele substratului, fr presiune hidrostatic.
Importante rezerve de ap freatic sunt prezente n depozitele de teras, sub forma unor
lentile, a cror acumulare este favorizat de componenta lutoas-argiloas n care sunt
nglobate pietriurile de teras.
Adncimea acestora variaz de la 2-3m la 15-16m. la contactul lunc-teras, sau la
contactul dintre dou terase succesive, pe frunile teraselor aceste ape freatice apar la
suprafa sub form de izvoare.
20

Aferent zonei studiate:

Cele mai mari resurse de apa sunt asigurate de fluviul Dunarea, utilizandu-se pentru irigatii,
piscicultura, industrie si alimentari cu apa a populatiei.
Lacul Blasova asigura o mica parte din cerinta de apa pentru irigatii si piscicultura.
Apele de adancime, in marea majoritate nu indeplinesc conditii de potabilitate si din acest
motiv siatemul de alimentare cu apa din foraje de medie si mare adancime nu este
dezvoltat.
Volumele de apa captate din subteran sunt utilizate in industrie si ferme agricole.
Pentru folosirea in conditii optime a terenurilor, cea mai mare parte a luncilor din judetul
Braila a fost scoasa de sub influenta inundatiilor prin indiguire (in Balta Brailei cca 60% -
constituie actualmente incinta indiguita Insula Mare a Brailei), fiind echipata si prin canale
de irigare/desecare si aductiune de apa.
Harta hidrogeologic a Judeului Brila
3.1.2. Aerul
Teritoriul judetului Braila se caracterizeaza printrun climat temperat continental, cu
nuante aride.
Verile sunt calduroase si uscate datorita maselor de aer continentalizate sub influentavaloril
or mari ale radiatiei solare (125 cal/cm2), precipitatiile reduse, cu character torential si
inegal repartizate.
Iernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si continuu, influentate de antociclonul Siberian.
Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de baza ale climei sa fie foarte putin
modificate pe cuprinsul judetului Braila.
Din aceasta cauza topoclimatele sunt conturate de asociatiile vegetale si de suprafetele acv
atice extinse si permanente.
Temperatura medie anuala variaza intre 10,30C si 10,5 0C. Numai in lungul Dunarii
temperatura este mai ridicata (Braila 11,1 0C).
21

Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici se realizeaza in ianuarie, luna
cea mai rece, cand in aer se inregistreaza 3 0C (2,10C Braila).
Precipitatiile atmosferice totalizeaza in cursul unui an sub 500 mm. Ca si regimul
termic, si cel al precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei, in sensul ca
acestea cad in cantitati variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in timpul
anului.
Vantul constituie un element climatic cu o mare influenta in conditiile morfografice ale
campiei Romane orientale.
Lipsa obstacolelor orografice si forestiere face ca deplasarea maselor de aer sa se faca
cu usurinta, iar influentele asupra culturilor, cailor de comunicatie si localitatilor sa fie mari.
Din analiza datelor se constata ca vanturile de nord urmate de cele din nordest si
vest au frecventa cea mai mare.
Zona studiata, localizata in extravilanul comunei Frecatei, se afl n zona climatic continental, n
inutul climei de cmpie, la contact cu clima specific Luncii Dunrii. Verile sunt secetoase,
calduroase i uscate, iar iernile sunt reci i au zpad puin. Regimul precipitaiilor are o foarte
mare variabilitate n timp i spaiu, reflectnd tipul de climat continental.
Harta climatic a Romniei
22

Harta precipitaiilor n Romnia
In cursul anului 2009, temperaturile medii lunare nregistreaz o cretere continu din luna
ianuarie pna n luna iulie, apoi o descretere din august pn n decemb rie, evideniind
contrastele termice dintre iarn i vara. Valorile temperaturii aerului, nregistrate n anul
2009, i cantitile de precipitaii se regsesc n tabelul de mai jos:
Cantitatea de
Temperatura medie Temperatura maxim Temperatura minim
precipitaii
Normala Normal
2009 absolut 2009 absolut 2009 2009
climatologica climatologic
0 0 0
0 0 40,5 C 38.0 C -26,5 C -16.9 420.2
10,8 C 12,0 C 441,8 l/m
22.07.1943 24 iul. 08.01.1947 22 dec. l/m
Sursa: Administraia Naional de Meteorologie Bucureti
Temperatura minim nregistrat n anul 2009 a fost -16,9 0C, mai sczut fa de minima din
anul 2008 (-15.1 0C), ns mai ridicat fa de minima absolut nregistrat n ianuarie 1943
(-26,5 0C).
Temperatura maxim s-a nregistrat n luna iulie, avnd o valoare de 38,0 0C, mai sczut
fa de maxima anului 2008 (38,5 0C), fa de maxima din anul 2007 (41,5 0C) i fa de
maxima absolut nregistrat pna n anul 2007 (40,5 0 n iulie 1943). Temperatura medie a
fost mai ridicat, iar cantitatea de precipitaii mai sczut fa de normala climatologic.
Cantitatea anual de precipitatii

Regimul precipitaiilor are o foarte mare variabilitate n timp i spatiu, reflectnd tipul de climat
continental. n medie cad anual 450l/mp. Cele mai multe precipitaii cad n perioada mai august,
iar cele mai puine toamna i iarna.
Totui, n ultima parte a verii, datorit zilelor ndelung senine i a temperaturilor ridicate crete
mult deficitul de saturaie, fapt ce intensific procesul de evaporaie i ca urmare, iarba se usuc,
iar culturile neirigate sufer. Din totalul precipitaiilor, cca 60 % cad ntre 1 aprilie i 30 septembrie,
perioada cnd plantele au mai mult nevoie de umiditate. n anotimpul rece ninge n medie 15
16 zile, totaliznd 20 23% din cantitatea total de precipitaii.
23

Cantitile de precipitaii nregistrate n perioada 2006 2009
Canti- Lunile anului

tatea
l/m2 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2006 - 195,6 391 208,2 263,8 - 83,4 108,6 413,8 - - -
2007 - - - - 124,5 - - 249,6 102 243 83 -
2008 - - 99 190 227,5 39,5 - - 206 - 37,2 43,4
2009 126,6 104,6 72,8 28,0 160,1 156,6 161,7 76,0 259,1 151,1 115,4 289,1
Precipitaii 2006 - 2009
450
400
350
Cantitatea l/mp
300 2006
250 2007
200 2008
150 2009
100
50
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Lunile anului
Cele mai mari cantiti de precipitaii s-au nregistrat n luna septembrie a anului 2006 i
cele mai mici n luna aprilie a anului 2009.
Apele din precipitaii au nregistrat valori ale pH - ului care s-au situat n intervalul:
- 5,6 - 7,46 uniti de pH n anul 2006,
- 5,7-7,54 uniti de pH n anul 2007
- 5,6 -6,73 uniti de pH n anul 2008,
- 6,3 7,88 uniti de pH n anul 2009,
valori ce indic faptul c n decursul celor trei ani nu s-au nregistrat precipitaii acide.
Vntul dominant sufl cu intensitate moderat din direcia NE.
Adncimea de nghe este 0,90m, conform STAS 6054-77.
3.1.3. Sol i subsol

In lunca Dunarii (inclusiv Balta Brailei) sunt raspandite solurile aluviale.
Acestea se caracterizeaza printrun stadiu incipient de solificare care are loc pe cele mai rec
ente depozite fluviale depuse in timpul revarsarilor.
Contin 25% humus si sunt relativ bine aprovizionate cu elemente nutritive.
La fertilitatea lor contribuie si regimul hidric aflat sub influenta apelor freatice din lunca.
Pe aceste soluri se cultiva in bune conditii floarea soarelui, porumbul, legumele si
zarzavaturile.
Pentru folosirea in conditii optime a solurilor aluviale cea mai mare parte a luncilor dinjudetul
Braila a fost scoasa de sub influenta inundatiilor prin indiguire.
Sub influenta predominanta a unui exces de umiditate de lunga durata sau format
o serie de solutrile hidromorfe, reprezentate prin lacovisti si soluri gleice in diverse stadia
de evolutie.
Apa freatica se afla la adancimi mai mici de 1,52 m si este slab mineralizata (0,5 -1,5 g/l).
Desi sunt bogate in humus,prezinta proprietati fizice si biologice putin favorabile pentru plant
ele de cultura, fiind folosite de regula pentru pasuni.
Gleizarea solurilor aluviale din Balta Brailei duce la reducerea drenajului pe verticala a apei
si la stagnarea ei la suprafata in perioadele cu exces de umiditate. Pentru evitarea stagnarii
apei si a imlastinirii zonelor joase din lunca, sa construit o retea de canale de drenaje.
24

Solurile din terasa Brilei sunt predominant cernoziomice, cu clasa I i II de pretabilitate pentru
agricultur.
Nivelul de aplicare a ngrmintelor i pesticidelor este redus, ceea ce asigur un impact redus
asupra factorilor de mediu, dar prezint i pericolul epuizrii resurselor nutritive ale solurilor.
In cea mai mare parte a teritoriului judetului Brila s-au format soluri cernoziomice n diferite faze
de evoluie, ca urmare a prezenei pe suprafee ntinse, foarte slab nclinate sau orizontale, a
depozitelor loessoide, lipsite n cea mai mare parte de drenaj superficial, a condiiilor climatice
semiaride, cu umiditate superficial, ct i a existenei asociaiilor vegetale ierboase de step.
Localitile comunei sunt preponderent agrare. Totui, n cea mai mare parte, se practic o
agricultura de subzisten. Existena solurilor srturoase, puin fertile, ct i lipsa unor sisteme de
irigaii conduce la producii agricole mici sau chiar la lsarea terenurilor agricole necultivate.
Resursele subsolului
Resursele subsolului sunt relativ srace, ca urmare a constituiei litologice a fundamentului
Cmpiei Brilei i Clmuiului. n subsolul zonei Frecatei nu s-au semnalat resurse naturale
importante.
Consideraii geologice
Terasa Brilei prezint n suprafa depozite loessoide cuaternare (Holocen superior), care
includ depozitele loessoide ale terasei joase, acumulrile aluvionare ale luncilor i nisipurile
eoliene din regiune. Roca de baza o constituie Levantinul, ntlnit n facies argilos, marnos
sau nisipos, de regul sub adncimea de 20m.
Condiii hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezint dou strate purttoare de ap:
- stratul acvifer freatic, cantonat n nisipurile de la baza loessului umezind n acelai timp i
partea inferioar a pachetului loessoid, sau n aluviuni permeabile. Aceste ape au o
mineralizare ridicat i nu prezint condiii de potabilitate;
- stratul acvifer de adncime medie, ascensional, identificat n nisipurile i pietrisurile
inferioare, numite stratele Frteti, separate de orizontul freatic superior, prin intermediul
unui complex argilos. Apele de adncime, interceptate ntre 50.100m, prezint caliti bune
de potabilitate.
Condiii tectonice
Caracteristicile macroseismice ale terenului, conform prevederilor normativului P100 -1/2006,
sunt:
- acceleraia terenului pentru proiectare a g = 0,24g;
- perioada de control (colt) T c = 1,0 secunde.
25

Valoarea de vrf a acceleratiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure avnd intervalul
mediu de recuren IMR = 100 ani (PATJ Brila)
Zonarea teritoriului judeean n termeni de perioada de control (colt), TC

a spectrului de rspuns (PATJ Brila)
26

3.1.4. Riscuri naturale i antropice
3.1.4.1. Riscuri naturale

Zona studiata nu este inclusa in Zonele critice privind deteriorarea calitatii mediului pe
teritoriul judetului Braila (studio inclus in Strategia de dezvoltare a judetului Braila 2009)
a. Cutremure de pmnt
Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea PATN Sectiunea a-V-a - Zone de risc
natural, comuna Frecatei se afl n zona de intensitate seismic exprimat n grade MSK-
VIII/1. Perioada de revenire este de cca 50 ani.
Conform PATJ Brila, n conformitate cu prevederile STAS 11100/11993, judeul Brila
se ncadreaz ariilor macroseimice 8 1 la nord i vest de un aliniament ce trece aproximativ
prin apropierea localitilor Brila - Roiori, i zonei macroseismice 7 1 la sud de acest
aliniament.
Conform STAS P10092, zonarea teritoriului din punct de vedere al coeficienilor K s
ncadreaz arealul judeului zonelor seismice de calcul C (K s = 0,20), la vest de acelai
aliniament amintit mai sus i D (K s = 0,16), la sud-est de respectivul aliniament.
Conform Normativului P1001/2004, privind zonarea teritoriului n termeni de valori de vrf
a acceleraiei terenului pentru proiectare, a g pentru cutremure avnd intervalul mediu pentru
recuren IMR = 100 ani, valoarea acestui parametru a g este de 0,24 g n partea nord-
vestic a judeului i a g = 0,20g n zona de sud-est a teritoriului judeului Brila.
n ceea ce privete zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de col a spectrului
de rspuns, majoritatea teritoriului judeului Brila se ncadreaz la valoar ea Tc = 1,0sec.
Zonarea teritoriului Romniei n termeni de valori de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare
a g pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani.
Cod P100-1/2006. (Elaborator UTCB)
27

Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioad de control (colt),

T c a spectrului de rspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)
Efectele aciunii seismice de gradul VIII MSK asupra:

- construciilor tip A (construcii din piatr nefasonate, crmid nears, vltuci,
pmnt btut) pot fi distrugeri i prbuiri;
- construciilor tip B (construcii din crmid ars, piatr fasonat, blocuri de beton cu
schelet de lemn; zidrie portant cu samburi i planee de beton armat) pot fi avarii
importante i distrugeri;
- constructiilor tip C (construcii cu schelet din beton armat monolit sau din elemente
prefabricate) pot fi avarii moderate i importante;
Alte efecte: n cazuri izolate se produce ruperea poriunilor de mbinare a coductelor;

monumentele i statuile se deplaseaz i se rsucesc; mprejurimile din pitra se
prbuesc;
se observ mici alunecri de teren n zonele depresionare i pe pantele abrupte ale
drumurilor taluzate; n teren apar crpturi de civa centimentri; apar noi bazine de ap;
puurile secate se umplu cu ap, iar n altele apa seac sau apar schimbri ale nivelului i
debitului apei din fntni.
Riscurile naturale pe teritoriul judeului Brila, 2009 au fost sunt prezentate de

Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Dunrea al judeului Brila. Pentru judeul Brila
pericolul real de apariie al unor micri seismice provine din regiunea munilor Vrancei,
dintr-o zon situat la cca. 120 km de municipiul Brila. Intensitatea maxim probabil a
seismelor n judeul Brila este de gradul VIII pe scara MSK64, cu o perioad de revenire
de 50 ani.
n total, din cele 99 de cutremure de pmnt cu magnitudinea M 5 nregistrate n secolul

XX, avnd ca focar zona Vrancea, mai mult de jumtate s-au resimit i n judeul Brila,
ceea ce exprim o frecven deosebit a acestor fenomene tectonice periculoase.
n judeul Brila inundaiile sunt dezastrul complementar, asociat celui seismic, cu cea mai
mare probabilitate i amploare.
28

In Catalogul local cuprinznd clasificarea Unitilor Administrativ Teritoriale, Instituiilor

publice i Operatorilor Economici, din punct de vedere al proteciei civile, n funcie de
tipurile de riscuri specifice, judeul Brila - 2010, comuna Frecatei i instituiile sale
(primria, coala general I-VIII biserica i penitenciarul) sunt expuse riscului de cutremur
de tip principal (C).
b. Inundaii
Inundaiile n judeul Brila sunt provocate de precipitaiile abundente i debitele
excepionale ale cursurilor de ap, amplificate n eventualitatea avarierii digurilor de
protecie. Aprarea mpotriva inundaiilor, pe cursul de ap fluviul Dunrea, se realizeaz
de-a lungul a 245 km diguri longitudinale i de compartimentare, gestionate de Administraia
Naional de mbuntiri Funciare. Durata aprrii mpotriva inundaiilor pe fluviul Dunrea
este n medie 30-90 zile, dar poate dura i 150 zile (anul 1981). Digurile de protecie sunt
lucrri de pmnt, realizate la limita exterioar a albiilor minore, care nsoesc cursurile de
ap fr a urma riguros meandrele acestora, avnd urmtoarele caracteristici constructive:
lime la baz: 10 15 m; limea coronamentului: 3 5 m; nlime: 1,5 5 m.
Avnd n vedere caracteristicile hidrografice, relieful, dispunerea localitilor i a obiectivelor

economice n teritoriul judeului Brila, aprarea mpotriva inundaiilor i fenomenelor
meteorologice periculoase este organizat n urmtoarea structur:
Ansamblul Dunrea este n administrarea Administraiei Naionale de mbuntiri Funciare

Brila i cuprinde trei sisteme: Cazasu (Brila Dunre Siret); Viziru (Chiscani Dunre
Clmui); Insula Mare a Brilei (Balta Brilei).
Fluviul Dunrea i braele sale (Cremenea, Mcin, Vlciu, Mnuoia, Calia, Cravia i Arapu)
totalizeaz n judeul Brila 304 km. n aproximativ 100 ani (1897 2006) s-au produs 15
viituri, cu durata medie de 70 zile de la data depirii malurilor pn la retragerea apei n
albia minor. n judeul Brila, Dunrea a provocat inundaii n anii 1897, 1907, 1924, 1937,
1962, 1970 1975, iar n 2005 i 2006 de mic amploare. Pentru protecia mpotriva
inundaiilor, de-a lungul Dunrii n judeul Brila a fost realizat cel mai amplu sistem de
ndiguire din ar: 273km, att pe malul stng, de la Gura Clmui la endreni, ct i n
sistem circular, pe perimetrul Insulei Mari a Brilei. Au fost scoase astfel de sub pericolul
inundaiilor municipiul Brila i 9 comune cu 23 de sate, peste 160000ha teren agricol i
cca. 300km drumuri judeene i comunale.
Ansamblul Dunrea apr mpotriva inundaiilor localiti, terenuri agricole i obiective

economice situate n stnga Dunrii, ntre Gura Clmuiului i vrsarea Siretului,
aparinnd municipiului Brila i comunelor Vdeni, Chiscani, Tichileti, Tufeti, Gropeni,
Stncua i Bertetii de Jos, precum i pe cele situate ntre braele Mcin i Vlciu, cu
comunele Frecei i Mrau, dou amenajri piscicole, o baz de agrement de importan
naional (Blasova) i cea mai mare exploataie agricol din ar (Insula Mare a Brilei, cu
cca. 65000 ha).
Ansamblul integreaz n mod coerent trei sisteme de aprare mpotriva inundaiilor, astfel:
1) Sistemul Cazasu
2) Sistemul Viziru apr mpotriva inundaiilor localitile, obiectivele economice i
terenurile agricole din stnga Dunrii, de la vrsarea Clmuiului pn la Brila,
aparinnd comunelor Berteti de Jos, Stncua, Gropeni, Tufeti, Gropeni i Chiscani,
cu cca. 3500 de gospodrii 17500ha teren agricol i 6km cale ferat n zona inundabil.
Sistemul const ntr-un dig de protecie lung de 58km (46km pe Dunre, 5,5km pe
Clmui i 6,5km de lucrri de compartimentare) construit n anul 1953, o reea de
29

293km canale de desecare i 7 staii de pompare. Pe lungimea sa, la distane de 3

7km, sunt dispuse 11 puncte de observare i aprare (cantoane).
3) Sistemul Insula Mare a Brilei
Inundaiile provocate de apele interne sunt generate de precipitaii locale abundente,

nsoite sau urmate de creteri semnificative ale nivelului apelor freatice.
nlturarea excesului de ap se realizeaz numai prin pompare, fiind inter zis deteriorarea
digurilor de protecie.
n judeul Brila se afl sub incidena pericolului de inundaii provocate de ape interne
urmtoarele zone:
1. Incinta ndiguit Insula Mare a Brilei
2. Albia major a Dunrii cuprins ntre digul de protecie i terasa Brilei, reprezint
o suprafa de 15000 ha terenuri agricole, pe raza comunelor Bertetii de Jos, Stncua,
Tufeti, Gropeni, Tichileti, Chiscani i Vdeni. Evacuarea excesului de ap se realizeaz
prin reeaua de desecare existent: canale de desecare i staii de pompare din sistemele
Viziru i Cazasu.
3. Zonele cu depresiuni de tasare din Brgan.
Avnd cea mai joas altitudine medie din ar (28 m), strbtut de cursuri de ap importante
(Dunrea i Siretul) sau foarte capricioase (Buzul i Clmuiul), judeul Brila reprezint o
zon n care pericolul inundaiilor este real, permanent i major. n mod frecvent nsemnate
suprafee de teren din Lunca Dunrii i Balta Brilei, luncile Siretului, Buzului i
Clmuiului, dar i mari suprafee de cmpie joas, erau acoperite de ape. n consecin, n
deceniile 6, 7 i 8 ale secolului al XXlea, n jude s-a realizat cel mai dezvoltat sistem de
regularizri de cursuri de ap, desecri i ndiguiri din ar. Trebuie avut n vedere c aceste
amenajri s-au realizat cu zeci de ani n urm, iar lucrri de ntreinere, reparaii i
consolidri nu s-au mai efectuat dect parial. n unele zone digurile au suferit fisuri sau
infiltraii. Mai mult, utilizarea digurilor de protecie ca drumuri comunale, pre cum i eroziunea
natural au fcut ca nlimea acestora s scad cu 1,21,5m fa de cea iniial.
Comuna Frecatei, judeul Brila nu este printre localitaile afectate de hazardurile natural
inundaii, - listate in anexele Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naional - Seciunea a V-a - Zone de risc natural.
c. Alunecri teren
Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea PATN Sectiunea a-V-a - Zone de risc
natural, potenialul de producere a alunecrilor de teren n zona n care se afl comuna
Frecatei este sczut i probabilitatea de alunecare este practic zero.
Conform studiului Riscurile naturale pe teritoriul judeului Brila, 2009 prezentat de

Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Dunrea al judeului Brila, alunecrile de teren, n
judeul Brila, afecteaz municipiul Brila i malurile nalte ale Dunrii, Siretului i Buzului.
Conform studiului realizat de IPTANA n 2007- Identificarea i delimitarea hazardurilor

naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii). Hri de hazard la nivelul teritoriului
judeean. Seciunea III. Regiunea 2 - (Sud - Est), Judeul Brila, pe teritoriul judeului Brila
procesele geomorfologice sunt reprezentate cu precdere prin sufoziuni, tasri, procese
eoliene n cmpurile tabulare, la care se adaug cele specifice luncilor precum i subsidena
din Cmpia Siretului Inferior. Alunecrile de teren au o dezvoltare redus i s -au manifestat
pe teritoriile comunelor Mxineni, Racovia, Rmnicelu, Scoraru Nou, Suteti, Grditea,
Movila Miresei, Silitea, Vdeni, Viani, Jirlu, Ianca, Tichileti, Ulmu, Cireu, Zvoaia,
nsurei, Bertetii de Jos.
30

d. Alte tipuri de risc naturale

Furtunile sunt fenomene meteorologice care au cptat aspecte de constan i n ara
noastr. Acestea s-au manifestat n ultimii ani i n judeul Brila, au provocat pagube locale
importante i ntreruperi ale alimentrii cu energie electric.
Teritoriul cu risc ridicat la deertificare i secet se situeaz n zona I cald i secetoas

care cuprinde suprafee mari n Cmpia Romn, Dobrogea i parial n Cmpia de Vest n
cadrul zonei difereniindu-se 5 subzone n funcie de poziia geografic i particularitile
circulaiei atmosferice (tabelul 3). n cadrul acestei zone se manifest scderea umiditii
solului sub plafonul minim (50% din CAu) i chiar pn la coeficientul de ofilire (1988, 1992,
1993, 1994, 1998, 2000).
n zonele cu risc ridicat la deertificare i secet, biodiversitatea faunistic este redus. Ca

o consecin direct a lipsei apei, fauna de interes cinegetic migreaz n zonele cu o reea
hidrologic dens, unde i oferta n hran este bogat i diversificat.
Deertificarea afecteaz n deosebi teritoriul din estul i sud-estul trii. Suprafaa arabil din
aceast zon reprezint peste 25% din terenurile cultivate n Romnia. Se remarc
ponderea foarte redus (8,2%) cu mult sub media pe ar (circa 28%) a terenurilor ocupate
de pduri.
31

Comuna Frecatei situat ntr-o zon considerat de risc maxim, solul se va deertifica i va
pierde umiditatea din cauza secetelor agresive din ultimii ani.
Au fost executate lucrri de irigaii pe teritoriul comunei. Irigaiile reprezint principalele
lucrri de mbuntiri funciare realizate pentru creterea potenialului productiv al
pmntului.
3.1.4.2. Riscuri antropice

Tipuri de risc luate n calcul pentru zona studiat sunt urmtoarele:
- tehnologice,
- biologice,
- incendiu,
- sociale,
- alte tipuri de risc.
Riscuri tehnologice
- de transport i depozitare produse periculoase: dezvoltate de-a lungul cilor de
comunicaii
- transport fluvial pe Dunre nu este cazul;
- nucleare; prbuiri de construcii, instalaii sau amenajri; muniie neexplodat nu
este cazul;
Riscuri biologice: n zona fermelor de animale (gripa obinuit, gripa care duce la
pandemie, gripa aviar, gripa porcin);
Riscuri de incendiu: la gospodriile ceteneti, riscul de incendiu se apreciaz ca fiind

mediu, avnd ca principali factori care pot genera i/sau favoriza producerea, dezvoltar ea
i/sau propagarea unor incendii, existena de cldiri vechi i foarte vechi, din materiale i
elemente de construcie combustibile din clasele C4 (CA2d) i C3 (CA2c) de
combustibilitate, nendeplinind condiiile minime de rezisten la foc GRF III, IV i V;
exploatarea unor instalaii i echipamente electrice defecte, improvizate, mbtrnite;
exploatarea sistemelor i mijloacelor de nclzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;
factorul uman.
Riscuri sociale: nu este cazul.
Zone cu risc crescut sunt:

- zonele de activitate dezvoltate de-a lungul cilor de comunicaii;
- cladirile publice: numr de persoane; vulnerabilitate (hale industriale, scolile, biserici,
32

centrele comerciale);
- instalaiile tehnologice;
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ Braila, pe teritoriul comunei

Frecatei s-au prevazut masuri de:
a) Dezvoltare a infrastructurii hidrotehnice si hidroameliorative:
- Masuri de sustinere de irigatii si desecari in zonele expuse riscului de seceta sau
exces de umiditate
- Realizare de impaduriri sau desalinizari a solurilor;
b) Conservarea biodiversitatii si patrimoniului natural. Program de reconstructive
ecologica a terenurilor degradate si refacerea fondului forestier:
- Masura de realizare de impaduriri sau desalinizare a solurilor. Imbunatatirea
zonificarii fondului forestier.
Comuna Frecatei este incadrata in categoria comunelor cu suprafete
forestiere mici.
In zona comunei Frecatei a aparut fenomenul de saraturare a terenurilor, ce
determina in timp pierderea calitatii agricole a terenurilor.
Ca urmare a fenomenului de saraturare a solurilor, determinat de utilizarea
intensive a irigatiilor, in comuna Frecatei sunt prevazute masuri de crestere a
suprafetelor impadurite.
Totodata mentionam ca in conformitate cu Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului
Braila in perioada 2010 2015, in cadrul programului 3.3.1 s-au prevazut crearea unor
centre de tratament / turistice / agreement prin proiecte de amenajarea zonelor de
agreement Lacul Blasova si Lacul Zaton ambele aflate pe teritoriul administrative al
comunei Frecatei.
3.1.5. Biodiversitate (flor i faun)

Vegetatia si tipurile de habitate din zona studiata PUZ sunt caracteristice bioregiunii stepice
i sunt reprezentate prin habitate terestre (pduri i pajiti) i habitate acvatice.
Elementele de vegetaie din zona studiata sunt elemente tipice de step pontic i
silvostep panonic.
Vegetaia este o reflectare a factorilor orografici, pedologici, climatici i zoo-antropici.
Vegetaia caracteristic este aceea de depresiune, dat fiind relieful de lunc i terase,
rezultat al cursului Dunrii.
Vegetaia a fost n mare parte deselenit i nlocuit cu vegetaie de cultur n proporie de
90%. In zona studiat nu s-au identificat ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a
teritoriului administrativ este ocupat de terenuri agricole.
33

Harta bioregiunilor din Romania
Vegetaia natural de step se mai gsete n prezent n spaiile dintre parcelele agricole,
pe marginile drumurilor, de-a canalelor de irigaie, n zonele necultivate temporar.
Pe teritoriul judetului Brila exista un numr de 18 arii protejate de interes comunitar (Natura
2000) (Fig.1).
Dintre acestea, doar dou arii protejate se afl n relaie direct cu amplasamentul planului:
- ROSPA 0040 Dunrea Veche-Bratul Mcin
- ROSCI 0012 Braul Mcin
Celelalte arii de interes comunitar se afl la distane mult mai mari fa de amplasamentul
proiectului, fapt pentru care nu fac obiectul acestui studiu.
34

Ariile de interes comunitar Natura 2000 din judetul Brila
- Lacul Blasova, conform HG 971/2011 pentru modificarea si completarea HG

1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, este inscris ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (ROSPA 0040
Dunrea Veche Bratul Mcin).
- Lacul Blasova face parte din reteaua Natura 2000, conform Ordinului MMP
2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania (ROSCI0012 Bratul Macin).
Prezentarea sitului ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin

Conform Formularului standard Natura 2000 aprobat prin HG nr.971/2011 pentru
modificarea si completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natuta 2000 in Romania
(ROSPA0040 Dunrea Veche-Braul Mcin, Fig. 5,6):
- Judeul Constana: Ciobanu (8%), Grliciu (42%), Hrova (7%), Saraiu (<1%)
- Judeul Tulcea: Carcaliu (14%), Cerna (1%), Deni (24%), Greci (<1%), Mcin (6%),
Ostrov (27%), Peceneaga (18%), Smrdan (2%), Topolog (4%), Turcoaia (27%)
- Judeul Brila: Frecei (14%), Mrau (<1%)
Coordonatele sitului: latitudine= N44591; longitudine= E 28 9' 14''
Suprafata sitului (ha): 18.759 ha
Altitudine (m) : Max.=198; Med.=17
35

Fig. 6. Aria de protecie special avifaunistic ROSPA 0040 Dunrea Veche-Braul

Mcin
Specii de pasari enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Accipiter

brevipes, Acrocephalus melanopogon, Alcedo atthis, Anthus campestris, Ardea purpurea,
Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Bubo bubo, Burhinus oedicnemus, Buteo
rufinus, Calandrella brachydactyla, Caprimulgus europaeus, Charadrius alexandrinus,
Chlidonias hybridus, Circus macrourus, Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus,
Dryocopus martius, Egretta garzetta, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ficedula
albicollis, Ficedula parva, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus,
Lanius collurio , Lanius minor,Larus melanocephalus, Larus minutus, Lullula arborea,
Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Oenanthe pleschanka,
Pandion haliaetus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea
leucorodia, Plegadis falcinellus, Porzana parva, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons,
Sterna hirundo, Sylvia nisoria, Tringa glareola, Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus,
Pelecanus onocrotalus, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus pygargus, Circus
aeruginosus, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Pernis apivorus.
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate n anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC: Buteo buteo, Riparia riparia, Accipiter nisus.
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului:
Ruri, lacuri= 16%; Mlastini, turbarii = 4%; Pajisti naturale, stepe= 2%; Culturi (teren
arabil)= 30%; Pasuni= 9%; Alte terenuri arabile= 4%; Paduri de foioase= 35%.
Alte caracteristici ale sitului:
La intrarea n judetul Braila fluviului Dunarea se desparte n trei brate: Dunarea navigabila
(n vest), Bratul Vlciu (n mijloc) si Bratul Macin (n est). Bratul Macin realizeaza limita
dintre judetul Braila si judelele Tulcea si Constanta, iar impreuna cu Bratul Vlciu
delimiteaza Insula Mare a Brailei.
Insula Mare a Brailei cuprinde o suprafata mare de terenuri agricole si s-a format prin
indiguirea Baltii Brailei, din care a ramas cu regim liber de inundatie Balta Mica a Brailei.
Calitate si importanta:
36

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor
avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 63
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 55
c) numar de specii periclitate la nivel global: 7
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias
garrulus, Falco vespertinus, Aythya nyroca, Accipiter brevipes, Anthus campestres,Lanius
minor, Lanius collurio, Calandrella brachydactyla.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Pelecanus crispus, Accipiter
brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus, onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus .
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Phalacrocorax pygmaeus,
Anser albifrons.
Vulnerabilitate:
- braconaj, vnatoarea in timpul cuibaritului, vnatoarea n zona locurilor de cuibarire a
speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in
timpul cuibaritului (colonii), desecarea zonelor umede, industrializare si extinderea zonelor
urbane, pescuitul sportiv n imediata vecinatate a cuiburilor speciilor periclitate,
electrocutare si coliziune cu linii electrice, pescuitul sportiv n masa care deranjeaza pasarile
migratoare, arderea stufului, arderea vegetatiei (a miristii si a prloagelor), amplasare de
generatoare eoliene, turismul in masa, nmultirea necontrolata a speciilor invazive
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Ministerul Mediului si Schimbarilor
Climatice
Planuri de management ale sitului: Nu are plan de management.
Prezentarea sitului ROSCI0012 Bratul Macin

- conform Formularului standard Natura 2000 aprobat prin Ordinul MMDD nr.2387/2011
pentru modificarea Ordinului MMDD nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte intrgranta a retelei ecologoce
europene Natura 2000 in Romania ROSCI0012 - Bratul Macin
Judeul Constana: Ciobanu(2%), Grliciu(5%), Hrova(7%)
Judeul Tulcea: Carcaliu(15%), Deni(11%), Greci(<1%), Mcin(7%), Ostrov(10%),
Peceneaga(7%), Smrdan(2%), Turcoaia(27%)
Judeul Brila: Frecei(9%), Mrau(1%)
Coordonatele sitului: latitudine= N45 0 29; longitudine= E 28 7' 52''
Suprafata sitului (ha): 10.235 ha
Altitudine (m) : Max.=94; Med.= 8
37

Fig. 7. Harta ROSCI0012 Bratul Macin (Formularul standard Natura 2000)
Tipuri de habitate: ape stttoare oligotrofice pn la mezotrofice cu vegetaie din

Littorelletea uniflorae i/sau Isoeto-Nanojuncetea; ape puternic oligo-mezotrofice cu
vegetaie bentonic de specii de Chara spp.; ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie din
Chenopodion rubri p.p. i Bidention p.p; stepe pontosarmatice; comuniti de lizier cu
ierburi nalte higrofile de la cmpie pn n etajele montan i alpin; pajiti aluviale din
Cnidion dubii; pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
zvoaie cu Salix alba i Populus alba.
Specii de mamifere: Lutra lutra (Vidr, Lutr); Spermophilus citellus (Popndu, uit)
Specii de amfibieni i reptile: Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie); Emys
orbicularis (Broasc estoas de ap); Testudo graeca (estoas de uscat dobrogean);
Triturus dobrogicus (Triton cu creast dobrogean).
Specii de peti: Alosa tanaica (Rizeafc); Aspius aspius (Avat); Cobitis taenia (Zvrlug);
Gobio kessleri (Porcuor de nisip); Gymnocephalus schraetzer (Rspr); Misgurnus fossilis
(ipar); Pelecus cultratus (Sabi); Rhodeus sericeus amarus (Boar); Sabanejewia aurata
(Dunari); Zingel streber (Fusar); Zingel zingel (Pietrar).
Specii de plante: Marsilea quadrifolia;
Calitate si importanta:
Situl prezinta importanta n primul rnd pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba and
Populus alba galleries, ce ocupa aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafata
habitatului la nivel national.
Habitatul este reprezentat pe suprafete mai mult sau mai putin reduse si prin arborete
asupra carora nu s-au facut interventii silvice, nca de la formare, suprafete ce pot fi
considerate paduri vigine (n prezent sau potentiale). Nu au fost nsa identificate pna n
prezent arborete seculare din acest habitat.
Pe locul secund ca importanta se situeaza habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes,
ce ocupa o suprafata de aproximativ 4% din suprafaaa nationala a habitatului, reprezentat
prin stepe cu graminee pe soluri balane (asociatia Agropyretum pectiniformae), ntlnite n
tara, predominant n Dobrogea, si stepe petrofile pe sisturi paleozoice (asociatia Sedo
hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) ncadrate n alianta endemica pentru Dobrogea
Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcus, 1999).
38

In sit a fost citata (Savulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea qu adrifolia, din
zona lacului Iglita, care exista si n prezent (nsa ca amenajare piscicola), fapt pentru care
se poate presupune ca specia respectiva nu a disparut.
Situl reprezinta partea nordica a coridorului de migratie a speciilor de plante din Peninsu la
Balcanica spre Dobrogea de Nord si Delta Dunarii.
n plus acesta constituie si o importanta cale de migratie pentru pasari (fiind propus si ca
SPA), precum si pentru anumite specii de pesti, inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunarii n sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii ct si pentru
transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte, lastari etc. ) ale
diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre nordul Dobrogei si
Delta Dunarii.
Vulnerabilitate:
Situl este ndeosebi amenintat prin:
- efectuarea de plantatii n cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, intensitatea acestui
factor fiind medie.
- exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice n habitatul 92 A0, inclusiv cu specii
alohtone (plopi hibrizi), aceste interventii fiind de intensitate medie.
- poluari ale apelor Dunarii, ndeosebi cu hidrocarburi (potential si radioactive sau cu
metale grele )- intensitate redusa.
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene n zona sitului s au n vecinatate.
- amenintarea potentiala de efectuare a unor dragari- probabilitate redus.
- pasunat mediu-intens pe suprafete reduse-medii din sit (ex. zona Iglita com.
Turcoaia).
- constructii, predominant abandonate, n habitatul 62C0*, localizate n apro pierea
cetatilor romane de la Turcoaia- Iglita, pe arii reduse.
Organismul responsabil pentru managementul sitului: AJPS Galati conform Conventie
/Contract de administrare nr. 261/29.03.2011
Planuri de management ale sitului: Nu are plan de management.
3.1.6. Relief
Judeul Brila este amplasat n sud-estul Romniei, ocupnd o parte din Lunca Siretului inferior, o
parte din Cmpia Baraganului, mici portiuni din Cmpia Slcioara i Cmpia Buzului, iar n est,
cuprinde Insula Mare a Brilei. Fiind situat n cmpie, relieful este n general uniform cu aspectul
unui es, cu altitudini ce nu depesc 50m, peisajul fiind monoton i fr bariere naturale,
singurele accidente de teren fiind apele curgtoare, crovurile i depresiunile lacustre.
Terenul care face obiectul PUZ este situat in extremitatea de nord est a Insulei Mari a
Brailei, la cca. 25 de km de municipiul Braila, resedinta de judet.
adiacent Bratului Macin la cca. 40 km de satul de resedinta Frecatei si la cca. 25 km de
orasul Braila.
Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii, situat la o distanta de proximitate
fata de fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a avea in sa legaturi
directe
39

Harta fizica a Judetului Brila
3.1.7. Populaia
3.1.7.1. Evoluia populaiei
Zona de studiu si zona reglementata are functiune Agricola si nu include locuinte si
amenajari specifice.
Dupa implementarea planului si realizarea obiectivelor se estimeaza ca zona va avea
capacitatea turistica de 1550 de locuri.
3.1.7.2. Resursele umane

Nu este cazul
3.1.7.3. Starea de sntate a populaiei

Un este cazul
3.1.7.4 Educatia
Nu este cazul
3.1.8. Activiti economice

Pe amplasamentul zonei de studiu si cea reglementata se desfasoara ca activitate principala
cea agricola.
- o tabara scolara si cateva loturi de locuinte, cat si
40

Urmare a implementarii planului se prevede dezvoltarea zonei cu activitate turistica.
Localitatea Frecatei se ncadreaza n rndul localitailor cu potenial economic

mediu de dezvoltare la nivelul aezrilor rurale. Dumitru Sandu, Vergil Voineagu,
Filofteia Panduru in raportul "Dezvoltarea comunelor din Romania", INS, SAS, iulie 2009,
(Raportul este disponibil la adresa http:\\dumitru.sandu.googlepages.com\), propun un
indice de dezvoltare a comunelor (IDC), astfel:
IDC- IDC cu valori transformate pentru ca media seriei sa fie 50 si abaterea standard
14. Cu cat indicele este mai aproape de 0, cu atat comuna este mai saraca; valorile peste
50 indica localitatea cu nivel de dezvoltare peste medie.
IDC 10 - decile IDC
1 - maxima saracie (cele mai sarace 10% comune din tara)
10 - maxima dezvoltare (cele mai dezvoltate 10% comune din tara)
IDC 5 - QUINTILE IDC
1 - comune foarte sarace
2 - comune sarace
3 - comune mediu dezvoltate
4 - comune dezvoltate
5 - comune foarte dezvoltate
maxima dezvoltare (cele mai dezvoltate 10% comune din tara).
Comuna Frecatei se incadreaza, in functie de IDC, astfel: IDC - 49, IDC10 - 6, IDC 5 - 3.
41

3.1.8.1. Agricultura
Teritoriul administrativ al comunei Frecatei este situat ntro regiune de cmpie,
propice dezvoltrii cu precdere a agriculturii, ca funciune economic de baz, cu cele
dou ramuri: cultivarea plantelor i creterea animalelor. Culturile care se preteaz
reliefului, solului i climei acestor locuri sunt: cerealele (gru, porumb, orz etc.), plante
tehnice (sfecl de zahr, sfecl furajer, rapi .a.).
Cf. PATJ Braila, productivitatea medie la hectar pe localiti cultura de gru:

Nivel slab Cireu, Galbenu, Ulmu, Surdila Giseanca, Beretii de Jos, Ciocile, Furei, Roiori
Surdila Greci, Brganul, Bordei Verde, Jirlu, Mircea Vod, Racovi, Romanu, Salcia Tudor,
Nivel mediu
Scoraru Nou, Stncua, Tufeti, Victoria, Viani, Zvoaia
Frecei, Mrau, Movila Miresii, Rmnicelu, Viziru, Chiscani, Dudeti, Gemenele, Grditea,
Nivel ridicat Ianca, Insurei, Silitea, Sueti, Tichileti, Traian, Tudor Vladimirescu, Unirea, Vdeni, Brila,
Gropeni, Mxineni
Productivitatea medie la hectar pe localiti cultura de porumb:

Nivel slab Brila, Gropeni, Mxineni Beretii de Jos, Ciocile, Furei, Roiori
Chiscani, Dudeti, Gemenele, Grditea, Ianca, Insurei, Silitea, Sueti, Tichileti, Traian, Tudor
Nivel mediu Vladimirescu, Unirea, Vdeni, Brganul, Bordei Verde, Jirlu, Mircea Vod, Racovi, Romanu,
Salcia Tudor, Scoraru Nou, Stncua, Tufeti, Victoria, Viani, Zvoaia, Surdila Giseanca
Nivel ridicat Frecei, Mrau, Movila Miresii, Rmnicelu, Viziru, Surdila Greci, Cireu, Galbenu, Ulmu
42

Productivitatea medie la hectar pe localiti cultura de floarea soarelui:

Stncua, Roiori, Grditea, Mxineni, Gemenele, Jirlu, Cireu, Surdila Giseanca, Surdila
Nivel
Greci, Beretii de Jos, Galbenu, Scoraru Nou, Ulmu, Silitea, Racovi, Furei, Ciocile, Salcia
slab
Tudor
Vdeni, Insurei, Brganul, Tichileti, Ianca, Unorea, Romanu, Brila, Tufeti, Mircea Vod,
Nivel mediu
Sueti, Viani, Frecei
Victoria, Movila Miresii, Bordeu Verde, Zvoaia, Viziru, Rmnicelu, Dudeti, Tudor
Nivel ridicat
Vladimirescu,Gropeni, Chiscani, Traian, Mrau;
Productivitatea medie la hectar pe localiti cultura de cartof:

Tudor Vladimirescu, Bordei Verde, Dudeti, Viziru, Racovi, Jirlu, Viani, Insurei, Mxineni,
Nivel
Vdeni, Zvoaia, Victoria, Chiscani, Brila, Brganul, Gropeni, Tufeti, Tichileti, Salcia Tudor,
slab
Ulmu, Ciocile, Roiori, Surdila Giseanca, Sueti;
Grditea, Cireu, Traian, Unirea, Frecei, Ianca, Movila Miresii, Romanu, Mrau, Gemenele,
Nivel mediu
Scoraru Nou, Beretii de Jos, Galbenu, Surdila Greci, Furei, Silitea
Nivel ridicat Rmnicelu, Mireca Vod, Stncua
Productivitatea medie la hectar pe localiti cultura de legume:

Ulmu, Mxineni, Ianca, Ianca, Scoraru Nou, Furei, Chiscani, Frecei, Insurei, Romanu,
Nivel Tufeti, Zvoaia, Tudor Vladimirescu, Victoria, Dudeti, Gropeni, Racovi,
slab Gemenele, Beretii de Jos, Surdila Greci, Silitea, Stncua, Ciocile, Brganul, Roiori,
Salcia Tudor;
Unirea, Movila Miresii, Mircea Vod, Mrau, Grditea, Traian, Galbenu, Bordei Verde,
Nivel mediu Cireu, Jirlu, Sueti, Tichileti, Brila, Viziru, Surdila Giseanca, Vdeni,
Nivel ridicat Rmnicelu, Viani;
Din punct de vedere al strii i potenialulului de dezvoltare a sectorului vegetal, comuna Frecatei
este de nivel mediu.
3.1.8.2 INDUSTRIA
La nivelul zonei de studio si a celei reglementate, nu sunt inregistrate activitati industrial.
3.1.8.3 SILVICULTURA
In judeul Brila vegetaia forestier este slab dezvoltat.
Habitatele cu vegetaie forestier sunt n general pduri tip zvoi, de salcie, de amestec cu
plop sau n regim de plantaie sub forma perdelelor de protecie.
Comuna Frecatei este incadrata in categoria comunelor cu suprafete forestiere mici
Din punct de vedere silvotehnic toate pdurile se ncadreaz n grupa I -a funcional,
ndeplinind exclusiv funcii de protecie.
Conform Ordinului MAPAM nr.130/2005 pentru aprobarea zonelor deficitare n pduri, toat
suprafaa judeului Brila este considerat deficitar.
Cartograma: Distribuia UAT-uri dup ponderea suprafeei ocupate de pduri
43

-PATJ Braila - Sursa: prelucrare dup INS, Baza de date pe localiti, 2004
3.1.8.4 PISCICULTURA
In judetul Brila, pescuitul este o ndeletnicire foarte veche care a continuat

nentrerupt din cele mai ndepartate timpuri, mrturie fiind cronicile si rezult atele spturilor
arheologice.
Asa cum arat izvoarele, nc nainte de ntemeierea arilor Romne sti, pescuitul la
Dunre aducea venituri remarcabile si alimenta un export nsemnat.
Cu toate acestea la sfrsitul sec XIX pescuitul a cunoscut decderea datorit
sistemului defectuos de gospodrire a apelor, pescuitului excesiv, lipsei prevederilor legale
n domeniu, lipsei de personal calificat, asa cum a consemnat n lucrarea sa Pescria si
pescuitul n Romnia, Grigore Antipa (Bucuresti 1916).
n prezent, datele statistice la nivel european si national indica o scdere dramatic a
tuturor activittilor n sectorul de pescuit att n trile europene, ct si n Romnia.
Pentru a contracara aceasta situatie si pentru a sprijini reconversia datorat
schimbrilor din acest domeniu, prin oportunitatea oferita de Fondul European pentru
Pescuit, s-a constituit Grupul de Actiune Local pentru Pescuit.
Teritoriul cuprins n cadrul Grupului se afl pe raza localittilor Bertestii de Jos,
Stncuta, Gropeni, Chiscani, Municipiul Brila, Vdeni, Silitea, Mxineni, Mrasu, Frectei,
si cartierele Brilita, Pisc, Comorofca, Clrasi 4, Centrul Istoric, zona Faleza Dunrii si
Zona Liber din municipiul Brila. Zona rezultat reprezint aproximativ 40% din suprafaa
total a judetului Brila.
44

Sursa: Strategia de dezvoltare local integrat a Zonei pescre ti a Judeului Brila
Conform Strategiei de dezvoltare local integrat a Zonei pescreti a Judeului Brila

sursa: Agentia National pentru Pescuit si Acvacultur, Filiala Moldova, Galati, suprafaa
total a zonei pescreti este de 1860,8 km2 din care 1849,51 km2 reprezint suprafaa
zonei rurale iar 11,29 km2 suprafaa zonei urbane.
Judeul Brila are o tradiie bogat n exploatarea resurselor piscicole. Pescu itul ca
activitate specific n zonele limitrofe Dunrii, Siretului, Clmuiului, Buzului i cele
lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri i practicat cu continuitate.
Localiti reprezentative sunt:
Brilia, Licoveanca, Rmnicelu - mrturii ale activitilor de pescuit n aezri din
comuna primitiv
Grditea, Brilia, Bertetii de Jos - mrturii ale activitilor de pescuit n aezri
geto-dacice
localitile pescreti tradiionale: Frecei, Agaua, Stoeneti, Cistia, Plopi, Mgureni,
Mrau, Bndoiu i cu, legate prin fostele privaluri (Scoicua, Tlcov, Zatna,
Bndoiu, Veriga, Camnia, Ztonul, Vlciu i Filipoiu) ce legau Dunrea de lacurile din
Balta Brilei (consemnate n documentele Brilei feudale i moderne);
fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brila, Tufeti, Gropeni, Jirlu.
Conform datelor publicate in Strategia de Dezvoltare Durabila a Judeului Brila 2010

2015, in zona pescreasc este raportat ca punct de interes turistic: Staiunea turistic
Blasova
Conform documentului Master Planul pentru turismul naional al Romniei 2007 - 2026, ce
menioneaz ca sursa Romsilva, in rezervaia natural Balta Mic a Brilei exista 9 trasee
turistice marcate, autoritile locale fiind responsabile cu marcarea i ntr einerea acestora.
Conform strategiilor locale ale comunelor, zona pescreasc se caracterizeaz prin
urmtoarele:
o Deine potenial de dezvoltare pentru diverse forme de turism (agro-turism, eco-
turism, cicloturism, turism balnear, religios, educaional, nautic, ecvestru, pedestru);
45

o Deine spaiu disponibil pentru construirea caselor de vacan;

o Au fost nregistrate cereri pentru dezvoltarea de spatii turistice si de agrement;
o Au fost nregistrate solicitri pentru vnat i pescuit sportiv;
o Existena cminelor culturale cu arhitectura tradiional rural i a bisericilor, in
fiecare localitate rural;
o Numr redus de facilitai culturale (cinematograf, Sali de expoziii).
3.1.8.5. TURISMUL
Sub aspect peisagistic, teritoriul analizat cuprinde un relief de cmpie joas, parte
integrant a Cmpiei Romne, de interes limitat care nu ofera un potential turistic
diversificat.
Atractiile turistice sunt legate de cursul Dunarii, cu multiple posibiliti de practicare a
turismului (croaziere, pescuit, sporturi nautice) si de Parcul National Balta Mica a Brailei
PNBMB)
Atractivitatea turistic a PNBMB este conferit de unicitatea acestui teritoriu - singura
delt interioar situat pe Dunre i de varietatea mediului biotic specific. Frumuseea i
ineditul peisajelor, precum i varietatea faunei i florei reprezint elemente specifice de
potenial ecoturistic ale zonei.
Activitile i infrastructura turistic sunt n prezent subdezvoltate.
3.1.8.6. Dotrile existente n cadrul zonei de studiu / reglementata prin PUZ, Lacul
Blasova, com Frecatei, judeul Brila
Dotrile existente n cadrul zonei studiate sunt urmtoarele:
In judetul invecinat Tulcea, peste bratul Dunarii se afla comuna Turcoaia care ar putea
constitui o proximitate benefica prin dezvoltarea structurilor turistice si agroturistice de
explorare a traseelor din Parcul National al Muntilor Macin.
Pe o raza de 1 km se afla satele cu specific pescaresc Plopi (la vest), Stoenesti si Cistia (la
est).
Economia de subzistenta specifica acestei regiuni a tarii, face ca zonele intravilane ale
satelor sa combine, pe acceasi parcela, folosinta terenului ca rezidenta si totodata ca
productie, loturile lungi permitand cultivarea in treimea lor posterioara a legumelor, vitei de
vie, livezilor sau utilizarea lor pentru cresterea animalelor.
a) insituii publice i servicii: nu este cazul
b) gospodrie comunal: nu este cazul
c) ci de comunicaie:
46

d) construcii tehnico-edilitare: Zona Lacului Blasova este ndiguit pe toat

lungimea limitelor de nord i est.
Avnd n vedere c amplasamentul PUZ face parte in prezent dintr-un teritoriu aferent
agriculturii, zona lacului Blasova este deficitara in ceea ce priveste retelele tehnico
est.
Partea de sud este puternic brzdat de canale de irigare i desecare.
Pentru protecia lacului se propun lucrri de reabilitare a ndiguirilor existente pe maluri
din partea de nord i est a acestuia.
De asemenea, se propune instituirea zonei de protecie a lacului, care este de 50,0m n
jurul lacului
e) spatii verzi, sport, agrement, protectie-

In prezent exista un nucleu de dezvoltare antropica in partea de N-E a lacului ce
cuprinde:
- o amenajarea incipienta a unui viitor complex turistic aprobat prin PUD de
autoritati care propune concesionarea unui nr.de 104 loturi pentru: case de
week-end si de vacanta, structuri administrative, comert si alimentatie publica
- In interiorul insulei din mijlocul lacului se afla punctual cateva structuri de
cazare.
3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

In zona de studiu este inclusa zona Popina Blasova ca zon ce necesit protectie special.
Termenul de popin provine de la numele dat unor ridicturi de teren (gorgane, movile sau
platouri) formate n lunca unor ape curgtoare
Popina Blasova este o stnc de 43 m nlime monument al naturii de interes judeean,
situat n Balta Brilei la vest de Braul Mcin i la nord vest de satul Turcoaia n
dreptul cetii Troesmis A fost declarat arie protejat prin Hotrrea Consiliului Judeean
Brila 20/1994.
Fiind un martor de eroziune hercinic, a fost declarat monument al naturii datorit unicitii
sale n relieful judeului Brila. Are o nlime de cca. 45 m (altitudinea maxim a Insulei
Mari a Brilei) i o suprafa de 2,3 ha. Compoziia mineralogic a popinei o formeaz:
detritusuri grosiere conglomerate de cuarit i gresii. Are vrsta munilor din Boemia sau
din platoul central al Franei. Datorit condiiilor pedologice generate de compoziia
mineralogic a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alctuit din gra minee, include
i dou specii endemice: Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck
(clopoel), i Achillea coarctata Poir (coada oricelului cu flori galbene).
3.1.10. Ci de comunicaie i transport

Accesul este doar rutier si se realizeaz, de la trecerea Dunrii cu bacul spre insul, pe DJ
212A - circa 16 km, pn la intersectia cu drumul comunal Dc 59, apoi aproximativ 4 km pe
drumul comunal pna la lac, n zona campingului
Cai rutiere
Acccesul n teritoriu
Insula nu are acces direct rutier, acesta facandu-se cu bacul prin 4 puncte: cel mai nordic
punct este langa Braila, iar cel mai sudic este situat in apropiere de Harsova, in zona satului
47

Garliciu. Insula are cca. 70 de km de la nord la sud. Accesibilitatea inspre si in insula este
asigurata de drumul judetean DJ 212A.
Cai feroviare
Zona de studio sic ea reglementata nu este traversata de cale ferata.
Cai navigabile
Nu este cazul
3.1.11. Spaii verzi, sport i agrement

Nu este cazul
3.1.12. Construciile tehnico-edilitare

Avnd n vedere c amplasamentul PUZ face parte in prezent dintr -un teritoriu aferent
agriculturii, zona lacului Blasova este deficitara in ceea ce priveste retelele tehni co
est.
3.1.13. Zona de Gospodria comunal Nu este cazul
3.1.14. Managementul deeurilor

Pentru toate categoriile de deseuri vor fi respectate urmtoarele prevederi legislative:
HG. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014
Deseurile generate: municipale, colectate selectiv, inerte, namoluri de la statiile de

epurare, se vor colecta selectiv si se vor preda pentru valorificare/ eliminare la societti
specializate autorizate, conform contractului de prestri de servicii. Se vor respecta
prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobat prin Legea nr. 27/2007.
Deseurile municipale si asimilabile din comert (deseuri menajere, deseuri asimilabile
cu cele menajere) vor fi colectate n pubele din PVC cu capac etans si depozitate temporar
pe o platform amenajat special n acest scop. Periodic deseurile vor fi transportate la
depozitul de deseuri menajere, n baza unui contract ncheiat cu o firma de salubritate.
Deseurile menajere generate pe teritoriul comunei Frecatei sunt colectate in Zona 1
Depozit Braila
Prin PUZ se propun urmatoarele:
amenajareade platforme gospodaresti pentru fiecare obiectiv, cu posibilitati de
colectare selectiva a deseurilor
evacuarea deseurilor de pe amplasament in baza unui program strict, astfel incat sa
se evite poluarea mediului.
3.1.15 Alimentarea cu apa

48

Zona lacului se afla in extravilanul comunei Frecatei, avand folosinta agricola. Lacul nu se
constituie intr-un reper spatial sau functional al comunei, fiind utilizat pentru irigatii,
Prin PUZ se propune alimentarea cu apa prin realizarea unui sistem centralizat format din:
- Sursa de apa: statia de tratare a apei de la Chiscani, avand in vedere faptul ca apa
subterana nu indeplineste conditiile de potabilitate prevazute de lege.
- Retea de distributie formata din tuburi de polietilena de inalta densitate, prevazuta cu
camine de vane pentru golirea si aerisirea retelei si cu cu hidranti exteriori
supraterani
3.1.16. Evacuarea apelor uzate

menajere vor fi canalizate prin curgere gravitationala printr-o retea de tuburi din PVC, retea
ce va fi amplasata pe toate strazile statiunii. Epurarea apelor uzate se va realiza intr - o
statie de epurare monobloc, care va asigura si epurarea biologica, astfel incat apele epurate
sa respecte prevederile NTPA 001/2005.
3.1.17. Alimentarea cu energie electrica

- Alimentarea cu energie electrica a locuintelor la parametrii standardelor nationale;
- Posturile de transformare vor fi amplasate in constructii proprii sau vor fi inglobate in
cladiri
subteran
3.1.18. Telecomunicatii
Planul prevede extinderea retelei de telefonie pentru a deservi zona de agrement.
3.1.19. Alimentarea cu energie termica

In zona nu exista retele de gaze naturale.
Planul prevede realizare retea cu alimentare cu gaze naturale;
3.1.20. Circulaia
Circulaia carosabil
3.1.21. Protecia mediului i sntatea uman

Pentru protecia mediului i a sntii umane prin PUZ se prevd urmtoarele:
alimentarea cu ap pentru scop igienico sanitar printr-un sistem centralizat, sursa
de apa fiind statia de tratare de la Chiscani;
colectarea apelor menajere se va realiza printr-o reea de canalizare interioar i vor
fi transportate la o statie de epurare monobloc;
colectarea apelor pluviale se va realiza printr-o reea de canalizare interioar i vor fi
dirijate catre bazine de retentie prevazute cu separatoare de hidrocarburi;
asigurarea rezervei intangibile de ap pentru intervenie n caz de incendiu;
realizarea pe amplasament a unui spaiu special amenajat pentru colectarea
selectiv i depozitarea temporar a deeurilor menajere
reabilitarea urban i refacerea peisagistic a zonei;
mbuntirea condiiilor de trafic i asigurarea siguranei circulaiei rutiere.
49

3.2. Evoluia probabil a mediului n cazul neimplementrii Planului Urbanis tic Zonal
Analiza situaiei actuale privind calitatea i starea mediului natural, precum i a situaiei
economice i sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluia probabil a
acestor componente.
n aprecierea evoluiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat n considerare faptul
c un plan urbanistic zonal creaaz cadrul pentru dezvoltarea i modernizarea zonei prin
mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte genera presiuni asupra unor
componente ale mediului, iar pe de alt parte, poate soluiona anumite probleme de mediu
existente.
Pe de alt parte, propunerile privind planificarea i regulamentul local de urbanism aferent

iau n considerare criteriile de protecie pentru sntatea uman i ale mediului natural i
construit. n continuare prezentm sub forma tabelar evoluia factorilor de mediu: ap, aer,
sol, biodiversitate, sntatea populaiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic i cultural,
peisajul, mediul social i economic, n situaia neimplementrii PUZ Zona agrement Lacul
Blasova, jud Braila.
Teritoriul in suprafata de 692,0 ha care face obiectul prezentei lucrari este situate in
extravilanulcomunei Frecatei aflata in Insula Mare a Brailei si cuprinde suprafata Lacului
Blasova dar si zona adiacenta acesteia.
Insula Mare a Brilei situat n partea de sudest a rii n cursul inferior al Dunrii, este
cuprinsade la GiurgeniVadu Oii la Brila, ntre braele Dunrii: Dunrea Nou, pe latura
vesticai Dunrea Veche (bratul Macin), pe latura estic. Cele dou brae ale Dunrii ce se
formeazade la GiurgieniVadu Oii i se unesc la Brila, cuprind ntre ele o unitate de relief
insulara, format prin depuneri succesive de depuneri aluviale. Pn n momentul ndiguirii
in cea mai mare parte frecvent inundabil, aceast unitate prezinta forme de relief de
lunc, larg reprezentate prin: lacuri, bali, ghioluri, privale, japse i grinduri.
Formele negative de relief, erau n permenena sau n cea mai mare parte a anului acoperite
cu apa.
Dupa ndiguire, insula a fost cuprins ntro reea de canale grupate pe sisteme de desecare
care colecteaz apele n exces i le deverseaz prin staiile de pompare n Dunare.
Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din ara, dar peisajul natura
l a fost nlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat n profunzime.
In braul vestic al Dunrii apele se despletesc n mai multe cursuri secundare, ce
nchid, n interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mic a Brilei.
Aceasta ocup o suprafa mult mai restrns dect Insula Mare, desfaurnduse
ntre cursul principal i braele Dunrii, de la bifurcaia GiurgeniVadu Oii i pn la
sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea.
Insula Mica pstreaz peisajul natural, care este foarte asemntor cu Delta Dunrii i este
protejat, arealul fiind declarat parc natural. Aceasta alaturi de Parcul Natural al
Muntii Macinului unul dintre cele mai importante obiective turistice invecinate.
Insula nu are acces direct rutier, acesta facanduse cu bacul prin 4 puncte (depinde de
vreme) cel mai nordic punct e langa Braila iar cel mai sudic undeva aproape de
Harsova in zona satului Garliciu.
Insula are aproximativ 70 km de la nord la sud. Accessibilitatea inspre si in insula este foarte
dificila fiind asigurata de drumul judetean Dj212A care este intro stare foarte proasta
si drumurile de pamant de exploatare sau comunale care in conditii de vreme
nefavorabila pot deveni impracticabile.
Exista doua comune in insula, Marasu si Frecatei, fiecare avand cate 46 sate.
50

In fiecare sat resedinta de comuna exista scoala si gradinita.

Asistenta medicala e asigurata prin dispensare (cate unul in fiecare comuna, dar satele
nu au dispensar) iar la dispensare exista cate un medic de familie.
Principala idee continuta in toate documentele referitoare la modul de dezvoltare a
turismuluibalnear si de agrement in tara si in strainatate, se centreaza pe necesitatea regas
irii identitatii locale ca instrument de regenerare urbana a localitatii care primeste resortul tur
istic respectiv.
Cu alte cuvinte, nuputem gandi viitoarea amenajare a zonei de agrement Blasova ca un
element.izolat, distinct de localitate,ci ca parte integranta a ei: felul in care se va practica
turismul aici, viabilitatea, durabilitatea, eficienta sispecificitatea modurilor de turism urmand
a se repercuta imediat in profilul si viata localitatii.
Zona lacului Blasova este indiguita pe toata lungimea limitelor de Nord si Est. partea de Sud
este puternic brazdata de canale de irigatie si desecare.
51

Efecte n cazul
Factor de mediu Aspect identificat Propuneri PUZ
neimplementrii propunerilor
- Extinderea sistemului de alimentare cu ap potabil asigurndu-
se astfel necesarul pentru ntraga zona reglementata; Se propune
alimentarea cu ap a viitoarei statiuni turistice prin sistem
centralizat.
Sursa sistemului este staia de tratare a apei de la Chiscani
- Neacoperirea cu servicii de utilitate avnd n vedere c apa subteran nu
public (colectare ap uzat) pentru ndeplinete condiiile de potabilitate prevzute de legislaia actual Neimplementarea PUZ va
obiectivele existente in zona conduce n continuare la
- Lipsa sistemului centralizat de - Realizarea unui sistem divizor de canalizare a apelor uzate degradarea calitii apelor de
Ap colectare a apelor menajere menajere; apele uzate vor fi tratate intr-o statie de epurare suprafa i de adncime,
- Lipsa parial a rigolelor i a anurilor monobloc, cu epurare biologica. Se garanteaza pentru efluent o datorit exploatrii intensive a
de scurgere sau ntreinerea celor calitate a indicatorilor in limitele NTPA 001/2005. Efluentul se va resurselor de ap freatic i a
existente. deversa in canalele de desecare aflate in vecinatatea statiunii. lipsei unui sistem centralizat de
- Poluarea generat de depozitarea - Realizarea unui sistem de colectare a deeurilor i direcionarea epurare ape uzate menajere.
necontrolat a deeurilor menajere. lor la cea mai apropiat staie de transfer arondat comunei sau la
cel mai apropiat depozit ecologic;
- Amenajarea de anuri i rigole pe marginea drumurilor pentru
colectarea apelor pluviale din zonele amenajarii turistice.
Bazinele de retentie prevazute pentru colectarea apelor pluviale
sunt prevazute cu separatoare de hidrocarburi..
- Consolidarea i refacerea infrastructurii rutiere ce traverseaz
- Gradul de degradare al
- Infrastructur rutier zona studiata;
drumurilor va crete;
necorespunztoare calitativ; - Amenajarea zonelor verzi, a unor spaii verzi de protecie;
- Relaiile de comunicare dintre
- Utilizarea combustibilului solid n inserarea unor spaii verzi amenajate pentru mbuntirea
localiti vor fi din ce n ce mai
instalaii cu randament sczut pentru microclimatului; cresterea suprafetelor forestiere prin
restrnse;
Aer nclzirea spatiilor de locuit; impaduriri
- Consumul de combustibil va
- Poluarea generat de depozitarea - Colectarea selectiv i depozitarea temporar a deeurilor n
crete i implicit emisiile de
controlat a deeurilor menajere; punctele de colectare ;
gaze cu efect de ser.
- Lipsa spaiilor verzi amenajate; - Transportul deeurilor menajere la cea mai apropiat staie de
- Nemulumirea populaiei i
transfer la care este arondat comuna sau la cel mai apropiat
creterea fenomenului migrator.
depozit ecologic.
- Poluarea generat de depozitarea - Realizarea unui sistem de colectare ape uzate - Degradarea calitii solului
Sol necontrolat a deeurilor menajere; pentru ntreaga amenajare, care va fi prevzut cu datorit lipsei sistemului
o staie de tratare biologiaca monobloc. centralizat de colectare a apelor
52

- Lipsa unui sistemului de canalizare i - Realizarea unui sistem de colectare a deeurilor i direcionarea menajere i continuarea
epurare a apelor uzate; la cea mai apropiat staie de transfer la care este arondat fenomenului de saraturare a
comuna Frecatei sau la cel mai apropiat depozit ecologic. solurilor.
- Neacoperirea cu servicii de utilitate - Extinderea sistemului de alimentare cu ap asigurndu-se astfel Neimplementarea PUZ va avea
public (alimentare cu ap pentru zona necesarul de ap pentru ntreaga zona; o influen negativ asupra
turistica; - Realizarea unui sistem de colectare ape uzate strii de sntate i confort a
- Lipsa unui sistem de canalizare i pentru ntreaga zona, care va fi prevzut cu populaiei, prin apariia unor
epurare a apelor uzate menajere; o staie de tratare biologica . boli specifice, datorit lipsei
Populaia i
- Poluarea generat de depozitarea - Realizarea unui sistem de colectare selectiv a deeurilor i dotrilor de utilitate public
sntatea uman
necontrolat a deeurilor menajere; direcionarea lor la cea mai apropiat staie de transfer la care este (alimentare cu ap, reea de
- Lipsa spaiilor verzi amenajate; arondat comuna Frecatei sau la cel mai apropiat depozit ecologic; canalizare i staie de tratare
Practicarea unui turism neorganizat, cu - Amenajarea zonelor verzi, a spaiilor de protecie ntre statiune i ape menajere, managemnt
efecte necontrolate. vecinti; inserarea de spaii verzi amenajate de tip parc pentru defectuos al deeurilor
mbuntirea microclimatului; menajere, spaii verzi).
Neimplementarea PUZ va
- Delimitarea zonelor cu riscuri naturale; determina creterea
Riscuri naturale Saraturarea terenurilor aagricole;
- Instituirea zonei de interdicie de construire n zonele cu risc suprafeelor afectate de
natural. alunecri
Zona studiata si cea reglementata de Realizarea unei zone verzi de agrement n care se va putea Neimplementarea PUZ nu va
PUZ se afl n perimetrul sitului de desfura activitatea de picnic conform prevederilor Legii nr. avea impact semnificativ
Biodiversitate importan comunitar ROSPA0040 54/2012, asupra biodiversitii, zona
Dunarea Veche Bratul Macin realizarea unei zone impadurite cu suprafaa de 35.56 ha, n rmnnd n continuare
Si ROSCI0017 Bratul Macin vecintatea Lacului Blasova; antropizat
Prin PUZ se prevede alocarea unor suprafee pentru spaiu verde, Neimplementarea PUZ va avea
astfel: efecte negative asupra peisajului;
Lipsa spaiilor verzi, a zonelor de joac
- 5.2 ha teren de de sport n UTR VSa1; spaiile verzi vor fi n continuare
Peisaj i de recreere
- 10.24 ha teren de de sport n UTR Vsa2; neamenajate sau inexistente; se
- 3.27 ha promenada lac; va construi fr respectarea
- padure 35.56 ha regulamentului de urbanism.
- Extinderea zonei de locuit i a
Se va construi fr a se
zonei destinate spaiilor verzi i Introducerea n intravilan a unei suprafee de 301.25 ha, cu
Zonarea respecta prevederile
agrement, prin completarea zonelor destinaia locuine i funciuni complementare, spaii verzi i
teritorial Regulamentului Local de
existente sau o reparcelare n cadrul de agrement.
Urbanism.
zonelor de locuit.
53

- Consolidarea i refacerea infrastructurii rutiere ce

traverseaz teritoriul reglementat de PUZ;
Neimplementarea PUZ va
- Infrastructura rutier - Realizarea sistemului de colectare selectiv a deeurilor i
conduce n continuare la
necorespunztoare calitativ. direcionarea lor la staia de transfer arondat comunei
diminuarea standardului de
Mediul social i - Neacoperirea cu servicii de utilitate Frecatei;
via al locuitorilor zonei
economic public. - Extinderea sistemului de alimentare cu ap, asigurndu-se
datorit lipsei utilitilor,
- desfasurarea unei activitati turistice astfel necesarul de ap pentru zona reglementata;
infrastructurii i a locurilor de
neorganizate - Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru zona
recreere si turism.
analizata, care va fi prevzut cu o staie de tratare biologica
monobloc;
- Utilizarea de materiale de - Creterea emisiilor de gaze
construcii cu coeficieni de transfer Eficientizarea energetic prin: de ardere n perioada de timp
Conservarea termic mare. - extinderea reelei de gaze naturale existenta in zona friguros.
resurselor - Utilizarea de combustibili cu putere invecinata; - Asigurarea combustibililor
naturale calorific mic i surse de producere - folosirea de echipamente de producere a energiei din surse pentru prepararea hranei i
a energiei termice cu randamente neconvenionale (solar, eolian). nclzire prin tieri controlate
mici. de vegetaie forestier.
- Elaborare PUZ dup consultarea
Contientizarea Neimplementarea PUZ va
administraiei i a cererilor
publicului n Supunerea spre dezbatere a PUZ i a studiilor pentru conduce la degradarea
cetenilor.
luarea deciziilor extinderea sau nfiinarea de noi servicii. factorilor de mediu, regres
- Hotrrile Consiliului Local sunt
privind mediul economic i social.
aduse la cunotina cetenilor.
54

Studiu de Evaluare Adecvat pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova,
judetul Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Concluzie, implementarea planului va avea un impact pozitiv asupra economiei comunei
Frecatei, prin creterea nivelului de trai ai populaiei (crearea de noi locuri de munc),
dezvoltarea infrastructurii, reelelor de utiliti.
4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectat semnificativ

Avnd n vedere suprafaa teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni
pentru realizarea obiectivelor prevzute n PUZ, apreciem c impactul asupra mediului
rezultat n urma implementrii proiectelor de dezvoltare se va resimi numai la nivel local
i n imediata vecintate a acestuia. Acest lucru se datoreaz lucrrilor de construcii ce
se vor efectua, care implic organizri de antier, excavri de material i lucrri de
execuie, amplasarea de noi cldiri fa de cele existente.
Din analiza fcut n teren se pot desprinde o serie de factori, care prin problemele pe
care le ridic, pot influena la nivel zonal starea calitatea factorilor de mediu din:
degradarea unor terenuri datorit eroziuni, exces de umiditate, srturi, etc.;
folosirea ngrmintelor chimice i a pesticidelor, fr ndrumarea i controlul
specialitilor;
l ipsa perdelelor de protecie, a plantaiilor de aliniament de-a lungul cilor de
comunicaie cu trafic intens (DN, DC );
Inexistena sistemelor de canalizare stradal pentru apele uzate menajere, depozitrile
la ntmplare a deeurilor menajere i a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanilor n
agricultur, a surselor de ap (fntni) incorect construite i amplasat e, fr asigurarea
zonelor de protecie sanitar, determin, prin splri, infiltrarea apelor meteorice,
impurificarea apelor de suprafa i mai ales, ale apelor subterane cu substanelor
chimice i bacteriologice peste limite admise.
4.1. Apa
a. Alimentare cu ap potabil
In prezent alimentarea cu ap a zonei studiate se face prin foraje din panza freatica.
Sursele principale de alimentare cu ap sunt: apa de suprafa i apa de adncime.
Zona lacului se afla in extravilanul comunei Frecatei, avand folosinta agricola. Lacul nu
se constituie intr-un reper spatial sau functional al comunei, fiind utilizat pentru irigatii,
Prin PUZ se propune alimentarea cu apa prin realizarea unui sistem centralizat format
din:
- Sursa de apa: statia de tratare a apei de la Chiscani, avand in vedere faptul ca
apa subterana nu indeplineste conditiile de potabilitate prevazute de lege.
- Retea de distributie formata din tuburi de polietilena de inalta densitate,
prevazuta cu camine de vane pentru golirea si aerisirea retelei si cu cu hidranti
exteriori supraterani
b. Evacuarea apelor uzate menajere

menajere vor fi canalizate prin curgere gravitationala printr-o retea de tuburi din PVC,
retea ce va fi amplasata pe toate strazile statiunii. Epurarea apelor uzate se va realiza
intr- o statie de epurare monobloc, care va asigura si epurarea biologica, astfel incat
apele epurate sa respecte prevederile NTPA 001/2005.
RAPORT DE MEDIU pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
4.2. Aerul
Principalele surse poluare a aerului n zon sunt reprezentate de:
numrul de autovehicule ce tranziteaz zona;
procesele de ardere a combustibililor (gazoi, lichizi, solizi) pentru nclzirea
locuinelor;
emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentare a gunoiului de grajd;
Poluanii sunt: pulberi n suspensie, oxizii de azot (NO 2), oxizii de sulf (SO 2), oxizi de
carbon (CO, CO 2). Acetia sunt caracteristici arealelor cu densitate mare a locuinelor,
principalelor artere de circulaie (DN; DJ; DC).
Poluanii principali asociai acestor surse s-au ncadrat n limitele impuse de STAS
12574/1987 Aer din zonele protejate; Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiiilor
tehnice privind protecia atmosferic i Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare.
Distribuia spaial a concentraiilor de poluani este variabil fiind n strns corelare cu
tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor i condiiile topoclimatice.
In zon sunt surse majore de poluare a aerului.
4.3. Solul
Poluarea solului n zon este determinat de activitile agricole i zootehnice, ca
urmarea a utilizrii unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zon,
respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizani fr s fie realizate studii
pedologice i agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate
(platforme neimpermeabilizate, fr sistem de colectare a levigatului). Depozitarea
deeurilor menajere n depozite neconforme din punct de veder e al legislaiei de mediu a
contribuit la poluarea solului n zonele aferente amplasamentelor acestora.
Pentru protecia solului, n special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrri de
amenajare i consolidare a terenurilor, precum i mpdurirea acestora.
Conform prevederilor Ordinului comun nr. 1552/743 din 2008 emis de MMDD i MADR
pentru aprobarea listei localitilor pe judee unde exist surse de nitrai din activiti
agricole, comuna Frecatei, judeul Brila este nominalizat.
4.4. Biodiversitate
Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor
de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a planului
Relaia planului cu Reeaua Natura 2000
Referitor la relaia planului cu Reeaua Natura 2000, studiul in cauza trateaza aspectele
de vecintate si de suprapunere a planului cu cele dou arii de interes comunitar
existente n zon:
- ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin
- ROSCI0012 Bratul Macin
Responsabilitatea administrarii ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0040
Dunarea Veche-Bratul Macin, incluzand aria naturala protejata ca sit de importanta
comunitara ROSCI0012 Bratul Macin, revine custodelui Asociatia Judeteana a
Pescarilor Sportivi Galati, ca urmare a conventiei de custodie nr. 261/29.03.2011,
incheiate cu Ministerul Mediului si Padurilor in calitate de autoritate responsabila.
In Capitolul 2.2.1 se prezinta date asupra prezenei, localizarii, ecologiei (structura,
dinamica, statutul de conservare) speciilor / populaiilor i a habitatelor de interes
comunitar de pe suprafata pe suprafaa i n imediata vecintate a planului.
De asemenea, sunt prezentate relaiile dintre zona de studiu / terenul care este analizat
prin PUZ cu cele dou arii protejate, respectiv impactul produs de implementarea
planului asupra speciilor i habitatelor de interes comunitar.
56
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Sunt analizate doua situatii:

o relaia zonei de studiu (692 ha) stabilit pentru PUZ cu cele dou arii de interes
comunitar;
o relaia suprafetei terenului ce urmeaza a fi reglementat (301,25 ha) si analizat prin
PUZ cu cele dou arii de interes comunitar.
4.4.1. Relatia planului (zonei de studiu si a terenului reglementat) cu ROSPA0040

Dunarea Veche-Bratul Macin
Planul de urbanism Zonal Zona de agrement lacul Blasova are ca obiect de studiu
teritoriul in suprafata de 692,00 ha (680 de ha in jurul Lacului Blasova si 12 ha in jurul
Popinei Blasova), iar suprafata reglementata prin prezentul plan este de 301,25 ha
Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin are o

suprafa total de 18.759 ha (a se vedea Fig. 5,6), suprafata reglementata prin PUZ
reprezentand 1,605 %.

adiacent Bratului Macin la cca. 40 km de satul de resedinta Frecatei si la cca. 25 km
de orasul Braila.
Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii, situat la o distanta de
proximitate fata de fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a avea
insa legaturi directe.
Fig. 8. Relatia dintre zona de studiu si ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul

Macin
Suprafata actuala a lacului Blasova s-a format pe un vechi meandru prsit al

fluviului Dunrea bratul Dunrea Veche sau Mcin. Este situat n Insula Mare a Brilei
(spre extremitatea sa estic), pe teritoriul administrativ al comunei Frectei, avnd o
suprafat de circa 294 ha. Dac ne raportm la suprafaa total a ariei protejate,
sectorul de la lacul Blasova reprezint 1,56 % din aceast suprafa.
57
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
4.4.1.1. Speciile de psri de interes comunitar din Formularul Standard

ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin semnalate n zona de studiu si teren
reglementat
n zona studiata s-au identificat 73 de specii de psri, dintre care 10 sunt de interes
comunitar incluse n Anexa I din Directiva Psri, respectiv 13,70%. incluse in Formular
Standard al sitului
Investigatii in teren s-au realizat n perioada 2014-2015 n intervalul lunilor martie-

decembrie pe toat suprafaa zonei de studiu, incluznd Lacul Blasova si suprafetele de
teren invecinate.
Metodele de lucru utilizate au fost: observaia direct asupra speciilor in teren;
observarea pasarilor in puncte fixe, stabilite prin utilizarea coordonatelor G PS pentru
fiecare punct in parte.
58
Studiu de Evaluare Adecvat pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Lista speciilor de avifauna din zona PUZ studiata Tabel

1
Nr. Denumirea Denumirea popular Familia Ordinul Fenologie Tip
crt. stiintific reproductiv
1. Podiceps cristatus Corcodel mare Pidicipedidae Podicipediformes MP C
2. Phalacrocoracidae Pelecaniformes OV/RI N
Phalacrocorax carbo Cormoran mare
3. Nycticorax nycticorax Starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV N
4. Ixobrychus minutus Starc pitic Ardeidae Ciconiiformes OV C
5. Ardeola ralloides Starc galben Ardeidae Ciconiiformes OV N
6. Egretta garzetta Egret mic Ardeidae Ciconiiformes OV N
7. Ardea cinerea Strc cenuiu Ardeidae Ciconiiformes OV N
8. Ardea purpurea Strc rosu Ardeidae Ciconiiformes OV N
9. Cygnus olor Lebd de var Anatidae Anseriformes MP C
10. Anas penelope Ra fluiertoare Anatidae Anseriformes OIP N
11. Anas crecca Ra mic Anatidae Anseriformes P/OI N
12. Anas platyrhynchos Ra mare Anatidae Anseriformes MP C
13. Aythya nyroca Ra roie Anatidae Anseriformes OV/P N
14. Aythya ferina Ra cu cap castaniu Anatidae Anseriformes OV/P N
15. Circus aeruginosus Erete de stuf Accipitridae Falconiformes OV/RI N
16. Falco tinnunculus Vnturel rou Falconidae Falconiformes MP C
17. Falco subbuteo Falconidae Falconiformes OV PC
oimul rndunelelor
18. Gallinula chloropus Gainusa de balta Rallidae Gruiformes OV C
19. Fulica atra Lii Rallidae Gruiformes MP C
20. Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes OV N
Himantopus himantopus
21. Vanellus vanellus Nag Charadriidae Charadriiformes OV PC
22. Philomachus pugnax Btu Scolopacidae Charadriiformes P N
23. Gallinago gallinago Becain comun Scolopacidae Charadriiformes P N
24. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes OVP N
25. Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes P N
26. Tringa totanus Fluierar cu picioare Scolopacidae Charadriiformes OVP N
roii
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
27. Tringa glareola Scolopacidae Charadriiformes P N

Fluierar de mlatin
28. Larus ridibundus Pescru rztor Laridae Charadriiformes MP N
29. Larus cachinnans Pescru argintiu Laridae Charadriiformes S N
30. Chlidonias hybridus Chirighi cu obraji Sternidae Charadriiformes OV C
albi
31. Streptopelia decaocto Gugutiuc Columbidae Columbiformes S C
32. Cuculus canorus Cuc Cuculidae Cuculiformes OV C
33. Athene noctua Cucuvea Strigidae Strigiformes S C
34. Apus apus Drepnea neagra Apodidae Apodiformes OV N
35. Coracias garrulus Dumbraveanca Coraciidae Apodiformes OV PC
36. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes OVP N
37. Upupa epops Pupz Upupidae Coraciiformes OV C
38. Picus canus Ghionoaie sura Picidae Piciformes S C
39. Galerida cristata Ciocrlan Alaudidae Passeriformes S C
40. Alauda arvensis Ciocrlie de cmp Alaudidae Passeriformes MP C
41. Hirundo rustica Rndunic Hirundinidae Passeriformes OV C
42. Motacilla alba Codobatur alb Motacillidae Passeriformes OV C
43. Motacilla flava Codobatur galbena Motacillidae Passeriformes OV C
44. Troglodytes troglodytes Ochiuboului Troglodytidae Passeriformes OV/RI C
45. Erithacus rubecula Mcleandru Turdidae Passeriformes OV C
46. Luscinia megarhynchos Privighetoare rocat Turdidae Passeriformes OV C
47. Codro de pdure Turdidae Passeriformes OV C
Phoenicurus phoenicurus
48. Turdus pilaris Cocoar Turdidae Passeriformes OI/P N
49. Acrocephalus Lcar mare Sylviidae Passeriformes OV C
arundinaceus
50. Acrocephalus
schoenobaenus Lacar mic Sylviidae Passeriformes OV C
51. Acrocephalus scirpaceus Lacar de stuf Sylviidae Passeriformes OV C

52. Sylvia curruca Silvie mic Sylviidae Passeriformes OV C
53. Sylvia communis Silvie de camp Sylviidae Passeriformes OV C
54. Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Sylviidae Passeriformes OV C
60
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
55. Phylloscopus collybita Pitulice mic Sylviidae Passeriformes P N

56. Muscicapa striata Muscar sur Muscicapidae Passeriformes OV C
57. Parus caeruleus Piigoi albastru Paridae Passeriformes S C
58. Parus major Pitigoi mare Paridae Passeriformes S C
59. Oriolus oriolus Grangur Oriolidae Passeriformes OV C
60. Lanius collurio C
Sfrncioc roiatic Laniidae Passeriformes OV
61. Pica pica Coofan Corvidae Passeriformes S C
62. Corvus monedula Stncu Corvidae Passeriformes S PC
63. Corvus frugilegus Corvidae Passeriformes S N
Cioar de semntur
64. Corvus corone cornix Cioar griv Corvidae Passeriformes S C
65. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes MP C
66. Passer domesticus Vrabie de cas Passeridae Passeriformes S C
67. Passer montanus Vrabie de cmp Passeridae Passeriformes S C
68. Fringilla coelebs Cintez Fringillidae Passeriformes MP PC
69. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes S PC
70. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes S C
71. Emberiza citrinella Presur galben Emberizidae Passeriformes S PC
72. Emberiza schoeniclus Presur de stuf Emberizidae Passeriformes MP C
73. Miliaria calandra Presur sur Emberizidae Passeriformes MP C
Legend: Fen tip fenologic: S - sedentare, MP - parial migratoare, OV - oaspei de var, OV - oaspei de var, OVDH - oaspei de
var n deplasare de hrnire, OI - oaspei de iarn, P - pasaj, Rep tip reproductiv: C - cuibritor; N - necuibritor; PC - potenial
cuibritor.
61
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Abundenta absolut a speciilor de psri identificate in zona de studiu n perioada 2014 -2015 tabel 2
Nr. 2014 2015
crt. Specia IV V VI VII VIII IX X XI XII III IV V VI VII VIII IX X XI
1. Podiceps cristatus 3 5 8 4 4 12 5
2. Phalacrocorax carbo 6 18 3 5 5 28 6
3. Nycticorax Nycticorax 6 4
4. Ixobrychus minutus 2 3 6 3
5. Ardeola ralloides 1 1 3 2
6. Egretta garzetta 12 3 1 2 14 3
7. Ardea cinerea 2 10 3 9
8. Ardea purpurea 1 2 3 3
9. Cygnus olor 2 4 1
10. Anas penelope 5
11. Anas crecca 2 3 2
12. Anas platyrhynchos 12 6 50 9 3 8 12 44 9 14
13. Aythya nyroca 8 4 6 5
14. Aythya ferina 10 15 11
15. Circus aeruginosus 1 1 1 2
16. Falco tinnunculus 3 1 6 2 1
17. Falco subbuteo 2
18. Galinulla chloropus 3 4 2 2 2
19. Fulica atra 14 32 6 18 12
20. Himantopus himantopus 4 3 5 3 2
21. Vanellus vanellus 2 3 3 2 1 1 8 1 3
22. Philomachus pugnax 5 34 6 28 4 5
23. Gallinago gallinago 5
24. Limosa limosa 3 8 4 2 5 6 3 4
25. Tringa erythropus 2 5 3 3 3
26. Tringa totanus 11 3 12 2
27. Tringa glareola 5 4 3 3
28. Larus ridibundus 25 2 57 10 56 170 120 90 6 2 52 4 30 65 40
29. Larus cachinnans 18 4 65 3 30 40 25 14 3 59 8 5 80 14
30. Chlidonias hybridus 29 3 26 4 6
31. Streptopelia decaocto 5 3 4 6 3 4 5 3 4 3 1 4 9 2 4 6 3 5
62
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
32. Cuculus canorus 4 9 4 13

33. Apus apus 2
34. Athene noctua 1 1
35. Coracias garrulus 2 3 1 4 1 2
36. Merops apiaster 17 10 20 8 15 12
37. Upupa epops 1 2 4 3
38. Picus canus 1 1
39. Galerida cristata 3 2 2 3 2 1 4 3 2 4
40. Alauda arvensis 10 8 6 6 8
41. Hirundo rustica 15 59 25 18 10 51 13 24
42. Motacilla alba 7 8 12 5 6 12
43. Motacilla flava 6 17 5 13 5 9
44. Troglodytes troglodytes 1 1
45. Erithacus rubecula 1 2 2 1 3
46. Luscinia megarhynchos 2 3 2
47. Phoenicurus phoenicurus 1 2 2 2 4 2 1 1
48. Turdus pilaris 18
49. Acrocephalus arundinaceus 19 2 1 1 13
50. Acrocephalus schoenobaenus 3 4
51. Acrocephalus scirpaceus 2 11 9
52. Sylvia curruca 2 4 1 1
53. Sylvia communis 2 1 1 2
54. Sylvia atricapilla 1 2
55. Phylloscopus collybita 4 1
56. Muscicapa striata 2 1 2 3
57. Parus caeruleus 5 3 2 3 4 2 3 4 1 3 2 2
58. Parus major 8 4 6 4 4 3 2 5 2 5 3 2 1 2 5 3 1
59. Oriolus oriolus 3 5 4 4 3 2
60. Lanius collurio 1 2 1 2 2
61. Pica pica 8 1 28 3 2 1 4 3 7 3 1 2 22 3 1 5 3 2
62. Corvus monedula 2 4 2 5
63. Corvus frugilegus 45 10 75 10 6 7 15 50 120 45 8 5 62 7 14 10 92 100
64. Corvus corone cornix 4 70 5 3 2 10 3 5 1 76 2 5 11 15 7
65. Sturnus vulgaris 60 7 250 11 18 29 150 16 8 204 7 10 18 28
63
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
66. Passer domesticus 40 31 55 30 25 45 62 50 35 28 25 30 60 40 32 27 30 85

67. Passer montanus 20 8 12 20 15 16 8 20 25 8 10 15 50 23 18 32 15 25
68. Fringilla coelebs 15 1 5 16 14 2 7 12 10
69. Carduelis chloris 6 4 3 3 1 5
70. Carduelis carduelis 10 9 1 2 2 12 5 4 2 3 7 14
71. Emberiza citrinella 23 7 8 7 6
72. Emberiza schoeniclus 8 4 5 3 4 3 5
73. Miliaria calandra 12 14 9 8 19
64
Studiu de Evaluare Adecvat pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Avifauna de interes comunitar identificata n zona de studiu, in majoritate, aparine
tipului ecologic acvatic, cu excepia unor specii terestre (Circus aeruginosus, Coracias
garrulus, Picus canus, Lanius collurio).
Pentru stabilirea grupelor de abunden a speciilor de psri s-a inut cont de urmatorii
parametri:
- numrul de probe n care a fost semnalat specia respectiv;
- efectivele observate (abundena absolut).
Astfel, s-a utilizat clasificarea standard n astfel de situaii:

- specii numeroase: specii semnalate n efective mari de peste 50 exemplare (SN)
- specii comune: specii semnalate n efective medii, de 10 50 exemplare (SC)
- specii rare: specii semnalate n efective mici, de 4 10 exemplare (SR)
- specii foarte rare: specii semnalate n efective mici, de 1 4 exemplare (SFR)
n estimarea populaiilor cuibritoare la nivel european i naional s-au utilizat datele oficiale din
anul 2000 (ultima monitorizare oficial), aprobate de BirdLife International; estimarea
populaiilor locale din zona de studiu s-a realizat prin raportare la populaia cuibritoare la nivel
naional i folosirea abundenei absolute maxime nregistrate n zona de studiu pentru fiecare
specie n parte (n perioada de reproducere pentru speciile cuibritoare n zon). Aceast
estimare nu se poate realiza i pentru speciile care nu cuibresc n zon.
In aprecierea statutului de conservare european s-au folosit termenii acceptati n Bird in
Europe (2004 ediia electronic: http: //www. birdlife.org/ action/ science/ species/
birds_in_europe/ species_search.html) i lista roie elaborat de IUCN (2001 - ediia
electronic:
http://www.iucnredlist.org/documents/redlist_cats_crit_en_v1223290226.pdf):
- Cat. 1: specii care necesit o atenie deosebit
- Cat. 2: specii concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil
- Cat. 3: specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil
- Cat. 4: specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil
-: specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut favorabil
-E: specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil
Pentru tendina speciilor au fost folosii urmtorii termeni:
- S: specie stabil;
- R: specie rar;
- VU: specie vulnerabil;
- EN: specie n pericol
- D: specie n declin;
- DP: redus ca urmare a unui declin constant;
- NT: aproape de ameninare
- UE25: statutul de conservare al speciilor de psri la nivelul statelor membre ale
UE
- PanE: statutul de conservare al speciilor de psri la nivel ntregului continent
european;
In continuare sunt prezentate date ale observatiilor faunistice realizate in zona de

studiu a Planului de Urbanism Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila
(partile de sud, vest, nord si est a malului lacului Blasova).
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Fig. 9. Puncte de observatie biodiversitate in aria planului pe perioada

2014
Fig. 10. Puncte de observatie biodiversitate in aria planului pe perioada

2015
66
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Punct de observatie nr. 1 (zona sudica a lacului Blasova) Zona agrement (UTR, Parc
acvatic; Plaja V2c).
Coordonate Stereo70: 406638; 747175; alt. 6m
Tip vegetatie: vegetatie acvatica (stufaris) de-a lungul malurilor; vegetatie ruderala de-a
lungul drumurilor de acces; vegetatie arboricola (salcisuri si plopisuri) pe malul apei.
In acest punct de observatie au fost identificate doua habitate de interes national R5309
Comuniti danubiene cu Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si R5305
Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia.*
Nota* Analiza habitatelor de interes national va fi realizata in Raportul de mediu.
Specii de herpetofauna: Bufo viridis, Lacerta agilis (suprafete terestre), Natrix natrix,
Emys orbicularis (zone acvatice).
Specii de mamifere: Arvicola terrestris (zone acvatice), Microtus arvalis, Talpa europaea
(terenuri cu culturi agricole).
Specii de avifauna observate:
Tabel 3
Nr. Specia Nr. de indivizi Tip fenologic
crt. (ex.)
1. Acrocephalus arundinaceus 10 OV
2. Fulica atra 23 MP
3. Phalacrocorax carbo 10 OV/RI
4. Ardea cinerea 7 OV
5. Falco tinnunculus 4 MP
6. Egretta garzetta 5 OV
7. Motacilla flava 3 OV
8. Cuculus canorus 13 OV
9. Pelecanus onocrotalus 28 OV
10. Passer montanus 42 S
11. Chlidonias hybridus 12 OV
12. Ardeola ralloides 2 OV
13. Ardea purpurea 1 OV
14. Anas platyrhynchos 6 MP
15. Passer domesticus 15 S
16. Lanius collurio 1 OV
Foto. 11. Aspect din zona punctului de observatie nr. 1
67
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Punct de observatie nr. 2 (zona sudica a lacului Blasova) Camping (L3).

Tip vegetatie: vegetatie acvatica (papuris si stufaris) de-a lungul malurilor; vegetatie
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi cerealiere,
culturi de soia); vegetatie arboricola de-a lungul malului lacului Blasova (arbori singulari
de salcie si plop).
Comuniti danubiene cu Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si -R5305
Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia cu mentiunea ca sunt foarte
slab reprezentate*.
Specii de herpetofauna: Bufo viridis, Lacerta agilis (suprafete terestre), Natrix natrix
(zone acvatice).
Specii de mamifere: Microtus arvalis, Talpa europaea, Lepus europaeus.

crt. (ex.)
1. Acrocephalus scirpaceus 9 OV
2. Upupa epops 1 OV
3. Corvus corone cornix 30 S
4. Ixobrychus minutus 2 OV
5. Larus ridibundus 8 MP
6. Larus cachinnans 7 S
8. Corvus frugilegus 25 S
9. Streptopelia decaocto 6 S
10. Hirundo rustica 15 OV
11. Sturnus vulgaris 45 MP
13. Coracias garrulus 2 OV
14. Nycticorax nycticorax 4 OV
15. Podiceps cristatus 2 OV/RI
17. Aythya ferina 8 MP
Foto. 12. Imagini din zona punctului de observatie nr. 2
68
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Punct de observatie nr. 3 (zona sud-vestica a lacului Blasova) - Parc promenada (V2d),
Sport agrement (Vab).
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi cerealiere);
slab reprezentate*.
Specii de herpetofauna: Lacerta agilis, Lacerta viridis (margini de drumuri, hotar cu

campuri agricole), Natrix natrix (zone acvatice).
Tabel 4
crt. (ex.)
1. Streptopelia decaocto 3 S
3. Apus apus 2 OV
4 Circus aeruginosus 1 OV/RI
5. Gallinula chloropus 2 OV
6. Motacilla alba 5 OV
7. Vanellus vanellus 3 OV
9. Merops apiaster 5 OV
17. Pica pica 6 S
Foto. 13. Zona sud-vestica a lacului Blasova (Punctul de observatie nr. 3)
69
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Punct de observatie nr. 4 (zona sud-vestica a lacului Blasova) Sport agrement

specializat (Vsc), Baza sportiva (M2).
Tip vegetatie: campuri agricole (culturin cerealiere),vegetatie acvatica (stufaris si papuris)
de-a lungul malurilor; vegetatie ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona;
In acest punct de observatie au fost identificate patru habitate de interes national ,

predominante fiind habitatele antropizate R8702 Comuniti antropice cu Onopordum
acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa, R8704 Comuniti antropice cu
Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura i Plantago major *.
Habitatele acvatice si palustre R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis i

Schoenoplectus lacustris si R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha
latifolia sunt slab reprezentate si cantonate preponderent pe malul lacului*.
(zone acvatice).
Specii de mamifere: Arvicola terrestris (zone acvatice), Microtus arvalis, Talpa europaea,
Lepus europaeus (terenuri cu culturi agricole).
Tabel 5
crt. (ex.)
1. Podiceps cristatus 5 OV
5. Aythya ferina 3 MP
6. Luscinia megarynchos 3 OV
7. Phasianus colchicus 2 S
8. Sylvia atricapilla 1 OV
9. Erythacus rubecula 1 OV
14. Pica pica 3 S
70
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Foto. 14. Aspect al zonei de studiu. Punctul de observatie nr. 4
Punct de observatie nr. 5 (sud-vestica a lacului Blasova in interiorul insulei din mijlocul
lacului) Complex sportiv (M3), Sport agrement (4).
Tip vegetatie: campuri agricole (culturi cerealiere); vegetatie acvatica (stufaris si papuris);
vegetatie palustra din preajma malurilor lacului Blasova;
In acest punct de observatie au fost identificate cateva habitate de interes national ,

predominante fiind habitatele ruderalizate si antropizate precum R8702 Comuniti
antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa, R8704
Comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura i
Plantago major*.
Dintre habitatele acvatice si palustre sunt prezente R5309 Comuniti danubiene cu
Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si -R5305 Comuniti danubiene cu
Typha angustifolia i Typha latifolia sunt slab reprezentate si cantonate preponderent pe
malul lacului*

Specii de avifauna observate: Tabel 6
crt. (ex.)
1. Phasianus colchicus 2 S
2. Sylvia atricapilla 1 OV
4 Pica pica 3 S
11. Vanellus vanellus 5 OV/P
71
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Foto. 15. Imagini din zona punctului de observatie nr. 5
Punct de observatie nr. 6 (zona vestica, nord-vestica a malului lacului Blasova) Parc
promenada (V2a), Bungalowuri (L2).
Tip vegetatie: vegetatie acvatica (stufaris) de-a lungul malurilor; vegetatie ruderala de-a
lungul drumurilor de acces in zona; vegetatie arboricola (salcii si plop) pe malul apei.
In acest punct de observatie au fost identificate doua habitate de interes natio nal R5309
Comuniti danubiene cu Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si R5305
Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia*.
Specii de herpetofauna: Bufo viridis, Lacerta agilis (suprafete terestre), Natrix natrix,
Emys orbicularis (zone acvatice).
Specii de mamifere: Arvicola terrestris (zone acvatice), Microtus arvalis, Talpa europaea
(terenuri cu culturi agricole).

crt. (ex.)
2. Aythya nyroca 6 OV
6. Philomachus pugnax 18 P
7. Ardea cinerea 2 OV/RI
8. Tringa glareola 3 P
10. Cygnus olor 7 MP
12. Ardeola ralloides 1 OV
72
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Foto. 16. Aspect al zonei de studiu. Punctul de observatie nr. 6
Punct de observatie nr. 7 (zona nord, nord-estica a malului lacului Blasova) - Parc
promenada (V2a), Zona cazare vile (L1).
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi cerealiere,
culturi de soia); vegetatie arboricola de-a lungul malului lacului Blasova (arbori singulari
de salcie si plop).
slab reprezentate*.
(zone acvatice).
crt. (ex.)
8. Upupa epops 3 OV
10. Acrocephalus arundinaceus 3 OV
14. Pica pica 5 S
16. Lanius collurio 1 OV
18. Ardea cinerea 2 OV
73
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Foto.17. Zona punctului de observatie nr. 7
Punct de observatie nr. 8 (zona estica a malului lacului Blasova) Mal amenajat (V2a).
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi cerealiere);
slab reprezentate*.
crt. (ex.)
4 Larus cachinnans 19 S
6. Limosa limosa 6 OV/P
7. Himantopus himantopus 5 OV/P
11. Tringa erythropus 3 OV/P
12. Coracias garrulus 2 OV
14. Podiceps cristatus 5 OV/RI
15. Tringa totanus 12 OV/P
18. Corvus frugilegus 37 S
19. Pica pica 5 S
20. Philomachus pugnax 10 P
74
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Foto. 18. Zona estica a lacului Blasova (Punctul de observatie nr. 8)
Descrierea speciilor de pasari incluse in Anexa I a Directivei Pasari.

Egretta Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;
garzetta - tendina populaiei: stabil (S). Categoria NonSPEC: -.
egreta mic Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa II.
Fenologie: specie acvatic limicol, oaspete de var.
Cuibrire: cuibrete n colonii. Habitatul preferat de cuibrire este
reprezentat de pdurile de salcie din Delta Dunrii sau Lunca Dunrii. Nu
cuibrete n zon lacului Blasova, unde acest habitat lipsete.
Hrnire: se hrnete cu hran de origine animal, nevertebrate i peti din
zonele umede cu ap dulce.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare din Europa era
estimat la 61000-72000 de pererchi, iar n Romnia la 2800 de perechi.
Procentual populaia cuibritoare a Romniei este cuprins ntre 3,9 -4,6 %
din populaia la nivel european.
n zona de studiu a fost identificata in efective relativ mici,de 12-14

exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului. Zona reglementata prin PUZ
actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat favorabil pentru egreta
mic, aceasta specie acvatica prefera luciul apei si malurile lacului
Pe baza preferinelor ecologice de hrnire i de cuibrire, corelate cu numrul relativ,

redus de exemplare semnalat, putem spune c planul nu va influena negativ statutul de
conservare al speciei n zon.
Implementarea planului nu va afecta dinamica speciei n zon i nici capacitatea de suport
a ariei protejate (habitate de hrnire, odihn).
Ca msuri de preventie in vederea evitarii deranjului speciei, propunem stabilirea unei
distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele propuse in plan precum si
mentinerea terenurilor inundabile adiacente malului la starea actuala, nealterand
habitatele propice speciei.
75
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Fig.19 Localizarea speciei Egretta garzetta in zona planului studiat (Puncte de

observatie nr. 1,2,6,7)
Ardea Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;

purpurea tendina populaiei: redus (DP).
strc rou Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna: Anexa II;
Convenia de la Bonn: Anexa II.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de vegetaia palustr dur,
stuf. papur, rogoz etc. Este o specie cu un comportamnet criptic, care caut
locurile retrase.
Hrnire: se hrnete cu nevertebrate i peti de dimensiuni mici din lacuri i
bli cu ap dulce.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare n Europa era
estimat la 50000-100000 de perechi, iar n Romnia la 800-1200 de
perechi. Procentual populaia din Romnia este cuprins ntre 1,6-1,6 % din
populaia la nivel european.
n zona de studiu a fost identificata in efective reduse,de de 3 exemplare,

att n zbor, ct i pe malul lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte
teren agricol nu reprezint un habitat favorabil pentru strc rou, aceasta
specie acvatica prefera luciul apei si malurile lacului

Propunem pastrarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele propuse
in plan precum si mentinerea stufarisurilor dese si suprafetelor de apa deschisa, putin
adanca din zona de mal a lacului.
76
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Fig. 20. Localizarea speciei Ardea purpurea in zona planului studiat (Punct de
observatie nr. 6, 7)
Ixobrychus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;

minutus tendina populaiei: redus (DP).
strc pitic Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna: Anexa II;
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de vegetaia palustr dur,
stuf, papur, rogoz etc. Este o specie cu un comportamnet criptic, care
caut locurile retrase.
bli cu ap dulce.
perechi. Procentual populaia din Romnia este cuprins ntre 18-27 % din
.
n zona reglementata a fost identificata in efective reduse,de de 6
exemplare, att n zbor, ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona
reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat
favorabil pentru strc pitic aceasta specie acvatica prefera stufarisul de pe
malurile lacului

a ariei protejate (habitate de hrnire, cuibarit si odihn).
77
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Ca si in cazul celorlalte specii, recomandam mentinerea unei distante de 100 m de la

malul lacului fata de obiectivele propuse in plan precum si pastrarea supra fetelor acoperite
cu stuf de pe mal lacului.
Fig. 21. Localizarea speciei Ixobrychus minutus in zona planului studiat (Punct de
observatie nr. 2, 5, 7)
Aythya Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC

nyroca 1; tendina populaiei: vulnerabil (VU).
raa roie Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa III;
convenia de la Bonn, Anexa I/II.
Fenologie: specie acvatic, oaspete de var.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de stufriurile dese din
lacuri i bli cu ap dulce. Nu cuibrete n zona Lacului Blasova, unde
nu sunt ntrunite aceste condiii.
Hrnire: se hrnete cu plante acvatice sau microorganisme acvatice,
pe care le caut prin scufundare n adncimea bazinelor cu ap dulce.
n aceste condiii Lacul Blasova ntrunete parial aceste condiii, nefiind
un habitat favorabil de hrnire pentru aceast specie, apariiile fiind doar
accidentale.
estimat la 13000-20000 de perechi, iar n Romnia la 8000 de perechi.
Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 40-62 % din
n zona studiata a fost identificata in efective mici,de 6 exemplare, pe

luciul apei. In partea de vest, nord-vest in dreptul zonei de promenada
V2a, bungawouri L2.
Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un
habitat favorabil pentru rata rosie. Protrivit preferintelor ecologice de
hranire si cuibarire, corelat cu nr. Redus de exemplare semnalat putem
78
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
aprecia ca planul nu va influenta negativ ststutul de conservare a

speciei in zona, nu va afecta dinemica speciei in zona si nici capacitatea
de suport a ariei proytejate (habitate de hranire sau odihna)
Pe baza preferinelor ecologice de hrnire i de cuibrire, corelate cu numrul redus de

exemplare semnalat, putem spune c planul nu va influena negativ statutul de conservare
al speciei n zon.
Ca si in cazul celorlalte specii, recomandam mentinerea unei distante de 100 m de la
malul lacului fata de obiectivele propuse in plan precum si pastrarea vegetatiei
acvatice/palustre abundente (inclusiv stufaris) si suprafete de apa libera.
Fig.22. Localizarea speciei Aythya nyroca in zona planului studiat (Punct de

observatie nr. 6)
Philomachus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria

pugnax - btu SPEC 2; tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa
III; convenia de la Bonn, Anexa II.
Fenologie: specie acvatic limicol, n pasaj.
Cuibrire: cuibrete n nord-estul Europei, pentru Romnia fiind
doar o specie de pasaj. Nu cuibrete n zona lacului Blasova.
Hrnire: se hrnete cu nevertebrate pe care le gsete n zona
limicol a lacurilor salmastre sau srate. Din acest punct de vedere
Lacul Blasova nu reprezint un habitat favorabil de hrnire.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare n Europa
era estimat la 1100000-10000000 de perechi, iar pentru Romnia
nu exist o estimare a numrului de exemplare care tranziteaz
diferitele zone umede.
n zona studiata a fost observat n efective mici, pe malul lacului,
in zonele mocirloase. Zona reglementata constituie un habitat
favorabil speciei doar i zona malului lacului.
79
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

exemplare semnalat, apreciem c planul nu va influena negativ statutul de conservare al
speciei n zon, dinamica speciei n zon i nici capacitatea de suport a ariei protejate
(habitate de hrnire, odihn).
Propunem pastrarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele
propuse in plan, precum si pastrarea terenurilor mlastinoase, putin adanci de pe malul
lacului.
Fig. 23. Localizarea speciei Philomachus pugnax in zona planului studiat: (Punct de
observatie nr. 6,8)
Himantopus Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-

himantopus - SPEC; tendina populaiei: stabil (S).
piciorong Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa II;
convenia de la Bonn, Anexa II.
Fenologie: specie acavatic limicol, oaspete de var i n pasaj.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de terenurile srturate
cu vegetaie joas din jurul lacurilor srate sau salmastre. Nu este
specie cuibritoare n zona lacului Blasova.
Lacul Blasova nu reprezint un habitat favorabil de hrnire.
era estimat la 21000-37000 de perechi, iar n Romnia la 100-250
de perechi. Procentual populaia din Romnia este cuprins ntre
0,47-0,67 % din populaia la nivel european.
n zona studiata a fost observat n efective mici, n zbor i pe sol.
Este prezent n numr variabil de perechi de la un an la altul, cu o
repartiie neregulat, observate 5 exemplare.
Informatiile despre aceasta specie ne conduc la aprecierea ca zona
reglementata, actualmente teren agricol, nu este specifica speciei,
pentru cuibarire, hranire, specia preferand zonele acvatice (terenuri
mlastiniase, putin adanci de pe malul lacului)
80
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Avnd n vedere preferinele ecologice de hrnire i cuibrire care se limiteaz la zonele

limicole ale Lacului Blasova, considerm c implementarea planului nu va influena
negativ statutul de conservare al speciei n zon.
a ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere sau odihn).
lacului.
Fig. 24. Localizarea speciei Himantopus himantopus in zona planului studiat (Punct
de observatie nr. 8)
Tringa glareola Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria

fluierar de SPEC 3; tendina populaiei: redus (DP).
mlatin Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Ane xa II;
convenia de la Bonn, Anexa II.
Fenologie: specie acvatic limicol, n pasaj.
Cuibrire: cuibrete n nord-estul Europei, pentru Romnia fiind doar
o specie de pasaj. Nu cuibrete n zona lacului Blasova.
Lacul Blasova reprezint un habitat favorabil de hrnire.
estimat la 380000-1430000 de perechi, iar pentru Romnia nu exist
o estimare a numrului de exemplare care tranziteaz diferitele zone
umede.
n zona studiata specia a fost observat n efective mici,aproximativ 3
exemplare, pe malul lacului in cautarea hranei.
Acest lucru ne indic faptul c zona reglementata nu reprezint un
habitat favorabil pentru fluierarul de mlatin, exceptie facand malul
lacului
81
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Avnd n vedere distribuia speciei n zona reglementata i preferinele ecologice de

hrnire i odihna a speciei in zona Lacului Blasova, considerm c implementarea
planului nu va influena negativ statutul de conservare al speciei n zon.
lacului.
Fig.25. Localizarea speciei Tringa glareola in zona planului studiat (Punct de

observatie nr. 6).
Chlidonias Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;

hybridus tendina populaiei: redus (DP).
chirighia cu Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa II.
obraji albi Fenologie: specie acvatic, oaspete de var.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de lacurile i blile puin
adnci i cu vegetaie natant. Cuibrete n zona lacului Blasova, in partea
nord-vestica a obiectivului de investitie, in afara ariei planului.
bli cu ap dulce. n zona Lacului Blasova se hrnete cu nevertebratele
acvatice.
perechi. Procentual populaia din Romnia este cuprins ntre 17-19 % din
A fost observat n efective mici, n zbor, 26 exemplare.
Acest lucru ne indic faptul c zona reglementata nu reprezint un habitat
favorabil pentru chirighia cu obraji albi, att pentru reproducere, ct i
pentru hrnire n timpul migraiilor de primvar i toamn.specia prefera
suprafete acvatice deschise (luciu de apa si vegetatie acvatica plutitoare)
82
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Avnd n vedere distribuia speciei n zona de studiu i preferinele ecologice de hrnire i

cuibrire care se limiteaz la luciul apei Lacului Blasova, considerm c implementarea
planului nu va influena negativ statutul de conservare al speciei n zon.
Implementarea planului nu va afecta dinamica speciei n zon i nici capacitatea de suport a
ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere sau odihn).
Propunem pastrarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele propuse in
plan.
.
Fig. 26. Localizarea speciei Chlidonias hybridus in zona planului studiat: (Punct de
observatie nr. 3, 5, 6, 8)
Coracias garrulus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE;

dumbrveanc categoria SPEC 2; tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna:
Anexa II; Convenia de la Bonn: Anexa II.
Fenologie: specie terestr, oaspete de var.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de arbori mari,
cu scorburi, unde i instaleaz cuibul.
Hrnire: se hrnete cu insecte.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare n
Europa era estimat la 29000-180000 de perechi, iar n
Romnia la 2000-4000 de perechi. Procentual populaia din
Romnia este cuprins ntre 2,2-6,8 % din populaia la nivel
european.
In zona de studiu au fost observate 4 exemplare, in zbor, pe
vegetatiei arboricola de pe malul lacului si pe stalpii de
electricitate.
Apreciem ca zona reglementata constituie habitat favorabil
numai in zona de mal al lacului cu vegetatie arboricola
83
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

al speciei n zon.
a ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere sau odihn) intrucat specia este
adaptata zonelor antropizate.
Propunem respectarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele
propuse in plan, de asemenea pastrarea vegetatiei arboricole din zona, a padurilor de
lunca cu copaci scorburosi.
Fig.27. Localizarea speciei Coracias garrulus in zona planului studiat: (Punct de

observatie nr. 2, 8;)
Lanius collurio Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria
sfrncioc rosiatic SPEC 2; tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna: Anexa
II.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de zonele deschise,
cu arbori rzlei i tufiuri.
Hrnire: se hrnete cu insecte.
era estimat la 77000-320000 de perechi, iar n Romnia la 30000-
70000 de perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins
ntre 21-39 % din populaia la nivel european.
In zona de studiu a fost observat in zbor si pe vegetatie (tufaris pe
malul lacului) 2 exemplare.
Apreciem ca zona reglementata constituie habitat favorabil numai in
zona de mal al lacului cu vegetatie arbustiva (tufaris)

al speciei n zon.
84
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

a ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere).
Propunem respectarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obictivele
propuse de plan, mentinand astfel vegetatia arbustiva (tufarisuri existente)
Fig.28. Localizarea speciei Lanius collurio in zona planului studiat: (Punct de

observatie nr. 1, 7)
85
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
4.4.1.3. Speciile de psri care au fost observate n zona de studiu si nu fac

obiectul Formularului Standard pentru ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul
Macin
Se prezinta in continuare speciile de avifauna ce nu sunt incluse n Formularul
Standard pentru Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea
Veche-Bratul Macin.
Cygnus olor Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-E;
lebd de var tendina populaiei: stabil (S).
Inclus n Directiva Psri: Anexa IIB; Convenia de la Berna: Anexa III;
Fenologie: specie acvatic, parial migratoare.
Cuibrire: cuibrete n vegetaia palustr deas din zonele acvatice cu
ap dulce, n special n Delta Dunrii i Lunca Dunrii.
Hrnire: se hrnete cu plante acvatice i nevertebrate. n zona de studiu
este posibil s se hrneasc cu unele nevertebrate i plante acvatice, dar
cel mai probabil se afl doar n tranzit spre alte zone acvatice.
perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 0,7-1,44 %
din populaia la nivel european.
n zona de studiu a fost observat, pe luciul apei, n lunile de toamn,
ntr-un numr de 7 exemplare. Populaia local este redusa. i este
format probabil doar din exemplare n deplasare in cautarea hranei.
Acest lucru ne indic faptul c pentru lebda de var zona de studiu nu
reprezint un habitat optim de hrnire n timpul perioadelor de migraie.
Prezena temporar a speciei n zona de studiu este n strns legtur
cu existena unor lacuri cu ap dulce n arealul geografic.
Avnd n vedere dinamica speciei n zona de studiu i preferinele
ecologice de hrnire, considerm c implementarea planului nu va
influena negativ statutul de conservare al speciei n zon.
Recomandam mentinerea unei distante de evitare a deranjului pasarilor
de 100m de la malul lacului la obiectivele planului.
Apreciem c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de
exploatare va fi nesemnificativ.
Falco subbuteo - Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria non-SPEC;
oimul rndunelelor tendina populaiei: stabil (S).
Inclus n Convenia de la Berna: Anexa II; Convenia de la Bonn: Anexa
II.
Cuibrire: cuibrete n vegetaia arboricol din liziera pdurilor sau
uneori n arbori izolai sau perdelele forestire de la marginea drumurilor.
Hrnire: se hrnete cu vertebrate mici, n special psrele.
perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 0,6 -0,8 %
din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat o
singur dat, n zbor, ntr-un numr 2 exemplare. Populaia local
identificata este foarte mic i este format din exemplare aflate in
cautare hraniere.
Acest lucru ne indic faptul c pentru oimul rndunelelor zona de studiu
nu reprezint un habitat optim de hrnire n timpul perioadelor de
migraie.
influena negativ statutul de conservare al speciei n zon. Recomandam
mentinerea unei distante de evitare a deranjului pasarilor de 100m de la
86
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
malul lacului la obiectivele planului. Apreciem c impactul asupra speciei

att n faza de execuie, ct i de operare va fi nesemnificativ.
Pluvialis apricaria Statut european: nefavorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-
ploier auriu SPEC-E; tendina populaiei: redus (DP).
Inclus n Directiva Psri: Anexa I, IIB, IIIB; Convenia de la Berna:
Anexa III; Convenia de la Bonn: Anexa II.
Fenologie: specie acavatic limicol, pasaj.
Cuibrire: cuibrete n nordul Europei. Nu cuibrete n zona lacului
Blasova.
Hrnire: se hrnete cu nevertebrate mici. n zona de studiu se poate
hrni cu nevertebrate pe care le gsete la malul lacului.
estimat la 520000-720000 de perechi; pentru Romnia nu exist o
estimare a numrului de exemplare care tranziteaz diferitele zone
umede. n zona de studiu a fost observat rar, n perioada migraiilor, n
zbor i la malul lacului, ntr-un numr de 5 exemplare. Populaia local
este foarte mic i este format din exemplare n deplasare de hrnire.
Acest lucru ne indic faptul c pentru ploierul auriu zona de studiu nu
reprezint un habitat optim de hrnire n timpul perioadelor de migraie.
influena negativ statutul de conservare al speciei n zon. Ca urmare a
poziiei terenului care a fost analizat prin PUZ i innd cont de toate
caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman,
lucrri de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de
execuie, ct i de exploatare va fi nesemnificativ. Nu se impun msuri de
reducere a impactului.
Vanellus vanellus - Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2;
nag tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Fenologie: specie acavatic limicol, oaspete de var.
Cuibrire: cuibrete n habitate cu vegetaie joas din preajma zonelor
umede. Nu cuibrete n zona lacului Blasova, dar cuibrete n arealul
geografic al Luncii Dunrii.
hrni cu nevertebrate pe care le gsete la malul lacului sau habitatele
terestre limitrofe.
estimat la 2000000-11000000 de perechi, iar n Romnia la 5000-10000
de perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 0,09 -
0,25 % din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat
frecvent, n zbor i pe sol n habitatele terestre nconjurtoare, ntr -un
numr de 31 exemplare. Populaia local este foarte mic i este format
din exemplare n deplasare de hrnire. Acest lucru ne indic faptul c
pentru nag zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire n
timpul perioadelor de migraie.
poziiei terenului care a fost analizat prin PUZ si tinnd cont de toate
Limosa limosa Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2;
sitar de mal tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Fenologie: specie acavatic limicol, n pasaj i foarte rar oaspete de
87
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
var pentru Romnia.

umede din nordul Europei; n Romnia cteva perechi n Delta Dunrii. Nu
cuibrete n zona lacului Blasova.
perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 0,024-
0,025 % din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost
observat n zbor i pe sol n zona malului lacului Blasova. Populaia
local pe timpul perioadelor de premigraie i migraie este va riabil de la
un an la altul. Acest lucru ne indic faptul c pentru sitarul de mal zona de
studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire n timpul perioadelor de
migraie.
poziiei terenului care a fost analizat prin i innd cont de toate
caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezen a uman,
Tringa erythropus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
fluierar negru tendina populaiei: declin (D).
Fenologie: specie acavatic limicol, n pasaj.
umede din nordul Europei. Nu cuibrete n zona lacului Blasova.
estimat la 23000-46000 de perechi, pentru Romnia nu exist o estimare
a numrului de exemplare care tranziteaz diferitele zone umede. n zona
de studiu a fost observat rar, n zbor i pe sol n zona m alului lacului
Blasova. Populaia local pe timpul perioadelor de migraie este variabil
de la un an la altul. Acest lucru ne indic faptul c pentru fluierarul negru
zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire n timpul
perioadelor de migraie.
Tringa totanus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2;
fluierar cu picioare tendina populaiei: declin (D).
roii Inclus n Directiva Psri: Anexa IIB; Convenia de la Berna: Anexa III;
Fenologie: specie acavatic limicol, n pasaj, rar oaspete de var.
umede din nordul Europei; n Romnia cuibrete n Delta Dunrii. Nu
cuibrete n zona lacului Blasova.
88
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 0,03 -0,07
% din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat rar,
n zbor i pe sol n zona malului lacului Blasova. Populaia local pe
timpul perioadelor de migraie este variabil de la un an la altul. Acest
lucru ne indic faptul c pentru fluierarul cu picioare roii zona de studiu
nu reprezint un habitat optim de hrnire n timpul perioadelor de
migraie.
poziiei terenului care a fost analizat prin PUZ, i innd cont de toate
Streptopelia Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;
decaocto gugutiuc tendina populaiei: stabil (S).
Inclus n Directiva Psri: Anexa IIB; Convenia de la Berna: Anexa III.
Fenologie: specie terestr, sedentar.
Cuibrire: cuibrete n arbori i arbuti din zonele locuite. n zona de
studiu cuibrete n zonele fermelor agricole si localitatile invecinate.
Hrnire: se hrnete cu insecte i semine.
estimat la 2700000-11000000 de perechi, iar n Romnia la 500000-
ntre 9-18,5 % din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost
observat apropierea fermelor agricole. Populaia local reprezint
0,0002-0,0004 % din populaia cuibritoare a Romniei, dar aceast
evaluare este cu siguran mult subestimat pentru zona Blasova. Acest
lucru ne indic faptul c pentru gugutiuc zona de studiu nu reprezint un
habitat optim de hrnire i reproducere.
Athene noctua Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
cucuvea tendina populaiei: declin (D).
Inclus n Convenia de la Berna: Anexa II.
Cuibrire: cuibrete n scorburi sau poduri de case, clopotnie. n zona
de studiu cuibrete n zonele fermelor agricole si localitatile invecinate.
Hrnire: se hrnete cu roztoare de talie mic. n zona de studiu se
hrnete n perimetrul localitatilor, dar i n habitatele terestre nve cinate.
perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 7,4 -11 %
din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat o
singur dat in zona fermei Blasova, 2 exemplare. Populaia local
reprezint 0,002-0,005 % din populaia cuibritoare a Romniei, dar
aceast evaluare este cu siguran mult subestimat pentru zona
Blasova. Acest lucru ne indic faptul c pentru cucuvea zona de studiu nu
reprezint un habitat optim de hrnire i reproducere.
89
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

Upupa epops Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
pupz tendina populaiei: declin (D).
Cuibrire: cuibrete n scorburile arborilor btrni din pduri, dar i din
localiti. n zona de studiu cuibrete n zonele fermelor agricole.
Hrnire: se hrnete cu insecte i alte nevertebrate. n zona de studiu se
hrnete n perimetrul amintit, dar i n habitatele terestre nvecinate.
de perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 1,5 -1,8
% din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat de 6
ori, n zbor i pe sol. Populaia local reprezint 0,003-0,01 % din
populaia cuibritoare a Romniei, dar aceast evaluare este cu siguran
mult subestimat pentru zona Blasova. Acest lucru ne indic faptul c
pentru pupz zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire i
reproducere.
Picus canus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2;
ghionoaia sura tendina populaiei: redus (DP).
Cuibrire: cuibrete n galerii pe care le sap n arborii btrni din
pduri, dar i din localiti. n zona de studiu cuibrete n habitatele
forestiere din vecinatatea planului.
hrnete n perimetrul zonelor amintite, dar i n habitatele terestre
nvecinate.
de perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 2,5 -3 %
din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat rar, n
zbor, prin 2 exemplare. Populaia local reprezint 0,002-0,01 % din
populaia cuibritoare a Romniei, dar aceast evaluare este cu siguran
mult subestimat pentru zona Blasova. Acest lucru ne indic faptul c
pentru ghionoaia verde zona de studiu nu reprezint un habitat optim de
hrnire i reproducere.
Galerida cristata Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
ciocrlan tendina populaiei: redus (DP).
Inclus n Convenia de la Berna: Anexa III.
90
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Cuibrire: cuibrete n zone deschise, pietrose i cu vegetaie scund.

n zona de studiu cuibrete n habitatele terestre din partea de sud -est a
lacului Blasova.
hrnete n perimetrul lacului Blasova, dar i n habitatele terestre
nvecinate.
300000 de perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre
4,1-4,7 % din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost
observat frecvent, n zbor i pe sol, in numar de 26 exemplare. Populaia
local reprezint 0,002-0,007 % din populaia cuibritoare a Romniei.
Acest lucru ne indic faptul c pentru ciocrlan zona de studiu nu
Troglodytes Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;
troglodytes ochiul tendina populaiei: stabil (S).
boului Inclus n Convenia de la Berna: Anexa II.
Cuibrire: cuibrete n arbori i arbuti, tufiuri din zone mpdurite,
parcuri, grdini. n zona de studiu cuibrete n habitatele cu vegetatie
arbustiva.
observat rar, in vegetatia deasa. Populaia local reprezint 0,0005 -
0,001 % din populaia cuibritoare a Romniei, dar aceast evaluare este
cu siguran mult subestimat pentru zona Blasova. Acest lucru ne indic
faptul c pentru ochiul boului zona de studiu nu repre zint un habitat
optim de hrnire i reproducere.
Luscinia Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-E;
megarhynchos tendina populaiei: stabil (S).
privighetoare rocat Inclus n Convenia de la Berna: Anexa II; Convenia de la Bonn: Anexa
II.
Cuibrire: cuibrete n tufiurile din liziera zonelor mpdurite, parcuri,
grdini. n zona de studiu cuibrete n desisuri de vegetatie din jurul
lacului Blasova.
hrnete n perimetrul zonei amintite, dar i n habitatele terestre
nvecinate.
91
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

1,3-2 % din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost
observat rar, in vegetatia densa, ntr-un numr de 4 exemplare.
Populaia local reprezint 0,001-0,002 % din populaia cuibritoare a
Romniei, dar aceast evaluare este cu siguran mult subestimat
pentru zona Blasova. Acest lucru ne indic faptul c pentru privighetoarea
rocat zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire i
reproducere.
Turdus pilaris Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-
cocoar EW; tendina populaiei: stabil (S).
Fenologie: specie terestr, parial migratoare.
Cuibrire: cuibrete n arbori i arbuti din zonelor mpdurite colinare
sau montane. Nu cuibrete n zona de studiu, unde apare doar pe timpul
sezonului rece.
de perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 0,05 -
0,1 % din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat
rar, pe crengile arborilor din zonele fermelor agricole. Populaia local
este foarte mic i este format doar din exemplare n deplasare de
hrnire. Acest lucru ne indic faptul c pentru cocoar zona de studiu nu
reprezint un habitat optim de hrnire.
poziiei terenului care a fost analizat prin PUZ la i innd cont de toate
Muscicapa striata Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
muscar sur tendina populaiei: declin (D).
Inclus n Convenia de la Berna: Anexa II; Convenia de la Bonn: Anexa
II.
grdini. n zona de studiu cuibrete n zonele fermelor agricole i n
habitatele terestre din jurul lacului Blasova.
observat rar, pe crengile arbutilor, ntr-un numr de 8 exemplare.
92
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

pentru zona Blasova. Acest lucru ne indic faptul c pentru muscarul sur
zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire i reproducere.
Parus coeruleus Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-E;
piigoi albastru tendina populaiei: stabil (S).
observat pe crengile arborilor si in stufarisuri. Populaia local reprezint
evaluare este cu siguran mult subestimat pentru zona Blasova. Acest
lucru ne indic faptul c pentru piigoiul albastru zona de studiu nu
Parus major piigoi Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;
mare tendina populaiei: stabil (S).
ntre 2,1-2,3 % din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost
observat frecvent, pe crengile arbutilor, ntr-un numr de 56 exemplare.
pentru zona Blasova. Acest lucru ne indic faptul c pentru piigoiul mare
zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire i reproducere.
93
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

Pica pica coofan Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;
tendina populaiei: stabil (S).
Cuibrire: cuibrete n arbori din liziera zonelor mpdurite, mai rar n
parcuri, grdini. n zona de studiu cuibrete n habitate cu vegetatie
arboricola si arbustiva din zona lacului Blasova i habitatele terestre
nconjurtoare.
Hrnire: se hrnete cu insecte i alte nevertebrate, dar i cu resturi
menajere. n zona de studiu se hrnete n perimetrul amintit, dar i n
habitatele terestre golae sau cu vegetaie scund.
observat frecvent, dar fr a fi numeroas, pe crengile arborilor sau n
zbor, ntr-un numr de 52 exemplare. Populaia local reprezint 0,003-
0,007 % din populaia cuibritoare a Romniei. Acest lucru ne indic
faptul c pentru coofan zona de studiu nu reprezint un habitat optim de
hrnire i reproducere.
Corvus monedula Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-E;
stncu tendina populaiei: stabil (S).
Inclus n Directiva Psri: Anexa IIB.
Cuibrire: cuibrete n scorburile din arborii din liziera zonelor
mpdurite, dar i n parcuri, grdini. n zona de studiu este potenial
cuibritoare n zonele fermelor agricole, cat si a habitatelor terestre
invecinate.
menajere. n zona de studiu se hrnete n perimetrul amintit, dar i pe
alte suprafete de teren din zona.
observat rar i mai ales n afara perioadei de reproducere, att pe
crengile arborilor ct i n zbor. Populaia local reprezint 0,01 -0,02 %
din populaia cuibritoare a Romniei. Acest lucru ne indic faptul c
pentru stncu zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire
i reproducere.
Corvus frugilegus Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;
94
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
cioar de semntur tendina populaiei: stabil (S).

Cuibrire: cuibrete n colonii n arborii din liziera zonelor mpdur ite,
dar i n parcuri, grdini. Nu cuibrete n zona de studiu.
habitatele terestre nvecinate.
0,95-1,42 % din populaia la nivel european. n zona de stu diu a fost
observat frecvent, att pe crengile arborilor ct i pe sol sau n zbor.
Populaia local este, relativ, redusa. Acest lucru ne indic faptul c
pentru cioara de semntur zona de studiu nu reprezint un habitat
optim de hrnire i reproducere.
execuie, ct i de exploatare va fi nesemnificativ.Nu se impun msuri de
Corvus corone Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;
cornix cioar griv tendina populaiei: stabil (S).
Cuibrire: cuibrete n colonii n arborii din liziera zonelor mpdurite,
dar i n parcuri, grdini. Nu cuibrete n zona de studiu.
habitatele terestre nvecinate.
observat frecvent, dar fr a fi numeroas, att pe crengile arborilor ct
i pe sol sau n zbor. Populaia local este mic, chiar i n timpul
sezonului rece. Acest lucru ne indic faptul c pentru cioara griv zona de
studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire i reproducere.
Passer domesticus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
vrabie de cas tendina populaiei: declin (D).
dar i n parcuri, grdini. n zona de studiu cuibrete n zonele fermelo r
agricole i n habitatele terestre nconjurtoare.
Hrnire: se hrnete cu insecte i alte nevertebrate, dar i cu semine pe
timpul sezonului rece. n zona de studiu se hrnete n perimetrul amintit,
dar i n habitatele terestre nvecinate.
95
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

observat frecvent, att pe crengile arborilor, arbutilor, tufiurilor, ct i
pe sol sau n zbor, ntr-un numr de 450 exemplare. Populaia local
Blasova. Pe timpul iernii se adun n stoluri mari i hoinrete n cutarea
hranei. Acest lucru ne indic faptul c pentru vrabia de cas zona de
Passer montanus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
vrabia de cmp tendina populaiei: declin (D).
dar i n parcuri, grdini. n zona de studiu cuibrete n zonele fermelor
observat frecvent, att pe crengile arborilor, arbutilor, tufiurilor, ct i
pe sol sau n zbor, ntr-un numr de 260 exemplare. Populaia local
Blasova. Pe timpul iernii se adun n stoluri mari i hoinrete n cutarea
hranei. Acest lucru ne indic faptul c pentru vrabia de cmp zona de
Carduelis chloris Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-E;
florinte tendina populaiei: stabil (S).
Cuibrire: cuibrete n arborii i tufiurile din liziera zonelor mpdurite,
dar i n parcuri, grdini. n zona de studiu cuibrete n zonele fermelo r
400000 de perechi. Procentual populaia din Romniei este 2 % din
96
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observa t frecvent

mai ales n afara perioadei de reproducere, att pe crengile arborilor,
arbutilor, tufiurilor, ct i pe sol sau n zbor. Populaia local reprezint
evaluare este cu siguran mult subestimat pentru zona Blasova. Pe
timpul iernii se adun n stoluri mari i hoinrete n cutarea hranei.
Acest lucru ne indic faptul c pentru florinte zona de studiu nu reprezint
un habitat optim de hrnire i reproducere.
Emberiza citrinella Statut european: nefavorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-
presur galben SPEC-E; tendina populaiei: declin (D).
Fenologie: specie terestr, sedentar sau parial migratoare.
Cuibrire: cuibrete n zonele deschise cu vegetaie rar, prefernd
culturile agricole. Posibil cuibritoare n zona de studiu, unde apare
frecvent mai ales pe timpul sezonului rece.
timpul sezonului rece. n zona de studiu se hrnete n habitatele terestre.
1000000 de perechi. Procentual populaia din Romniei este 0,7-1,25 %
din populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat rar n
timpul perioadei de reproducere pe crengile arborilor, arbutilor i
tufiurilor sau n zbor, ntr-un numr de 32 exemplare, fiind mai
numeroas iarna cnd se adun n stoluri de dimensiuni mai mari.
Romniei. Acest lucru ne indic faptul c pentru presura galben zona de
Emberiza Statut european: nefavorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-
schoeniclus SPEC; tendina populaiei: declin (D).
presur de stuf Inclus n Convenia de la Berna: Anexa II.
Fenologie: specie terestr, parial migratoare.
Cuibrire: cuibrete n stufriuri, dar este ntlnit i n regiunile
colinare sau montane. Posibil cuibritoare n zona de studiu n
stufriurile existente, dar apare frecvent mai ales pe timpul sezonului
rece.
timpul sezonului rece. n zona de studiu se hrnete n habitatele terestre.
150000 de perechi. Procentual populaia din Romniei este 2,2-3 % din
populaia la nivel european. n zona de studiu a fost observat rar n
timpul perioadei de reproducere n perimetrul stufriurilor, ntr -un numr
de 28 exemplare, fiind mai numeroas iarna cnd se adun n stoluri de
dimensiuni mai mari. Populaia local reprezint 0,012-0,018 % din
97
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
populaia cuibritoare a Romniei. Acest lucru ne indic faptul c pentru

presura de stuf zona de studiu nu reprezint un habitat optim de hrnire i
reproducere.
4.4.1.4. Speciile de psri care au fost observate pe terenul (zona reglementata) care
a fost analizat prin PUZ si nu fac obiectul Formularului Standard pentru ROSPA0040
Dintre speciile care au fost observate n zona de studiu i nu fac obiectul
Formularului Standard Natura 2000 pentru Aria de protecie special avifaunistic
ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin (vezi subcapitolul Speciile de psri care au
fost observate n zona de studiu i nu fac obiectul Formularului Standard pentru
ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin), un numr de 9 specii au fost semnalate pe
terenul care a fost analizat prin PUZ destinat Planului urbanistic zonal Zona de
agrement Lacul Blasova.
Aceste specii sunt:
- Athene noctua,
- Galerida cristata,
- Parus major,
- Pica pica,
- Corvus frugilegus,
- Corvus corone cornix, P
- asser domesticus,
- Passer montanus,
- Emberiza citrinella.
Toate speciile sunt tereste i sedentare sau parial migratoare. Ele au fost observate att
n zbor, ct i pe sol in habitate terestre si acvatice.
Athene noctua cucuvea

Specie terestr, sedentar, semnalata n partea de nord-estica a terenului care a fost
analizat prin PUZ. Este o specie care cuibrete n zonele fermelor agricole si localitatilor
invecinate; este activ noaptea i se hrnete cu roztoare de talie mic pe care le
captureaz n zonele deschise; prezena ei n zona terenului care a fost analizat prin PUZ
(ocupat de culturi agricole) este de tranzit.
Considerm c implementarea planului pe terenul care a fost analizat prin PUZ nu va
afecta statutul de conservare al speciei n zon, i innd cont de toate caracteristicile
planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri de antier) se apreciaz c
impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de exploatare va fi nesemnificativ
i nu se impun msuri de reducere a impactului.
Galerida cristata ciocrlan

Specie terestr, sedentar; semnalat pe sol, mai ales n partea de sud-vestica si estica a
terenului care a fost analizat prin PUZ. Cuibrind n partea de sud-est a zonei de studiu,
prezena pe terenul care a fost analizat prin PUZ este doar pentru cutare de hran.
Exemplarele semnalate n partea de sud staioneaz cel mai adesea la marginea
drumurilor. Terenurile din sectorul sudic al terenului care a fost analizat prin PUZ sunt cel
mai puin afectate de obiectivele propuse prin plan, ceea ce nu va afecta habitatele de
hrnire ale speciei. De asemenea, dinamica speciei indic o prezen sczut pe terenul
98
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
care a fost analizat prin PUZ, populaia local nefiind localizat strict n acest sector.
Considerm c implementarea planului pe terenul care a fost analizat prin PUZ nu va
afecta statutul de conservare al speciei n zon i innd cont de toate caracteristicile
planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri de antier) se apreciaz c
impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de exploatare va fi nesemnificativ
i nu se impun msuri de reducere a impactului.
Parus major piigoi mare

Specie terestr, sedentar; semnalat n efective variabile, n vegetaia ierboas, cat si in
zbor. Cuibrete n special n zonele fermelor agricole, cat si suprafetelor cu vegetatie
arboricola. Prezena ei pe terenul care a fost analizat prin PUZ este doar pentru cutarea
hranei pe care o gsete cu precdere n habitatele cu vegetaie joas din areal.
Dinamica speciei indic o prezen sczut pe terenul care a fost analizat prin PUZ,
populaia local nefiind localizat strict n acest sector. Prin implementarea planului
anumite spaii vor fi destinate spaiilor verzi cu arbori, arbuti, tufiuri, ceea ce poate
constitui un potenial habitat de reproducere i hran pentru piigoiul mare, respectiv un
efect pozitiv. Considerm c implementarea planului pe terenul care a fost analizat prin
PUZ nu va afecta statutul de conservare al speciei n zon, i innd cont de toate
caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri de antier) se
apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de exploatare va fi
nesemnificativ i nu se impun msuri de reducere a impactului.
Pica pica coofan

Specie terestr, sedentar; semnalat cu precdere n partea de nord a terenului care a
fost analizat prin PUZ i numai n zbor. Prezena culturilor agricole i lipsa arborilor de pe
terenul care a fost analizat prin PUZ elimin posibilitatea reproducerii, i ntr-o oarecare
msur i pe cea a hrnirii, fiind mai mult o specie de tranzit. n acest habitat se poate
hrni doar pe timpul sezonului rece sau numai dup ce sau efectuat lucrrile de artur.
De asemenea, pierderea habitatului de hrnire reprezentat de terenurile agricole prin
implementarea planului i construirea pe terenul care a fost analizat prin PUZ a
obiectivelor prevzute nu reprezint neaprat un impact negativ, deoarece suprafaa
terenurilor agricole de pe terenul care a fost analizat prin PUZ au o pondere foarte mic n
comparaie cu restul terenurilor agricole din zon. Dinamica speciei indic o prezen
sczut pe terenul care a fost analizat prin PUZ, populaia local nefiind localizat strict n
acest sector. Considerm c implementarea planului pe terenul care a fost analizat prin
PUZ nu va afecta statutul de conservare al speciei n zon, i innd cont de toate
caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri de antier) se
apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de exploatare va fi
Corvus frugilegus cioar de semntur

Specie terestr, sedentar; semnalat aproximativ pe toat suprafaa terenului care a fost
analizat prin PUZ, n zbor i pe sol, cu o distribuie randomizat. Prezena culturilor
agricole, procentul redus de vegetatie arboricola de pe terenul care a fost analizat prin
PUZ elimin posibilitatea reproducerii, i ntr-o oarecare msur i pe cea a hrnirii, fiind
mai mult o specie de tranzit. n acest habitat se poate hrni doar pe timpul sezonului rece
sau numai dup ce sau efectuat lucrrile de artur. De asemenea, pierderea habitatului
de hrnire reprezentat de culturile agricole prin implementarea planului i construirea pe
terenul care a fost analizat prin PUZ a obiectivelor prevzute nu reprezint neaprat un
impact negativ, deoarece suprafaa terenurilor agricole de pe terenul care a fost analizat
prin PUZ au o pondere mic n comparaie cu restul terenurilor agricole din zon.
Dinamica speciei indic o prezen sczut pe terenul care a fost analizat prin PUZ,
populaia local nefiind localizat strict n acest sector. Considerm c implementarea
planului pe terenul care a fost analizat prin PUZ nu va afecta statutul de conservare al
speciei n zon, i innd cont de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact
99
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
(prezena uman, lucrri de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza
de execuie, ct i de exploatare va fi nesemnificativ i nu se impun msuri de reducere a
impactului.
Corvus corone cornix cioar griv

agricole i lipsa arborilor de pe terenul care a fost analizat prin PUZ elimin posibilitatea
reproducerii, i ntr-o oarecare msur i pe cea a hrnirii, fiind mai mult o specie de
tranzit. n acest habitat se poate hrni doar pe timpul sezonului rece sau numai dup ce
sau efectuat lucrrile de artur. De asemenea, pierderea habitatului de hrnire
reprezentat de culturile agricole prin implementarea planului i construirea pe terenul care
a fost analizat prin PUZ a obiectivelor prevzute nu reprezint neaprat un impact negativ,
deoarece suprafaa terenurilor agricole de pe terenul care a fost analizat prin PUZ au o
pondere foarte mic n comparaie cu restul terenurilor agricole din zon. Dinamica speciei
indic o prezen sczut pe terenul care a fost analizat prin PUZ, populaia local nefiind
localizat strict n acest sector. Considerm c implementarea planului pe terenul care a
fost analizat prin PUZ nu va afecta statutul de conservare al speciei n zon, i innd cont
de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri de
antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de
exploatare va fi nesemnificativ i nu se impun msuri de reducere a impactului .
Passer domesticus vrabie de cas

agricole i lipsa tufiurilor de pe terenul care a fost analizat prin PUZ elimin posibilitatea
reproducerii, dar gsind resurse suficiente de hran n acest habitat. Totui, pi erderea
habitatului de hrnire reprezentat de culturile agricole prin implementarea planului i
construirea pe terenul care a fost analizat prin PUZ a obiectivelor prevzute nu reprezint
neaprat un impact negativ, deoarece suprafaa terenurilor agricole de pe terenul care a
fost analizat prin PUZ au o pondere foarte mic n comparaie cu restul terenurilor agricole
i neagricole din zon. Dinamica speciei indic o prezen sczut pe terenul care a fost
analizat prin PUZ, populaia local nefiind localizat strict n acest sector. Prin
implementarea planului anumite spaii vor fi destinate spaiilor verzi cu arbori, arbuti,
tufiuri, ceea ce poate constitui un potenial habitat de reproducere i hran pentru vrabia
de cas, respectiv un efect pozitiv. Considerm c implementarea planului pe terenul care
a fost analizat prin PUZ nu va afecta statutul de conservare al speciei n zon, i innd
cont de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri
de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de
exploatare va fi nesemnificativ i nu se impun msuri de reducere a impactului .
Passer montanus vrabie de cmp

agricole i lipsa tufiurilor de pe terenul care a fost analizat prin PUZ elimin posibilitatea
reproducerii, dar gsind resurse suficiente de hran n acest habitat. Totui, pierderea
habitatului de hrnire reprezentat de culturile agricole prin implementarea planului i
construirea pe terenul care a fost analizat prin PUZ a obiectivelor prevzute nu reprezint
neaprat un impact negativ, deoarece suprafaa terenurilor agricole de pe terenul care a
fost analizat prin PUZ au o pondere foarte mic n comparaie cu restul terenurilor agricole
i neagricole din zon. Dinamica speciei indic o prezen sczut pe terenul care a fost
analizat prin PUZ, populaia local nefiind localizat strict n acest sector. Prin
implementarea planului anumite spaii vor fi destinate spaiilor verzi cu arbori, arbuti,
tufiuri, ceea ce poate constitui un potenial habitat de reproducere i hran pentru vrabia
de cmp, respectiv un efect pozitiv. Considerm c implementarea planului pe terenul
100
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
care a fost analizat prin PUZ nu va afecta statutul de conservare al speciei n zoni
innd cont de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman,
lucrri de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i
de exploatare va fi nesemnificativ i nu se impun msuri de reducere a impactului .
Emberiza citrinella - presur galben

Specie terestr, sedentar sau parial migratoare; prezena culturilor agricole reprezint
unul din habitatele optime pentru reproducere i hran, specia fiind mai des ntlnit n
zonele deschise i cu vegetaie joas. Pierderea habitatului de reproducere i de hrnire
reprezentat de culturile agricole prin implementarea planului i construirea pe terenul care
a fost analizat prin PUZ a obiectivelor prevzute, nu reprezint neaprat un impact
negativ, deoarece suprafaa terenurilor agricole de pe terenul care a fost analizat prin PUZ
au o pondere foarte mic n comparaie cu restul terenurilor agricole i neagricole din
zon. Dinamica speciei indic o prezen sczut pe terenul care a fost analizat prin PUZ,
populaia local nefiind localizat strict n acest sector. Considerm c implementarea
planului pe terenul care a fost analizat prin PUZ nu va afecta statutul de conservare al
speciei n zon, i innd cont de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact
(prezena uman, lucrri de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n
faza de execuie, ct i de exploatare va fi nesemnificativ i nu se impun msuri de
Prezena acestor specii pe terenul care a fost analizat prin PUZ este de cele mai multe ori
de tranzit i doar n cteva cazuri i pentru hrnire. Acest fapt ne indic c terenurile
agricole nu reprezint un habitat prielnic de hrnire i nici de odihn. Impactul asupra
acestor specii prin implementarea planului este nesemnificativ i de scurt durat pe
timpul fazei de execuie, i apare ca urmare a lucrrilor de antier. Pe timpul perioadei de
exploatare efectele generate de implementarea planului sunt pozitive, ca urmare a
apariiei unor spaii verzi reprezentate de tufiuri sau plante arborescente i arboricole,
care pot reprezenta un habitat prielnic de cuibrire i hrnire pentru majoritatea speciilor
comune semnalate pe amplasamnet.
101
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
4.4.2. Relatia zonei de studiu si a terenului reglementat cu ROSCI0012 Bratul Macin

Situl de importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin are o suprafa total de 10.235 ha.
In judetul Braila aceasta arie protejata se extinde la nivelul localitatilor Frecei (10%) si
Mrau (1%),
Dac ne raportm la suprafaa total a ariei protejate, suprafata reglementata prin PUZ
(301.25 ha) reprezenta 2,94 %.
Figura 29
102
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Zona de studiu se suprapune pe situl de importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin,

astfel incat suprafata efectiva a ariei protejate din zona de studiu este de 692 ha, iar in zona
reglementata este de 301.25 ha.
Zona reglementata de PUZ reprezinta 2.94% din suprafata ROSCI0012
Cercetarile floristice (specii de flora vasculara si habitate) realizate in zona de studiu s -au
efectuat in baza speciilor caracteristice (Oltean M. et al., 1994; Negrean G. et al., 2001;
Sarbu A.,2007; Gafta i Mountford 2008; Doni i colab. 2005).
Pentru aprecierea distribuiei n teren a vegetaiei s-a folosit urmtoarea scar de valori:
- distribuie randomizat (ntmpltoare)
- distribuie uniform
- distribuie grupat
Structural, n interiorul zonei de studiu habitatele au fost descriuse avandu-se in vedere
urmatoarele categorii:
terenuri agricole
habitate de interes comunitar, desemnate prin Formularul Standard Natura 2000
pentru ROSCI0012 Bratul Macin
alte habitate de interes naional
Habitate de tip terenuri agricole

n zona de reglementare (301,25) habitatele reprezentate de terenurile agricole ocup o
suprafa de 265,69 ha, ceea ce reprezint aproximativ 88,2% din zona de studiu.
Toate terenurile agricole se gsesc n jurul lacului Blasova cat si in interiorul potcoavei
acestia, parte componenta a sitului de interes comunitar ROSCI0012 Bratul Macin.
4.4.2.1. Habitatele de interes comunitar din Formularul Standard ROSCI0012 Bratul

Macin
Situl de importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin a fost desemnat pe baza a
urmatoarelor habitate comunitare:
- ape stttoare oligotrofice pn la mezotrofice cu vegetaie din Littorelletea
uniflorae i/sau Isoeto-Nanojuncetea;
- ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetaie bentonic de specii de Chara spp.;
- ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie din Chenopodion rubri p.p. i Bidention p.p;
- stepe pontosarmatice;
- comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la cmpie pn n etajele montan
i alpin;
- pajiti aluviale din Cnidion dubii;
- pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
- zvoaie cu Salix alba i Populus alba.
Situl prezinta importanta n primul rnd pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba and
Populus alba galleries, ce ocupa aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafata
habitatului la nivel national.
Habitatul este reprezentat pe suprafete mai mult sau mai putin reduse si prin arborete asupra
carora nu s-au facut interventii silvice.
Urmare a cercetarilor floristice realizate in zona de studiu PUZ (identificare a fitotaxonilor si a
comunitatilor vegetale) nu s-au identificat habitate sau specii de plante de interes comunitar
incluse in Formularul Standard ROSCI0012 Bratul Macin.
Pentru analiza florei din zona planului s-au efectuat studii in teren, perioada 2014 - 2015,
fiind identificai o serie de fitotaxoni pe care-i amintim mai jos:
1. Abutilon theophrasti Medicus (Malvaceae)

2. Achilea setacea Waldst. et Kit (Asteraceae)-coada soricelului
3. Agrimonia eupatoria L. (Rosaceae ) turita mare
103
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
4. Alisma lanceolatum Wither (Alismataceae)
5. Alisma plantago-aquatica L. (Alismataceae)
6. Alopecurus pratensis L. ( Poaceae) coada vulpii
7. Althaea officinalis L. (Malvaceae ) nalba mare, ruja
8. Amaranthus blitoides S. Watson (Amaranthaceae ) stir
9. Ambrosia artemisiifolia L. (Asteraceae )
10. Arctium lappa L. (Asteraceae ) brusture
11. Artemisia austriaca Jacq (Asteraceae ) pelini
12. Artemisia absinthium L.(Asteraceae) -pelin
13. Aster tripolium L. subsp. pannonicus (Jacq.)Soo (Asteraceae) albastrica
14. Atriplex tatarica L. (Chenopodiaceae) -caprita
15. Berteroa incana (L.) DC (Brassicaceae) ciucuoar
16. Bidens tripartita L. (Asteraceae)
17. Bolboschoenus maritimus (L.) Palla (Cyperaceae) - rogoz
18. Bromus arvensis L. (Poaceae) - obsig
19. Bromus tectorum L. (Poaceae) - obsig
20. Butomus umbellatus L. (Butomaceae)
21. Calystegia sepium (L.) R. Br. (Convolvulaceae ) cupa vacii, volbura mare
22. Cardaria draba (L.) Desv. (Brassicaceae) - urda vacii
23. Carex hirta L. (Cyperaceae)
24. Carex riparia Curtis (Cyperaceae)
25. Carex vulpina L. (Cyperaceae)
26. Centaurea diffusa Lam. (Asteraceae)
27. Ceratophyllum submersum L. (Ceratophyllaceae)-cosor, bradis
28. Chenopodium album (Chenopodiaceae)
29. Chondrilla juncea L. (Asteraceae) rasfug
30. Cichorium intybus L. ( Asteraceae) - cicoare
31. Cirsium palustre (L.) Scop. ( Asteraceae) -crapusnic
32. Conium maculatum L. (Apiaceae) -cucuta
33. Convolvulus arvensis L. (Convolvulaceae) - volbur
34. Crataegus monogyna Jacq (Rosaceae) - pducel
35. Cynodon dactylon (L.) Pers. (Poaceae) pir gros, chirau
36. Cyperus fuscus L. (Cyperaceae)
37. Cyperus glomeratus L. (Cyperaceae)
38. Cyperus michelianus (L.) Link. (Cyperaceae)
39. Datura stramonium L. (Solanaceae) - ciumafaie
40. Echium vulgare L. (Boraginaceae)
41. Elaeagnus angustifolia L. (Elaeagnaceae)
42. Eleocharis palustris (L.) Roemer &Schultes
43. Elymus repens (L.) Gould (Poaceae) - pir
44. Epilobium palustre L. (Onagraceae)
45. Equisetum palustre L. (Equisetaceae)
46. Erigeron annuus (L.) Pers. ( Asteraceae) bungior
47. Eryngium campestre L. (Poaceae) scaiul dracului
48. Euphorbia esula L. (Euphorbiaceae)
49. Galega officinalis L. (Fabaceae) ciumrea
50. Galium humifusum M. Bieb. (Rubiaceae)
51. Gliceria maxima (Hartman) Holmberg (Poaceae) mana de apa
52. Glycirrhiza echinata L. (Fabaceae) lemn dulce, unghia gaii
53. Hordeum murinum Huds. (Poaceae ) orzul oarecilor
54. Iris pseudacorus L. (Iridaceae) - stnjenel de balt
55. Lathyrus tuberosus L. (Fabaceae) - orejni
56. Lemna minor L. (Lemnaceae) - linti
57. Linaria genistifolia (L.) Mill. (Scrophulariaceae) - linari
58. Lotus corniculatus L. (Fabaceae ) ghizdei
59. Lycopus europaeus L. (Lamiaceae)
60. Lythrum salicaria L. (Lythraceae) - rchitan
104
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
61. Malva sylvestris L. (Malvaceae) nalba
62. Matricaria recutita L. (Asteraceae)
63. Mentha aquatica L. (Lamiaceae)
64. Myriophyllum verticillatum L. (Haloragaceae)
65. Onopordum acanthium L. (Asteraceae)- scaiul mgarului
66. Phragmites australis (Cav.) Trin. et Steudel (Poaceae) - stuf
67. Plantago lanceolata L. (Plantaginaceae) patagin cu frunza ngust
68. Plantago major L. (Plantaginaceae) patagin mare
69. Poa angustifolia L. (Poaceae )
70. Poa palustris L. (Poaceae ) firuta
71. Polygonum amphibium L. f. aquaticum Leiss (Polygonaceae)
72. Polygonum hydropiper L. (Polygonaceae)
73. Polygonum lapathifolium L. (Polygonaceae)
74. Polygonum mite Schrank (Polygonaceae)
75. Populus alba L. (Salicaceae)
76. Populus nigra L. (Salicaceae)
77. Potamogeton crispus L. (Potamogetonaceae)
78. Potamogeton gramineus L. (Schreber) Schinz&Keller (Potamogetonaceae)
79. Potamogeton pectinatus L. (Potamogetonaceae)
80. Potentilla reptans L. (Rosaceae)
81. Ranunculus repens L. (Ranunculaceae)
82. Ranunculus sceleratus L. (Ranunculaceae) - boglari
83. Rosa canina L. (Rosaceae)
84. Rubus caesius L. (Rosaceae) mur de mirite
85. Rumex crispus L. (Polygonaceae )-dragavei
86. Rumex palustris Sm. (Polygonaceae)
87. Salix alba L. (Salicaceae)
88. Salix fragilis L. (Salicaceae)
89. Salix purpurea L. (Salicaceae)
90. Sambucus ebulus L. (Caprifoliaceae)
91. Schoenoplectes lacustris (L.) Palla (Cyperaceae) pipirig
92. Setaria pumila (Poiret) Schultes ( Poaceae) mohor
93. Silene alba (Caryophillaceae) - opai
94. Sisymbrium officinale (L.) Scop.(Brassicaceae) - brncu
95. Solanum dulcamara L. (Solanaceae) -lasnicior
96. Solanum nigrum L. ( Solanaceae) zarna
97. Sonchus arvensis L. (Asteraceae) - susai
98. Sorghum halepense (Poaceae)
99. Spirodela polyrhiza (L.) Schleiden (Lemnaceae)
100. Stachys palustris L. (Lamiaceae) jales de balta
101. Tamarix ramosissima Ledeb. (Tamaricaceae) ctin roie
102. Tanacetum vulgare L. ( Asteraceae) - vetrice
103. Taraxacum officinale Weber ex Wiggers (Asteraceae) - ppdie
104. Trifolium fragiferum L. (Fabaceae) trifoi fragut, talpa gastei
105. Trifolium hybridum L. (Fabaceae)
106. Typha angustifolia L.(Typhaceae) - papur
107. Typha latifolia L. (Typhaceae) - papur
108. Urtica dioica L. (Urticaceae) - urzic
109. Vicia cracca L. (Fabaceae )- mzriche
110. Xanthium spinosum L.(Asteraceae) holera
111. Xanthium strumarium L. ( Asteraceae) - cornui
Inventarul floristic pune in evidenta o diversitate vegetala specifica zonelor joase d e lunca
dar si prezenta unor specii adventive si ruderale, datorate activitilor antropice semnalate n
zon (punat, practicare culturi agricole, pescuit sportiv, etc).
105
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
In prezent se practica un pasunat necontrolat (Fig. 30) fenomen marcat si prin patr underea n
compoziia floristica a speciilor din clasa Artemisietea si Stellarietea mediae, dar si un turism
de sfarsit de saptamana (Fig. 31).
Fig. 30. Pasunat necontrolat in perimetrul lacului Blasova
Fig. 31. Practicarea turismului la malurile lacului Blasova
106
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Fig. 32. Digul perimetral exterior al lacului Blasova
S-a constatat prezenta unor specii adventive Xanthium spinosum L, cu origine n America de
Sud, si Datura stramonium L. cu origine n America de Nord. Ambele specii sunt
considerate cosmopolite .
Din studiile floristice efectuate in perioada 2014-2015 rezulta si prezenta speciei Ambrosia
artemisiifolia din familia Asteraceae.
Aceasta specie, terofita, de cca. 50 cm ce a fost semnalata la aproximativ 20 m de luciul de
apa al lacului Blasova este adventiva (America de Nord) si este considerata buruiana de
carantina.
Substratul de sol putin fertil face posibila existenta redusa a speciilor ierboase inalte pana la
50-60 cm, in vecinatatea lacului. Sunt semnalate si tufe rare de salcioara (Elaeagnus
angustifolia L.) si maces (Rosa canina), dispuse pe latura vestica a amplasamentului (Fig.
33).
Pentru a pune in evidenta frumusetea si specificul lacului Blasova este nevoie de amenajarea
unor cai de acces (Fig. 32) care sa faciliteze accesul turistilor dar si gestionarea si protectia
controlata a fondului vegetal si faunistic.
107
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Fig. 33. Rosa canina (maces) pe marginea lacului Blasova
n urma cercetrilor efectuate aupra florei din zona de interes s-a constatat c nici una dintre
speciile inventariate nu se regsete in Listele Rosii ale plantelor superioare din Romania
(Oltean M. et al., 1994; Boscaiu, Coldea, Horeanu, 1994; Dihoru, Dihoru, 1994), Lista rosie a
plantelor din Romania existente in pajisti (inclusiv endemite si su bendemite), dupa Negrean
G. et al. (2001) si nici in Arii speciale pentru Protectia si Conservarea Plantelor din Romania
(Sarbu A.,2007), sau n Cartea Rosie (Dihoru, Negrean, 2009).
4.4.2.2. Tipuri de habitate

Habitate terestre ruderalizate si antropizate
In zona de implementate au fost identificate fitocenoze ruderalizate si antropizate care intra
in componenta unor habitate de interes national precum R8702 Comuniti antropice cu
Onopordum acanthium, Carduus nutans si Centaurea calcitrapa, R8704 Comunit si
antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major.
n acest categorie sunt incluse tipurile de habitate care sufer presiune antropic i cuprind
pajiti puternic ruderalizate datorit punatului, terenuri aflate n imed iata vecintate a
culturilor agricole, suprafee de prloag.
Aceste tipuri de habitate sunt lipsite de valoare conservativ, flora i vegetaia fiind un
amestec de specii stepice comune, des ntlnite n compoziia acestor tipuri de habitate, la
care se adaug specii ruderale sau segetale emigrate din terenurile agricole.
Din acesta categorie sunt prezente cu precadere in zona de implementare urmotoarele

asociaii vegetele:
- Bromo-Cynodontetum I. Pop 1970
- Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964
- Agropyretum repentis Ravarut 1956
- Asociaia Bromo-Cynodontetum se instaleaz pe terenuri uscate, bttorite i
vntuite, cu rol important n fixarea nisipurilor. Specia caracteristic i dominant este
Bromus tectorum, care realizeaz mpreun cu speciile nsoitoare o acoperire de 90%. n
zona de studiu este prezent pe marginea cailor de acces i a terenurilor cultivate.
Compoziia floristic este ntregit de specii vegetale precum: Convolvulus arvensis, Erigeron
108
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
annuus, Taraxacum officinale, Silene alba, Rumex crispus, Artemisia vulgaris, Sorghum
halepense, Accillea setacea, Agrimonia eupatoria, etc.
- Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964 este o asociaie care
vegeteaz pe teresamentul cilor ferate, locuri bttorite, uscate i moderate n azot , sau la
marginea drumurilor, cum este cazul i n zona noastr de studiu. Specia caracteristic i
dominant este Hordeum murinum aflatn relaie de codominan cu specia Bromus
tectorum, mpreun cu care realizeaz o acoperire de aproximativ 95%. Dintre speciile
nsoitoare care ntregesc covorul vegetal amintim: Atriplex tatarica, Cynodon dactylon,
Elymus repens, Xanthium strumarium, Sonchus arvensis, Berteroa incana, Solanum nigrum,
Matricaria recutita, Convolvulus arvensis, etc.
- Agropyretum repentis
Fitocenozele edificate de Elymus repens vegeteaza pe terenuri plane, in pajisti umede, cu
panzade apa freatica la suprafata, in luncile raurilor din zonele de campie si colinara, pe
soluri aluvionare, adesea compacte si uneori saraturate sau sarace in hum us, moderat-
bogate in elemente nutritive, mezo-eutrofe. Descrierea generala din literatura de specialitate
se ragaseste fidel si in zona de interes. Specia dominanta este Elymus repens, care
realizeaza o acoperire de 90-95%, formand fitocenoze compacte. Dintre speciile nsoitoare
amintin: Elymus repens, Bromus tectorum, Plantago lanceolata, Artemisia austriaca,
Artemisia vulgaris, Cichorium intybus, Chondrilla juncea, Sissymbrium officinale, Linaria
genistifolia, Centaurea difussa, Galium humifusum, Eryngium campestre, Convolvulus
arvensis, Erigeron annuus, etc.
Fig. 34. Comunitati vegetale cu Cynodon dactylon
Habitate acvatice
n zona de studiu au fost semnalate habitate acvatice de interes naional, precum:
R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia
R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis i Schoenoplectus
lacustris
109
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
4.4.2.3. Alte habitate de interes national semnalate in zona de studiu

- Habitatul de interes naional R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i
Typha latifolia
Acest tip de habitat este des ntlnit n lunca i Delta Dunrii, precum i la malul rurilor
interioare din toat ara. Comunitile vegetale care compun habitatul ocup ape cu
adncime mica, i se dezvolt la marginea bazinelor acvatice, n lungul braelor colmatate
sau a canalelor de drenaj cu ap permanent, pe soluri aluviale sau argiloase, uneori uor
salinizate, neutre sau uor alcaline.
Fitocenozele sunt edificate de Typha angustifolia, care sunt nsoite conform literaturii de
specialitate (Dihoru i colab, 2006) de specii precum Schoenoplectes lacustris, Glyceria
maxima, Oenanthe aquatica, Sparganium erectum, Iris pseudacorus, Butomus umbellatus,
Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile hidrofile submerse sau natante se regsesc Lemna
minor, Spirodela polyrhiza, Marsilea quadrifolia, Vallisneria spiralis, Najas marina,
Ceratophyllum demersum.
Comunitile de Typha angustifolia de la nivelul sitului aflat n studiu sunt constituite de

asociaia vegetal Typhetum angustifoliae Pignatti 1953, ce ocup suprafee generoase,
sunt bine structurate i au o compoziie floristic bine reprezentat, edificat de specii
precum: Buttomus umbellatus, Mentha aquatica, Polygonum lapathyfolium, Bolboschoemus
maritimus, Ranunculus sceleratus, Alisma lanceolatum, Schoenoplectes lacustris, Typha
latifolia, Gliceria maxima, Carex vulpina, etc. Dintre speciile submerse au fost identificate
Ceratophyllum submersum. Specia dominant i care confirm prezena habitatului este
Typha angustifolia (AD 5).
- Habitatul de interes naional R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis i

Schoenoplectus lacustris
Habitatul de interes naional R5309 este rspndit n Delta Dunrii, Lunca Dunrii i a
rurilor interioare de cmpie. Acest tip de habitat se dezvolt pe aluviosoluri luto-argiloase
sau luto-nisipoase, bogate n materii organice i cu reacie slab acid.
Structura habitatului este dominat de prezena speciei edificatoare Phragmites australis

care poate atinge nlimi de 3 m, i de unele specii nsoitoare de nlimi mai mici:
Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Alisma
plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex
hydrolapathum, Ranunculus lingua, Butomus umbellatus, Carex acutiformis.
Speciile edificatoare sunt reprezentate de Phragmites australis, Typha angustifolia, Typha

latifolia, Schoenoplectus lacustris, iar cele caracteristice de Phragmites australis i
Schoenoplectus lacustris. Alte specii prezente n acest habitat sunt: Phalaris arundinacea,
Bolboschoenus maritimus, Oenanthe aquatica, Sium latifolium, Lemna minor, Spirodela
polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex
hydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleocharis palustris, Carex riparia. Valoarea conservativ
este moderat.
n zona de studiu acest tip de habitat este foarte bine reprezentat i este edificat de asociaia
vegetal Scirpo-Pragmitetum Koch 1926, a crei structur i compoziie floristic este bine
reprezentat i suficient de bogat n specii hidrofite precum: Eleocharis palustris,
Ranunculus repens, Bolboschoenos maritimus, Lycopus europaeus, Epilobium palustre, Poa
palustris, Carex riparia, etc. Specia dominant i care confirm prezena habitatului este
Phragmites australis (AD 5).
110
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Fig. 35. Vegetatie cu stuf pe malul lacului Blasova
Pe parcursul desfurrii cercetrilor n zona de implementare a planului nu au fost

identificate habitate de interes comunitar, cu statut special de conservare.
ntre terenul care a fost analizat prin PUZ i Situl de importan comunitar ROSCI0012
Bratul Macin exist raporturi de suprapunere.
Raporturile de suprapunere se evideniaz n zona exterioara, cat si interioara a terenului

PUZ (Fig. 3):
Zonele respective sunt formate din asocierea a dou habitate:
Habitatul de interes naional R8702 Comuniti antropice cu Onopordum
acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa, ocup latura estic a
zonei.
Acest habitat se nvecineaz cu terenurile agricole din terenul care a fost
analizat prin PUZ si cu habitatul R8074. Pe acest habitat nu sunt propuse
obiective edilitare, iar dac inem seama de faptul c vegetaia component
este de tip ruderal, atunci putem considera c impactul planului asupra
habitatului este nesemnificativ, att n faza de execuie, ct i n faza de
exploatare.
Habitatul R8074 Comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne,
Sclerochloa dura i Plantago major, ocup practic tot sectorul sudic.
Acest sector se nvecineaz cu habitatele R8702 si R8704, continuand cu
campurile agricole de pe terenul care a fost analizat prin PUZ.
Fiind vorba despre un habitat cu o vegetaie ruderal, impactul produs de implementarea
planului este minim mai ales tinand cont ca in aceasta zona nu se va construi obiective i nu
se impun msuri de reducere a impactului sau de protecie a speciilor de plante componente.
111
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Asadar, cnd la limita terenului care a fost analizat prin PUZ se suprapune cu limita ariei
protejate, sectorul identificat se suprapune cu drumul de acces de pmnt, drum de
exploatare, folosit de localnici pentru activitile agricole zon.
n dreptul acestui sector habitatele reprezentate sunt: habitatul de importan naional
R8074 Comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura i
Plantago major. precum i habitatul de importan naional R8074 Comuniti antropice cu
Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura i Plantago major.
Avnd n vedere faptul c n dreptul acestui sector se gsesc terenuri agricole (majorit are pe
ntreg terenul care a fost analizat prin PUZ), putem aprecia c pentru sectorul amintit poate
apare un impact indirect, pe termen scurt, nesemnificativ, att n faza de execuie (ca urmare
a modernizrii drumului de acces de pmnt existent i a lucrrilor de construcie din
interiorul terenului care a fost analizat prin PUZ), ct i n faza de exploatare (ca urmare a
activitilor de pe terenul care a fost analizat prin PUZ, inclusiv folosirea drumului modernizat
de la limita dintre terenul care a fost analizat prin PUZ i aria protejat).
Pentru ca acest impact s se menin indirect i nesemnificativ, se recomand:
- n perioada de execuie toate lucrrile prevzute , organizarea de santier trebuie s se
realizeze spre interiorul terenului care a fost analizat prin PUZ, fr a se trece de limita
exterioar a ariei protejate din acest sector evitand malurile lacului si distanta tampon
de 100m de la malul lacului spre interior;
- se interzice staionarea utilajelor de antier n aria protejat mai mult decat perioadele
de functionare a acestora;
- se interzice depozitarea materialelor de antier in alte zone decat cea destinata
organizarii de santier n aria protejat
- se interzice depozitarea deeurilor rezultate n urma activitilor de antier n aria
protejat si se va proceda la un management riguros al gestiunii desurilor si a predarii
acestora catre socitetatile autorizate;
- n perioada de execuie toate lucrrile prevzute pentru modernizarea drumului de
acces s se realizeze strict pe drumul de pmnt existent, fr a se trece de limitele
acestuia
- se interzice pe timpul perioadei de execuie folosirea drumului de pmnt existent de la
limita dintre terenul care a fost analizat prin PUZ i aria protejat (sau modernizat) ca
drum de acces pentru utilaje sau materiale de construcie n sezonul de vegetaie.
Pentru acest scop se recomand folosirea sau crearea altor drumuri din interiorul
terenului care a fost analizat prin PUZ (pe terenuri agricole). La executia acestora se
va respecta distanta de evitare a deranjului, care este de 100 m. i care pot fi
executate la minimum 50 m de limita ariei protejate
- pentru terenul care a fost analizat prin PUZ unde limita acestuia se suprapune peste
limita ariei protejate se recomand s se pstreze o distan de 50 100 m de la limita
ariei protejate / terenului care a fost analizat prin PUZ spre interior pentru toate
obiectivele edilitare propuse a se construi.
n acest fel se poate evita perturbarea speciilor de psri datorat lucrrilor de antier
(sau de activitile din cadrul obiectivului pe timpul fazei de exploatare), iar distana de
la malul lacului i pn la primele obiective construite pe terenul care a fost analizat
prin PUZ va fi de 100 m.
Prin respectarea acestor recomandri nu vor avea loc pierderi de habitat i nici fragmentarea
acestuia ca urmare a activitilor de antier.
n faza de exploatare apreciem un impact nesemnificativ pentru acest sector. pentru
sectorul aflat in partea de sud vest care se nvecineaz cu habitatul de importan naional
R8704. Tinand cont ca in perioada de exploatare a obiectivelor planului va fi implementat un
management riguros al deseurilor consideram un castig pentru aceasta zona avand in vedere
ca la acest moment se practica depozitari necontrolate de deseuri. va rezulta n faza de
exploatare un impact pozitiv ca urmare a ndeprtrii resturilor menajere i nemenajere care
sunt depozitate necontrolat pe acest tronson in faza neimplementarii planului.
4.4.2.4. Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE din

Formularul Standard ROSCI0012 Bratul Macin
112
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Spermophilus citellus (popndu)
Populeaz zona de step, nempdurit, fiind prezent n biotopuri foarte diferite: izlazuri,
pajiti, terenuri cultivate sau nierbate, grdini, livezi, rpe, diguri etc.
Pe suprafaa studiat pentru PUZ nu au fost identificai indivizi ai acestei specii sau locuri de
intrare n galerii. Utilizarea suprafeelor propuse de plan nu va avea nici un impact asupra
speciei Spermophilus citellus.
Lutra lutra vidra

Specie localizata n delta si pe lnga rurile de munte bogate n pstrvi, rmurile
mpdurite ale apelor curgtoare i stttoare.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu C
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie cu densitate redus fa de
media la nivel naional (nesemnificativ la nivel naional) aflat ntr -o stare de conservare
bun.
Efectul anticipat al activitii de pe amplasament asupra populaiei speciei. Impl ementarea
PUZ propus nu va avea impact asupra rspndirii i abundenei speciei la nivelul ROSCI
0012 Braul Mcin, nesprapunndu-se cu habitatul preferat de Lutra lutra.
4.4.2.5. Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliul ui

92/43/CEE din Formularul Standard ROSCI0012 Bratul Macin
Bombina bombina buhai de balta cu burta rosie

Este intalnita pe langa bazinele statatoare mari sau mici, permanente sau temporare (lacuri,
balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri etc) in care se reproduce. Prefera
bazinele putin adanci sau marginile lacurilor mai mari si in afara perioadei de reproducere
traieste pe uscat. Suporta si habitatele antropizate (santuri, bazine arificiale).
In Formularul Standard Natura 2000, populatia speciei este notata cu B, ceea ce semnifica
faptul ca la nivelul sitului se gaseste 2 - 5% din totalul acestei specii, la nivel national, iar
conservare B ne indica o stare de conservare buna a acestei specii.
In zona adiacenta investitiei exista conditii corespunzatoare cerintelor ecologice in care se
dezvolta Bombina Bombina, dar datorita faptului ca suprafata pe care se realizeaza investitia
va fi retras fa de luciul apei cu 100m, habitatul acestei specii nu va fi afectat. Se
estimeaza ca prin investitia propusa nu va exista impact asupra acestei specii.
Emys orbicularis testoasa de apa

Traieste in ape statatoare, maloase, si in cele cu curs linistit; prefera habitate acvatice(zone
umede cu lacuri, balti, locuri mlastinose) si nu terestre (zone antropice, terenuri agricole).
La vizitele efectuate in teren, nu au fost identificati indivizi ai acestei specii, nici urme ale
prezenei acesteia.
Triturus dobrogicus -tritonul dobrogean

Traieste doar la ses, ajungand rareori la altitudini mai mari de 200 m. Sunt intalniti atat in ape
statatoare cat si in ape lin curgatoare, cu vegetatie bogata, din zonele de lunca si din Delta,
inclusiv in baltile mici temporare, de infiltratie, situate in zonele indiguite.
La vizitele efectuate in teren, nu au fost identificati indivizi ai acestei specii. Se estimeaza ca
exemplarele de Triturus dobrogicus prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de
implementarea planului.
4.4.2.6. Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE din

Formularul Standard ROSCI0012 Bratul Macin
113
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Cobitis taenia zvarluga
Traieste atat in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in
ape statatoare, evitandu-le insa in general pe cele namoloase. In balti se intalneste mai ales
pe fundul tare nisipos sau argilos.
La vizitele efectuate in teren, si in urma discutiilor cu pescarii din zona, nu s-au intalnit
exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Cobitis taenia zvarluga
prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Misgurnus fossilis - tipar

Este o specie dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare raspandita in toate baltile pana
in zona colinara, mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in
bratele laterale. Prefera fundul malos si vegetatia.
In Formularul Standard Natura 2000, populatia speciei este notata cu C, ceea ce semnifica
faptul ca la nivelul sitului se gaseste sub 2% din totalul acestei specii, la nivel national, iar
La vizitele efectuate in teren, si in urma discutiilor cu pescarii din zona, nu s -au intalnit
exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Misgurnus fossilis prezente in
interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Pelecus cultratus - sabita

Este un peste pelagic, bun inotator, care traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe
lacuri mari interioare. Frecvent se mai intalneste in limanurile si lacurile litorale, in zonele
indulcite ale acestora.
La vizitele efectuate in teren, si in urma discutiilor cu pescarii din zona, nu s-au intalnit
exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Pelecus cultratus prezente in
interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Rhodeus sericeus amarus boarta
Este un peste ce traieste exclusiv in ape dulci, lipsind chiar si din cele foarte usor
salmastre. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in
bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana
a raurilor.
conservare A ne indica o stare de conservare excelenta, indiferent de posibilitatea de
refacere.
exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Rhodeus sericeus amarus
Aspius aspius avat

In Romania este unul din cei mai comuni pesti, fiind intalnit in toate apele dulci, si chiar in
fata gurilor Dunarii si in Razim- Sinoe. Cea mai mare abundenta si frecventa se inregistreaza
pe Dunare. Este o specie rapitoare diurna. O buna parte din exemplarele din Dunare intra
pentru reproducere in balti si se retrag la scaderea apelor. Altele raman in Dunare, iar altele
sunt sedentare in balti.
Balta Blasova reprezint o zon specific pentru dezvoltarea speciei, dar avnd n vedere
caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri de antier),
considerm c implementarea planului nu va influena negativ statutul de conservare al
114
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
speciei n zon. Impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de operare va fi
nesemnificativ. Nu se impun msuri speciale de reducere a impactului.
Gobio kessleri petroc

Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari, din partea inferioara a zonei scobarului pana in
zona crapului, si in unele rauri mici de ses in zona cleanului.
faptul ca la nivelul sitului se gaseste sub 2% din totalul acestei specii, la n ivel national, iar
exemplare ale acestei specii. Lacul Blasova nu reprezint habitatul acestei specii, care
populeaza cursurile raurilor doar in periada de reproducere. Se estimeaza ca exemplarele de
Gobio kessleri prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Gymnocephalus schraetzer- raspar

Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunarii.
Lacul Blasova nu reprezint habitatul acestei specii, care populeaza cursurile raurilor doar in
periada de reproducere. Se estimeaza ca exemplarele de Gymnocephalus schraetzer
Zingel zingel pietrar

Este o specie dulcicola, demersala, specifica bazinului Dunarii si al Nistrului. In baltile Dunarii
ajunge rar, in timpul viiturilor.
Zingel zingel prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Zingel streber fusar mic

Este o specie bentonica, avand un regim de viata preponderent nocturn. In majoritatea
timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. Prezenta in Dunare si in rauri
(pana in zona colinara a acestora) exclusiv in locuri cu curent, pe fund de pietris, nisip sau
argila.
Lacul Blasova nu reprezint habitatul acestei specii, care populeaza cursurile raurilor doar in
periada de reproducere. Se estimeaza ca exemplarele de Zingel streber prezente in interiorul
sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Alosa tanaica - rizeafca

Este un pete teleostean rpitor marin anadrom din Marea Neagr i Marea Azov care
ptrunde pentru reproducere n lacurile litorale sau n cursurile inferioare ale Dunrii,
Nistrului, Prutului).
Alosa tanaica prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
115
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Sabanejewia aurata - dunarita

Este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia, Oltenita,
Silistra, Calarasi si n Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste pe funduri
pietroase.
faptul ca la nivelul sitului se gaseste sub 2% din totalul acestei specii, la nivel national, ia r
Sabanejewia aurata prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Concluzii privind relatia planului cu Reteaua Natura 2000

4.4.2.7. Zona de studiu
a) Concluzii la subcapitolul Speciile de psri de interes comunitar din Formularul
Standard ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin semnalate n zona de studiu
Speciile de psri de interes comunitar semnalate n zona de studiu pot fi grupate du p
habitatul de hrnire/reproducere preferat n:
specii care prefer luciul apei:
- Aythya nyroca (raa roie)
- Chlidonias hybridus (chirighia cu obraji albi);
specii care prefer zona limicol a lacului:
- Egretta garzetta (egreta mic)
- Ixobrychus minutus (starc pitic)
- Ardea purpurea (starc rosu)
- Himantopus himantopus (piciorong)
- Philomachus pugnax (btu)
- Tringa glareola (fluierar de mlatin);
specii care prefer habitatele terestre:
- Circus aeruginosus (erete de stuf)
- Coracias garrulus (dumbraveanca)
- Picus canus (ghionoaie sura)
- Lanius collurio (sfrancioc rosiatic)
Trebuie remarcat faptul c din numrul total de specii de psri de interes comunitar
observate n zona de studiu, doar speciile:
- Chlidonias hybridus (chirighia cu obraji albi) si
- Lanius collurio (sfrancioc rosiatic)
gsesc aici condiii prielnice de reproducere i hran.
Ca o caracteristic general a speciilor semnalate este numrul de perechi sau de exemplare

redus. Putem trage concluzia c zona(actual teren agricol) de studiu cu exceptia malului de
lac, nu asigur toate condiiile optime de hran i reproducere.
Aparitia in zbor a indivizilor speciei Circus aeruginosus este conditionata de cautarea de

hrana pe suprafetele acvatice din zona, cat si pe supraftele agricole, unde vaneaza specii de
rozatoare (soareci de camp), specii de herpetofauna (ex. soparle) s.a.
Pe baza datelor privind biologia i ecologia speciilor de interes comunitar semnalate n zona
de studiu cat si in zona reglementata, coroborate cu dinamica i distribuia fiecrei specii n
parte la nivel european i naional, precum si propunerea de mentinere a unei distante de
evitare de 100 m de la malul lacului la obiectivele planului concluzionam ca pentru nici una
din specile mentionate, implementarea planului nu va influenta negativ statutul de conservare
a acestora.
116
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
b) Concluzii la subcapitolul Speciile de interes comunitar din Formularul Standard
ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin care nu au fost observate n zona de studiu.
Pentru speciile de interes comunitar care nu sunt prezente n zona de studiu, respectiv n
perimetrul Lacului Blasova (pentru speciile acvatice), sau habitatele terestre limitrofe lacului
(pentru speciile terestre), lipsa condiiilor optime de hrnire sau cuibrire reprezint un
impediment important. Pentru speciile de psri terestre este mai greu de precizat absena
lor din habitatele terestre din zona de studiu, dar cu siguran este n strns legtur cu
preferinele lor ecologice i condiiile de mediu din arealul studiat, mai ales cele legate de
reproducere.
c) Concluzii la subcapitolul Speciile de psri care au fost observate n zona de studiu

i nu fac obiectul Formularului Standard pentru ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul
Macin
Speciile semnalate n zona de studiu, dar nu sunt incluse n Formularul Standard pentru Aria
de protecie special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin sunt n general
specii comune, unele de importan naional. Prezena lor n zona de studiu, fie n
perimetrul lacului Blasova, fie n habitatele terestre, este modest din punct de vedere
numeric, ceea ce ne determin s spunem c arealul studiat nu reprezint un loc important
pentru hrnirea i reproducerea acestor specii. Putem considera c implementarea planului
nu va influena negativ statutul de conservare al speciilor n zon. Ca urmare a poziiei
terenului care a fost analizat prin PUZ, cu o limit de cel puin 100 m fa de malul lacului
Blasova, i innd cont de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena
uman, lucrri de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie,
ct i de exploatare va fi nesemnificativ. Nu se impun msuri de reducere a impactului.
4.4.2.8. Teren reglementat

a) Concluzii la subcapitolul Speciile de psri de interes comunitar din Formularul
Standard ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin semnalate pe terenul care a fost
analizat prin PUZ
Pe teritoriul terenului care a fost analizat prin PUZ au fost semnalate specii de psri de
interes comunitar n numr redus.
b) Concluzii la subcapitolul Speciile de psri care au fost observate pe terenul care a

fost analizat prin PUZ i nu fac obiectul Formularului Standard pentru ROSPA0040
Toate speciile observate pe terenul care a fost analizat prin PUZ sunt specii tereste i
sedentare (sau parial migratoare). Prezena lor pe terenul care a fost analizat prin PUZ
indic faptul c preferinele lor ecologice privind n special habitatele de hrnire, i n unele
cazuri i de reproducere nu gsesc un corespondent n condiiile oferite de habitatele
terenului care a fost analizat prin PUZ, ntre care terenurile agricole sunt majoritare. Cele mai
multe specii sunt n tranzit pe terenul care a fost analizat prin PUZ, iar cutarea hranei
reprezint o activitate secundar. Singura specie care potenial poate s se reproduc i
prefer culturile agricole este presura galben, dar prezena ei la cuibrit n aceste habitate
nu a fost confirmat.
Pe baza analizei preferinelor ecologice, coroborate cu dinamica pe terenul care a fost

analizat prin PUZ a speciilor observate putem spune c implementarea planului pe terenul
care a fost analizat prin PUZ nu va afecta statutul de conservare al speciei n zon. Ca
urmare a poziiei terenului care a fost analizat prin PUZ cu o limit de cel puin 100 m fa de
malul lacului Blasova, i innd cont de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de
impact (prezena uman, lucrri de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n
faza de execuie, ct i de exploatare va fi nesemnificativ i nu se impun msuri de reducere
a impactului. Pierderea habitatului de reproducere i de hrnire reprezentat de culturile
agricole prin implementarea planului i construirea pe terenul care a fost analizat prin PUZ a
obiectivelor prevzute, nu reprezint neaprat un impact negativ, deoarece suprafaa
terenurilor agricole de pe terenul care a fost analizat prin PUZ au o pondere foarte mic n
117
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
comparaie cu restul terenurilor agricole i neagricole din zon. La acest argument se adaug
i numrul mic de specii care prefer culturile agricole ca habitat de reprodu cere i hrnire.
c) Concluzii la subcapitolul Habitatele de interes comunitar din Formularul Standard

ROSCI0012 Bratul Macin semnalate n zona de studiu
n zona de studiu nu s-au semnalat habitate de interes comunitar din Formularul Standard
ROSCI0012 Bratul Macin.
d) Concluzii la subcapitolul Relaia terenului care a fost analizat prin PUZ cu

ROSCI0012 Bratul Macin
n urma analizei relaiei dintre terenul care a fost analizat prin PUZ i situl de importan
comunitar ROSCI0012 Bratul Macin, constatam urmatoarea concluzie:
- implementarea planului nu va genera un impact negativ asupra habitatelor (terenuri
agricole) i biodiversitii de pe terenul care a fost analizat prin PUZ.
4.4.2.9. Alte elemente de faun semnalate n zona de studiu

a) Fauna de nevertebrate
Din alte elemente de fauna din zona PUZ consemnam o diversitate taxonomic ridicat de
nevertebrate: viermi, molute, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode i insecte.
Dintre nevertebrate insectele reprezint grupul cel mai numeros, iar cele mai reprezentative
specii din zon sunt:
- Melolontha melolontha L. 1762 (crbuul de mai)
Fam. Scarabeidae
Specie larg rspndit. Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Libellula depressa L. 1758 (libelul)
Fam. Libellulidae
Specie larg rspndit, mai ales pe lng ape curgtoare sau bli. Nu se impun
msuri speciale de conservare.
- Coccinella septempunctata L. 1762 (buburuz)
Fam. Ciccinelidae
Specie comun n locuri deschise, cmpii, fnee, grdini Nu se impun msuri
speciale de conservare.
- Pieris rapae L. 1762 (fluturele alb al rapiei)
Fam. Pieridae
Specie foarte frecvent n toat ara. Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Bombus terrestris L. 1758 (bondar)
Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera
Specie comun n ntreaga ar. Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Pyrhocoris apterus L. 1758
Fam Pyrrchoridae, Ord. Heteroptera
Specie comun n majoritatea zonelor rii. Nu se impun msuri speciale de
conservare.
- Chrysolina fastuosa Scopoli 1763
Fam. Chrysomelidae, Ord. Coleoptera
Specie comun zonelor de es i colinare. Nu se impun msuri speciale de
conservare.
- Episyrphus balteatus De Geer 1776
Fam. Syrphidae, Ord. Diptera
Specie rspndit n toate regiunile rii. Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Melanostoma scalare Fabricius 1794
Fam. Syrphidae, Ord. Diptera
Specie rspndit n toate regiunile rii. Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Pseudopanthera macularia L. 1758
Fam. Geometridae, Ord. Lepidoptera
Specie comun. Nu se impun msuri speciale de conservare.
118
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
- Anthocharis cardamines von Kalchberg 1895
Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera
- Lycaena phlaes L. 1761
Fam. Lycaenidae, Ord. Lepidoptera
b) Fauna de vertebrate
Amfibieni
n zona de studiu a fost observat o singur specie:
- Rana ridibunda L 1758 (broasca mare de lac)
Fam. Ranidae, Ord. Anura
Specie comun n toate blile, lacurile de pe ntinsul rii. Nu se impun msuri
speciale de conservare.
Reptile
Speciile de reptile semnalate n zon sunt:
- Lacerta agilis L. 1758 (oprl cenuie)
Fam. Lacertidae, Ord. Squamata
Inclus n Directiva Habitate, Anexa 4
Specie larg rspndit n zona de cmpie. Datorit mobilitii i a modului de via nu
se impun msuri speciale.
- Natrix natrix L. 1758 (arpele de cas)
Fam. Colubridae, Ord. Squamata
Specie larg rspndit n zonele de cmpie i de deal. Datorit mobilitii i a modului
de via nu se impun msuri speciale.
Mamifere
- Lepus europaeus Pallas 1778 (iepure)
Fam. Leporidae, Ord. Lagomorpha
Specie comun n toate regiunile rii. Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Vulpes vulpes L. 1758 (vulpe)
Fam. Canidae, Ord. Fissipedia
Specie comun n toate regiunile rii. Frecvent n areal mai ales n perioada rece a
anului. Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Talpa europea L. 1758 (crtia)
Fam. Talpidae, Ord. Insectivora
Crtia este rspandit aproape n toat Europa i Asia. La noi se gsete pe arii largi
ntre es i munte. Triete numai n subteran, ntr-o galerie complicat, ce se
recunoate n afar prin muuroaiele de pmnt. A fost semnalat n zona terenurilor
agricole, cteva exemplare (3). Nu se impun msuri speciale de conservare.
- Microtus arvalis Pallas 1778 (oarece de cmp)

Fam. Microtidae, Ord. Rodentia
Specie comun n toate zonele rii, cu precdere n cele de cmpie. n zona de
studiu a fost semnalat n terenurile agricole. Nu se impun msuri speciale de
conservare.
Specificm c att fauna de nevertebrate, ct i cea de vertebrate nu va fi afectat de
implementarea planului PUZ Zona de agrement Lacul Blasova, impactul va fi
4.4.2.10. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar

afectate i relaia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate
i distribuia acestora
Informaii detaliate cu privire la funciile ecologice ale speciilor de psri i a habitatelor de
interes comunitar au fost prezentate n subcapitolul 2.2.1 Relaia planului cu Reeaua Natura
2000.
119
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes com unitar
Informaii detaliate cu privire la statutul de conservare al speciilor de psri i al habitatelor
de interes comunitar au fost prezentate n subcapitolul 2.2.1 Relaia planului cu Reeaua
Natura 2000.
Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate

Informaii detaliate cu privire la structura i dinamica populaiilor de specii afectate prin
implementarea planului au fost prezentate n subcapitolul 2.2.1 Relaia planului cu Reeaua
Natura 2000.
Relaiile structurale i funcionale care creaz i menin integritatea ariilor protejate

Relaiile structurale i funcionale care conclucreaz la meninerea integritii unei arii
protejate sunt de natur complex. La realizarea strii de echilibru n cadrul unui ecosistem
(sau grupuri de ecosisteme, aa cum este cazul ariilor protejate din zona Lacul Blasova)
contribuie att factori biotici, ct i abiotici. Ei au fost analizai n cadrul capitolelor i
subcapitolelor anterioare.
Obiectivele de conservare a ariilor protejate

Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin i Situl de
importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin sunt arii cu administraie proprie, fiind
preluate in custodie de A.J.P.S. Galati. La momentul actual, ambele situri Natura 2000 nu au
nc planuri de management elaborate.
Unul din obiectivele principale de conservare pentru ambele arii protejate l constituie
meninerea ecosistemelor acvatice i terestre, respectiv a speciilor de psri i habitate de
interes comunitar n parametrii optimi de structur i funcionare. n urma implementrii
planului capacitatea de suport a celor dou arii protejate (habitate comunitare, habitate de
hrnire, reproducere i odihn) nu vor suferi modificri fa de starea actual de conservare.
Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar

Informaii detaliate cu privire la starea actual de conservare a ariilor naturale protejate de
interes comunitar au fost prezentate n subcapitolul 2.1 Date privind ariile naturale
protejate de interes comunitar afectate de implementarea planului .
Alte informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar
Nu este cazul
4.5. Mediul social i economic

Din analiza situaiei existente la nivelul teritoriului studiat si cel reglementat de PUZ au
rezultat o serie de disfuncionaliti ale zonelor funcionale, impunndu-se rezolvarea
acestora.
Principalele disfuncionaliti sunt reprezentate de :
- fenomene de eroziune, alunecri de teren, saraturare i inundabilitatea terenurilor;
- circulaia pe drumurile publice locale;
- redimensionarea reelelor de alimentare cu energie electric;
- managementul defectuos al deeurilor;
- zonele de protecie sanitar;
- zonele cu valoare peisagistic deosebit nu sunt puse n valoare;
- zonele de agreement fie lipsesc, fie slab reprezentate.
4.6. Patrimoniul cultural, arheologic i arhitectonic

Conform Listei Naionale a Monumetelor Istorice aprobat n 2010, pe teritoriul analizat
pozitionat in extravilan com Frecatei judeul Brila nu figureaz monumente istorice sau
arhitectonice.
120
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
4.7. Zgomot i vibraii
Zgomotul si vibraiile induse de trafic sunt imperceptibile.
4.8. Peisajul
Bilanul suprafeelor amenajate ca spaii verzi:
Prin PUZ se prevede alocarea unor suprafee pentru spaiu verde, astfel:
- 5.2 ha teren de de sport n UTR VSa1;
- 10.24 ha teren de de sport n UTR Vsa2;
- 3.27 ha promenada lac;
- padure 35.56 ha
Menionm totodat i aportul calitativ privind factorii de mediu, prin vecin tatea pdurii din
extravilan. Prin PUZ se propune o zon verde de agrement, n care se va putea desfura
activitatea de picnic, conform prevederilor Legii nr. 54/2012.
5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic Zonal, inclusiv n

particular, cele legate de orice zon care prezint o importan special pentru mediu
cum ar fi: ariile de protecie special avifaunistic i ariile speciale de conservare
Aspectele legate de problemele de mediu - identificarea i evaluarea impactului asupra

speciilor i habitatelor de interes comunitar au fost analizate pe parcursul subcapitolului 4.4
Relaia planului cu Reeaua Natura 2000.
Pentru realizarea unei evaluari, corecte, a impactului asupra mediului pentru PUZ Zona de
agreement Lacul Blasova, jud Braila se va folosi n analiz o scal care s ierarhizeze n ce
direcie (pozitiv sau negativ) va influena calitatea factorilor de mediu prin reglementarea
prezentului PUZ propus. Vom utiliza o scal cu 5 niveluri:
peste + 3 = impact pozitiv semnificativ
+ 1 - + 3 = impact pozitiv
0 = nici un impact (neutru)
- 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ
sub - 3 = impact negativ semnificativ
n cele ce urmeaz vor fi analizate urmtoarele tipuri de impact:
direct
indirect;
pe termen scurt;
pe termen lung;
residual;
cumulativ.
Evaluarea impactului direct, indirect, pe termen scurt si lung si residual

Pe lng evaluarea impactului general asupra florei i faunei vom prezenta i o evaluare a tipurilor
de impact asupra speciilor citate n formularul standard Natura 2000.
Efectele negative ale obiectivelor planului se datoreaz urmtoarelor aspecte:
lucrarilor de santier in faza de realizare a obiectivelor planului;
perioada de operarea obiectivelor prevazute in plan
Formele poteniale de impact generate de zgomot i vibraii, sunt tipice i cuprind n general:
operarea vehiculelor pentru transport;
operarea obiectivelor prevazute in plan.
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt psrile deoarece
aceste sunete interfereaz n mod direct cu comunicarea interspecific prin intermediul
sunetelor i n acest mod afecteaz indirect comportamentul de teritorialitate i rata
mperecherii.
Suprafetele ocupate ale obiectivele planului in raport cu ROSPA 0040 si ROSCI 0012
sunt prezentate in Tabelele 10 si 11.
121
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Tabel 10 - Suprafaa ocupat de PUZ, raportat la suprafaa ROSPA0040 Dunarea Veche
Bratul Macin
Suprafaa Suprafaa ocupat de plan
Codul clasei de Existent Propus
clasei Clasa de habitat habitat din Din suprafaa Din suprafaa Din
de suprafaa sitului clasei de suprafaa
habitat ROSPA 0040 habitat clasei de
(18759 ha) habitat
% ha ha % ha % ha %
N06 Ruri, lacuri 16 3001,44 0 0 0 0
N07 Mlastini, turbarii 4 750,36 0 0 0 0
N09 Pazisti naturale, 2 375,18 0 0 0 0
stepe
N12 Culturi (teren 30 5627,70 301,25 1,605 265,69 4,72 0 0
arabil)
N14 puni 9 1688,31 0 0 0 0
N15 Alte terenuri 4 750,36 0 0 0 0
arabile
N16 Pduri de 35 6565,65 35,56 0,54 35,56 0,54
foioase
Tabel 11 - Suprafaa ocupat de perimetrul planului raportat la suprafaa ROSCI0012

Bratul Macin i a claselor de habitate de pe teritoriul acestuia
Suprafaa Suprafaa ocupat de plan
Codul clasei de Existent
clasei Clasa de habitat habitat din Propus
de suprafaa Din suprafaa Din suprafaa Din
habitat ROSCI0012 sitului clasei de suprafaa
Bratul Macin habitat clasei de
(10235 ha) habitat
% ha ha % ha % ha %
N06 ruri, lacuri 25 2558,75 0 0 0 0
N07 mlatini, tubrii 3 307,05 0 0 0 0
N12 culturi (teren 7 716,45 265,69 37,08 0 0
arabil
N14 puni 6 614,10 301,25 2,94 0 0 0
N16 pduri de foioase 59 6038,65 35,69 0,59 35,69 0,59
In concluzie, planul propus si supus analizei ocupa:

- din suprafata totala a ROSPA 0040: o suprafata de 1,605% din total suprafata,
reprezentand 4,72% din suprafata clasei de habitate culturi (teren arabil) si 0,54% din
suprafata clasei de habitate pduri de foioase
- din suprafata totala a ROSCI 0012: o suprafata de 2,94% reprezentand 37,08% din
suprafata clasei de habitate culturi (teren arabil) si 0,59% din suprafata clasei de
habitate pduri de foioase
a) IMPACTUL DIRECT
Identificarea i evaluarea impactului direct planului propus asupra speciilor prioritare de
interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin:
Denumire Concluzii identificare i evaluare impact
Cod
specie
122
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
A029 Ardea purpurea- Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
starc rosu impact direct deoarece aceasta a fost identificata in efective
reduse, de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului. Zona
reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un
habitat favorabil pentru strc rou, aceasta specie acvatica prefera
luciul apei si malurile lacului.
A060 Aythya nyroca Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are un impact
raa roie direct deoarece aceasta a fost identificata in zona reglementata in
efective mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In partea de vest,
nord-vest in dreptul zonei de promenada V2a, bungawouri L2.
Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu
reprezint un habitat favorabil pentru rata rosie. Protrivit
preferintelor ecologice de hranire si cuibarire, corelat cu nr. redus
de exemplare semnalat putem aprecia ca planul nu va influenta
negativ statutul de conservare a speciei in zona, nu va afecta
dinemica speciei in zona si nici capacitatea de suport a ariei
protejate (habitate de hranire sau odihna)
A026 Egretta garzetta Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
- egreta mic impact direct deoarece aceasta a fost identificata in efective
relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe malul
lacului.
Zona reglementata prin PUZ actualmente teren agricol nu
reprezint un habitat favorabil pentru egreta mic, aceasta specie
acvatica prefera luciul apei si malurile lacului
A022 Ixobrychus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
minutus strc impact direct deoarece aceasta a fost identificata in zona
pitic reglementata in efective reduse,de de 6 exemplare, att n zbor,
ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona reglementata prin PUZ
actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat favorabil pentru
strc pitic aceasta specie acvatica prefera stufarisul de pe
malurile lacului
A151 Philomachus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
pugnax - btu impact direct deoarece aceasta a fost observat n zona
reglementata in efective mici, pe malul lacului, in zonele
mocirloase.
A131 Himantopus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
himantopus - impact direct deoarece aceasta a fost observat in zona
piciorong reglementata n efective mici, n zbor i pe sol. Este prezent n
numr variabil de perechi de la un an la altul, cu o repartiie
neregulat, au fost observate 5 exemplare.
Informatiile despre aceasta specie ne conduc la aprecierea ca
zona reglementata, actualmente teren agricol, nu este specific
speciei, pentru cuibarire, hranire, specia preferand zonele acvatice
(terenuri mlastiniase, putin adanci de pe malul lacului)
A166 Tringa glareola Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
fluierar de impact direct deoarece aceasta a fost observat in zona
mlatin reglementata n efective mici,aproximativ 3 exemplare, pe malul
lacului in cautarea hranei.
habitat favorabil pentru fluierarul de mlatin.
123
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
A196 Chlidonias Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
hybridus impact direct deoarece aceasta a fost observat n efective mici,
chirighia cu n zbor, 26 exemplare.
obraji albi Acest lucru ne indic faptul c zona reglementata nu reprezint un
habitat favorabil pentru chirighia cu obraji albi, att pentru
reproducere, ct i pentru hrnire n timpul migraiilor de
primvar i toamn.specia prefera suprafete acvatice deschise
(luciu de apa si vegetatie acvatica plutitoare)
A231 Coracias Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
garrulus impact direct deoarece aceasta a fost observat n efective mici in
dumbrveanc zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe vegetatiei arboricola
de pe malul lacului si pe stalpii de electricitate
A336 Lanius collurio Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
sfrncioc impact direct deoarece aceasta a fost observat n efective mici.
rosiatic In amplasament a fost observat in zbor si pe vegetatie (tufaris pe
pe malul lacului) 2 exemplare.
Identificarea i evaluarea impactului direct planului propus asupra habitatelor i speciilor

prioritare de interes conservativ din ROSCI0012 Bratul Macin.
Tipuri de habitate prezente in sit
Cod Denumire habitat Concluzii
Cursuri de ap din zonele de Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
cmpie, pn la cele montane, nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
3260 cu vegetaie din Littorelletea prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
uniflorae si/sau lsoeto- vecintatea acestuia.
Nanojuncetea
6430 Comunitati de liziera cu ierburi Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
inalte higrofile de la nivelul nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
campiilor, pana la cel montan prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
si alpin vecintatea acestuia.
6440 Pajiti aluviale din Cnidion Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
dubii nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
vecintatea acestuia.
62CO Stepe ponto-sarmatice Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
6510 Pajisti de altitudine joasa Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
(Alopecurus pratensis nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
Sanguisorba officinalis) prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
cu vegetatie bentonica de nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
specii de Chara prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
3270 Ruri cu maluri namoloase cu Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
vegetaie de Chenopodion nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
rubri si Bidention prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu are
Populus alba nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
124
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii identificare i evaluare impact
Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
Spermophilus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1335
citellus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1355 Lutra lutra
prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Bombina impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1188
bombina prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
1220 Emys orbicularis
acestuia.
Triturus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1993
dobrogicus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
1219 Testudo graeca
acestuia.
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii
1130 Aspius aspius Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
1149 Cobitis taenia Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
2511 Gobio kessleri Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
4127 Alosa tanaica Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
1157 Gymnocephalus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
schraetzer impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
1145 Misgurnus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
fossilis impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
125
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
acestuia.
2522 Pelecus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
cultratus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
1134 Rhodeus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
sericeus amarus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
1146 Sabanejewia Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
aurata impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
1160 Zingel streber Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1428 Marsilea Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
Quadrifolia impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
Alte specii importante de flora si fauna

Cat Specie Concluzii
P Echinops ritro Asupra acestei specii importante planul propus nu are nici un fel de
ssp. ruthenicus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
P Thymus Asupra acestei specii importante planul propus nu are nici un fel de
zygioides impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
Evaluarea semnificaiei impactului direct

Nr. Indicatori cheie pentru Cuanti- Nivel Justificarea
crt. evaluarea semnificaiei ficare impact nivelului de
impactului impact acordat
Procentul din suprafaa 0% 0 Implementarea planului nu va
1 habitatului de importan afecta habitatele de
comunitar care va fi importan comunitar de la
pierdut nivelul ROSCI0012 Bratul
Macin
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului
pierdut din suprafeele - 2,94 % din S nu vor fi pierdute habitate
2 habitatelor folosite pentru sitului 0 folosite pentru necesitile de
necesitile de hran, - 37,08 % din S hran, odihn i reproducere
odihn i reproducere ale clasei de ale speciilor de interes
speciilor de interes habitate culturi comunitar care constituie
comunitar (teren arabil). obiectivele de conservare ale
celor dou arii naturale
126
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
ROSPA 0040 protejate, pentru ca speciile
- 1,605% din S identificate prefera zonele de
sitului pe malul lacului.
- 4,72 % din S Prin EA se propune pastrarea
clasei de unei fasii de 100 m de la
habitate culturi malul lacului catre obiectivele
(teren arabil). PUZ pe toata lungimea
lacului, cu pastrarea
vegetatiei de stuf,arbori si
arbusti.
Fragmentarea habitatelor - Planul nu va determina
3 de interes comunitar 0 fragmentarea habitatelor de
importan comunitar din
zon.
Durata sau persistena - implementarea planului
4 fragmentrii habitatelor de 0 propus nu va determina
interes comunitar fragmentarea habitatelor de
interes comunitar.
Durata sau persistena 3-4 luni/an -1 PUZ reglementeaza un teren
5 perturbrii speciilor de care este situat ntr-o zon
interes comunitar antropizat, habitatul prezent
pe suprafaa propus nu este
favorabil majoritii speciilor
citate n formularul standard
Natura 2000
Avnd n vedere
caracteristicile habitatului de
pe terenul reglementat si
constatarile din perioada de
studiu din teren se consider
c nu vor fi afectate
suprafee utilizate de aceast
pentru satisfacerea
necesitilor ecologice situate
n aria de protecie special
avifaunistic ROSPA0040.
Implementarea planului va
avea un impact potenial
negativ nesemnificativ asupra
habitatelor utilizate de
acesate specii pentru
procurarea hranei n aria de
protecie special
avifaunistic.
Implementarea planului nu va
avea impact asupra speciilor
care constituie obiective de
protecie pentru ROSCI 0012.,
acestea nefiind identificate.
Terenul reglementat 301,25 ha 0 Suprafaa perimetrului este
6 cuprins n ROSCI0012
Bratul Macin i n ROSPA
0040 Dunarea Veche-Bratul
Macin.
Schimbri n densitatea - Am considerat impactul
7 populaiilor 0 potenial ca fiind
127
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
nesemnificativ deoarece au
fost identificate un numar
scazut de specii de pasari n
habitatele din zon analizata,
zona fiind deja antropizata
accentuat.
Reducerea numrului Numrul exemplarelor
8 exemplarelor speciilor de 0% 0 speciilor de de interes
interes comunitar comunitar nu va scdea.
9 Perioada de timp Populatiile de pasari nu vor fi

necesar pentru refacerea afectate,obiectivele planului
populaiilor speciilor - 0 fiind situate in zona terenului
afectate de implementarea agricol
planului
10 Perioada de timp Reglementarea planului nu
necesar pentru refacerea 0 0 afecteaz habitate de interes
habitatelor afectate de comunitar astfel nct nu este
implementarea planului necesar estimarea unei
perioade pentru refacerea
acestora.
11 Modificri ale dinamicii Nu este cazul 0 Reglementarea planului nu
relaiilor care definesc determin modificri ale
structura i/sau funcia relaiilor care definesc
ANPIC (arie naturala structura siturilor nnatura
protejata de inters 2000.
comunitar)
12 Modificarea altor factori Nu este cazul.
(resurse naturale) care
determin meninerea 0% 0
strii favorabile de
conservare a ANPIC
TOTAL -1 impact negativ nesemnificativ
b) IMPACTUL INDIRECT
Identificarea i evaluarea impactului indirect planului propus asupra speciilor prioritare de
interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin
Cod
specie
A029 Ardea purpurea Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
starc rosu impact indirect deoarece aceasta a fost identificata in efective
reduse,de de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului.
reprezint un habitat favorabil pentru strc rou, aceasta specie
acvatica prefera luciul apei si malurile lacului.
A060 Aythya nyroca Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are un impact
raa roie indirect deoarece aceasta a fost identificata in zona reglementata
in efective mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In partea de vest,
nord-vest in dreptul zonei de promenada V2a, bungawouri L2.
128
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
- egreta mic impact indirect deoarece aceasta a fost identificata in efective
relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe malul
lacului.
minutus strc impact indirect deoarece aceasta a fost identificata in zona
malurile lacului
pugnax - btu impact indirect deoarece aceasta a fost observat n zona
mocirloase.
himantopus - impact indirect deoarece aceasta a fost observat in zona
fluierar de impact indirect deoarece aceasta a fost observat in zona
hybridus impact indirect deoarece aceasta a fost observat n efective mici,
chirighia cu n zbor, 26 exemplare.
garrulus impact indirect deoarece aceasta a fost observat n efective mici
dumbrveanc in zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe vegetatiei
arboricola de pe malul lacului si pe stalpii de electricitate
129
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
sfrncioc impact indirect deoarece aceasta a fost observat n efective mici.
rosiatic In amplasament a fost observat in zbor si pe vegetatie (tufaris pe
pe malul lacului) 2 exemplare.
3.2.1. Identificarea i evaluarea impactului indirect prin planul propus asupra

habitatelor i speciilor prioritare de interes conservativ din ROSCI0012 Bratul
Macin.
cmpie, pn la cele montane, nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu
3260 cu vegetaie din Littorelletea este prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
uniflorae si/sau lsoeto- vecintatea acestuia.
Nanojuncetea
inalte higrofile de la nivelul nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu
campiilor, pana la cel montan este prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
si alpin vecintatea acestuia.
dubii nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu
este prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu
(Alopecurus pratensis nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu
Sanguisorba officinalis) este prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
cu vegetatie bentonica de nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu
specii de Chara este prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
vegetaie de Chenopodion nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu
rubri si Bidention este prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
Populus alba nici un fel de impact indirect deoarece acesta nu

Spermophilus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1335
citellus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1355 Lutra lutra
acestuia.
130
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

Bombina impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1188
bombina prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
acestuia.
Triturus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1993
dobrogicus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
1219 Testudo graeca
acestuia.

acestuia.
acestuia.
acestuia.
acestuia.
schraetzer impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
fossilis impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
cultratus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
sericeus amarus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
131
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
aurata impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
acestuia.

Quadrifolia impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.

ssp. ruthenicus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
zygioides impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
Evaluarea semnificaiei impactului indirect

Nr. Indicatori cheie pentru Cuanti- Nivel Justificarea nivelului de
crt. evaluarea semnificaiei ficare impact impact acordat
impactului
Procentul din 0% 0 Planul reglementat nu va avea
1 suprafaa habitatului impact indirect asupra habitatelor
de importan importan comunitar din
comunitar care va fi ROSCI0012 Dunarea Veche-Bratul
pierdut Macin i ROSPA0040 Bratul Macin
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului nu vor fi
pierdut din suprafeele - 2,94 % din S pierdute habitate folosite pentru
2 habitatelor folosite sitului 0 necesitile de hran, odihn i
pentru necesitile de - 37,08 % din reproducere ale speciilor de interes
hran, odihn i S clasei de comunitar care constituie obiectivele
reproducere ale habitate de conservare ale celor dou arii
speciilor de interes culturi (teren naturale protejate, pentru ca speciile
comunitar arabil). identificate prefera zonele de pe
malul lacului.
ROSPA 0040 Prin EA se propune pastrarea unei
- 1,605% din fasii de 100 m de la malul lacului
S sitului catre obiectivele PUZ pe toata
- 4,72 % din S lungimea lacului, cu pastrarea
clasei de vegetatiei de stuf si arbusti
habitate
culturi (teren
arabil).
3 Fragmentarea Nu este cazul habitatele de interes

132
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
habitatelor de interes 0% 0 comunitar nu vor fi fragmentate de
comunitar PUZ-ul reglementat.
Durata sau persistena 3-4luni/an Perturbrile determinate de prezena
4 perturbrii speciilor de -1 utilajelor, mijloacelor de transport si
interes comunitar a turistilor terenul reglementat de
PUZ sunt produse periodic (nu
permanent) i persist pn la
desfiinarea amenajarii turistice.
Deranjul va fi minim deoarece se va
produce ntr-o zon deja supus
presiunilor antropice.
Terenul reglementat 301,25 ha 0 Suprafaa perimetrului este
6 cuprins n ROSCI 0012 i ROSPA
0040.
Schimbri n necuantificabil 0 Obiectivele planului va produce, n
7 densitatea populaiilor mod indirect, prin prezena utilajelor
pe suprafeele ale ariei naturale
protejate un deranj care se
manifest, n special pentru speciilor
de psri prin modificri ale
distribuiei n zon.
Reducerea numrului Prezena utilajelor n zon i traficul
8 exemplarelor speciilor necuantificabil 0 determinat de obiectivele
de interes comunitar reglementate prin PUZ nu pot
genera accidente care s aib ca
efect uciderea sau rnirea
exemplarelor speciilor de interes
comunitar.
Perioada de timp Prin implementarea planului nu vor fi
necesar pentru afectate speciile de interes
refacerea populaiilor 0 0 comunitar care constituie obiectivele
9 speciilor afectate de de conservare ale celor dou arii
implementarea naturale protejate, pentru ca speciile
planului identificate prefera zonele de pe
malul lacului.
Prin EA se propune pastrarea unei
fasii de 100 m de la malul lacului
catre obiectivele PUZ pe toata
lungimea lacului, cu pastrarea
vegetatiei de stuf si arbusti
Perioada de timp Implementarea planului nu va afecta
10 necesar pentru habitate de interes comunitar din
refacerea habitatelor 0 0 ROSCI 0012 i ROSPA 0040..
afectate de
implementarea
planului
Modificri ale Nu vor fi modificari ale relatiilor
dinamicii relaiilor care 0 0 trofice sau de alta natura in structura
definesc structura biocenozelor ce compun aria
11 i/sau funcia ANPIC protejata
12 Modificarea altor Implementarea PUZ nu va atrage
factori (resurse 0% 0 modificri ale factorilor care
naturale) care determin meninerea strii de
determin meninerea conservare a siturilor Natura 2000.
strii favorabile de n perioada de funcionare impactul
conservare a ANPIC asupra aririilor naturale protejate va
133
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
fi unul pozitiv, prin apariia n zon a
unui habitat care poate fi utilizat
pentru satisfacerea necesitilor
ecologice de ctre multe dintre
speciile ce constituie obiective de
conservare ale ROSCI 0012 i
ROSPA 0040.
TOTAL -1 IMPACT NEGATIV
NESEMNIFICATIV
c) IMPACTUL PE TERMEN SCURT.

Identificarea i evaluarea impactului pe termen scurt planului propus asupra speciilor
prioritare de interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin:
Cod
specie
starc rosu impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost identificata in
efective reduse, de de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe malul
lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu
A060 Aythya nyroca Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are un impact pe
raa roie termen scurt deoarece aceasta a fost identificata in zona
reglementata in efective mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In
partea de vest, nord-vest in dreptul zonei de promenada V2a,
bungawouri L2.
- egreta mic impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost identificata in
efective relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe
malul lacului.
minutus strc impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost identificata in
pitic zona reglementata in efective reduse,de de 6 exemplare, att n
zbor, ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona reglementata
prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat
favorabil pentru strc pitic aceasta specie acvatica prefera
stufarisul de pe malurile lacului
pugnax - btu impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n zona
mocirloase.
134
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
himantopus - impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat in zona
fluierar de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat in zona
hybridus impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n
chirighia cu efective mici, n zbor, 26 exemplare.
garrulus impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n
dumbrveanc efective mici in zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe
electricitate
sfrncioc impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n
rosiatic efective mici. In amplasament a fost observat in zbor si pe
vegetatie (tufaris pe pe malul lacului) 2 exemplare.
Identificarea i evaluarea impactului pe termen scurt planului propus asupra habitatelor i

speciilor prioritare de interes conservativ din ROSCI0012 Bratul Macin.

cmpie, pn la cele montane, nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
3260 cu vegetaie din Littorelletea acesta nu este prezent pe amplasamentul
uniflorae si/sau lsoeto- reglementat i nici n vecintatea acestuia.
Nanojuncetea
inalte higrofile de la nivelul nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
campiilor, pana la cel montan acesta nu este prezent pe amplasamentul
si alpin reglementat i nici n vecintatea acestuia.
dubii nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
acesta nu este prezent pe amplasamentul
reglementat i nici n vecintatea acestuia.
nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
135
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
(Alopecurus pratensis nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
Sanguisorba officinalis) acesta nu este prezent pe amplasamentul
cu vegetatie bentonica de nici un fel de impact dir pe termen scurt ect
specii de Chara deoarece acesta nu este prezent pe amplasamentul
vegetaie de Chenopodion nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
rubri si Bidention acesta nu este prezent pe amplasamentul
Populus alba nici un fel de impact pe termen scurt deoarece

Spermophilus impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1335
citellus fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1355 Lutra lutra
fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
Bombina impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1188
bombina fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
acestuia.
Triturus impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1993
dobrogicus fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
1219 Testudo graeca
acestuia.

1130 Aspius aspius Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un f el de
acestuia.
136
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
acestuia.
acestuia.
acestuia.
schraetzer impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
fossilis impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
cultratus impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
sericeus amarus impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
aurata impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
acestuia.

Quadrifolia impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.

ssp. ruthenicus impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
zygioides impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
Evaluarea semnificaiei impactului pe termen scurt
137
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Procentul din suprafaa 0% 0 Implementarea planului nu va
1 habitatului de importan afecta habitatele de
comunitar care va fi importan comunitar de la
pierdut nivelul ROSCI0012 Bratul
Macin si ROSPA 0040
Dunarea Veche Bratul
Macin.
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului
pierdut din suprafeele - 2,94 % din S nu vor fi pierdute habitate
2 habitatelor folosite pentru sitului 0 folosite pentru necesitile de
necesitile de hran, - 37,08 % din S hran, odihn i reproducere
odihn i reproducere ale clasei de ale speciilor de interes
speciilor de interes habitate culturi comunitar care constituie
comunitar (teren arabil). obiectivele de conservare ale
celor dou arii naturale
ROSPA 0040 protejate, pentru ca speciile
- 1,605% din S identificate prefera zonele de
sitului pe malul lacului.
- 4,72 % din S Prin EA se propune pastrarea
clasei de unei fasii de 100 m de la
habitate culturi malul lacului catre obiectivele
(teren arabil). PUZ pe toata lungimea
lacului, cu pastrarea
vegetatiei de stuf si arbusti.
Fragmentarea habitatelor Exploatarea agregatelor
3 de interes comunitar 0% 0 minerale nu va determina
fragmentarea habitatelor de
importan comunitar din
zon.
Durata sau persistena Nu este cazul
4 fragmentrii habitatelor de 0 0 implementarea planului
interes comunitar propus nu va determina
interes comunitar.
Durata sau persistena Pe durata Pe termen scurt planul nu va
5 perturbrii speciilor de constructiei -1 determina perturbarea
interes comunitar speciilor pe durata
constructiilor.
Amplasamentul planului - 0 Suprafaa perimetrului
6 reglementat este cuprins n
ROSCI 01012 i n ROSPA
0040.
Schimbri n densitatea - Implementarea planului va
7 populaiilor 0 ocupa o suprafata redusa din
cadrul ROSPA0040, arie
protejat care a fost declarat
pentru protecia a 41 specii de
psri. Terenul reglementat
prin PUZ este situat n sit,
ntr-o zon antropizat,
habitatul prezent pe suprafa
propus nu este favorabil
majoritii speciilor citate n
138
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
formularul standard Natura
2000.
Planul nu va aduce schimbari
asupra densitatii populatiilor
de pasari din aria de protecie
special avifaunistic ROSPA
0040 Dunarea Veche-Bratul
Macin. Implementarea
planului propus nu va avea un
impact potenial negativ
nesemnificativ asupra
habitatelor utilizate de
acesate specii pentru
procurarea hranei n
vecintatea ariei de protecie
special avifaunistic.
Reglementarea planului nu va
avea impact asupra speciilor
care constituie obiective de
protecie pentru ROSCI 0012.
Reducerea numrului Avand in vedere faptul ca in
exemplarelor speciilor de 0% 0 perioada de studiu in teren, a
8 interes comunitar fost identificat un numar redus
din speciile de pasari
enumerate in Anexa 1
rezulta ca numrul
exemplarelor speciilor de de
interes comunitar nu va
scdea.
9 Perioada de timp Populatiile de pasari nu vor fi
necesar pentru refacerea afectate
populaiilor speciilor - 0
afectate de implementarea
planului
10 Perioada de timp Reglementarea planului nu
necesar pentru refacerea 0 0 afecteaz habitate de interes
habitatelor afectate de comunitar astfel nct nu este
implementarea necesar estimarea unei
obiectivelor planului perioade pentru refacerea
acestora.
11 Modificri ale dinamicii Nu este cazul 0 Implementarea planului nu
structura i/sau funcia relaiilor care definesc
ANPIC structura siturilor nnatura
2000.
strii favorabile de
conservare a ANPIC
NESEMNIFICATIV
d) EVALUAREA IMPACTULUI PE TERMEN LUNG
139
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Identificarea i evaluarea impactului pe termen lung planului propus asupra speciilor
prioritare de interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin
Cod
specie
starc rosu impact pe termen lung deoarece aceasta a fost identificata in
efective reduse,de de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe malul
lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu
A060 Aythya nyroca Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are un impact pe
raa roie termen lung deoarece aceasta a fost identificata in zona
reglementata in efective mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In
partea de vest, nord-vest in dreptul zonei de promenada V2a,
bungawouri L2.
- egreta mic impact pe termen lung deoarece aceasta a fost identificata in
efective relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe
malul lacului.
minutus strc impact pe termen lung deoarece aceasta a fost identificata in
pitic zona reglementata in efective reduse,de de 6 exemplare, att n
zbor, ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona reglementata
favorabil pentru strc pitic aceasta specie acvatica prefera
stufarisul de pe malurile lacului
pugnax - btu impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n zona
mocirloase.
himantopus - impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat in zona
fluierar de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat in zona
140
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
hybridus impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n
chirighia cu efective mici, n zbor, 26 exemplare.
garrulus impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n
dumbrveanc efective mici in zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe
electricitate
sfrncioc impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n
rosiatic efective mici. In amplasament a fost observat in zbor si pe
vegetatie (tufaris pe pe malul lacului) 2 exemplare.
Identificarea i evaluarea impactului pe termen lung planului propus asupra habitatelor i

speciilor prioritare de interes conservativ din ROSCI0012 Bratul Macin:
cmpie, pn la cele montane, nici un fel de impact pe termen lung deoarece
3260 cu vegetaie din Littorelletea acesta nu este prezent pe amplasamentul
uniflorae si/sau lsoeto- reglementat i nici n vecintatea acestuia.
Nanojuncetea
inalte higrofile de la nivelul nici un fel de impact pe termen lung deoarece
campiilor, pana la cel montan acesta nu este prezent pe amplasamentul
si alpin reglementat i nici n vecintatea acestuia.
dubii nici un fel de impact pe termen lung deoarece
nici un fel de impact pe termen lung deoarece
(Alopecurus pratensis nici un fel de impact pe termen lung deoarece
Sanguisorba officinalis) acesta nu este prezent pe amplasamentul
cu vegetatie bentonica de nici un fel de impact pe termen lung deoarece
specii de Chara acesta nu este prezent pe amplasamentul
vegetaie de Chenopodion nici un fel de impact pe termen lung deoarece
rubri si Bidention acesta nu este prezent pe amplasamentul
Populus alba nici un fel de impact pe termen lung deoarece
141
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

Spermophilus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1335
citellus fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1355 Lutra lutra
acestuia.
Bombina impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1188
bombina fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
acestuia.
Triturus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1993
dobrogicus fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
1219 Testudo graeca
acestuia.

acestuia.
acestuia.
acestuia.
acestuia.
schraetzer impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
fossilis impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
142
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
acestuia.
cultratus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
sericeus amarus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
aurata impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
acestuia.

Quadrifolia impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.

ssp. ruthenicus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
zygioides impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
Evaluarea semnificaiei impactului pe termen lung

Procentul din suprafaa 0% 0 Nu exist suprafee ocupate
1 habitatului de importan de habitate de interes
comunitar care va fi comunitar care vor fi afectate
pierdut de plan.
Procentul care va fi ROSCI 00012 0 Reglementarea obiectivelor
2 pierdut din suprafeele - 2,94 % din S planului PUZ Zona de
habitatelor folosite pentru sitului agrement Lacul Blasova, jud
necesitile de hran, - 37,08 % din S Braila nu va afecta suprafee
odihn i reproducere ale clasei de care prezint habitate utilizate
speciilor de interes habitate culturi pentru necesiti de hran,
comunitar (teren arabil). odihn i reproducere ale
speciilor de interes comunitar.
ROSPA 0040
- 1,605% din S
143
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
sitului
- 4,72 % din S
clasei de
habitate culturi
(teren arabil)
3 Fragmentarea habitatelor Nu este cazul implementarea
de interes comunitar 0% 0 PUZ propus nu va determina
interes comunitar.
Durata sau persistena Nu este cazul implementarea
4 fragmentrii habitatelor 0 0 PUZ propus nu va determina
de interes comunitar fragmentarea habitatelor de
interes comunitar astfel nct
nu este necesar estimarea
duratei sau persistenei.
Durata sau persistena Dup implementarea
5 perturbrii speciilor de 0 0 obiectivelor PUZ, , nu va
interes comunitar exista nici un impact pe
termen lung asupra speciilor
de importan comunitar din
ROSCI 0012 i ROSPA 0040.
6 Amplasamentul planului - 0 Suprafaa perimetrului este
(distana fa de ANPIC) cuprins n ROSCI 0012 i in
afara ariei ROSPA 0040
Schimbri n densitatea Functiunile propuse prin PUZ
7 populaiilor 0% 0 nu vor determina, pe termen
lung, modificri ale densitii
populaiilor speciilor de interes
comunitar.
Reducerea numrului Functiunile propuse prin PUZ
8 exemplarelor speciilor de 0% 0 nu vor determina, pe termen
interes comunitar lung, reducerea numrului
exemplarelor speciilor de
interes comunitar.
Perioada de timp Nu este cazul.
necesar pentru
9 refacerea populaiilor - 0
speciilor afectate de
implementarea
obiectivelor planului
Perioada de timp Nu este cazul.
10 necesar pentru 0 0
refacerea habitatelor
afectate de
implementarea planului
Modificri ale dinamicii Implementarea planului nu
11 structura i/sau funcia 0 0 dinamicii relaiilor care
ANPIC definesc structura i funcia
ANPIC.
Efectele implementarii planului
sunt localizate pe
amplasament i n imediata
vecintate.
144
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
strii favorabile de
conservare a ANPIC
TOTAL 0 IMPACT NEUTRU
e) EVALUAREA IMPACTULUI DIN FAZA DE CONSTRUCIE, DE OPERARE I DE

DEZAFECTARE
Identificarea i evaluarea impactului din faza de construcie, de operare i de dezafectare a
planului propus asupra speciilor prioritare de interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea
Veche-Bratul Macin:

Cod
specie
starc rosu impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
deoarece aceasta a fost identificata in efective reduse,de de 3
exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului. Zona reglementata
favorabil pentru strc rou, aceasta specie acvatica prefera luciul
apei si malurile lacului.
A060 Aythya nyroca Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are un impact din
raa roie faza de construcie, de operare i de dezafectare deoarece
aceasta a fost identificata in zona reglementata in efective mici,de
6 exemplare, pe luciul apei. In partea de vest, nord-vest in dreptul
zonei de promenada V2a, bungawouri L2.
- egreta mic impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
deoarece aceasta a fost identificata in efective relativ mici,de 12-
14 exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului.
minutus strc impact direct deoarece aceasta a fost identificata in zona
malurile lacului
pugnax - btu impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
deoarece aceasta a fost observat n zona reglementata in
efective mici, pe malul lacului, in zonele mocirloase.
145
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
himantopus - impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
piciorong deoarece aceasta a fost observat in zona reglementata n
efective mici, n zbor i pe sol. Este prezent n numr variabil de
perechi de la un an la altul, cu o repartiie neregulat, au fost
observate 5 exemplare.
fluierar de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
mlatin deoarece aceasta a fost observat in zona reglementata n
efective mici,aproximativ 3 exemplare, pe malul lacului in cautarea
hranei.
hybridus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
chirighia cu deoarece aceasta a fost observat n efective mici, n zbor, 26
obraji albi exemplare.
garrulus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
dumbrveanc deoarece aceasta a fost observat n efective mici in zona
reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe vegetatiei arboricola de pe
malul lacului si pe stalpii de electricitate
sfrncioc impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
rosiatic deoarece aceasta a fost observat n efective mici. In
amplasament a fost observat in zbor si pe vegetatie (tufaris pe pe
malul lacului) 2 exemplare.
Identificarea i evaluarea impactului din faza de construcie, de operare i de dezafectare

a planului propus asupra habitatelor i speciilor prioritare de interes conservativ din
ROSCI0012 Bratul Macin:
cmpie, pn la cele montane, nici un fel de impact din faza de construcie, de
3260 cu vegetaie din Littorelletea operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
uniflorae si/sau lsoeto- prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
Nanojuncetea vecintatea acestuia.
inalte higrofile de la nivelul nici un fel de impact din faza de construcie, de
campiilor, pana la cel montan operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
si alpin prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
dubii nici un fel de impact din faza de construcie, de
operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
146
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
nici un fel de impact din faza de construcie, de
(Alopecurus pratensis nici un fel de impact din faza de construcie, de
Sanguisorba officinalis) operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
cu vegetatie bentonica de nici un fel de impact direct deoarece acesta nu este
specii de Chara prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
vegetaie de Chenopodion nici un fel de impact din faza de construcie, de
rubri si Bidention operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
Populus alba nici un fel de impact din faza de construcie, de

Spermophilus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1335
citellus deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe
amplasamentul reglementat i nici n vecintatea acestuia.
impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1355 Lutra lutra
deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe

Bombina impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1188
bombina deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe
Triturus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1993
dobrogicus deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe
1219 Testudo graeca impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
147
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------

schraetzer impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
fossilis impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
cultratus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
sericeus amarus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
aurata impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare

Quadrifolia impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare

148
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
P Echinops ritro Asupra acestei specii importante planul propus nu are nici un
ssp. ruthenicus fel de impact din faza de construcie, de operare i de
dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
P Thymus Asupra acestei specii importante planul propus nu are nici un
zygioides fel de impact din faza de construcie, de operare i de
dezafectare deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
Evaluarea semnificaiei impactului din faza de construcie, de operare i de dezafectare

Nr. Indicatori cheie pentru Cuanti- Nivel Justificarea nivelului de
crt. evaluarea semnificaiei ficare impact impact acordat
impactului
Procentul din 0% 0 Implementarea obiectivelor planului
1 suprafaa habitatului nu va avea impact indirect asupra
de importan habitatelor importan comunitar
comunitar care va fi din ROSCI 0012 i ROSPA 0040.
pierdut
Procentul care va fi ROSCI 00012
pierdut din suprafeele - 2,94 % din S Prin reglementarea PUZ nu vor fi
2 habitatelor folosite sitului pierdute habitate comunitare folosite
pentru necesitile de - 37,08 % din pentru necesitile de hran, odihn
hran, odihn i S clasei de i reproducere ale speciilor de
reproducere ale habitate 0 interes comunitar.
speciilor de interes culturi (teren
comunitar arabil).
ROSPA 0040
- 1,605% din
S sitului
- 4,72 % din S
clasei de
habitate
culturi (teren
arabil)
3 Fragmentarea Nu este cazul habitatele de interes
habitatelor de interes 0% 0 comunitar nu vor fi fragmentate de
comunitar implementarea planului.
Durata sau persistena 3-4 luni/an PUZ reglementeaza un teren care
4 perturbrii speciilor de -1 este situat ntr-o zon antropizat,
interes comunitar habitatul prezent pe suprafaa
propus nu este favorabil majoritii
speciilor citate n formularul
standard Natura 2000.
Planul nu va aduce schimbari
asupra densitatii populatiilor de
pasari din aria de protecie special
avifaunistic ROSPA 0040 Dunarea
Veche-Bratul Macin. Implementarea
planului va avea un impact potenial
negativ nesemnificativ asupra
habitatelor utilizate de acesate
149
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
specii pentru procurarea hranei n
aria de protecie special
avifaunistic.
Implementarea planului nu va avea
impact asupra speciilor care
constituie obiective de protecie
pentru ROSCI 0012.
Amplasamentul 0 0 Suprafaa perimetrului este
6 planului (distana fa cuprins n ROSCI 0012 i ROSPA
de ANPIC) 0040
Schimbri n necuantificabil 0 Planul va conduce n mod indirect in
7 densitatea populaiilor faza de implementare a proiectelor,
prin prezena utilajelor pe
suprafeele ale ariei naturale
protejate, un deranj care se
manifest, n special pentru speciilor
de psri prin modificri ale
distribuiei n zon.
Reducerea numrului Functiunea obiectivelor
8 exemplarelor speciilor necuantificabil 0 reglementate prin PUZ nu pot
de interes comunitar genera accidente care s aib ca
efect uciderea sau rnirea
exemplarelor speciilor de interes
comunitar.
Perioada de timp Dup finalizarea nchiderea
necesar pentru obiectivelor planului suprafaa va fi
refacerea populaiilor 30 zile 0 utilizat de speciile din zon.
9 speciilor afectate de
implementarea
planului
Perioada de timp Reglementarea PUZ nu va afecta
10 necesar pentru habitate de interes comunitar din
refacerea habitatelor 0 0 ROSCI 0012 si ROSCI 0040 Lunca
afectate de Siretului Inferior.
implementarea
obiectivelor planului
Modificri ale Nu vor fi modificari ale relatiilor
dinamicii relaiilor care 0 trofice sau de alta natura in structura
definesc structura 0 biocenozelor ce compun aria
11 i/sau funcia ANPIC protejata
12 Modificarea altor Planul reglementat nu va atrage
factori (resurse 0% modificri ale factorilor care
naturale) care 0 determin meninerea strii de
determin meninerea conservare a siturilor Natura 2000.
strii favorabile de n perioada de funcionare-
conservare a ANPIC implementare obiective PUZ, se va
analiza impactul pe procedurile
parcurse individual pentru fiecare
proiect fiind analizat si efectul
cumulat al acestora asupra aririilor
naturale protejate ROSCI 0012 i
ROSPA 0040.
NESEMNIFICATIV
150
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Evalurea impactului in faza de executie
Pentru speciile de psri de interes comunitar (specii aparinnd Ariei de protecie special
avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin), a fost identificat un impact negativ
nesemnificativ, pe termen scurt i care poate apare si mentine doar pe perioada fazei de
execuie a planului datorat lucrarilor de construire si organizare de santier.
Speciile de psri de interes comunitar pot fi deranjate n principal de funcionarea mainilor
i utilajele de antier (zgomot, vibraii, emisii de pulberi n aer etc.). Majoritatea acestora sunt
specii acvatice( chirighite, fluierari), distanta de deranj a carora variaza intre: 100 -120 m
pentru starci, egrete; 160-200 m pentru chirighite, limicole (fluierari, batausi, piciorongi).
Cea mai frecventata zona de catre pasari este cea din nord, nord-estul si estul planului unde
se propune a se realiza:
Nord: parc promenada (V2a), zona cazare vile (L1), zona bungalowori (L2);
Nord-est: parc (V3b), padure (Vp1);
Est: mal amenajat (V2a),
pentru care propunem respectarea unei distante minime de deranj a pasarilor de cca 100 m
de la malul lacului fat de obiective construite, exceptie facand padurea.
In ceeea ce priveste sectorul sud, sud-vest si sud-est, unde sunt propuse cele mai multe
dezvoltari de obiective ale planului:
Sud-vest :sport agrement V4, complex sportiv M3, padure VP1, baza sportiva M2, spot
agrement specializat Vsc;
Sud: parc promenada V2, camping L3, plaja amenajata ponton lemn;
Sud-est: parc acvatic, administrare M1, picnic V3a,
mentionam ca acest sector este cel mai puin frecventat ca habitat de hrnire de ctre
speciile de psri de interes comunitar (in special acvatice), fapt pentru care deranjul
psrilor este minim. La fel, se propune reducerea impactului asupra pasarilor prin pastrare a
distantei de 100 m de la malul lacului si pana la constructiile ce urmeaza a fi realizate.
Nu se vor inregistra pierderi de habitate de hrnire sau reproducere pentru speciile de psri
de interes comunitar, deoarece vegetatia de pe malul lacului (stufaris,papuris,vegetatie
arbustiva) va ramane intacta, apreciind astfel un impact negativ nesemnificativ n faza de
execuie.
Avand in vedere ca in zona reglemntata de plan nu au fost identificate habitate de interes
comunitar (apartinnd Sitului de important comunitar ROSCI0012 Bratul Macin) apreciem
un impact nesemnificativ, pe perioada fazei de executie.
n faza de operare a obiectivelor planului

Avand in vedere ca suprafata ce se reglementeaza prin plan in marea ei majoritate este teren
agricol si ca s-a propus pastrarea unei distante de protectie de 100 metri in jurul si de -a
lungul malului lacului, fapt ce va permite pastrarea vegetatiei existente de-a lungul malului
lacului, consideram ca nu va exista un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pasari
de interes comunitar, specii apartinand Ariei de protectie special avifaunistica ROSPA0040
Dunarea Veche-Bratul Macin, precum nici a habitatelor de interes comunitar din situl ROSCI
0012 Bratul Macin.
Activittile ce se vor desfsura nu vor afecta speciile sau habitatele de interes comunitar.
Habitatele de interes national enumerate, respectiv:

- R5309 Comunitti danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus
lacustris,
- R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia,
- R8702 Comuniti antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans si
Centaurea calcitrapa,
- R8704 Comunit si antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne,
Sclerochloa dura si Plantago major,
nu vor fi supuse unui impact negativ care sa se reflecte in compozitia si structura floristica a
acestora si apreciem ca vor continua sa se dezvolte fenotipic normal fara a fi periclitata
cresterea si dezvoltarea fitotaxonilor componenti in urma implementarii planului.
151
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
n faza de dezafectare
n cazul n care obiectivul realizat prin PUZ Zona de agrement Lacul Blasova va fi scos din
funciune, pentru dezafectarea lui se vor parcurge urmtoarele etape standard:
- dezinstalarea i dezasamblarea echipamentelor existente;
- demolarea cldirilor.
Se vor urma toate procedurile legale, astfel nct terenul pe care s-a aflat investiia s poat fi
readus la o stare apropiat de cea iniial, de dinainte de nceprea implementrii planului n zon.
f) IMPACTUL REZIDUAL
Evaluarea impactului rezidual.
Pe baza analizei efectuate asupra relaiilor dintre implementarea planului i ariile de interes
comunitar din zona lacului Blasova (ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin i ROSCI0012
Bratul Macin; vezi subcapitolul 2.2.1 Relaia planului cu Reeaua Natura 2000, putem
spune c prin respectarea legislaiei de mediu n vigoare, precum i prin implementarea
recomandrilor efectuate pentru prevenirea sau reducerea impactului, nu va exista nici un
impact rezidual.
Evaluarea semnificaiei impactului rezidual

Nr. Indicatori cheie pentru Cuanti- Nivel Justificarea nivelului
crt. evaluarea semnificaiei ficare impact de impact acordat
impactului
Procentul din 0% 0 Habitatele de interes comunitar
1 suprafaa habitatului de la nivelul ariilor naturale
de importan protejate nu vor fi afectate de
comunitar care va fi implementarea Planului.
pierdut
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului nu
2 pierdut din suprafeele - 2,94 % din S vor fi pierdute habitate folosite
habitatelor folosite sitului 0 pentru necesitile de hran,
pentru necesitile de - 37,08 % din odihn i reproducere ale
hran, odihn i S clasei de speciilor de interes comunitar
reproducere ale habitate care constituie obiectivele de
speciilor de interes culturi (teren conservare ale celor dou arii
comunitar arabil). naturale protejate, pentru ca
speciile identificate prefera
ROSPA 0040 zonele de pe malul lacului.
- 1,605% din Prin EA se propune pastrarea
S sitului unei fasii de 100 m de la malul
- 4,72 % din S lacului catre obiectivele PUZ pe
clasei de toata lungimea lacului, cu
habitate pastrarea vegetatiei de stuf si
culturi (teren arbusti.
arabil).
Fragmentarea Implementarea planului nu
3 habitatelor de interes 0% 0 produce fragmentarea habitatelor
comunitar de importan comunitar.
Durata sau persistena Nu este cazul implementarea
4 fragmentrii 0 0 reglementarea planului nu va
habitatelor de interes determina fragmentarea
comunitar habitatelor de interes comunitar.
Durata sau persistena Activitatea nu este permanenta
5 perturbrii speciilor de 3-4 luni/an -1 (8 ore pe zi) si nu se desfasoara
interes comunitar pe tot parcursul anului.
Amplasamentul - 0 Suprafaa perimetrului este
6 planului (distana fa cuprins n ROSCI 0012 si in
de ANPIC) ROSPA 0040 Lunca Siretului
152
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Inferior.
Schimbri n necuantificabil 0 Planul nu va produce modificri
7 densitatea populaiilor temporare ale distribuiei
populaiilor speciilor de psri
care utilizeaz habitatele din
zon.
Reducerea numrului - Numrul exemplarelor speciilor
8 exemplarelor speciilor 0 de interes comunitar nu va
de interes comunitar scdea deoarece au condiii
similare de habitat n zona
propus pentru reglementarea
planului - n vecinatatea PUZ
exist suprafee ntinse care
prezint aceleai caracteristici de
biotop.
Perioada de timp Numrul exemplarelor speciilor
necesar pentru de interes comunitar nu se va
refacerea populaiilor - 0 reduce astfel nct nu este
9 speciilor afectate de necesar estimarea unei
implementarea perioade de timp pentru
planului refacerea populaiilor.
Perioada de timp Impactul rezidual va fi analizat
necesar pentru pentru realizarea fiecarui obiectiv
10 refacerea habitatelor 0 in faza EIA.
afectate de
implementarea
obiectivelor
reglmentate prin PUZ
Modificri ale Nu exist impact rezidual asupra
dinamicii relaiilor care factorilor care definesc structura
11 definesc structura 0 0 i funcia ANPIC.
i/sau funcia ANPIC
12 Modificarea altor Nu au loc modificri ale
factori (resurse resurselor naturale care sa
naturale) care 0% 0 modifice starea favorabil de
determin meninerea conservare a ROSCI 0012
strii favorabile de
conservare a ANPIC
NESEMNIFICATIV
g) IMPACTUL CUMULATIV
In apropierea zonei PUZ Zona de agrement Lacul Blasova exista in procedura de mediu
privind obtinerea avizului de mediu Planul urbanistic zonal Zona de agrement LACUL
ZATON
Planul urbanistic zonal Zona de agrement LACUL ZATON are ca scop reglementarea
urbanistica a teritoriului in suprafata de 353,48 ha (zona de studiu = 1.443,00 ha) in vederea
inserarii unui pol de dezvoltare turistica cu specific de agrement, prin valorificarea
potentialului natural al Lacului Zaton, stimuland astfel dezvoltarea socio- economica a zonei
de sud-est a Judetului Braila si promovand calitatile remarcabile ale peisajului natural,
antropic si cultural aferente zonei
Consiliul Judeean Brila a emis Certificatul de urbanism nr. 37 din 08.02.2013 n
scopul realizrii Planului urbanistic zonal Zona de agrement LACUL ZATON, ca urmare
a cererii adresate de Consiliul Judeean Brila, pentru terenul situat n extravilanul comunei
Frecatei, n suprafa de 353,48 ha. identificat prin planul de situaie.
153
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Amplasamentul care a generat PUZ Zona de agrement LACUL ZATON se afla in
perimetrul ariei de protectie speciala avifaunistica Dunarea Veche Bratul Macin
ROSPA0040 si in imediata vecinatate a sitului de importanta comunitara Bratul Macin ROSCI
0012.
n eventualitatea apariiei unor noi investiii n zon, analiza impactului cumulativ intr n
sarcina beneficiarilor respectivelor investiii.
6. Obiectivele de protecie a mediului relevante pentru PUZ Zona de agrement Lacul

Blasova
6.1. Obiective de protecie mediului stabilite la nivel naional, comunitar, interna ional
Aderarea Romniei la UE a impus transpunerea n legislatia romneasc a aquis ului
comunitar, implementarea i controlul implementrii legislaiei specifice.
Obiective la nivel local i naional

Planul Naional pentru aderarea Romniei la Uniunea European
In conformitate cu Planul Naional pentru Aderarea Romniei la Uniunea European i a
prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regional, n luna octombrie 1999 a fost
elaborat Planul Naional de Dezvoltare al Romniei, care ulterior a fost revizuit n anul 2000.
Acest document coreleaz i integreaz urmtoarele documente:
- Planul Regional de Dezvoltare;
- Planul Naional pentru Agricultur i Dezvoltare Rural;
- Planul Naional pentru Transport;
- Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului;
- Strategia Naional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.
Din acest punct de vedere, dezvoltarea regional a Romniei va ine seama de

considerentele privind protecia i conservarea mediului. Strategia propus s -a axat pe
urmtoarele domenii importante: mbuntirea calitii apei, reducerea emisiilor n aer (n
special a celor de dioxizi de sulf i azot), reciclarea deeurilor i depozitarea deeurilor
municipale n condiii ecologice
Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului (PNAPM)

Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului (PNAPM) a fost elaborat n anul 1995
(ultima dat fiind revizuit n anul 1999) i a fost actualizat n concordan cu Planul Naional
pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, n scopul furnizrii unui instrument cheie pentru
stabilirea msurilor n cadrul procesului de integrare european, plan ce necesit integrarea
politicilor de mediu n cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultur, transporturi,
amenajarea teritoriului i sntate).
Selectarea, analiza i implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a fcut n concordan
cu urmtoarele criterii:
- domenii majore de activitate;
- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naional);
- perioada de implementare: termen scurt i mediu;
- problemele generale abordate: protecia calitii apelor, protecia calitii aerului i a
atmosferei, protecia calitii solului, conservarea biodiversitii, silvicultura, managementul
deeurilor, planificare urban i transporturi;
- legislaie i reglementri, dezvoltare instituional.
Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor

In anul 2004, n conformitate cu Directiva Cadru privind deeurile nr. 75/442/EEC Ministerul
Mediului i Gospodririi Apelor a elaborat i aprobat prin hotrre de guvern, Strategia
Naional de Gestionare a Deeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea
i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere
ecologic i economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitile de
154
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
gestionare a deeurilor revine generatorilor, n conformitate cu principiul poluatorul pltete
sau, productorilor n conformitate cu principiul responsabilitatea productorului.
Planul Naional de Gestionare a Deeurilor

Acest plan naional a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioada 2003 -
2013 n baza prevederilor legislaiei europene i naionale n domeniu; planul are ca scop
crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic i economic.
Planul cuprinde obiective strategice pe care Romnia trebuie s le ndeplineasc, inte i
msuri pe termen scurt i mediu, n domeniul gestionrii deeurilor, precum i unele aciuni
cu termen pentru anul 2020.
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E;

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor pentru Judeul Brila
Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 2013, cu posibilitatea de
revizuire dupa 5 ani) n baza prevederilor Strategiei Naionale de Gestionare a Deeurilor, a
Planului Naional de Gestionare a Deeurilor, a legislaiei europene i naionale n domeniu i
au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea i implementarea unui sistem
integrat de gestionare a deeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic i
economic. Planul cuprinde obiective, inte i msuri pe termen scurt i medi u, precum i
unele aciuni pentru perioada 2004 - 2013.
Relevana Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu i implementarea legislaiei

de mediu
In Planul de Urbanism Zonal se propun pentru urmtorii ani numeroase obiective care
vizeaz organizarea urbanistic, dezvoltarea activitilor, alimentarea cu energie electric,
infrastructura.
Prin realizarea acestor lucrri se asigura implementarea obiectivelor de mediu stabilite la

nivel naional i local, a prevederilor directivelor U.E. precum i a obligaiilor asumate de
Romnia n capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E.
Referitor la implementarea prevederilor legislaiei naionale i a directivelor comunitare de mediu,

P.U.Z.ul asigur implementarea prevederilor actelor normative mentionate n prezentul raport, i
n mod special a urmtoarelor acte normative:
- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobat prin Legea 265/2006, cu modificarile
i completarile ulterioare;
- H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor;
- Legea apelor 107/1996, cu modificrile i completrile ulterioare;
- HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul
acvatic a apelor uzate, cu modificarile i completarile ulterioare;
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor
- Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul
de viata al populatiei
- Legea nr. 104 privind calitatea aerului inconjurator, actualizata
- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea polurii
mediului.
6.2. Modul de ndeplinire a obiectivelor de protecia mediului

Scopul evalurii de mediu pentru planuri i programe const n determinarea formelor de impact
semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor
PUZ Zona de agrement Lacul Blasova, jud Braila n raport cu un set de obiective pentru protecia
mediului.
Un obiectiv reprezint un angajament a ceea ce se doreste a se obine. Tintele reprezint obiective

mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru msurarea progreselor n
155
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
implementarea aciunilor, deci n realizarea intelor, precum i n final n atingerea obiectivelor se
utilizeaz ndicatori, elemente care permit monitorizarea i cuantificarea rezultatelor unui plan.
La stabilirea obiectivelor, intelor i a indicatorilor s-au luat n considerare, att propunerile PUZ i
aptul c principalul receptor pe care l are n vedere este populaia din Comuna Frecatei, judeul
Brila, ct i starea actual a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului.
Trebuie precizat faptul c amplasamentul aferent PUZ reglementat este reprezentat de terenuri
agricole, puternic antropizate.
Planul urbanistic prin specificul su se adreseaz mediului rural, dar propunerile incluse vizeaz
mbuntirea strii i calitii acestuia, n scopul adoptrii soluiilor de urbanizare i asigurrii unor
condiii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaa i dezvoltarea comunitii. Prin aceste
elemente eseniale, un plan urbanistic se deosebeste net de alte tipuri de planuri, care propun
dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonele naturale.
Ca urmare la stabilirea obiectivelor de mediu, a intelor i a indicatorilor s-a luat n considerare

faptul c propunerile PUZ nu intesc mediul natural, iar principalul receptor pe care l are n vedere
este populaia din localitile respective.
Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate n capitolul 4

i stabilii n conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva
2001/42/CE.
Obiectivele de mediu iau n considerare i reflect politicile i strategiile de protecie a

mediului naionale i ale Uniunii Europene i iau n considerare obiectivele de mediu stabilite
la nivel local i regional, stabilite prin Planul Local de Aciune pentru Mediu al judeului
Brilai, Planul de amenajare a teritoriului i respectiv prin Planul Regional de Aciune pentru
Mediu al Regiunii 2 SUD EST.
Obiectivele, intele i indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra crora
planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.
156
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Factor/
Obiective Obiective specifice
aspect de Tinte Indicatori
strategice de mediu de mediu
mediu
- Realizarea reelelor de canalizare i a
staiei de epurare biologica a apelor uzate
menajere;
Limitarea polurii la nivele
- Realizarea de rigole i anuri pentru - Indicatori de calitate ai apei uzate menajere
care s nu produc un
Respectarea valorilor limit dirijarea i preluarea apelor pluviale de ctre care s permit evaluarea calitii acestora n
Apa impact semnificativ asupra
legale pentru concentraiile de receptorul natural; raport cu prevederile legale (pH, CBO5,
calitii apelor (apa de
poluani n apele reziduale - Realizarea perimetrelor de protecie la CCOCr, materii n suspensie, detergeni
suprafa, apa potabil,
reelele de alimentare cu ap i canalizare; sintetici, substane extractibile, etc.).
apa subteran)
- Indicatorii de calitate ai apelor uzate
menajere vor trebui s respecte limitele
stabilite n NTPA 001/2002 ;
Limitarea emisiilor Respectarea valorilor limit
Respectarea msurilor de management Emisii poluani :
n aer la niveluri care s legale pentru concentraiile de
pentru toate obiectivele prevzute n plan - NOx,
nu genereze un impact poluani la emisie (surse
Aerul cu respectarea legislaiei specific: Legea nr. - SOx,
semnificativ asupra staionare dirijate, surse
104/2011 privind calitatea aerului - Pulberi
calitii aerului n zonele mobile);
nconjurtor; - CO;
cu receptori sensibili;
Respectarea msurilor privind poluarea i
Reducerea degradrii solului ca
Solul/ degradare solului i subsolului cu respectarea Indicatori specifici pentru calitatea solului:
Limitarea impactului urmare a activitilor
Utilizarea prevederilor legislaiei n vigoare: Ordin nr. pH, hidrocarburi, metale, grad de eroziune,
negativ asupra solului; desfurate n etapele de
terenului 756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. etc.
implementare ale planului;
1403/2007;
- Limitarea, la surse, a - Respectarea valorilor limit
polurii fonice n zonele legale pentru protejarea
Respectarea limitelor maxime admisibile Nivel zgomot :
Zgomot i cu receptori sensibili la receptorilor sensibili la poluarea
pentru zgomot i vibraii: HG nr. 321/2005, - Limita incintei < 65 dB
vibraii zgomot; fonic;
HG nr. 674/2007, STAS 10009-88 - Zone de locuit < 50 dB
- Limitarea nivelurilor - Protejarea receptorilor
de vibraii; sensibili la vibraii;
Implementarea obiectivelor privind
Respectarea legislaiei managementul corespunztor al deeurilor;
privind colectarea, respectarea msurilor privind poluarea i
Managementul Colectarea i depozitarea Cantiti de deeuri pe tipuri conform
depozitarea i degradarea solului i a subsolului cu
deeurilor deeurilor, n conformitate cu HG nr. 856/2002;
valorificarea/eliminarea respectarea prevederilor legislaiei n
prevederile legale;
deeurilor; vigoare: Ordin nr. 756/1997; HG nr.
349/2005; Ordin nr. 344/2004; HG nr.
1403/2007; Legea nr. 211/2011;
Creterea numrului de locuri - Asigurarea calitativ, cantitativ a apei - Numr /procent de locuine racordate la
mbuntirea condiiilor de munc pentru populaia din potabile n toate zonele locuite; sistemul centralizat de alimentare cu ap din
Populaia sociale i de via ale zon; - Asigurarea colectrii apelor uzate totalul locuinelor;
populaiei; - Crearea condiiilor pentru menajere din toate obiectivele prevazute in - Numr /procent de locuine racordate la
dezvoltarea economic a zonei; plan; sistemul centralizat de canalizate, din total
157
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
- Asigurarea managementului instituit locuine;

pentru colectarea deeurilor; - Indicatori specifici pentru calitatea factorilor
- Meninerea calitii factorilor de mediu n de mediu (ap, aer, sol);
limita prevederilor legale pentru protecia - Modul de via, aspecte fiziologice, aspecte
sntii populaiei; . psihologice.
Meninerea, n msura - Implementarea prevederilor Planului de
posibilului, a trsturilor de reabilitare a mediului; Modul de respectare a prevederilor PUZ cu
Minimizarea impactului
Peisaj continuitate a formei terenului i - Aciuni specifice pentru reducerea privire la asigurarea esteticii peisajului n
asupra peisajului
evitarea schimbrilor impactului asupra peisajului n etapele de cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;
topografice; construcie i de funcionare;
Legislaia naional (OUG
nr. 195/2005 privind
protecia mediului,
aprobat cu modificri prin
Legea nr. 265/2006, cu
modificrile i completrile
- Protejarea florei i faunei din ariile
Biodiversitatea, ulterioare) conine - Distribuia, structura i totalitatea
Asigurarea proteciei peisajului protejate conform OUG nr. 57/2007,
patrimoniu prevederi referitoare la speciilor caracteristice ariilor protejate.
natural i a monumentelor aprobat cu modificri i completri prin
cultural meninerea i ameliorarea - Instituirea zonelor de protecie special a
istorice Legea nr. 49/2011;;
fondului peisagistic natural obiectivelor.
i antropic, de refacere
peisagistic a zonelor de
interes turistic sau de
agrement, de protejare,
refacere i conservare a
monumentelor istorice
158
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
7. Potenialele efecte semnificative asupra mediului
7.1. Introducere
Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fi tratate
att n funcie de factorul de mediu posibil a fi afectat, ct i ca aspecte globale ale strii mediului. Se
vor trata distinct potenialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediu n parte, pentru
perioada realizrii planului propus i pentru perioada n care vor ncepe s funcioneze obiectivele
proiectate.
PUZ-ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Frecatei, judeul Brila, n corelare
cu prevederile de amenajare a teritoriului national i judetean i n conditiile respectarii dreptului de
proprietate i a interesului public, i nu n ultimul rnd innd cont de reglementrile de protecie a
mediului nconjurtor.
7.1.1. Metodologia de evaluare utilizat n Planului Urbanistic Zonal

Cerinele HG nr. 1076/2004 prevd evidenierea efectelor semnificative asupra mediului
determinate de implementarea planului supus evalurii de mediu. Scopul este identificarea i
evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.
Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care
pot avea diferite magnitudini, durate i intensiti. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de
mediu s-au stabilit criterii specifice care s permit evidenierea impactului semnificativ.
Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea , durata i
intensitatea s altereze un factor sensibil de mediu.
Conform cerinelor HG nr. 1076/2004 efectele poteniale semnificative asupra factorilor de

mediu trebuie s includ efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu i scurt i
lung, permanente i temporare, pozitive sau negative.
7.1.2. Categorii de impact

Categoriile de impact i criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evalurii propunerilor
planului n raport cu obiectivele de mediu prezentate. Evaluarea const n acordarea unor note
de bonitate pentru fiecare form de impact (pozitiv sau negativ) identificat, utiliznd urmtorul
tabel:
Categoria de impact Descriere Simbol

Efecte de lung durat sau permanente ale
Impact pozitiv semnificativ +2
propunerilor planului asupra factorilor de mediu
Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra
Impact pozitiv +1
factorilor de mediu
Efecte pozitive i negative care nu au nici un
Impact neutru 0
efect.
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1
Efecte negative de lung durat sau ireversibile
Impact negativ semnificativ -2
asupra factorilor de mediu.
Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii de
factori/aspecte de mediu sunt prezentate n continuare. n urma evalurii au fost considerate
acele efecte negative pentru care media a fost cuprins n intervalul ( -2; 0).
159
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
7.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal

Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea urmatoarelor actiuni:
1) Stabilirea zonei pentru realizarea infrastructurii turistica formata din:
hotel, centru fitness
complex de vile cu o arhitectura cu specific deltaic folosind materiale locale(lemn
si stuf, pe fundatii de piatra)
bungalow-uri
zone de camping organizate in alveole
2) complex sportiv nautic, baza de antrenament cu hangare ambarcatiuni si piscine de
training
3) Stabilirea zonei pentru realizarea complex de agrement cu piscina acoperita, piscina
descoperita, topogane cu apa, zona amenajata pe pontoane de lemn amplasate pe luciul
apei pentru plaja
4) Stabilirea zona de comert si alimentatie publica
5) Stabilirea zona administrativa a satului de vacanta cu punct de informare turistica, punct
de paza, cabinet medical, punct de intretinere, punct inchirieri biciclete
6) Stabilirea zona terenuri sportive multifunctionale: volei, tenis, baschet, etc.
7) Stabilirea zona de jocuri sportive,
8) Stabilirea zona libera de picnic, gratar, pescuit prevazute cu grupuri sanitare, umbrare,
pontoane de lemn de acces la apa
9) Stabilirea zonei pentru locuri de joaca pentru copii
10) Stabilirea zonei pentru amenajari peisagere in cadrul zonelor
11) Stabilirea zonei pentru parcari aferente fiecarei zone
12) Stabilirea zonei pentru parc amenajat
13) Stabilirea zonei pentru plantatie de protectie pe terenurile agricole
14) Stabilirea zonei pentru plantatie de aliniament in lungul circulatiilor.
15) Stabilirea zonei pentru cai de comunicatie rutiere
Obiectivele PUZ Zona de agrement lacul Blasova, judeul Braila sunt urmtoarele:
- Obiectivul nr. 1 infrastructura turistica: spatii de cazare (hotel, vile, camping), si
baza de alimentatie publica;
- Obiectivul nr. 2 dotari pentru agrement (terenuri de sport, piscine, loc de joaca
pentru copii, spatii verzi)
- Obiectivul nr. 3 dotari sector social - gospodaresc (puncte de colectare deseuri,
grupuri sanitare, spatii gospodarie comunala)
- Obiectivul nr. 4 Echiparea edilitar a unui amplasament lipsit de utiliti (sistem
alimentare cu ap, sistem de colectare i evacuare de ape uzate, sistem de
colectare a apelor pluviale, reele de energie electric, telefonie)
- Obiectivul nr. 5 Circulaia (ci de circulaie carosabile i pietonale, realizarea
spaiilor de parcare)
- Obiectivul nr. 6 Managementul deseurilor
- Obiectivul nr. 7 alte amenajari: terenuri neconstruite (zona de protectie
sanitaracu regim sevar, alte terenuri, canale de irigatii)
- Obiectivul nr. 8 amenajare spatii plantate de protectie
Obiectivul nr. 1 infrastructura turistica: spatii de cazare (hotel, vile, camping), si baza de
alimentatie publica
Factor de Obiective de mediu Nivel de

Semnificaia impactului
mediu relevante impact
- reducerea emisiilor de Impact negativ nesemnificativ. Prin
Aer poluani n aer; -1 dezvoltarea zonei turistice apar noxe
- limitarea nivelului de din arderea combustibililor pentru
160
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
poluare a aerului; prepararea apei calde, a alimentelor,
precum si din cresterea traficului;
- calitatea apei subterane i Impact pozitiv asupra calitii apei
a apei de suprafa; subterane i de suprafa prin
Ap +1
reducerea poluanilor n colectarea i evacuarea apelor uzate
ap. menajere.
Impact neutru prin schimbarea
categoriei de folosin a terenului n
scopul dezvoltrii economice, prin
- mbuntirea calitii
Solul 0 colectarea in sistem centralizat a
solului
apelor uzate menajere si pluviale,
betonarea aleilor interioare si a
platformelor
Impact pozitiv semnificativ asupra
populaiei i a sntii umane prin:
- crearea de noi locuri de munc,
- calitatea factorilor de
dezvoltarea activitilor n sfera
Sntatea mediu n raport cu valorile
+2 serviciilor, crearea conditiilor optime
populaiei limit specifice pentru
unui turis organizat, creterea
sntatea populaiei.
veniturilor la bugetul local n condiii
de protecia calitii factorilor de
mediu.
- diminuarea / eliminarea
Riscuri
efectelor alunecrilor de 0 Impact neutru;
naturale
teren/inundaii.
- protejarea i mbuntirea
condiiilor ecosistemelor Impact negativ nesemnificativ prin
Biodiversitate, terestre i acvatice riscul aparitiei speciilor invazive si
-1
flor, faun mpotriva degradrii cresterea stresului generat de zgomot
antropice, fragmentrii si intensificarea circulatiei si tursm);
habitatelor i defririi
Impact pozitiv prin asigurarea
- asigurarea condiiilor de condiiilor de circulaie, creterea
circulaie, creterea siguranei circulaiei, asigurarea
siguranei circulaiei prin utilitilor, conservarea resurselor
Mediul social i
modernizarea infrastructurii +1 Dotarile spatiilor de cazare vor creste
economic
rutiere; atractivitatea statiunii si va determina
- asigurarea utilitilor; dezvoltarea economica a judetului
Braila.
Crearea de noi locuri de munca.
peisajului prin crearea spaiilor verzi,
- reabilitarea peisagistic a
realizarea construciilor cu un design
zonei i ncadrarea noilor
Peisaj +2 deosebit, utilizarea materialelor pentru
construcii n peisajul
finisaje exterioare care s conduc la
acesteia
realizarea unui ansamblu plcut i
integrat n specificul zonei.
Total 4
Obiectivul nr. 2 dotari pentru agrement (terenuri de sport, piscine, loc de joaca pentru copii,
spatii verzi)

- reducerea emisiilor de Impact neutru asupra calitii aerului i
Aer 0
poluani n aer; a nivelui de zgomot;
161
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
- limitarea nivelului de Dei apar noi surse de poluare a
poluare a aerului; aerului provenite din traficul rutier ntr-
un perimetru n prezent neconstruit,
nivelul de poluare a aerului i nivelul
de zgomot se vor situa sub valorile
limit pentru protecia receptorilor
sensibili;
Impact pozitiv nesemnificativ asupra
- calitatea apei subterane i
calitii apelor subterane i de
a apei de suprafa;
Ap +1 suprafa ca urmare a asigurrii
- reducerea poluanilor n
colectrii i evacurii apelor uzate
ap.
menajere, colectrii apelor pluviale;
- mbuntirea calitii solului prin asigurarea colectrii apelor
Sol +2
solului menajere i prin managementul
deeurilor;
- calitatea factorilor de populaiei i a sntii umane prin
Sntatea mediu n raport cu valorile asigurarea utilitilor si a dotarilor
+2
populaiei limit specifice pentru pentru recreere, crearea unui turism
sntatea populaiei. organizat.
Crearea de noi locuri de munca.
Riscuri
efectelor alunecrilor de 0 Impact neutru;
naturale
teren/inundaii.
condiiilor ecosistemelor Impact negativ nesemnificativ
Biodiversitate, terestre i acvatice determinat de activitatea turistica
-1
flor, faun mpotriva degradrii generatoare de zgomot si
antropice, fragmentrii intensificarea circulatiei;
- asigurarea condiiilor de
Impact pozitiv semnificativ prin
circulaie, creterea
dezvoltarea economica, asigurarea
Mediul social i siguranei circulaiei prin
+2 utilitatilor va determina cresterea
economic modernizarea infrastructurii
atractivitatii pentru dezvoltarea
rutiere;
activitatilor comerciale sia serviciilor
- asigurarea utilitilor;
- reabilitarea peisagistic a Impact pozitiv semnificativ asupra
zonei i ncadrarea noilor peisajului prin crearea spaiilor verzi,
Peisaj +2
construcii n peisajul realizarea unui ansamblu plcut i
acesteia integrat n specificul zonei.
Total 8
Obiectivul nr. 3 dotari sector social - gospodaresc (puncte de colectare deseuri, grupuri
sanitare, spatii gospodarie comunala)

- reducerea emisiilor de
Impact pozitiv prin realizarea
poluani n aer;
Aer +1 sistemului de management al
- limitarea nivelului de
deseurilor conform prevederilor legale
poluare a aerului;
Impact pozitiv asupra calitii apei de
suprafa i a apei subterane ca
Ap a apei de suprafa; +1
urmare a asigurrii colectrii apelor
reducerea poluanilor n ap.
uzate menajere si pluviale;
162
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
- mbuntirea calitii Impact pozitiv prin amenajarea zonei
Sol +2
solului in sectorul social gospodaresc
- calitatea factorilor de Impact pozitiv semnificativ asupra
Sntatea mediu n raport cu valorile populaiei i asupra sntii umane
+2
populaiei limit specifice pentru prin asigurarea tuturor conditiilor
sntatea populaiei. necesare intr-o satiune turistica
Riscuri
efectelor alunecrilor de 0 Impact neutru
naturale
teren/inundaii.
condiiilor ecosistemelor
Biodiversitate, terestre i acvatice mpotriva Impact pozitiv asupra florei, faunei i
+1
flor, faun degradrii antropice, biodiversitii;
fragmentrii habitatelor i
defririi
circulaie, creterea Impact pozitiv semnificativ ca urmare
siguranei circulaiei prin a modernizrii infrastructurii i a
Mediul social i
modernizarea infrastructurii +2 facilitrii accesului si crearea de noi
economic
rutiere; locuri de munca.
- conservarea resurselor;
Impact pozitiv ca urmare a
dezvoltarilor propuse prin plan si
organizarea activitatilor in mod eficient
Peisaj +1 si durabil prin respectarea politicilor de
mediu. Evitarea braconajului,
acesteia
vandalismului si depozitarea
neconytrolata a deseurilor
Total 9
Obiectivul nr. 4 Echiparea edilitar a unui amplasament lipsit de utiliti (sistem alimentare
cu ap, sistem de colectare i evacuare de ape uzate, sistem de colectare a apelor pluviale,
reele de energie electric, telefonie)

poluani n aer;
Aer 0 Impact neutru
poluare a aerului;
a apei de suprafa;
Ap +2 asigurarea gradului de confort si a
reducerea poluanilor n
conditiilor de igiena
ap.
- mbuntirea calitii asigurarea evacuarii controlate a
Sol +1
solului apelor uzate menajere si a apelor
pluviale.
+2 asigurarea gradului de confort si a
sntatea populaiei.
Riscuri
naturale
teren/inundaii.
163
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Biodiversitate, terestre i acvatice
0 Impact neutru
flor, faun mpotriva degradrii
antropice, fragmentrii
circulaie, creterea
siguranei circulaiei prin
Mediul social i mediului urban ca urmare a
modernizarea infrastructurii +2
economic asigurrii utilitilor i conservarea
rutiere;
resurselor
Peisaj 0 Impact neutru
acesteia
Total 7
Obiectivul nr. 5 Circulaia (ci de circulaie carosabile i pietonale, realizarea spaiilor de

parcare)
- reducerea emisiilor de Impact pozitiv prin reducerea
poluani n aer; emisiilor de pulberi de pe drumurile
Aer +1
- limitarea nivelului de neamenajate, amenajarea spatiilor
poluare a aerului; verzi si a aliniamentelor plantate
amenajarile la tramele de circulatie,
a apei de suprafa;
Ap +2 se controleaza captarea apelor
pluviale care sunt preluate de
ap.
canalizarea pluviala
Impact neutru prin amenajarea
rigolelor pentru colectarea apelor
- mbuntirea calitii
Sol 0 pluviale, reducerea riscului
solului
circulatiei necontrolate prin
amenajarea de alei, trotuare.
Sntatea mediu n raport cu valorile Impact pozitiv semnificativ prin
+2
populaiei limit specifice pentru asigurarea conditiilor de trafic
sntatea populaiei.
Riscuri
naturale
teren/inundaii.
condiiilor ecosistemelor Impact negativ nesemnificativ
Biodiversitate, terestre i acvatice asupra biodiversitii prin cresterea
-1
flor, faun mpotriva degradrii stresului generat de zgomot si
antropice, fragmentrii intensificarea circulatiei
habitatelor
circulaie, creterea
Mediul social i siguranei circulaiei prin
+2 asigurarea accesului rutier in conditii
economic modernizarea infrastructurii
de siguranta
rutiere;
164
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Peisaj 0 Impact neutru
acesteia
Total 7
Obiectivul nr. 6 Managementul deseurilor

Impact pozitiv. Depozitarea si
poluani n aer;
Aer +1 eliminarea deseurilor in mod
controlat.
poluare a aerului;
asigurarea gradului de confort si a
a apei de suprafa;
Ap +2 conditiilor de igiena. Depozitarea si
eliminarea deseurilor in mod
ap.
controlat.
asigurarea gradului de confort si a
- mbuntirea calitii
Sol +2 conditiilor de igiena Depozitarea si
solului
eliminarea deseurilor in mod
controlat.
+2 asigurarea gradului de confort si a
conditiilor de igiena.
sntatea populaiei.
Riscuri
naturale
teren/inundaii.
condiiilor ecosistemelor Impact pozitiv prin gestionarea
Biodiversitate, terestre i acvatice conforma a deseurilor si eliminarea
+1
flor, faun mpotriva degradrii deseurilor ca sursa de hrana pentru
antropice, fragmentrii fauna.
circulaie, creterea Impact pozitiv prin implementarea
Mediul social i siguranei circulaiei prin sistemului de management al
+1
economic modernizarea infrastructurii deseurilor in conformitate cu
rutiere; prevederile legale
Peisaj +2 controlul colectarii selective nu mai
apar deseuri in spatiul natural
acesteia
Total 11
Obiectivul nr. 7 alte amenajari: terenuri neconstruite (zona de protectie sanitara cu regim
sever, alte terenuri, canale de irigatii)

Aer 0 Impact neutru
poluani n aer;
165
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
poluare a aerului;
a apei de suprafa;
Ap +2 impunerea restrictiilor de construire
si de depozitare in zona lacului
ap.
- mbuntirea calitii
Sol 0 Impact neutru
solului

- calitatea factorilor de restrictionarea depozitarii deseurilor
Sntatea mediu n raport cu valorile in zona asigurarea gradului de
+2
populaiei limit specifice pentru confort si a conditiilor de igiena de
sntatea populaiei. protectie sanitara cu regim sever,
alte terenuri, canale de irigatii
Riscuri
naturale
teren/inundaii.
Impact pozitiv asupra biodiversitii
- protejarea i mbuntirea prin pastrarea zonei de stufaris,
condiiilor ecosistemelor realizarea spaiilor verzi i a
Biodiversitate, terestre i acvatice aliniamentelor plantate, plantarea de
+1
flor, faun mpotriva degradrii specii autohtone specifice zonei va
antropice, fragmentrii determina un impact pozitiv prin
habitatelor i defririi crearea unui nucleu al vechiului
habitat.
circulaie, creterea
Mediul social i Impact neutru prin conservarea
modernizarea infrastructurii 0
economic resurselor
rutiere;
Peisaj +2 peisajului prin punerea in valoare a
zonei si impadurire.
acesteia
Total 7
Obiectivul nr. 8 amenajare spatii plantate de protectie

aerului i asupra nivelurilor de
zgomot i vibraii, cu efecte pozitive
- reducerea emisiilor de semnificative asupra populaiei i a
poluani n aer; sntii umane.
Aer +2
- limitarea nivelului de Prin alocarea suprafeelor de spaiu
poluare a aerului; verde se vor atenua efectele
surselor de poluare (1mp spaiu
verde reduce pulberile cu cca 30%,
zgomotul cu 8 10 dB).
Ap 0 Impact neutru
a apei de suprafa;
166
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
ap.
- mbuntirea calitii Impact pozitiv semnificativ prin

Sol +2
solului asigurarea stabilitatii zonei
Impact pozitiv prin crearea zonelor
+1 verzi ce determina o imbunatatire a
calitatii aerului.
sntatea populaiei.
Riscuri asigurarea stabilitatii zonei,
efectelor alunecrilor de +2
naturale protejarea impotriva fenomenelor
teren/inundaii.
extreme
Impact pozitiv asupra biodiversitii
prin realizarea spaiilor verzi i a
Biodiversitate, terestre i acvatice
+1 aliniamentelor plantate, plantarea de
flor, faun mpotriva degradrii
specii autohtone specifice zonei va
antropice, fragmentrii
determina un impact pozitiv
circulaie, creterea
mediului urban ca urmare a
Mediul social i asigurrii utilitilor i conservarea
modernizarea infrastructurii +2
economic resurselor naturale (pescuit si
rutiere;
vanatoare in mod organizat cu
eliminarea braconajului)
Peisaj +2 peisajului prin punerea in valoare a
zonei
acesteia
Total 12
167
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
7.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementrii Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu relevante
Evaluarea efectului cumulativ al implementrii PUZ, s-a realizat pe baza nsumrii punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra
obiectivelor de mediu.
Efectul cumulativ al implementrii PUZ Lacul Blasova, judeul Brila
Factori de mediu/aspecte de mediu relevante pentru PUZ Zona de agreement lacul

Blasova
Obiective/
Populatia si Mediul Total
denumirea obiectivului Riscuri Biodiversitat,
Aer Apa Sol sntatea social i Peisaj
naturale flor, faun
umana economic
Obiectivul nr. 1 infrastructura
turistica: spatii de cazare (hotel, vile,
-1 +1 0 +2 0 -1 +1 2 4
camping), si baza de alimentatie
publica
Obiectivul nr. 2 dotari pentru
agrement (terenuri de sport, piscine, 0 +1 +2 +2 0 -1 +2 2 8
loc de joaca pentru copii, spatii verzi)
Obiectivul nr. 3 dotari sector social -
gospodaresc (puncte de colectare
+1 +1 +2 +2 0 +1 +2 +1 9
deseuri, grupuri sanitare, spatii
gospodarie comunala)
Obiectivul nr. 4 Echiparea edilitar a
unui amplasament lipsit de utiliti
(sistem alimentare cu ap, sistem de
0 2 +1 +2 0 0 +2 0 7
colectare i evacuare de ape uzate,
sistem de colectare a apelor pluviale,
reele de energie electric, telefonie)
Obiectivul nr. 5 Circulaia (ci de
circulaie carosabile i pietonale, +1 +2 0 +2 0 -1 +2 0 7
realizarea spaiilor de parcare)
Obiectivul nr. 6 Managementul
+1 +2 +2 +2 0 +1 +1 +2 9
deseurilor
Obiectivul nr. 7 alte amenajari:
0 +2 0 +2 0 +1 0 +2 7
terenuri neconstruite (zona de protectie
168
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
sanitara cu regim sevar, alte terenuri,

canale de irigatii)
Obiectivul nr. 8 amenajare spatii
+2 0 +2 +1 +2 +1 +2 +2 12
plantate de protectie
Total 4 11 9 15 2 +1 12 11 65
Din evaluarea cumulativ a implementrii obiectivelor PUZ rezult un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu, cu
exceptia biodiversitatii unde se va resimti un impct negativ in special in urma realizarii lucrarilor de constructie. Impactul generat de
implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu i lung se va concretiza n respectarea intelor propuse n politica de me diu
adoptat pe fiecare factori de mediu.
169
Studiu de Evaluare Adecvat pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova,
judetul Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Concluzie evaluare
Analiza global a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea
obiectivelor relevante de mediu n funcie de punctajul obinut.
Implementarea PUZ va contribui la :

- mbuntirea calitii aerului;
- dezvoltarea mediului social i economic (asigurarea utilitilor, a condiiilor de
circulaie, conservarea resurselor);
- calitatea factorilor de mediu pentru protejarea sntii populaiei;
Obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puin la plan sunt mbuntirea
calitii solului, mbunttirea calitii apelor de suprafa i subterane, protecia
ecosistemelor terestre i acvatice mpotriva degradrii antropice, fragmentrii
habitatelor i defririi.
8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sntii, n

context transfrontier
Prin promovarea i reactualizarea Planului Urbanistic Zonal se urmrete
mbuntirea condiiilor de via ale populaiei din zona administrativ teritorial a
comunei Frecatei.
Promovarea obiectivelor cuprinse n Planul Urbanistic Zonal nu poate genera efecte
semnificative asupra mediului n context transfrontier, datorit amplasrii teritoriului
comunei n afara zonelor de grani i a lipsei unor activiti care ar putea genera un
impact semnificativ asupra mediului.
9. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea efectelor asupra mediului

9.1 Msuri propuse pentru a preveni, reduce i compensa, orice efect advers
asupra mediului generat de implementarea planului
Propunerile PUZ sunt axate pe dezvoltarea turistica a zonei, prin exploatarea
resurselor naturale existente, mbuntirea vieii socio-economice a comunei Frecatei,
cu scopul ridicrii nivelului de via al locuitorilor i creterii economice a comunei
Frecatei.
Dei din analiza evalurii obiectivelor PUZ rezult c obiectivele de mediu vor fi atinse,
este necesar s se stabileasc msuri preventive pentru compensarea oricrui efect
negativ i pentru ntrirea efectelor pozitive.
Inc din faza de plan, au fost identificate cele mai bune soluii pentru prevenirea i
diminuarea impactului potenial asupra mediului pentru fiecare obiectiv i factor de mediu n
parte.
Planul Urbanistic Zonal analizeaza o serie de riscuri naturale si antropice care pot produce
efecte adverse asupra mediului si de accea sun analizate mai jos:
a) Riscul seismic:
Conform zonarii seismice a Romaniei, zona studiata este incadrata la gradul 8. Riscul
seismic pentru constructii este redus, majoritatea constructiilor fiind cu regim mic de
inaltime
b) Riscul hidrologic:
In zona, bazinul hidrografic colector este reprezentat de fluviul Dunarea. Nivelul
hidrostratic este situat la adancimimici de 1,5 2 m de la cota terenului. Uneori, in
perioadele ploioase sau cu nivele ale fluviului Dunarii ridicate, pe alocuri apa freatica
ajunge la suprafat terenului. Prin urmare, in zonele mlastinoase aflate in insula din
mijlocul lacului nu ar trebui permisa realizarea obiectivelor deorece exista riscul de
inundatii.
c) Riscul geotehnic
RAPORT DE MEDIU pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Terenul de fundare din zona studiata se caracterizeaza prin umiditate ridicata.
Adancimea la inghet este de 1,00m
Propuneri de valorificare a cadrului natural:

Relationarea cu formele de relief: se va folosi forma terenului in mod favorabil, prin
realizarea unor constructii cu regim de inaltime astfel incat sa se respecte imaginea
peisajului nealterata
Adaptarea la conditiile de clima: se vor realiza constructii cu o buna izolare termica.
Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistica: spatii de cazare (hotel, vile, camping), si

baza de alimentatie publica
Obiectivul cuprinde lucrari de constructii civile cu toate categoriile de lucrari aferente.
Factor de Nivel de Semnificaia Masuri de diminuare a

mediu impact impactului impactului
in perioada de exploatare,
o atentie deosebita se va
Impact negativ acorda managementului
nesemnificativ. Prin deseurilor
dezvoltarea zonei poluarea sonora va fi
turistice apar noxe controlata prin impunerea
din arderea unui program orar si cu
Aer -1
combustibililor pentru respectarea valorilor limita
prepararea apei prevazute de legislatie
calde, a alimentelor, respectarea restrictiilor de
precum si din construire in zona de
cresterea traficului; protectia a lacului
interzicerea construirii in
zona mlastinoasa
Impact pozitiv asupra
calitii apei
subterane i de
Ap +1 suprafa prin Nu este cazul
colectarea i
evacuarea apelor
uzate menajere
Impact neutru prin
schimbarea
categoriei de
folosin a terenului
n scopul dezvoltrii
economice, prin
Solul 0 Nu este cazul
colectarea in sistem
centralizat a apelor
uzate menajere si
pluviale, betonarea
aleilor interioare si a
platformelor
Impact pozitiv
semnificativ asupra
Sntatea
+2 populaiei i a Nu este cazul
populaiei
sntii umane prin:
- crearea de noi
171
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
locuri de munc,
dezvoltarea
activitilor n sfera
serviciilor, creterea
veniturilor la bugetul
local n condiii de
protecia calitii
factorilor de mediu.
-crearea conditiilor
optime unui turism
organizat;
Riscuri
0 Impact neutru; Nu este cazul
naturale
respectarea conditiilor de
fundare, avand in vedere
faptul ca adancimea de
inghet este de cca. 1,00m
acorda managementului
deseurilor
poluarea sonora va fi
controlata prin impunerea
unui program orar si cu
Impact negativ respectarea valorilor limita
nesemnificativ prin prevazute de legislatie
riscul aparitiei respectarea restrictiilor de
speciilor invazive si construire in zona de
Biodiversitate,
-1 cresterea stresului protectia a lacului
flor, faun
generat de zgomot interzicerea construirii in
(intensificarea zona mlastinoasa
circulatiei, activitatea Msuri tehnice i
turistica); constructive pentru
protejarea cadrului
natural.
Realizarea de
echipamente tehnico-
edilitare care s asigure
protecia mediului.
Msuri tehnice i
constructive pentru
mbuntirea condiiilor
de trafic i a siguranei
circulaiei.
Impact pozitiv prin
asigurarea condiiilor
de circulaie,
creterea siguranei
Mediul social +1 circulaiei, asigurarea Nu este cazul
i economic utilitilor,
conservarea
resurselor: Dotarile
spatiilor de cazare
vor creste
172
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
atractivitatea statiunii
si va determina
dezvoltarea
economica a judetului
Braila:
Crearea de noi locuri
de munca;
Impact pozitiv
semnificativ asupra
peisajului prin
crearea spaiilor
verzi, realizarea
construciilor cu un
design deosebit si
Peisaj +2 unitar, utilizarea Nu este cazul
materialelor pentru
finisaje exterioare
care s conduc la
realizarea unui
ansamblu plcut i
integrat n specificul
zonei.
Total 4
Obiectivul nr. 2 dotari pentru agrement (terenuri de sport, piscine, loc de joaca
pentru copii, spatii verzi)
Prin PUZ se propune realizarea unor dotari pentru agrement care vor conduce la
organizarea unor activitati de importanta socio-culturala, organizarea de concursuri
sportive, cursuri, intruniri si prezentari diverse. Se va crea astfel un spatiu cadru
pentru activitati sportive si relationare intre populatia de toate varstele, cu scopul
perpetuarii unor manifestari sanatoase educational sportive.
Prin realizarea complexului sportiv nautic se va dezvolta infrastructura obiectivelor
destinate sportului

Impact neutru asupra
calitii aerului i a
nivelui de zgomot;
Dei apar noi surse
de poluare a aerului
provenite din traficul
rutier ntr-un
Aer 0 perimetru n prezent Nu este cazul
neconstruit, nivelul
de poluare a aerului
i nivelul de zgomot
se vor situa sub
valorile limit pentru
protecia receptorilor
sensibili;
Impact pozitiv
Ap +1 Nu este cazul
nesemnificativ asupra
173
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
calitii apelor
subterane i de
suprafa ca urmare
a asigurrii colectrii
i evacurii apelor
uzate menajere,
colectrii apelor
pluviale;
Impact pozitiv
semnificativ asupra
solului prin
Sol +2 asigurarea colectrii Nu este cazul
apelor menajere i
prin managementul
deeurilor;
Impact pozitiv
semnificativ asupra
populaiei i a
sntii umane prin
Sntatea asigurarea utilitilor
+2 Nu este cazul
populaiei si a dotarilor pentru
recreere, crearea
unui turism organizat.
Crearea de noi locuri
de munca.
Riscuri
0 Impact neutru; Nu este cazul
naturale
respectarea conditiilor de
fundare, avand in vedere
faptul ca adancimea de
inghet este de cca. 1,00m
acorda managementului
deseurilor
poluarea sonora va fi
controlata prin impunerea
Impact negativ
unui program orar si cu
nesemnificativ
respectarea valorilor limita
determinat de prevazute de legislatie
Biodiversitate, activitatea turistica
-1 respectarea restrictiilor de
flor, faun generatoare de
construire in zona de
zgomot si
protectia a lacului
intensificarea
interzicerea construirii in
circulatiei;
zona mlastinoasa
Msuri tehnice i
constructive pentru
protejarea cadrului
natural.
Realizarea de
echipamente tehnico-
edilitare care s asigure
protecia mediului.
Msuri tehnice i
174
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
constructive pentru
mbuntirea condiiilor
de trafic i a siguranei
circulaiei.
Impact pozitiv
semnificativ prin
dezvoltarea
economica,
asigurarea utilitatilor
Mediul social
+2 va determina Nu este cazul
i economic
cresterea atractivitatii
pentru dezvoltarea
activitatilor
comerciale sia
serviciilor
Impact pozitiv
semnificativ asupra
peisajului prin
crearea spaiilor
Peisaj +2 Nu este cazul
verzi, realizarea unui
ansamblu plcut i
integrat n specificul
zonei.
Total 8
Obiectivul nr. 3 dotari sector social - gospodaresc (puncte de colectare deseuri,

grupuri sanitare, spatii gospodarie comunala)
Amenajarile au caracter de constructii civile, dar vor trebui realizate si echipari sau
dotari speciale.

Impact pozitiv prin
realizarea sistemului
Aer +1 de management al Nu este cazul
deseurilor conform
prevederilor legale
calitii apei de
suprafa i a apei
Ap +1 subterane ca urmare Nu este cazul
a asigurrii colectrii
apelor uzate
menajere si pluviale;
Impact pozitiv prin
amenajarea zonei in
Sol +2 Nu este cazul
sectorul social
gospodaresc
Impact pozitiv
semnificativ asupra
Sntatea
+2 populaiei i asupra Nu este cazul
populaiei
sntii umane prin
asigurarea tuturor
175
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
conditiilor necesare
intr-o satiune turistica
Riscuri
0 Impact neutru Nu este cazul
naturale
Biodiversitat Impact pozitiv asupra
e, flor, +1 florei, faunei i Nu este cazul
faun biodiversitii;
Impact pozitiv
semnificativ ca
urmare a
modernizrii
Mediul social
+2 infrastructurii i a Nu este cazul
i economic
facilitrii accesului si
crearea de noi locuri
de munca.
Impact pozitiv ca
urmare a
dezvoltarilor propuse
prin plan si
organizarea
activitatilor in mod
eficient si durabil prin
respectarea politicilor
de mediu. Evitarea
braconajului,
vandalismului si
depozitarea
necontrolata a
deseurilor
Total 9
Obiectivul nr. 4 Echiparea edilitar a unui amplasament lipsit de utiliti (sistem

alimentare cu ap, sistem de colectare i evacuare de ape uzate, sistem de colectare a
apelor pluviale, reele de energie electric, telefonie)
Msuri de diminuare a impactului
- realizarea sistemului de colectare i de evacuare a apelor uzate menajere (reea
interioar de colectare, statie de epurare);
- realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale prin realizarea rigolelor de -a
lungul cailor de circulatie

Aer 0 Impact neutru Nu este cazul
Impact pozitiv
semnificativ prin
Ap +2 asigurarea gradului Nu este cazul
de confort si a
Impact pozitiv
Sol +1 semnificativ prin Nu este cazul
asigurarea evacuarii
176
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
controlate a apelor
uzate menajere si a
apelor pluviale.
Impact pozitiv
semnificativ prin
Sntatea
+2 asigurarea gradului Nu este cazul
populaiei
de confort si a
Riscuri
naturale
Biodiversitat
e, flor, 0 Impact neutru Nu este cazul
faun
Impact pozitiv
semnificativ asupra
mediului urban ca
Mediul social
+2 urmare a asigurrii Nu este cazul
i economic
utilitilor i
conservarea
resurselor
Peisaj 0 Impact neutru Nu este cazul
Total 7
Obiectivul nr. 5 Circulaia (ci de circulaie carosabile i pietonale, realizarea

spaiilor de parcare)
Msuri de diminuare a impactului prevzute prin propunerile de plan - PUZ
- meninerea configuraiei/geometriei infrastructurii rutiere existente;
- limitarea suprafeei destinate noilor construciei noilor ci de circulaie la strictul
necesar pentru asigurarea funcionalitii;
- realizarea de spaii verzi fii plantate pentru diminuarea nivelului de zgomot
generat de autovehicule;
Msuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUZ

Impact pozitiv prin
reducerea emisiilor
de pulberi de pe
drumurile
Aer +1 neamenajate, Nu este cazul
amenajarea spatiilor
verzi si a
aliniamentelor
plantate
Impact pozitiv
semnificativ prin
amenajarile la
tramele de circulatie,
Ap +2 Nu este cazul
se controleaza
captarea apelor
pluviale care sunt
preluate de
177
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
canalizarea pluviala
Impact neutru prin
amenajarea rigolelor
pentru colectarea
apelor pluviale,
Sol 0 reducerea riscului Nu este cazul
circulatiei
necontrolate prin
amenajarea de alei,
trotuare.
Impact pozitiv
Sntatea semnificativ prin
+2 Nu este cazul
populaiei asigurarea conditiilor
de trafic
Riscuri
naturale
- realizarea lucrrilor de
construcie cu
respectarea msurilor
Impact negativ specifice de diminuare a
nesemnificativ asupra impactului asupra
biodiversitii prin factorilor de mediu.
Biodiversitate,
-1 cresterea stresului - msuri operaionale
flor, faun
generat de zgomot si pentru limitarea nivelului
intensificarea de zgomot i vibraii
circulatiei generate de surse
mobile: limitarea vitezei,
restricii de circulaie;
Impact pozitiv
semnificativ prin
Mediul social
+2 asigurarea accesului Nu este cazul
i economic
rutier in conditii de
siguranta
Peisaj 0 Impact neutru Nu este cazul
Total 7
Obiectivul nr. 6 Managementul deseurilor

In toate comunitatile, deseurile generate constituie o problema esentiala de
gospodarire comunala, pornind de la colectarea selectiva si pana la reintegrare in
mediu,fara a-l polua.
Intr-o statiune turistica, problematica deseurilor are conotatii specifice si necesita
rezolvari bine studiate si aplicate din urmatoarele motive:
- mediul este deosebit de sensibil, solul este fragil, aerul este nepoluat, omul ca
principal poluator vine in contact direct cu cadrul natural, doreste sa petreaca
timpul liber in natura, dar rareori o si respecta.
- Spatiile libere, lacul vor fi supuse periodic unui aflux mare de turisti
- Obiectele poluante sunt din ce in ce mai agresive si nu sunt biodegradabile
- Resturile menajere ramase atrag fauna mica (rozatoare), devenind dependente
de om, sursa de hrana poate genera si dezvoltarea altor populatii oportuniste.
178
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Impact pozitiv.
Depozitarea si
Aer +1 Nu este cazul
eliminarea deseurilor
in mod controlat.
Impact pozitiv
semnificativ prin
asigurarea gradului
de confort si a
Ap +2 Nu este cazul
Depozitarea si
in mod controlat.
Impact pozitiv
semnificativ prin
asigurarea gradului
de confort si a
Depozitarea si
in mod controlat.
Impact pozitiv
semnificativ prin
Sntatea
+2 asigurarea gradului Nu este cazul
populaiei
de confort si a
Riscuri
naturale
Impact pozitiv prin
gestionarea conforma
Biodiversitate, a deseurilor si
+1 Nu este cazul
flor, faun eliminarea deseurilor
ca sursa de hrana
pentru fauna.
Impact pozitiv prin
implementarea
sistemului de
Mediul social
+1 management al Nu este cazul
i economic
deseurilor in
conformitate cu
prevederile legale
Impact pozitiv
semnificativ prin
controlul colectarii
selective nu mai apar
deseuri in spatiul
natural
Total 11
Sursele principale de deseuri care se pot genera in statiune sunt urmatoarele:

- Deseuri de la unitatile de alimentatie publica : resturi de hrana, in mare parte
deseuri biodegradabile;
179
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
- Deseuri de ambalaje
- Deseuri de la turisti cazati in camping sau care sunt in trecere: de la resturi
alimentare la diverse ambalaje
- Deseuri din unitatile comerciale, preponderent ambalaje mari, cartoane, hartie,
plastic
- Deseuri din curatenia stradala: frunze, crengi, iarba, etc.
- Deseuri provenite de la statia de epurare (namol)
In concluzie, vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

- Unitare, generale cele mai multe
- Vegetale, biodegradabile,
- Mase plastice (PET)
- Hartie si cartoane
- Deseuri periculoase
Solutia propusa pentru colectarea selectiva va avea urmatorul flux/circuit:

- Dirijarea catre colectorii valorificatori a deseurilor de mase plastice
- Dirijarea catre colectorii valorificatori a deseurilor de hartie, carton si sticla;
- Transportul la cel mai apropiat depozit autorizat
- Deseurile vegetale si cele biodegradabile , cele mai voluminoase, propunem sa
fie depozitate pe platforma din sectorul gospodaresc si apoi transportate in
vedrea compostarii la o statie de compost
Obiectivul nr. 7 alte amenajari: terenuri neconstruite (zona de protectie sanitara cu

regim sevar, alte terenuri, canale de irigatii)
Realizarea obiectivului are ca scop interzicerea construirii in zonele cu risc de
inundatii, in zonele de protectie sanitara cu regim sever care cuprinde toata suprafata
lacului .

Aer 0 Impact neutru Nu este cazul
Impact pozitiv
semnificativ prin
impunerea restrictiilor
Ap +2 Nu este cazul
de construire si de
depozitare in zona
lacului
Sol 0 Impact neutru Nu este cazul
Impact pozitiv
semnificativ prin
restrictionarea
depozitarii deseurilor
in zona asigurarea
Sntatea
+2 gradului de confort si Nu este cazul
populaiei
a conditiilor de igiena
de protectie sanitara
cu regim sever, alte
terenuri, canale de
irigatii
Riscuri
naturale
180
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
biodiversitii prin
pastrarea zonei de
stufaris, realizarea
spaiilor verzi i a
Biodiversitat aliniamentelor
e, flor, +1 plantate, plantarea Nu este cazul
faun de specii autohtone
specifice zonei va
determina un impact
pozitiv prin crearea
unui nucleu al
vechiului habitat.
Impact neutru prin
Mediul social
0 conservarea Nu este cazul
i economic
resurselor
Impact pozitiv
semnificativ asupra
Peisaj +2 peisajului prin Nu este cazul
punerea in valoare a
zonei si impadurire.
Total 7
Obiectivul nr. 8 amenajare spatii plantate de protectie

Realizarea obiectivului are ca scop protejarea intregii statiuni impotriva fenomenelor
extreme, asigurarea stabilitatii zonei.

Impact pozitiv
semnificativ asupra
aerului i asupra
nivelurilor de zgomot
i vibraii, cu efecte
pozitive semnificative
asupra populaiei i a
sntii umane.
Aer +2 Prin alocarea Nu este cazul
suprafeelor de spaiu
verde se vor atenua
efectele surselor de
poluare (1mp spaiu
verde reduce
pulberile cu cca 30%,
zgomotul cu 8 10
dB).
Ap 0 Impact neutru Nu este cazul
Impact pozitiv
semnificativ prin
asigurarea stabilitatii
zonei
181
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
Impact pozitiv prin
crearea zonelor verzi
Sntatea
+1 ce determina o Nu este cazul
populaiei
imbunatatire a
calitatii aerului.
Impact pozitiv
semnificativ prin
Riscuri asigurarea stabilitatii
+2 Nu este cazul
naturale zonei, protejarea
impotriva
fenomenelor extreme
biodiversitii prin
realizarea spaiilor
verzi i a
Biodiversitate, aliniamentelor
+1 Nu este cazul
flor, faun plantate, plantarea
de specii autohtone
specifice zonei va
determina un impact
pozitiv
Impact pozitiv
semnificativ asupra
mediului urban ca
urmare a asigurrii
utilitilor i
Mediul social
+2 conservarea Nu este cazul
i economic
resurselor naturale
(pescuit si vanatoare
in mod organizat cu
eliminarea
braconajului)
Impact pozitiv
semnificativ asupra
Peisaj +2 peisajului prin Nu este cazul
punerea in valoare a
zonei
Total 12
9.2. In cele ce urmeaza vor fi prezentate solutiile si masurile propuse in acest

capitol, care se refera la amenajarile propuse prin Alternativa 1 se asigura
diminuarea subsantiala a impactului asupra mediului si mentinerea lui in limite
acceptabile
9.2.1. Factorul de mediu apa

- Alimentarea cu energie electrica a locuintelor la parametrii standardelor
nationale;
- Posturile de transformare vor fi amplasate in constructii proprii sau vor fi
inglobate in cladiri
subteran
182
Braila
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------
9.2.2. Factorul de mediu aerul atmosferic

In PUZ sunt prevzute urmtoarele msuri ale cror efect ar putea afecta calitatea
acestuia. Dezvoltarea urbanistic a comunei impune execuia de lucrri pentru
refacerea i modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlat a deeurilor,
dezvoltarea activitilor de turism.
Msuri de compensare:
- n perioada realizrii construciilor propuse prin PUZ, obiectivele vor fi protejate
cu plase de protecie care s rein particulele de praf i s diminueze zgomotul
produs de utilajele folosite;
- mrirea suprafeelor din intravilan destinate spaiilor verzi, tiut fiind faptul c 1
m liniar de spaiu verde reduce pulberile cu cca 30% i zgomotul cu 8 -10 dB(A);
- depozitarea deeurilor se va face n recipiente nchise, etane, conform
prevederilor legislative; operatorul de transport va trebui s respecte programul
de ridicare i transport al deeurilor, att n timpul iernii, ct i n timpul verii,
pentru a se evita descompunerea deeurilor i generarea de noxe sau mirosuri;
- adoptarea sistemelor de nclzire care s contribuie la reducerea emisiilor de
gaze arse; folosirea surselor de energie alternativ: eolian, solar;
Maximele de concentraie ale poluanilor vor trebui s se situeze sub CMA prevzut
de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor.
9.2.3. Factorul de mediu Solul

Msurile prevzute n PUZ pentru diminuarea impactului asupra solului i subsolului
sunt:
- demararea lucrrilor de amenajare i de mpdurire;
- reabilitarea i extinderea lucrrilor de mbuntiri funciare, utilizarea
ngrmintelor naturale, mpdurirea terenurilor cu eroziuni pronunate a
solului;
- realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea
impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;
- implementarea unui sistem de colectare selectiv a deeurilor, prin nfiinarea
punctelor de colectare; pe teritoriul aferent PUZ
9.2.4. Factorul de mediu biodiversitatea

Implementarea obiectivelor PUZ nu va avea un impact negativ semnificativ asupra
biodiversitatii zonei studiate.
MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITII

Apectele legate de reducerea impactului asupra speciilor i habitatelor de importan
comunitar au fost detaliate pe parcursul subcapitolului 4.4 Relaia planului cu Reeaua
Natura 2000. Urmare a evaluarii semnificatiei impactului a rezultat, in general ca
impactul este indirect, nesemnificativ i cu manifestare n etapa de execuie.
Plan de implementare a msurilor propuse

Planul de implementare a msurilor propuse pentru reducerea impactului sunt
prezentate n tabelul urmator.
183
Msuri de reducere a impactului asupra biodiversitii
Biodiversitate/ Etapa Localizare / Impact Msuri pentru evitarea (reducerea) impactului Perioada
Specii i habitate
Faza de - perimetrul zonei de studiu si - se recomand ca lucrrile propuse in amplasament s se Faza de execuie,
Specii de psri de executie in zona reglementata pe execute n intervalul calendaristic septembrie-aprilie, cu evitarea
interes comunitar malul lacului Blasova perioad n care speciilede pasari de interes comunitar nu deranjului in
(ROSPA0040 Dunarea - impact indirect (specii de sunt prezent n areal intervalul aprilie-
Veche-Bratul Macin) pasari acvatice),direct (specii - pentru toate lucrrile de execuie planificate a se mai, septembrie-
de pasari terestre desfura pe parcursul unui an,in interiorul ariei protejate octombrie
nesemnificativ ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin, se recomanda
evitarea acestora in perioadele de migratie si reproducere ,
n intervalul calendaristic aprilie-mai, iulie-august. n acest
sens se vor monta panouri de avertizare i se va realiza un
instructaj adecvat personalului de antier.
--lucrarile generatoare de emisii ,zgomot si vibratie din
amplasament se vor efectua in afara perioadei de cuibarit
si migratie aprilie-mai, iulie-august;
- recomandam etapizarea lucrarilor pe perioada de
constructie avand ca scop reducerea surelor generatoare
de zgomot;
- drumurile de acces folosite in amplasament sa fie stabilite
cat mai departe de zona malului lacului , unde a fost
observata o activitate mai intensa a speciilor de pasari.
-umezirea drumurilor de acces pentru reducerea emisiilor
de praf
- se recomand s se pstreze o distan de 100 m de mal
spre interior pentru toate obiectivele edilitare propuse. n
acest fel se poate evita perturbarea speciilor de psri
datorat lucrrilor de antier (sau de activitile din cadrul
obiectivului pe timpul fazei de operare).
-depozitarea materialului sapat sa nu se faca in arealul
zonei tampon de 100 metri de la malul lacului la obiectivele
planului si sa se fac pe cat posibil pe suprafata terenului
agricol;
- limitarea accesului animalelor si activitatilor de pasunat in
zona tampon de 100 m de la mal la obiectivele planului
(stufaris, vegetatie palustra)
- interzicerea depozitarii deseurilor pe malul lacului, limitand
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
atragerea efectivelor de pasari;

-organizarea de santier sa fie facuta in afara zonelor
cuprinse in aria protejata, in mod special cat mai departe de
malul lacului;
In cazul identificarii cuiburilor sau a oualeleor/puilor se
interzice deranjul sau colectarea acestora .
Faza de - se interzice colectarea de ou sau cuiburi din perimetrul permanent
operare - perimetrul zonei ariei protejate;
reglementata pe malul lacului - se recomnada ca activitatile din amplasament sa nu fie
Blasova producatoare de zgomot (gen discoteci, muzica la nivel
- impact indirect (specii de peste limita de 65 db_
pasari acvatice),direct (specii _ se recomnada a nu se utiliza in amplasament ATV-uri si
de pasari terestre) echipamente sportive generatoare de zgomot mai mare,;
nesemnificativ -se recomnada ca pe luciul apei sa nu se foloseasca barcile
cu motor;
Se recomanda ca pescuitul sportiv sa se desfasoare numai
in locurile special amenajate si cu girul AJVPS;
Se recomnada mentinerea unui management riguros al
deseurilor si monitorizarea depozitarilor de desuri
necontrolate
Se recomanda ca organizarea sesiunilor de vanatoare sa se
faca numai in mod organizat si aprobat de catre AJVPS;
Recomnadam interzicerea pescuitului si vanatorii in alte
locuri decat cele pentru care au fost eliberate avize.
- Se va interzice pescarilor si turistilor accesul si
stationarea indelungata cu masinile pe malul lacului
in zonele cu stufaris si vegetatie palustra
Faza de - respectarea normelor n vigoare privind dezafectarea Fazade dezafectare
dezafectare obiectivelor de interes public
- perimetrul zonei - se recomand ca lucrrile propuse in amplasameent s se
reglementate, pe malul execute n intervalul calendaristic noiembrie-martie,
lacului Blasova perioad n care speciilede pasari de interes comunitar nu
- impact indirect (specii de sunt prezent n areal;
pasari acvatice),direct (specii - pentru toate lucrrile de execuie planificate a se
de pasari terestre) desfura pe parcursul unui an,in interiorul ariei protejate
nesemnificativ ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin, se recomanda
evitarea acestora in perioadele de migratie si reproducere ,
n intervalul calendaristic aprilie-mai ,septembrie-octombrie.
n acest sens se vor monta panouri de avertizare i se va
185
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
realiza un instructaj adecvat personalului de antier.

-
Faza de - au fost identificate cu Evitarea organizarii de santier pe suprafetele din imediata Faza de execuie, cu
execuie precdere n jurul malului vecinatate a malului lacului unde au fost identificate atenie sporit n
lacului Blasova n zona suprafete de teren cu stuf, papaura, vegetatie arboricola si intervalul mai-
Habitate de hrnire reglementata prin PUZ arbustiva; august
pentru speciile de interes - impact indirect,
comunitar nesemnificativ Evitarea decopertarii suprafetelor de teren in care au fost
(ROSPA0040 Dunarea identificate stufaris si vegetatie arboricola si arbustiva de pe
Veche-Bratul Macin) marginea lacului.
Se recomand s se pstreze o distan de 100 m de mal
spre interior pentru toate obiectivele edilitare propuse, in
vederea mentinerii habitatelor existente.
Interzicerea incendierii si taierii a vegetatiei stuf, papura,
vegetatie arboricola si arbustiva si ierboasa din imediata
vecinatate a malului lacului .
Faza de - au fost identificate cu - Interzicerea incendierii si taierii a vegetatiei stuf, papura, Faza de exploatare,
operare precdere n jurul malului vegetatie arboricola si arbustiva si ierboasa din imediata cu atenie sporit n
lacului Blasova n zona vecinatate a malului lacului . intervalul mai-
reglementata prin PUZ august
- impact indirect,
nesemnificativ
Faza de - au fost identificate cu Evitarea organizarii de santier pe suprafetele din imediata Faza de
dezafectare precdere n jurul malului vecinatate a malului lacului unde au fost identificate dezafectare, cu
lacului Blasova n zona suprafete de teren cu stuf, papaura, vegetatie arboricola si atenie sporit n
reglementata prin PUZ arbustiva; intervalul mai-
- impact indirect, august
nesemnificativ Evitarea decopertarii suprafetelor de teren in care au fost
identificate stufaris si vgetatie arboricola si arbustiva de pe
marginea lacului
Interzicerea incendierii si taierii a vegetatiei stuf, papura,
vegetatie arboricola si arbustiva si ierboasa din imediata
vecinatate a malului lacului .
Alte grupe de specii Toate - impact indirect, - se vor respecta toate recomandrile cu caracter general Fazele de executie
(inclusiv faun de fazele nesemnificativ pentru fcute la speciile i habitatele de interes comunitar si operare
nevertebrate i habitatele acvatice si palustre speciile si habitate care nu sunt de interes comunitar vor
vertebrate) i habitate de interes national. fi analizate in Raportul de mediu aferent PUZ
186
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
care nu sunt de interes - Impact direct , permanent

comunitar pe suprafata ocupata de
habitatele R8702 Comunitti
antropice cu Onopordum
acanthium, Carduus nutans si
Centaurea calcitrapa, R8704
Comunitti antropice cu
Polygonum aviculare, Lolium
perenne, Sclerochloa dura i
Plantago major.
187
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
Msuri de conservare n ecosisteme forestiere

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pdurilor se impun msuri de
conservare n ecosistemele forestiere, avnd n vedere rolul benefic a l pdurii n protecia
mediului:
- interzicerea tierii ilegale de arbori;
- interzicerea punatului;
- continuarea executrii lucrrilor de amenajare a pdurilor pe grupe de pduri, cu
respectarea sever a amenajamentelor;
- extinderea suprafeelor mpdurite, bazate pe studii amnunite legate de categoria (zona)
n
- supravegherea turismului necontrolat i adoptarea turismului ecologic;
- eradicarea utilizrii fertilizanilor chimici i combaterii chimice a duntorilor forestieri;
- asigurarea pazei permanente a fondului forestier.
9.2.5. Mediul social i economic

Msurile prevzute n PUZ menite s mbunteasc standardul de via al locuitorilor
comunei sunt:
- reabilitarea/asfaltarea drumurilor comunale, judeene (acolo unde este cazul);
realizarea de trotuare, piste pentru bicicliti i drumuri pentru atelaje hipo, de-a lungul
principalelor artere rutiere, care strbat UAT stabilite prin PUZ,;
- dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe cilor de circulaie, realizarea
de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaia pietonilor;
- se vor efectua lucrri de consolidare a terenurilor expuse la fenomele de eroziune
prin mpdurirea zonelor expuse;
- pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiiile de fundare din studiile
geotehnice i se va acorda o atenie deosebit sistematizrii verticale;
- sistematizarea vertical a terenului astfel nct scurgerea apelor meteorice de pe
acoperiuri i de pe terenul amenajat s fie dirijat ctre un sistem centralizat de
canalizare (anturi de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor), fr s fie
afectate proprietile nvecinate;
- extinderea reelelor de medie i joas tensiune: nlocuirea conductoarelor izolatoare
i a stlpilor de susinere, nlocuirea posturilor de transformare 20/0,4kv care prezint
un grad de uzur avansat, introducerea transformatorilor uscai, n cazul noilor
racorduri pentru realizarea siguranei n exploatare;
- se vor respecta distanele minime de protecie sanitar impuse de legislaia n
vigoare;
- meninerea i protecia pdurilor i plantaiilor forestiere din extravilan i intravilan
avnd n vedere rolul lor de protecie;
Realizarea obiectivelor prevzute n PUZ vor afea un impact pozitiv asupra mediului social
i economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza fora de munc
disponibil la nivel local. Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor mbunti condiiile
de transport i va crete gradul de siguran al circulaiei. Se vor crea noi locuri de munc
pentru populaie, se vor colecta taxe la bugetul local i se va mbunt i nivelul de trai.
9.2.6. Patrimoniul cultural, arheologic i arhitectonic

In zona de studiu este inclusa zona Popina Blasova ca zon ce necesit protectie special.
Termenul de popin provine de la numele dat unor ridicturi de teren (gorgane, movile sau
platouri) formate n lunca unor ape curgtoare
Popina Blasova este o stnc de 43 m nlime monument al naturii de interes judeean,
situat n Balta Brilei la vest de Braul Mcin i la nord vest de satul Turcoaia n
dreptul cetii Troesmis A fost declarat arie protejat prin Hotrrea Consiliului Judeean
Brila 20/1994.
188
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
Fiind un martor de eroziune hercinic, a fost declarat monument al naturii datorit unicitii
sale n relieful judeului Brila. Are o nlime de cca. 45 m (altitudinea maxim a Insulei
Mari a Brilei) i o suprafa de 2,3 ha. Compoziia mineralogic a popinei o formeaz:
detritusuri grosiere conglomerate de cuarit i gresii. Are vrsta munilor din Boemia sau
din platoul central al Franei. Datorit condiiilor pedologice generate de compoziia
mineralogic a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alctuit din graminee, include
i dou specii endemice: Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck
(clopoel), i Achillea coarctata Poir (coada oricelului cu flori galbene).
10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese i descrierea

modului n care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificulti ntmpinate n
prelucrarea informaiilor cerute
Raportul de evaluare de mediu s-a ntocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe.
Structura raportului respect ghidul metodologic prezentat n manualul " Aplicarea procedurii
de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.
Scopul prezentului Raport de Mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie i
evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicrii planului propus,
alternativele sale raionale, lund n considerare obiectivele i aria geografic aferent.
Alternativa nr. 1 este solutia ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii
durabile si anume: mediul inconjurator, economia si elementul social. In aceasta varianta
amenajarile propuse se concentreaza pe utilizarea spatiului astfel incat constructiile sa nu
se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit care permite perspective complete
asupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru intre factorul mediu, factorul
economic si cel social.
Alternativa nr. 2 este solutia prezentata prin proiectul de plan, varianta prin care suprafata
este utilizata la capacitate maxima din punct de vedere al ocuparii cu constructii. Aceasta
varianta ar fi permis obtinerea unor venituri mai mari,insa impactul asupra cadrului natural ar
fi condus la crearea unui complex aglomerat. Amplasarea de constructii in zona mlastinoasa
ar fi dus la degradarea zonei, existand si riscul ca cestea sa poata fi inundate.
Prin urmare, in urma evaluarii de mediu a obiectivelor planului a rezultat alegerea

Alternativei nr. 1.
189
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
11. Descrierea msurilor avute n vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative
ale implementrii planului
Prin monitorizarea mediului, n sensul definiiei din OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului,
se nelege supravegherea, prognozarea, avertizarea i intervenia n vederea evalurii
sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, n scopul cunoaterii
strii de calitate i a semnificaiei ecologice a acestora, a evoluiei i implicaiilor sociale ale
schimbrilor produse, urmate de msurile care se impun.
Frecvena i modul de realizare a monitorizrii efectelor semnificative ale implementrii PUZ vor fi
stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protecia mediului APM
Brila, S.G.A. Brila i altor autoriti n fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru
autorizarea lucrrilor de construcie ce se vor executa ulterior.
In conformitate cu prevederile art. 27 din HG nr. 1076/2004 Programul de monitorizare a

efectelor asupra mediului nsoete documentaia naintat autoritii competente pentru
protecia mediului, n vederea obinerii avizului de mediu i face parte integrant din acesta.
Titularul planului este obligat s depun anual, pn la sfritul primului trimestru al anului
Pentru evidenierea efectelor pe care implmentarea obiectivelor planului le poate genera

asupra biodiversitii, se propune realizarea unei monitorizri asupra speciilor de flor i
faun semnalate pe amplasament, respectnd un plan de monitorizare.
Planul de monitorizare a biodiversitii este menit s furnizeze o baz pentru evaluarea pe

timp ndelungat a statutului biodiversitii n zon i eficacitatea implementrii msurilor
pentru protejarea biodiversitii. Monitorizarea include evaluri, att ale condiiei de baz a
biodiversitii din zon, ct i ale impactului aciunilor manageriale i al e altor forme de
utilizare a resurselor (agricultur, punat). Evalund statutul resurselor biodiversitii de -a
lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evalueaz presiuni i ameninri.
Factor de mediu
Parametrii monitorizai Scop
monitorizat
Monitoringul faunei
Date despre structura biocenozei
- comuniti de animale
Obinerea de informaii cu
- specii rare
privire la:
- mod de distribuire
- conservarea unor specii i
- morfologie
conservarea habitatelor
- evaluarea msurilor de
Date despre funciile biocenozei
conservare a unor specii
- migraiune, expansiune/
Biodiversitate precum i a habitatelor lor
regresie
- urmrirea evoluiei
- relaie ierbivore/ plante
biodiversitii n vederea
- hibidrizare
meninerii integritii lor
ecologice
Impactul asupra biocenozei
- factori climatici
- poluare
- resurse de hran
Monitoringul florei Obinerea de informaii cu
Date despre structura biocenozei privire la:
- tip de vegetaie - conservarea unor specii i
Biodiversitate - specii rare conservarea habitatelor
- plante vasculare - evaluarea msurilor de
conservare a unor specii
Date despre funciile biocenozei precum i a habitatelor lor
190
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
- dinamica populaiilor - urmrirea evoluiei
- relaie ierbivore/ plante biodiversitii n vederea
- fenologie meninerii integritii lor
- expansiune / regresie ecologice.
Impactul asupra biocenozei

- activiti antropice
- factori climatici
- msuri de conservare
Monitoringul psrilor
Monitorizarea anual:
- numrul speciilor;
- numrul de perechi cuibritoare;
- numrul de cuiburi;
- factori legai de deranj.
191
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
Plan de monitorizare n perioada de construire

Obiectiv de mediu Frecvena Autoritatea
Indicatori Prevederi legislative
relevant monitorizrii responsabil
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
Protecia calitii
inconjurator ;
aerului la poluarea Anual Investitor/constructor
- Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea condiiilor
atmosferei cu noxe Determinri de gaze i pulberi n cazul unor APM Braila
tehnice privind protecia atmosferei i Normelor
provenite din surse reclamaii
metodologice privind determinarea emisiilor de poluani
fixe.
atmosferici produi de surse staionare;
- HG nr. 188/2002 completat prin HG nr. 325/2005
(NTPA 001/2002);
Protecia calitii Determinarea poluanilor emii - Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu
Investitor/constructor
apei de suprafa i n efluenii care ajung n Anual modificrile i completarile ulterioare;
CN Apele Romne
subterane cursurile de ap de suprafa - HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a
calitii apei potabile;
Investitor/constructor Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobarea

Protecia solului Parametrii de calitate ai solului Anual
APM Braila Reglementrii polurii solului;
HG nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i

Gestionarea Cantitatea de deeuri Investitor /constructor pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv
Lunar
deeurilor colectate i predate Operator salubritate deseurile periculoase, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- HG nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea
zgomotului ambiental;
Anual Investitor/constructor
- HG nr. 674/2007 pentru modificarea i completarea
Zgomot Nivel de zgomot i vibraii n cazul unor APM Braila
HG nr. 321/2005;
reclamaii DSP Braial
- STAS 10009-88 privind protecia mpotriva zgomotului
i vibraiilor;
- Monitoringul faunei (reptile, - OUG nr. 154/2008 pentru modificarea i
amfibieni, insecte); completarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
Biodiversitate, flor, Anual *) Investitor/constructor
- Monitoringul florei; naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
faun
- Monitoringul psrilor; a florei i faunei slbatice i a Legii vntorii i a
- Monitorizarea mamiferelor; proteciei fondului cinegetic nr. 407/2006
192
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
- HG nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor
de protecie special avifaunistic ca parte
integrant a reelei ecologice europene Natura 2000
n Romnia;
Plan de monitorizare n perioada de operare

- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
Protecia calitii
inconjurator;
aerului la poluarea Anual Investitor
- Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea condiiilor
atmosferei cu noxe Determinri de gaze i pulberi n cazul unor APM Braila
tehnice privind protecia atmosferei i Normelor
provenite din surse reclamaii
metodologice privind determinarea emisiilor de
fixe.
poluani atmosferici produi de surse staionare;
- HG nr. 188/2002 completat prin HG nr. 325/2005
(NTPA 001/2002);
Protecia calitii apei Determinarea poluanilor emii - Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile,
Anual Investitor
de suprafa i n efluenii care ajung n cu modificrile i completarile ulterioare;
CN Apele Romne
subterane cursurile de ap de suprafa - HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a
calitii apei potabile;
Investitor Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobarea

Protecia solului Parametrii de calitate ai solului Anual
APM Braila Reglementrii polurii solului;
HG nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor

Cantitatea de deeuri Investitor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile,
Gestionarea deeurilor Lunar
colectate i predate Operator salubritate inclusiv deseurile periculoase, cu modificrile i
completrile ulterioare;
- HG nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea
zgomotului ambiental;
Anual Investitor
- HG nr. 674/2007 pentru modificarea i completarea
Zgomot Nivel de zgomot i vibraii n cazul unor APM Galai
HG nr. 321/2005;
reclamaii DSP Galai
- STAS 10009-88 privind protecia mpotriva
zgomotului i vibraiilor;
Biodiversitate, flor, - Monitoringul faunei (reptile, Anual *) Investitor - OUG nr. 154/2008 pentru modificarea i
193
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
faun amfibieni, insecte); completarea OUG nr. 57/2007 privind regimul
- Monitoringul florei; ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
- Monitoringul psrilor; naturale, a florei i faunei slbatice i a Legii
- Monitorizarea mamiferelor; vntorii i a proteciei fondului cinegetic nr.
407/2006
- HG nr. 1284/24.10.2007 privind declararea
ariilor de protecie special avifaunistic ca parte
integrant a reelei ecologice europene Natura
2000 n Romnia;
*) In ceea ce privete Planul de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a perimetrului investiiei, astfel nct s se
poat asigura o continuitate a colectrii datelor precum i corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se vor putea evidenia toate
particularitile zonei, precum i detaliile referitoare la populaiile de plante i animale prezente n cadrul amplasamentu lui.
Metodologie
Flora i vegetaia
Monitorizarea asupra florei i vegetaiei se pot realiza n lunile aprilie - august i constau n observaii pe itinerar i n efectuarea de relevee.
Metodele utilizate au un caracter de recunoatere, de inventariere a asociaiilor vegetale i a speciilor din zona de interes. Pentru asociaiile
identificate sunt prezentate speciile caracteristice/edificatoare principale.
Fauna
Monitorizarea insectelor se va realiza n perioada iunie - iulie, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, aduli),
cu ajutorul fileului entomologic n anumite puncte de pe amplasament.
Monitorizarea amfibienilor i reptilelor va cuprinde perioadele de primavara (luna mai ) i vara (lunile iunie - iulie). Identificarea animalelor se
va realiza prin utilizarea metodei transectelor, att pe amplasament, ct i n zonele adiacente.
Monitorizarea psrilor se va realiza n timpul migraiei (martie - aprilie, septembrie -octombrie), vara n timpul reproducereii (iunie-august) n
staii din perimetrul amplasamentului.
Metodele de evaluare utilizate sunt:
- punctele fixe/transecte;
- evaluarea psrilor n migraie s.a.
Monitorizarea mamiferelor se va realiza n diferite aspecte sezoniere, inclusiv vara (iunie -august) n staii din zona cercetat, dar i n zonele
limitrofe.
Metodele utilizate sunt :
- puncte fixe;
- transecte s.a.
194
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
Msuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementrii PUZ Zona de agrement Lacul Blasova, jud Braila asupra
factorilor de mediu

- Legea nr. 104/2011 privind calitatea acerului nconjurtor;
Poluani atmosferici - Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea condiiilor tehnice
Anual Consiliul Judetean
Protecia calitii aerului specifici: pulberi, noxe, privind protecia atmosferei i Normelor metodologice
n cazul unor reclamaii Braila
miros privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici
produi de surse staionare;
- HG nr. 188/2002 completata prin HG nr. 325/2005 (NTPA
001/2005);
Se va respecta
CJ Braila - Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu
Protecia calitii apei de Parametrii de calitate a frecvena impus prin
SGA Brila, modificrile i completarile ulterioare;
suprafa i subterane apelor uzate evacuate Autorizaiile de
DSP Brila - HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de
gospodrire a apelor
supraveghere, inspecie
sanitar i monitorizare a calitii apei potabile;
Parametrii de calitate ai Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementrii

Protecia solului Anual CJ Braila
solului polurii solului;
- HG nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i

pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv
Cantitatea de deeuri CJ Braila
Gestionarea deeurilor Lunar deseurile periculoase, cu modificrile i completrile
colectate i predate Operator salubritate
ulterioare;
- Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor;
Protecia populaiei
pentru diminuarea / Suprafaa de teren
Anual CJ Braila -
eliminarea efectelor stabilizat
alunecrilor de teren
- Numrul de certificate
CJ Braila
de urbanism acordate;
Zonificarea teritorial Anual Inspectoratul de Stat Conform prevederilor legislative specifice
- Numrul autorizaiilor
n Construcii;
de construire eliberate;
Suprafaa efectiv de Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicat -
Spaii verzi Anual CJ Braila
spaii verzi Registrul naional al spaiilor verzi.
195
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
12. Rezumat fr caracter tehnic
12.1. Introducere
Raportul de mediu a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune
Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evalurii de mediu pentru
planuri i programe.
Titularul planului este CJ Braila
PUZ Zona de agrement lacul Blasova, propune organizare administrativ teritoriala a

unui teren cu suprafata de 692 ha, situat in extravilanul comunei Frecatei.
12.2. Coninutul i obiectivele urbanistice ale Planului Urbanistic Zonal propus
Prin planul urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, aciunile, prioritile i reglementrile
de urbanism (permisiuni i restricii) necesar a fi aplicate n utilizarea teritoriului i n
confomarea construciilor propuse la situaia urbanistic de fond a zonei.
Prin Planul Urbanistic Zonal se propun urmatoarele obiective care vizeaz organizarea
urbanistic, dezvoltarea activitilor, alimentarea cu energie electric, infrastructura :
1. infrastructura turistica formata din:
- hotel, centru fitness
- complex de vile cu o arhitectura cu specific deltaic folosind materiale
locale(lemn si stuf, pe fundatii de piatra)
- bungalow-uri
- zone de camping organizate in alveole
2. complex sportiv nautic, baza de antrenament cu hangare ambarcatiuni si piscine de
training
3. complex de agrement cu piscina acoperita, piscina descoperita, topogane cu apa,
zona amenajata pe pontoane de lemn amplasate pe luciul apei pentru plaja
4. zona de comert si alimentatie publica
5. zona administrativa a satului de vacanta cu punct de informare turistica, punct de
paza, cabinet medical, punct de intretinere, punct inchirieri biciclete
6. zona terenuri sportive multifunctionale: volei, tenis, baschet, etc.
7. zona de jocuri sportive,
8. zona libera de picnic, gratar, pescuit prevazute cu grupuri sanitare, umbrare,
pontoane de lemn de acces la apa
9. locuri de joaca pentru copii
10. amenajari peisagere in cadrul zonelor
11. parcari aferente fiecarei zone
12. parc amenajat
13. plantatie de protectie pe terenurile agricole
14. plantatie de aliniament in lungul circulatiilor.
15. cai de comunicatie rutiere
Prin propunerile sale PUZ are n vedere reconversia funcional, transformarea zonei, n
prezent neconstruit, ntr-un pol de interes din punct de vedere economic, ct i din punct
de vedere al mediului de afaceri.
12.3. Aspecte relevante de mediu n situaia neimplementrii planului

Aspectele relevante de mediu din cadrul amplasamentului studiat i caracteristicile
acestora n condiiile evoluiei date de parametrii actuali, prin neimplementarea planului i
n lipsa dezvoltrii altor proiecte, de orice natur, pot fi sintetizate dup cum urmeaz:
196
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
- funciunea agricol a terenului se va ndrepta n ritm accelerat ctre cea de teren
neproductiv, prin neutilizarea adecvat a acestuia i instalarea de vegetaie ruderal n
unele locuri sau relief biogen (muuroaie);
- dezvoltarea vegetaiei ruderale i utilizarea agricol neadecvat nu va putea stimula n
timp ndelungat revenirea la condiiile fitofaunistice naturale, determinnd pstrarea
caracterului terenului sub aspectul evoluiei ecosistemice.
Referitor la aspectele socio-economice, se apreciaz c n cazul neimplementrii planului

propus:
- se va pierde oportunitatea crearii de noi locuri de munc n perioada de implementare a
proiectului i o oportunitate privind dezvoltarea mediului de afaceri n sectorul teriar
(servicii) cu efecte negative asupra unei pri din populaia comunei i a veniturilor la
bugetul local.
- viaa economic se va baza n continuare pe echipamente i tehnologii industriale
nvechite sau pe exploataiile agricole, cu intensitate i eficien redus care nu susin o
dezvoltare durabil;
Realizarea propunerilor PUZ cu privire la dezvoltarea urban va crete atractivitatea i

valoarea zonei .
12.3. Analiza alternativelor

In urma unei analize fcute de proiectant i beneficiar, avnd n vedere specificul
activitilor pe care le desfoar societatea, caracteristicile amplasamentului, morfologia
i vecintile, contextul economic regional i preocuparea fa de respectarea legislaiei
n vigoare, s-au analizat toate posibilitile de derulare a proiectului n vederea selectrii
celei optime.
Alternativa nr. 1 este solutia ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii
durabile si anume: mediul inconjurator, economia si elementul social. In aceasta vari anta
amenajarile propuse se concentreaza pe utilizarea spatiului astfel incat constructiile sa nu
se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit care permite perspective
complete asupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru intre factorul mediu,
factorul economic si cel social.
Alternativa nr. 2 este solutia prezentata prin proiectul de plan, varianta prin care
suprafata este utilizata la capacitate maxima din punct de vedere al ocuparii cu constructii.
Aceasta varianta ar fi permis obtinerea unor venituri mai mari,insa impactul asupra
cadrului natural ar fi condus la crearea unui complex aglomerat. Amplasarea de constructii
in zona mlastinoasa ar fi dus la degradarea zonei, existand si riscul ca cestea sa poata fi
inundate.
Prin urmare, in urma evaluarii de mediu a obiectivelor planului rezulta ca este necesara
modificarea variantei de plan, astfel incat sa fie realizata Alternativa nr. 1.
Programul de monitorizare se bazeaz pe monitorizarea obiectivelor de mediu i pe

performan se asigur controlul implementrii i eficacitii msurilor prevzute n PUZ,
care s produc efecte pozitive asupra mediului.
Monitorizarea implementrii PUZ va indica dac sunt necesare msuri suplimentare.
Concluzii
Planul Urbanistic Zonal reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea zonei, stoparea
degradarii unor terenuri si reabilitarea ecologica. Propunerile PUZ sunt in concordanta cu
liniile strategice de dezvoltare social economica a judetului Braila si de protectie a
mediului. Implementarea planului va genera oportunitati directe si indirecte, viabile de
imbunatatire a mediului, a conditiilor de viata ale populatiei si a mediului de afaceri, in
conditiile asigurarii protectiei mediului.
197
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
In sintez, se apreciaz c planul analizat reprezint un important instrument pentru
crearea premiselor, prin mijloace specifice dezvoltrii durabile, conform prioritilor
Strategiei de Dezvoltare a zonei. Implementarea prevederilor planului va genera
oportuniti viabile, directe i indirecte, de mbuntire pe termen lung a mediului urban, a
condiiilor de via ale populaiei i a situaiei socio-economice a comunitii, n condiiile
asigurrii proteciei mediului.
Meninerea situaiei actuale prin neimplementarea prevederilor PUZ nu reprezint o s oluie

pentru dezvoltarea zonei, i cu att mai mult nu se constituie ntr -o premis pentru
dezvoltarea durabil a acesteia.
Implementarea PUZ va avea un efect pozitiv asupra mediului i va contribui la
dezvoltarea durabil a localitilor Braila si Frecatei pe termen mediu i lung;
Obiectivele PUZ-ului au rolul de a mbunti calitatea factorilor de mediu i starea
de sntate a populaiei;
Msurile propuse n Raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor
realizrii PUZ asupra factorilor de mediu;
Pentru realizarea noilor investiii cu potenial impact asupra mediului, nainte de
nceperea construciilor se va solicita de la APM Brila emiterea avizului/acordului
de mediu.
Implementarea PUZ nu va afecta semnificativ biodiversitatea zonei.
Se fac urmtoarele recomandri cu privire la unele msuri suplimentare pentru protecia

mediului care trebuie luate n considerare de ctre autoritile administraiei locale la
implementarea prevederilor proiectului de Plan Urbanistic Zonal studiat:
Elaborarea i implementarea planurilor urbanistice de detaliu pentru perimetrele
destinate noilor zone de dezvoltare n condiii de protecie a mediului, att pentru
perioadele de construcie, ct i de operare, respectarea prevederilor PUZ cu
privire la aceste perimetre.
Elaborarea i implementarea proiectelor de dezvoltare n condiii de protecie a
mediului, att pentru perioadele de construcie, ct i de operare;
Implementarea planurilor urbanistice de detaliu i a proiectelor de dezvoltare numai
dup obinerea avizelor/acordurilor de mediu.
Asigurarea extinderii reelelor de alimentare cu ap, cu gaze naturale i de
canalizare, precum i a serviciilor de colectare a deeurilor n noile zone de
dezvoltare, n mod corelat cu lucrrile de construcie.
Respectarea prevederilor PUZ cu privire la zona spaiilor plantate n cadrul tuturor
planurilor urbanistice i a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activiti.
Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea
corespunztoare a acestora;
Respectarea legislaiei n vigoare referitoare la protecia populaiei la zgomot. In
contextul Legii nr 10/1995, Protecia la zgomot" este o cerin de calitate (F) n
construcii. Pentru cldirile de locuit, unitatea funcional o constituie apartamentul.
Confortul acustic ntr-o unitate funcional se asigur prin nivelul de zgomot
echivalent interior a crui valoare limit admis, pentru apartamentele din cldirile
de locuit este de 35 dB(A)* i nu trebuie s depeasc cu mai mult de 5 dB(A)
nivelul obinut fr sursele de zgomot interioare.
198
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
Glosar de termeni (conform HG nr. 1076/2004, Ordin nr. 756/1997)

Autoritate competent - autoritate de mediu, de ape, sntate sau alt autoritate
mputernicit potrivit compeentelor legale s execute controlul reglementrilor n vigoare
privind protecia aerului, apelor, solului i ecosistemelor acvatice sau terestre.
Aviz de mediu pentru planuri i programe - act tehnico-juridic scris, emis de ctre
autoritatea competent pentru protecia mediului, care confirm integrarea aspectelor privind
protecia mediului n planul sau n programul supus adoptrii;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a autoritilor
publice interesate de efectele implementrii planurilor i programelor, luarea n considerare
a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consultri n procesul decizional i asigurarea
informrii asupra deciziei luate;
Emisie de poluani/emisie - descrcare n atmosfer a poluanilor provenii din surse
staionare sau mobile.
Evacuare de ape uzate/evacuare descrcare direct sau indirect n receptori acvatici a
apelor uzate coninnd poluani sau reziduuri care altereaz caracteristicile fizice, chimice i
bacteriologice iniiale ale apei utilizate, precum i a apelor de ploaie ce se scurg de pe
terenuri contaminate:
Folosina sensibil i mai puin sensibil - tipuri de folosine ale terenurilor, care implic o
anumit calitate a solurilor, caracterizat printr-un nivel maxim acceptat al poluanilor.
Impact de mediu :
- modificarea negativ considerabil a caracteristicilor fizice, chimice i structurale ale
elementelor i factorilor de mediu naturali;
- diminuarea diversitii biologice; modificarea negativ considerabil a productivitii
ecosistemelor naturale i antropizate;
- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabil a calitii vieii sau
deteriorarea structurilor antropizate, cauzat, n principal, de poluarea apelor, a
aerului i a solului;
- supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea
teritorial necorespunztoare a acestora;
- un astfel de impact poate fi identificat n prezent sau poate avea o probabilitate de
manifestare n viitor, considerata inacceptabil de ctre autoritile competente.
Plan de aciune reprezint planul realizat de autoritatea competent cu scopul de a
controla problema analizat i a efectelor acesteia indicndu-se metoda de reducere.
Planuri i programe - planurile i programele, inclusiv cele cofinanate de Comunitatea
European, ca i orice modificri ale acestora, care:
- se elaboreaz i/sau se adopt de ctre o autoritate la nivel naional, regional sau
local ori care sunt pregtite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura
legislativ, de ctre Parlament sau Guvern;
- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Poluare potenial semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc pragurile
de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Aceste valori
definesc nivelul polurii la care autoritile competente consider ca un amplasament poate
avea un impact asupra mediului i stabilesc necesitatea unor studii suplimentare i a
msurilor de reducere a concentraiilor de poluani n emisii/evacuri.
Poluare semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc pragurile de
intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului.
Raport de mediu - parte a documentaiei planurilor sau programelor care identific, descrie
i evalueaz efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicrii acestora i
alternativele lor raionale, lund n considerare obiectivele i aria geografic aferent.
Titularul planului sau programului - orice autoritate public, precum i orice persoan
fizic sau juridic care promoveaz un plan sau un program.
Zgomotul ambiental este zgomotul nedorit, duntor, creat de activitile umane, cum ar
fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum i de industrie;
Zone special amenajate pentru activitile de picnic zonele aparinnd domeniului
public ori privat al statului i/sau al unitilor administrativ-teritoriale, dotate cu utiliti
199
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
i faciliti pentru desfurarea activitilor de picnic i n care aprinderea focului este
permis;
Zone indicate pentru activitatile de picnic zonele indicate n planurile de zonificare
ale parcurilor aflate n intravilanul localitilor, precum i zonele limitrofe pdurilor
situate n intravilanul localitilor, n care sunt permise activiti de picnic , cu excepia
aprinderii focului;
Bibliografie
1. Starea mediului judeul Braila;
2. Legislaia orizontal;
3. PUZ Zona de agrement lacul Blasova; Elaborator Universitatea de Arhitectura
si Urbanism Ion Mincu Bucuresti Proiect nr. 15/2009;
4. Studiu geotehnic;
5. M. Negulescu i colectivul Protecia mediului nconjurtor, Manual general,
Editura Tehnic, Bucureti, 1995;
6. I. Sircu Geografia fizic a R.S.R., Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1971;
7. Al. Rou Geografia fizic a Romniei, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti 1973;
8. Al. Rou, I. Ungureanu Geografia mediului nconjurtor, Editura didactic i
pedagogic, Bucureti, 1977;
9. Grigore P. i colaboratorii Enciclopedia Geografic a Romniei, Editura
tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1982);
10. V. Rojanschi, Mediul nconjurtor Abordri sistematice, Institutul de Cercetri i
Ingineria mediului, Bucureti 1991.
11. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu Protecia i ingineria mediului, Editura
Economic, Bucureti, 1997 ;
Anexe
- Plana 1 Incadrare n teritoriul administrativ al comunei;
- Plana 2 Situaia existent (zonificare i disfuncionaliti);
- Plana 3 Reglementri;
- Plana 4 Obiective de utilitate public (reglementri);
- Plana 5 Proprietatea asupra terenurilor;
- Plana 6 Incadrarea n teritoriul administrativ al judeului Brila;
200
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------
201

Raport de Mediu - Draft - PUZ - Zona de Agrement BLASOVA - Nov.2015 - Dana R+C

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu - Draft - PUZ - Zona de Agrement BLASOVA - Nov.2015 - Dana R+C

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de mediu PUZ Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila

Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila

Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BRAILA

Bojoi Silvia PFA

Glavan Caranghel Teodor PFA

Consiliul Judetean Braila

Consiliul Judetean Braila

Consiliul Judetean Braila

ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA, JUDETUL BRAILA

Evaluarea de mediu pentru planuri i programe reprezint un proces de evaluare ntr -o

Raportul de mediu a fost elaborat n conformitate cu cerinele HG nr. 1076/2004 privind

Planul Urbanistic Zonal stabileste reglementri specifice pentru o anumit zon

Consiliul Judetean Braila

- este prevzut ntr-un act normativ specific (lege, ordonan, hotrre),

1.1. Titularul proiectului

1.2. Autorii atestai ai raportului de mediu

1.3. Denumirea planului

1.4. Aezare geografic i administrativ

Consiliul Judetean Braila

Amplasamentul studiat se afla situat in extravilanul comunei Frecatei si este amplasat

Consiliul Judetean Braila

De asemenea Lacul Blasova este amplasat relative aproape, la cca. 9 km fata de

Fig. 2. Incadrarea in teritoriu

Poziia zonei fa de intravilanul localitii

Consiliul Judetean Braila

Fig. 1. Plan Urbanistic Zonal Incadrarea n teritoriu

2. Expunerea coninutului i a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal

2.1. Aspecte generale

Consiliul Judetean Braila

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, aciunile, prioritile, reglementrile de urbanism

Fig. 3. Plan Urbanistic Zonal. Situatia existenta disfunctionalitati si oportunitati

Consiliul Judetean Braila

Implementarea obiectivelor prevazute in PUZ vor implica urmatoarele lucrari specifice

Consiliul Judetean Braila

Fig. 4. Plan Urbanistic Zonal situatia propusa

2.1.1. ZONIFIICARE FUNCTIONALA

Zonificarea propus este detaliat printr-o submprtire n urmtoarele subzone, cu

Consiliul Judetean Braila

Consiliul Judetean Braila

o Subzon bazine piscicole (A1a);

2.1.2. Echiparea edilitar

2.1.2.1. Alimentarea cu apa

2.4.2.2. Evacuarea apelor uzate

2.1.2.3. Alimentarea cu energie electrica

2.1.2.5. Alimentarea cu energie termica

Consiliul Judetean Braila

2.1.4. Protecia mediului i sntatea uman

2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea urmatoarelor obiective:

Consiliul Judetean Braila

12) Stabilirea zonei pentru parc amenajat

Consiliul Judetean Braila

element izolat, distinct de localitate, ci ca parte integranta a ei.

Functiuni propuse in zona reglementata prin PUZ

2.3. Relaia Planului Urbanistic General cu alte planuri i programe relevante

Consiliul Judetean Braila

Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila

Consiliul Judetean Braila

Planul de Urbanism General al Comunei Frecatei, Judeul Braila

Planuri i programe la nivel regional.

Strategia de dezvoltare regional elaborata pe baza planurilor de dezvoltare Regionala si

Obiectivul general poate fi atins prin:

Obiectivele menionate sunt corelate cu documentele programatice naionale i europene,