Braila RSI

Cod 313-14-34/11.
2008 – RO 2006/018-
proiect: 147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621
Denumire “Sistem de management integrat al deseurilor in
proiect: judetul Braila”
Faza de
Studiu de Fezabilitate
Proiectare:
I / I - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului
Volum:
asupra Mediului
Data
Iulie 2010
predarii:
CUPRINSUL VOLUMULUI
A. PIESE SCRISE
Foaie de capat
Lista de semnaturi
CUPRINSUL VOLUMULUI __________________________________________________________ 1
1. INFORMATII GENERALE ________________________________________________________ 6
1.1 Proiectant general _______________________________________________________________ 6
1.2 Beneficiarul proiectului ___________________________________________________________ 6
1.3 Autoritate contractanta: __________________________________________________________ 6
1.4 Denumirea proiectului ____________________________________________________________ 6
1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia __________________________________ 6
1.5.1 Infrastructura existenta ________________________________________________________________ 6
1.5.2 Prezentarea generala a proiectului ______________________________________________________ 14
1.5.3 Colectarea si transportul deseurilor _____________________________________________________ 14
1.5.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje __________________________________________ 21
1.5.5 Tratarea biologica a deseurilor _________________________________________________________ 39
1.5.6 Constructia depozitului de deseuri conform _______________________________________________ 45
1.5.7 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ____________________________________________ 63
1.6 Durata etapei de functionare _____________________________________________________ 65
1.7 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite _______________________ 65
1.8 Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice _______________________ 70
1.8.1 Materiale nepericuloase ______________________________________________________________ 71
1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de
transfer, sortare, compostare) si consumuri estimate ______________________________________________ 74
1.9 Informatii despre poluanti fizici si biologici __________________________________________ 74
1.9.1 Poluarea fizica ______________________________________________________________________ 74
1.9.2 Poluarea chimica ____________________________________________________________________ 75
1.9.3 Poluarea biologica ___________________________________________________________________ 75
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate _________________________________________ 75
1.10.1 Colectare si transport ______________________________________________________________ 75
Page 1 of 297
Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1.10.2 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje ________________________________________ 95
1.10.3 Deseuri biodegradabile ____________________________________________________________ 104
1.10.4 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului ______________________________ 109
1.10.5 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat al deseurilor ____ 114
1.10.6 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ____________________________ 119
1.10.7 Rezumatul analizei si optiunile recomandate ___________________________________________ 119
2. PROCESE TEHNOLOGICE _____________________________________________________ 123

2.1 Procese tehnologice de productie _________________________________________________ 123
2.1.1 Statia de transfer Insuratei ___________________________________________________________ 123
2.1.2 Statia de sortare Vadeni ______________________________________________________________ 123
2.1.3 Statie de sortare Ianca _______________________________________________________________ 124
2.1.4 Statia de compostare Vadeni __________________________________________________________ 125
2.1.5 Depozit de deseuri conform Ianca ______________________________________________________ 125
2.1.6 Inchidere depozit neconform Ianca _____________________________________________________ 127
2.2 Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune
tehnici disponibile. ___________________________________________________________________ 127
2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a
deseurilor – versiunea august 2006 ___________________________________________________________ 127
3. DESEURI __________________________________________________________________ 131
3.1 Depozitul de deseuri si Statia de compostare _______________________________________ 131
3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ________________________________________________ 131
3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor _____________________________________________________ 132
3.2 Statiile de sortare si transfer _____________________________________________________ 133
3.3 Inchiderea depozitului neconform ________________________________________________ 134
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A
ACESTUIA ____________________________________________________________________ 136
4.1 Apa _________________________________________________________________________ 136
4.1.1 Date hidrografice ___________________________________________________________________ 136
4.1.2 Date hidrogeologice _________________________________________________________________ 138
4.1.3 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate _________________________________ 138
4.1.4 Prognozarea impactului ______________________________________________________________ 154
4.2 Aer__________________________________________________________________________ 161
4.2.1 Date climatice ______________________________________________________________________ 161
4.2.2 Calitatea aerului ____________________________________________________________________ 163
4.2.3 Surse si poluanti generati _____________________________________________________________ 164
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului ______________________________________________________ 178
4.3 Solul si subsolul _______________________________________________________________ 180
4.3.1 Calitatea solului ____________________________________________________________________ 180
4.3.2 Depozit de deseuri conform si statie de sortare Ianca ______________________________________ 181
4.3.3 Statia de transfer Insurateti ___________________________________________________________ 191
4.3.4 Statia de sortare ci statia de compostare Vadeni __________________________________________ 193
4.3.5 Inchiderea depozitului neconform Ianca _________________________________________________ 195
4.4 Biodiversitatea ________________________________________________________________ 198
Page 2 of 297

4.4.1 Biodiversitatea in judetul Braila ________________________________________________________ 198
4.4.2 Arii naturale protejate _______________________________________________________________ 200
4.4.3 Depozitul de deseuri conform si statia de sortare Ianca _____________________________________ 204
4.4.4 Statia de transfer Insuratei ___________________________________________________________ 210
4.4.5 Statia de sortare si statia de compostare Vadeni __________________________________________ 213
4.4.6 Inchidere depozit neconform Ianca _____________________________________________________ 215
4.5 Peisajul ______________________________________________________________________ 219
4.5.1 Amplasarea obiectivelor _____________________________________________________________ 219
4.5.2 Impactul prognozat _________________________________________________________________ 219
4.5.3 Masuri de reducere a impactului _______________________________________________________ 221
4.6 Mediul social si economic _______________________________________________________ 222
4.6.1 Date generale ______________________________________________________________________ 222
4.6.2 Impactul prognozat _________________________________________________________________ 228
4.7 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural _______________________________________ 234
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ___________________________________________________ 235
5.1 Justificarea amplasamentelor alese _______________________________________________ 235
5.2 Analiza impactului asupra mediului _______________________________________________ 237
5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu ________________________________________________ 237
5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului ___________________________________________ 239
6. MONITORIZAREA ___________________________________________________________ 242
6.1 Depozitul de deseuri Ianca ______________________________________________________ 242
6.1.1 Monitorizarea in faza de executie ______________________________________________________ 242
6.1.2 Monitorizarea in faza de exploatare ____________________________________________________ 243
6.1.3 Monitorizarea post‐ inchidere _________________________________________________________ 247
6.2 Statia de sortare si compostare Vadeni ____________________________________________ 248
6.3 Statia de transfer Insuratei ______________________________________________________ 249
6.3.2 Monitorizarea in faza de exploatare ____________________________________________________ 250
6.4 Inchiderea depozitului neconform Ianca ___________________________________________ 250
6.4.2 Monitorizarea post‐inchidere _________________________________________________________ 251
6.5 Praguri de alerta_______________________________________________________________ 251
7. SITUATII DE RISC ___________________________________________________________ 252
7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren) _______________________ 252
7.2 Accidente potentiale ___________________________________________________________ 254
7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra
mediului ___________________________________________________________________________ 255
7.4 Planul pentru situatii de risc _____________________________________________________ 255
7.5 Masuri de prevenire a accidentelor _______________________________________________ 256
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR _________________________________________________ 257
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ____________________________________________ 258
Page 3 of 297

9.1 Necesitatea proiectului _________________________________________________________ 258
9.2 Descrierea proiectului __________________________________________________________ 259
9.3 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului ____________________ 262
9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu ________________________________________________ 262
9.4 Impactul prognozat asupra mediului ______________________________________________ 267
9.4.1 Apa ______________________________________________________________________________ 267
9.4.2 Aer ______________________________________________________________________________ 271
9.4.3 Sol‐subsol _________________________________________________________________________ 272
9.4.4 Statia de transfer Insurateti ___________________________________________________________ 274
9.4.5 Inchiderea depozitului neconform Ianca _________________________________________________ 277
9.4.6 Biodiversitate ______________________________________________________________________ 279
9.4.7 Peisajul ___________________________________________________________________________ 285
9.4.8 Mediul social si economic ____________________________________________________________ 287
9.4.10 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural __________________________________________ 291
9.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ______________ 291
9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile
afectate de impact ___________________________________________________________________ 292
10. DOCUMENTE ANEXATE ____________________________________________________ 293
Page 4 of 297

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI
1. INFORMATII GENERALE
1.1 Proiectant general

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti;
Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15;
E-mail: office@romair.ro; website: www.romair.ro.
1.2 Beneficiarul proiectului

CONSILIUL JUDETEAN BRAILA
Piata Independentei nr. 1, Braila, Judetul Braila,
Tel: 0239.619.700,
Fax: 029.611.765
E-mail: consiliu@cjbraila.ro
1.3 Autoritate contractanta:

MINISTERUL MEDIULUI – Str. Justitiei, Nr. 59 – 61, sector 5, Bucuresti.
1.4 Denumirea proiectului

„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA”
1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
1.5.1 Infrastructura existenta
1.5.1.1 Colectare si transport

Situatia actuala in ceea ce priveste colectarea si transportul deseurilor in judetul Braila este
prezentata in tabelul urmator:
Table 1.5-1 Date privind sistemul de salubritate din judetul Braila
Date relevante Detalii
Procent al populatiei ‐ In anul 2007, rata de racordare a populatiei la serviciile de salubritate era:
recordate la servicii de • 62,37% in mediul urban
salubritate • 0,16 % in mediul rural
‐ La nivelul anului 2009, rata de acoperire cu servicii de salubritate era de:
• 100% in mediul urban
• 12,66 % in mediul rural
In cursul anului 2010 va intra in operare solutia temporara privind managementul
deseurilor, prin care se va asigura o rata de acoperire cu servicii de salubritate de
100% si in mediul rural.
Avand in vedere faptul ca in iulie 2009 au fost inchise toate platformele rurale
neecologice, in fiecare comuna au fost amenajate tarcuri speciale pentru colectarea
PET-urilor si a deseurilor din plastic. De asemenea, s-a incurajat compostarea
individuala in gospodarii a deseurilor biodegradabile.
Servicii de salubritate ‐ SC TRACON SRL – opereaza depozitul de deseuri conform de la Muchea.
Page 6 of 297

Date relevante Detalii

existente ‐ Colectarea si transportul deseurilor in judetul Braila se realizeaza de catre 3
operatori privati in municipiul Braila: SC BRAI-CATA SRL, SC ECO SA si SC
RER ECOLOGIC SERVICE SRL Braila, in timp ce, in orasele Ianca, Faurei si
Insuratei, organizarea acestor servicii cade in sarcina Consiliilor Locale
respective.
‐ S.C. „Brai – Cata” S.R.L. Braila efectueaza activitati de salubrizare stradala si
salubrizare menajera. Activitatea se executa in baza Dispozitiei Primarului
Municipiului Braila nr. 13.490/29.07.2004 – „Privind modul de organizare si
desfasurare a activitatilor gospodaresti pe raza municipiului Braila”, in sectorul
delimitat de strada Imparatul Traian, P-ta Traian, str. M. Eminescu, str. 1
Decembrie 1918, B-dul Dorobanti (exclusiv), Bariera Dorobantilor, Calea
Calarasilor, Sos. Buzaului, Sos. Nationala Veche, str. Randunicii, Sos. De
Centura, Sos. Vizirului, str. Mecanizatorilor, Dunare.
Colectarea si transportul deseurilor menajere de la populatie se face zilnic.
Pentru optimizarea activitatii, zona repartizata SC Brai-Cata SRL in vederea
salubrizarii a fost impartita in patru sectoare, cate o masina pentru fiecare sector,
deservind zilnic peste 60.000 persoane.
‐ S.C. „ECO” S.A. Braila este o societate mixta, cu capital majoritar de stat, care
efectueaza servicii de colectare si transport a deseurilor menajere si inerte de la
populatie, agenti economici si institutii, salubrizare stradala, deszapezire
manuala si mecanica, deservind municipiul Braila, pe suprafata cuprinsa intre
str. 1 Decembrie 1918 – Vidin si b-dul Independentei – Dunare (spre trecere bac
Smardan).
‐ S.C. „RER ECOLOGIC SERVICE” S.R.L. Braila desfasoara activitati de
colectare, transport si depozitare a deseurilor de la populatie, deservind
municipiul Braila (Cartierul Nedelcu Chercea, Cartier Lacul Dulce, Cartierul
Obor, Cartierul Hipodrom, B-dul Dorobantilor, str. Apollo, str. G-ral Eremia
Grigorescu, str. Plantelor, Cartier Progresul, Cartier Vidin), si de la agentii
economici din municipiul Braila si statiunea Lacu Sarat.
Echipament de ‐ Dotarea operatorilor de salubritate cu echipamente pentru colectarea deseurilor

colectare menajere, in judetul Braila, in anul 2008, includea:
• 2689 pubele de 0,12 m3
3
• 6 containere de 2,1 m
• 88 containere de 4 m3
3
• 4925 euro-containere 0,24 m
• 419 euro-containere de 1,1 m3
Echipament de ‐ Dotarea operatorilor de salubritate cu echipamente pentru transportul deseurilor
transport menajere, in judetul Braila, in anul 2008, includea un numar de 47 mijloace de
transport, cu o capacitate totala de 613 m3: 22 camioane compactare, 6
camioane – container, 10 tractoare cu remorca, 1 basculanta si 8 mijloace de
transport tip rotopres.
Frecvent colectarii ‐ In mediul urban variaza intre 1 si 3 zile
Costuri pentru ‐ Costurile de personal variaza intre 1.659 euro/an (SPGC Insuratei) si 601.690
colectare si transport euro/an (SC ECO SA);
‐ Costurile de intretinere variaza intre 99 euro/an (SPGC Insuratei) si 506.360
euro/an (SC BRAI-CATA SRL);
‐ Costurile cu carburantii variaza intre 1.850 euro/an (DSP Faurei) si 243.670
euro/an (SC BRAI-CATA SRL);
Principalele deficiente ale sistemului actual de colectare si transport constau in:
• Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubrizare la nivelul zonei rurale a judetului.
In anul 2007 doar 0,16% din populatia rurala a judetului beneficia de servicii de
salubritate. Avand in vedere tintele judetene privind gradul de acoperire cu servicii de
salubritate, dupa inchiderea platformelor rurale neecologice, cateva din unitatile
administrativ-teritoriale de pe raza judetului au demarat procedurile pentru asigurarea
Page 7 of 297

colectarii deseurilor. La nivelul lunii aprilie 2010, 5 comune din judetul Braila au incheiate
contracte de servicii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.
• Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat.
Proiecte aflate in derulare
Pana la inceperea functionarii sistemului judetean de management integrat al deseurilor, in anul

2013, au fost amenajate puncte de colectare comunale, in vederea colectarii si transportului
deseurilor din zonele rurale la depozitul conform Muchea.
Transportul va fi realizat cu ajutorul unui cap tractor cu sistem de incarcare – descarcare –
basculare cu carlig echipat cu containere metalice de capacitate mare.
Colectarea deseurilor menajere si transportul pana la punctul de colectare se va face de catre
fiecare Unitate Administrativ Teritoriala cu dotarile proprii.
Pornind de la aglomerarea localitatilor, pozitionarea geografica si reteaua de drumuri s-au
stabilit noua puncte de colectare unde urmeaza sa fie colectate deseurile menajere.
Table 1.5-2 Lista punctelor amenajate pentru colectarea deseurilor menajere si dotarea acestora
Distanta de la
Numar
punctul de Numarul de
Nr. Punctul de Locul de containere
Comune arondate colectare la persoane
Crt. colectare amplasare /volum
depozit MUCHEA deservite
container
(km)
1 Baraganu Platforma Baraganu, Victoria, 80 14 012 1 buc/
betonata Rosiori, Dudesti 32 mc/ 11to
fostul CAP
2 Ciresu Platforma Ciresu, Ulmu, 107 13 579 1 buc/
betonata Ciocile, Zavoaia 32 mc/ 11to
fostul CAP
3 Ianca Platforma Sutesti, Gradistea, 63 25 593 2 buc/
betonata Bordei Verde, 32 mc/ 11to
fostul CAP Racovita, Mircea
Voda
4 Jirlau Platforma Jirlau, Galbenu, 97 9 250 1 buc/

betonata Visani 32 mc/ 11to
fostul CAP
5 Frecatei Platforma Frecatei, Marasu 68 4 757 1 buc/
betonata 32 mc/ 11to
fostul CAP
6 Maxineni Platforma Maxineni, Salcia 18 7 658 1 buc/
betonata Tudor, Scortaru Nou 32 mc/ 11to
fostul CAP
7 Movila Platforma Movila Miresii, 38 8 378 1 buc/
Miresii betonata Gemenele, 32 mc/ 11to
fostul CAP Ramnicelu
8 Traian Platforma Traian, Romanu, 35 8 151 1 buc/
betonata Unirea 32 mc/ 11to
fostul CAP
Page 8 of 297

9 Tufesti Platforma Tufesti, Viziru, 50 18 616 1 buc/

betonata Stancuta, Bertestii 32 mc/ 11to
fostul CAP de Jos
Sursa: CJ Braila
In ceea ce priveste echipamentele de colectare, au fost achizitionate deja capul tractor si cele
11 containere de 32mc, care vor fi integrate ulterior in sistemul de management integrat al
deseurilor, capul tractor fiind folosit in cadrul statiei MBT de la Vadeni, pentru a transporta
deseul biostabilizat la depozitul Muchea, iar containerele de 32mc vor fi integrate la facilitatile
de sortare si MBT Vadeni si Ianca.
Desi aceasta solutie va asigura un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% in

mediul rural, accentuam caracterul ei temporar, reprezentand o solutie de tranzitie pana la
darea in exploatare a sistemului judetean de management integrat.
Alte proiecte aflate in implementare in judetul Braila sunt cele de la Faurei si Insuratei, proiecte
ce vor fi finantate prin fonduri PHARE si care vor asigura colectarea selectiva si transportul
deseurilor in orasele Faurei si Insuratei.
Proiectul „Reabilitarea sistemului de colectare si transport a deseurilor si extinderea sistemului

de colectare selectiva in orasul Faurei, judetul Braila” va fi finantat prin PHARE CES “Schema
de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu” si
are ca an estimat de finalizare 2010.
In cadrul acestui proiect se vor realiza:

• 15 platforme din beton armat de 6,00 x 6,50 m in care vor fi introduse containerele
pentru colectare gunoi menajer nereciclabil;
• 40 platforme din beton armat de 1,00 x 2,50 m pe care se vor amplasa europubelele de
colectare selectiva (PET, hartie, sticla etc);
• Se vor achizitiona 100 containere de 1100 l, pentru deseuri menajere nereciclabile;
• 25 containere de 1100 l, compartimentate pentru deseuri reciclabile colectate selectiv;
• 120 europubele din material plastic pentru colectare selectiva;
• 2 autoutilitare cu platforma hidraulica mixta, pentru transportul deseurilor;
• 6 persoane vor fi angajate si instruite pentru exploatarea investitiei in vederea colectarii
selective a deseurilor;
• Se va derula o campanie de constientizare a populatiei cu privire la importanta colectarii
selective a deseurilor.
Datorita faptului ca orasul Faurei nu face parte din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Eco
Dunarea” Braila, acest proiect nu va fi integrat in sistemul judetean de management
integrat al deseurilor.
Proiectul „Implementarea unui sistem de management al deseurilor in orasul Insuratei si satele

componente” va fi finantat prin fonduri Phare 2005 „Coeziune economica si sociala - Schema de
investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor” si va fi finalizat in anul 2010. Acest
proiect propune colectarea selectiva a deseurilor si constructia unor infrastructuri pentru
sortarea si compostarea acestora, fiind dimensionat exclusiv pentru nevoile orasului Insuratei si
satelor componente.
Acest proiect va fi integrat in sistemul judetean de management integrat al deseurilor

incepand cu anul 2015, cand va trece perioada de 5 ani in care nu pot fi modificate conditiile
initiale stabilite in cadrul contractului de finantare prin fonduri PHARE.
Page 9 of 297

Integrarea proiectului va presupune transportul deseurilor rezultate de la facilitatea construita

(refuzuri de sortare si materii necompostabile) la statia de transfer Insuratei si depozitarea
acestora la depozitul conform de la Ianca ce va fi construit prin prezentul proiect. Nu vor exista
modificari la nivelul altor componente ale proiectului de la Insuratei, sistemul functionand in
continuare in aceiasi parametri proiectati in cadrul proiectului PHARE.
1.5.1.2 Tratarea biologica a deseurilor

La sfarsitul anului 2008 a fost finalizata constructia primei statii de compostare pentru deseuri
biodegradabile din judetul Braila, si a doua pe tara, in orasul Ianca, proiectul fiind finantat prin
fonduri Phare 2004 Coeziune economica si sociala. Aceasta statie de compostare este
destinata in exclusivitate gunoiului de grajd, deseurile biodegradabile municipale fiind excluse
de la compostarea in aceasta statie.
Un alt proiect privind tratarea biologica a deseurilor este in curs de implementare in orasul
Insuratei si in satele componente, proiect finantat prin Program Phare 2005 Coeziune
economica si sociala – Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor,
care are ca an de finalizare estimat 2010. In cadrul acestui proiect se va implementa un sistem
de colectare selectiva a deseurilor, axat pe 4 pubele: cate una pentru hartie, plastic si sticla si
una pentru deseuri menajere (biodegradabile). De asemenea, se va construi o facilitate care va
include o mini sortare manuala a deseurilor reciclabile si o platforma de compostare a deseurilor
biodegradabile.
Statia de compost ce se va construi in cadrul acestui proiect va prelucra deseuri menajere si

asimilabile din comert, industrie si institutii si a fost dimensionata strict pentru nevoile orasului
Insuratei.
In afara de statiile de compostare descrise mai sus, in judetul Braila nu exista alte facilitati
pentru tratarea deseurilor biodegradabile, ceea ce implica faptul ca in prezent, deseurile
biodegradabile menajere si asimilabile sunt eliminate la comun cu toate deseurile, atat in
depozitul conform de la Muchea, cat si in spatiile de depozitare din mediul urban si rural.
Neexistand o colectare separata a fractiei biodegradabile, tratarea acestora nu se poate realiza.
In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa
cum se cere prin legislatia nationala si a CE.
1.5.1.3 Reciclare si recuperare

Pana in anul 2008, in judetul Braila nu au existat puncte pentru colectarea selectiva a deseurilor
municipale de la populatie. In prezent, este in derulare un proiect – pilot pentru colectarea
selectiva a deseurilor in municipiul Braila.
In august 2008, Consiliul Judetean Braila a derulat campania “Saptamana Verde”, in cadrul
careia, echipe alcatuite din reprezentanti ai CJ Braila si APM Braila, s-au deplasat in fiecare
comuna de pe raza judetului si au organizat intalniri avand ca tema colectarea selectiva a
deseurilor. Anterior desfasurarii campaniei, primariile au pregatit recipiente pentru depozitarea
deseurilor de tip PET ca sa se poata realiza ridicarea acestora de catre agentii economici
autorizati in acest scop.
In prezent, colectarea deseurilor de tipul PET, hartie si carton, metale si sticla se realizeaza de
catre agentii economici autorizati pentru aceasta activitate, care predau spre valorificare
deseurile colectate, altor agenti economici din tara.
Page 10 of 297

In judetul Braila, in anul 2008 deseurile tip PET si hartie – carton au fost valorificate de catre SC
ANDTOMI SRL si respectiv, SC CELHART DONARIS SA, singurii agenti economici implicati in
activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie.
Cantitatile de hartie si carton separate in cadrul proiectelor de la Insuratei si Faurei, si lemnul

separat in cadrul proiectului de la Insuratei vor fi luate in considerare pentru atingerea tintei de
deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile.
1.5.1.4 Depozite de deseuri existente

In judetul Braila, exista in acest moment un singur depozit de deseuri conform. Acesta este
amplasat in localitatea Muchea, deserveste municipiul Braila si este operat de catre SC Tracon
SRL Braila. In Depozitul Ecologic Muchea se elimina doar deseuri menajere si asimilabile
acestora din comert, industrie si institutii.
Constructia depozitului Muchea a fost finantata din fonduri private asigurate de SC TRACON
SRL, proprietarul depozitului. Depozitul se afla la 1,2 km vest de satul Muchea, in apropierea DJ
202 Focsani – Braila. Terenul pe care este amplasat depozitul are o suprafata totala de 180 797
m2 si este situat in extravilanul comunelor Silistea si Vadeni, fiind detinut de SC TRACON SRL
in baza unor contracte de concesiune incheiate cu UAT Silistea si cu UAT Vadeni.
Depozitul Ecologic Muchea este administrat integral de catre SC TRACON SRL.
Depozitul are o capacitate proiectata de 1 668 800 m3, impartita in 4 celule, prima celula, avand
capacitatea proiectata de 434 000 mc si o suprafata de 3,1 ha, a fost data in exploatare in anul
2002 si avea un grad de umplere de 75% la sfarsitul anului 2008.
Celula nr. 2 va avea o suprafata utila indiguita de 2,8 ha, suprafata construita de 3,068 ha si
capacitate de depozitare de 392 000 mc, separata de celula 1 prin diguri de compartimentare.
Conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr 2/2005, SC TRACON SRL va asigura finantarea

constructiei celorlalte 3 celule ale depozitului conform.
Deseurile colectate din orasul Ianca sunt depozitate in prezent in depozitul ecologic de la
Galbinasi (judetul Buzau), ceea ce antreneaza costuri mari aferente transportului si depozitarii,
acest lucru reflectandu-se in tariful perceput populatiei. Pana in iulie 2009, deseurile colectate
din orasul Ianca au fost depozitate in depozitul neconform din apropierea orasului, dar in
prezent, in acest depozit a fost sistata activitatea de depozitare, in scopul conformarii cu
legislatia in vigoare.
Deseurile colectate din orasul Faurei sunt depozitate in depozitul neconform din vecinatatea
orasului, depozit ce are ca termen de sistare a depozitarii anul 2017.
Table 1.5-3 Situatia depozitelor de deseuri din judetul Braila
Capacitatea proiectata Volum inmagazinat

Judet Numar de depozite Tip Suprafata (ha)
(m3) (m3)
Urban 3 1 conform 20,74 1 726 800 369 350
2 neconforme
Muchea conform 18,08 1 668 800 325 500
Ianca* neconform 1,16 25 000 12 500
Page 11 of 297

Faurei neconform 1,5 33 000 31 350
Rural 138** neconforme 177,35 2 185 250 488 940

Sursa: Analiza Consultantului pe baza datelor furnizate de CJ Braila
*la Ianca depozitarea a fost sistata in iulie 2009
**au fost inchise pana in august 2009
Inchiderea si reabilitarea depozitului neconform de la Ianca este programata a se realiza in

cursul anului 2011 si face parte din prezentul proiect. Inchiderea depozitelor rurale a fost
realizata pana in luna august 2009, fiind finantata de catre fiecare UAT de pe raza judetului
Braila.
Table 1.5-4 Cantitatile de deseuri depozitate anual la depozitele urbane din judetul Braila
Cantitati de deseuri depozitate (tone/an)

Judet Depozit
2004 2005 2006 2007 2008
Braila Muchea 73 593,7 64 080,2 69 771,9 68 351 70 935

Ianca 240 712 750 543 n/a
Faurei 955 1 295,7 800 729,5 n/a
Total 74 788,7 66 087,9 71 321,9 69 623,5 70 935
Sursa: Consiliul Judetean Braila
Totalul cantitatii de deseuri ce va fi depozitata in perioada de prognoza (2008-2038) este de

aproximativ 2 700 000 tone (inclusiv namoluri de la statiile de epurare orasenesti). Conform
analizei Consultantului, depozitul de la Muchea va deservi municipiul Braila si localitatile rurale
din zona 1 pana in anul 2021, moment in care se va lua in considerare extinderea sa sau
gasirea unei alte locatii in apropierea municipiului Braila, principalul generator de deseuri al
judetului. Restul judetului (zonele 2 si 3) va fi deservit de noul depozit de deseuri ce se va
construi in orasul Ianca.
1.5.1.5 Concluzii
Concluzia analizei este ca sistemul actual de management al deseurilor din judetul Braila nu
urmareste obiectivele strategiei nationale si europene de management al deseurilor. Cele mai
mari probleme privesc:
• Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra
mediului.
• Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubrizare la nivelul intregului judet.
• Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate
deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se
practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere
prin legislatia nationala si a CE.
• Gradul scazut al reciclarii si lipsa colectarii separate a materialelor reciclabile. Tintele
specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt
stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un
sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si
componenta de colectare selectiva a deseurilor.
Page 12 of 297

Scopul particular al acestui proiect il reprezinta identificarea masurilor, pentru o perioada de 30

de ani (2008-2038), care trebuie indeplinite pentru dezvoltarea unui sistem de management
integrat al deseurilor solide in judetul Braila, in conformitate cu obligatiile legale. Aceste obligatii
reies din legislatia nationala, precum si din planurile nationale si regionale care au fost
elaborate, si sunt prezentate sintetic in cele ce urmeaza:
Table 1.5-5 Cerintele Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Braila
Termen limita
Tinta pentru Cuantificarea tintei
conformare
In anul 2013 vor fi conectati la serviciul de

Grad de acoperire cu servicii de salubritate
salubritate 347.955 locuitori, dintre care
de 100% (atat in mediul urban cat si in cel 2013
239.280 locuitori din mediul urban si
rural)
108.675 locuitori din mediul rural.
In anul 2013 vor fi colectate 21.811 tone

Deseuri din ambalaje colectate si reciclate deseuri din ambalaje, dintre care:
• 6.556 tone hartie si carton;
Tinte reciclare deseuri din ambalaje (procentul • 3.941 tone sticla;
se refera la cantitatea de deseuri de ambalaje • 6.360 tone plastic;
ce trebuie reciclata, comparativ cu totalul • 1.287 tone metal;
cantitatii de deseu de ambalaj generat): • 3.612 tone lemn.
2013
• hartie si carton: 60%; In anul 2013 in judetul Braila se vor recicla
• sticla: 60%; 11.996 tone deseuri din ambalaje, dintre
• plastic: 22,5%; care:
• metal: 50%; • 3.934 tone hartie si carton;
• lemn: 15%. • 2365 tone sticla;
• 1431 tone plastic;
• 643 tone metal;
• 542 tone lemn.
In anul 2013 vor fi deviate de la depozitare
35.137 tone de deseuri biodegradabile, dintre
care:
• 20.500 tone vor fi compostate in sistem
centralizat in statia MBT de la Vadeni;
• 974 tone vor fi compostate in cadrul
facilitatii de la Insuratei (realizata prin
Deseuri biodegradabile proiecte PHARE)
• 11.013 tone hartie si carton vor fi
reciclate;
Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil
depozitat (comparativ cu anul 1995) la: • 2.754 tone lemn va fi reciclat.
• 75% in 2010 • 2010
• 2013 In anul 2016 vor fi deviate de la depozitare
• 50% in 2013 47.446 tone de deseuri biodegradabile, dintre
• 35% in 2016 • 2016
care:
• 31.000 tone vor fi compostate in sistem
centralizat in statia MBT de la Vadeni;
• 931 tone vor fi compostate in cadrul
facilitatii de la Insuratei (realizata prin
proiecte PHARE)
• 12.640 tone hartie si carton vor fi
reciclate;
• 3.423 tone lemn va fi reciclat.
Page 13 of 297

Depozitul neconform de la Ianca va fi inchis

in anul 2011.
Inchiderea depozitelor urbane neconforme 2017
Depozitul neconform de la Faurei se va
inchide in 2017.
1.5.2 Prezentarea generala a proiectului

Aceasta sectiune prezinta o imagine de ansamblu asupra proiectului de investitie care va fi
implementat, avand in vedere in principal Masurile de Investitii Prioritare. In mod specific, pentru
toate investitiile propuse, prezentate in capitolele anterioare, sunt furnizate urmatoarele
informatii referitoare la toate componentele sistemului de management integrat al deseurilor:
• Caracteristici tehnice generale ale investitiei

• Strategia de investitie
• Impactul investitiei propuse
1.5.3 Colectarea si transportul deseurilor

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Braila au fost
stabilite 3 zone de transport.
Prima zona de transport este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri, din
localitatea Muchea (Vadeni). Zona 1 include ca localitati urbane municipiul Braila, iar ca
localitati rurale, un numar de 13 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de 249.734
persoane la nivelul anului 2008 (212.981 in mediul urban si 36.753 in zona rurala);
Zona 2 de transport include orasele Ianca si Faurei, precum si 17 comune din jurul
acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de 66.508 persoane, dintre care
51.245 populatie rurala si 15.263 populatie urbana;
Zona 3 de transport deserveste orasul Insuratei si un numar de 10 comune adiacente.
Populatia acestei zone numara 46.110 de locuitori, din care 7.234 locuiesc in mediul
urban si 38.876 in mediul rural.
Page 14 of 297

Figure 1.5-1 Zonarea judetului Braila

Investitiile propuse sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:
• imbunatatirea sistemului de colectare in zona urbana si extinderea acestuia in zona

rurala a judetului Braila;
• implementarea sistemului de colectare selectiva;
• imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport;
• optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor;
• depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.
1.5.3.1 Strategia de implementare

Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport a deseurilor este structurata
astfel:
- perioada 1: 2009 – 2010

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru constructia statiei de transfer
de la Insuratei;
- finalizarea documentelor de licitatie pentru achizitii de bunuri, respectiv pubele si
containere, autocamioane de transport lung curier, masini de colecta a deseurilor
periculoase incarcatoare frontale si utilaje manevrare baloti;
- campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management
integrat al deseurilor (colectare selectiva).
Page 15 of 297

- perioada 2: 2010 – 2012

- construirea statiei de transfer de la Insuratei;
- achizitionare pubele si containere;
- perioada 3: 2012 – 2013
- finalizarea construirii statiei de transfer de la Insuratei;
- operarea sistemului de colectare implementat si a statiei de transfer a deseurilor
de la Insuratei, construita prin prezentul proiect;
1.5.3.2 Colectarea deseurilor
Din analiza sistemelor de colectare au rezultat urmatoarele:
• colectarea mixta cu o singura pubela nu este aplicabila deoarece nu asigura nici

respectarea tintelor de reciclare si nici pe cele de minimizare a materialului biodegradabil
la depozitare; mai mult, sistemul nu are caracter ecologic si socio-educational diminuand
responsabilitatea cetatenilor referitor la managementul deseurilor; totusi, din motive de
suportabilitate si eficienta tehnico-economica sistemul se va aplica pentru comunitatile
izolate cu productii scazute de deseu – cum sunt cele doua comune (Frecatei si
Marasu) din Insula Mare a Brailei;
• colectarea selectiva presupune implementarea unui sistem cu patru pubele:
o pubela deseuri hartie si carton;
o pubela deseuri plastic;
o pubela deseuri sticla;
o pubela deseuri reziduale: contine materiile de tip biodegradabil si pe cele
de tip reciclabil de calitate foarte proasta, de obicei impregnate puternic cu
umiditate, praf sau alte substante de tip “murdarie”; de asemenea va contine
si o parte din fractia fina de tip nerecognoscibil;
Colectarea deseurilor se va realiza in sistem selectiv, bazat pe 4 recipiente: Hartie/Carton,

Plastic/Metal, Sticla si Rezidual, cu exceptia Insulei Mari a Brailei, unde se propune o colecta
mixta, datorita conditiilor dificile de acces.
Pentru zonele de blocuri din mediul urban vor fi amenajare puncte de precolectare, cate un
astfel de punct pentru fiecare bloc cu pana la 4 etaje, in timp ce pentru blocurile inalte, va exista
cate un punct de colectare pentru fiecare scara a blocului.
Pentru gospodariile individuale din mediul urban, au fost prevazute cate doua pubele de 120 litri
– una pentru deseurile din plastic si metal si una pentru deseurile reziduale. Celelalte doua
fractii – hartie/carton si sticla - vor fi colectate in cadrul unor puncte de colectare selectiva cu 2
containere de 1,1 mc.
In mediul rural, vor fi amenajate puncte de colectare selectiva pe 3 recipiente de 1,1 mc:
Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla, in timp ce in fiecare gospodarie deseurile reziduale vor fi
colectate in pubele de 60 litri. De asemenea, sistemul va contine si o componenta de
Page 16 of 297

compostare individuala a deseurilor biodegradabile in gospodarii, asigurandu-se recipiente

pentru fiecare gospodarie din mediul rural.
Pentru domeniul social, comercial si de institutii se va implementa de asemenea colecta

selectiva din aceleasi considerente ca si pentru populatie.
Implementarea colectei selective pentru intreaga populatie a judetului are ca scop cresterea
eficientei de selectare pentru materiile reciclabile la nivelul instalatiilor de sortare, in paralel cu
realizarea unor conditii mai bune de lucru pentru personalul ce deserveste aceste instalatii.
Tinand cont de cele amintite mai sus au rezultat urmatoarele recomandari de dotare aferente
colectarii deseurilor:
Pentru colectarea deseurilor menajere si asimilabile:
• pubele de 120 litri, din material plastic, cu capac actionat manual si roti pentru
deplasare;
• pubele de 240 litri, din material plastic, cu capac actionat manual si roti pentru
deplasare;
• containere de 1,1 mc, din material plastic, cu capac din plastic actionat manual si roti
pentru deplasare;
• Pubela de 60 litri pentru gospodariile din mediul rural;
• Recipiente de 640 litri pentru compostarea individuala a deseurilor menajere
biodegradabile din gospodariile rurale.
Pentru colectarea deseurilor din piete:
• pubele de 240 litri pentru deseuri biodegradabile si pentru deseuri mixte in pietele din
mediul rural.
• containere de 1,1 mc pentru deseuri biodegradabile si pentru deseuri mixte in pietele
din mediul urban.
Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini:
• cosuri de gunoi de 50 litri.

• pubele de 240 litri pentru deseu mixt.
• deseurile biodegradabile (in special deseurile „verzi”) vor fi colectate in containere de
1,1 mc in parcurile mici si in containere de 18 mc in parcurile de mari dimensiuni.
Pentru colectarea deseurilor stradale:
• cosuri de gunoi de 50 litri

• pubele de 240 l pentru deseurile maturate manual (majoritar inerte: praf, pamant si
eventual biodegradabile - crengi, frunze, etc.)
In continuare este prezentat necesarul de pubele, pe fiecare tip si pentru fiecare zona de
transfer, pe medii de rezidenta:
Table 1.5-6 Centralizator al necesarului de recipiente colectare aferente sistemului de
management integrat al deseurilor in judetul Braila
Necesar pubele
Tip deseu colectat (bucati)
Zona 1 Zona 2 Zona 3 TOTAL
Page 17 of 297

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Deseuri menajere
pubela 120 l 80.000 7.784 87.784
pubela 240 l 3.375 3.375
container 1,1 mc 7.375 324 226 528 405 7.601 1.257
pubela 60 l 11.879 16.565 12.564 41.008
compostor individual 11.879 16.565 12.564 41.008
Deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii
pubela 120 l 549 504 72 783 480 621 1.767
pubela 240 l 1.750 360 121 476 319 1.871 1.155
container 1,1 mc 505 30 32 45 37 537 112
Deseuri din piete
container 1,1 mc 78 6 84
pubela 240 l 18 51 36 105
Deseuri din parcuri si gradini
container 1,1 mc 26 3 29
pubela 240 l 120 3 123
cos de gunoi stradal de 50 litri 300 30 330
container 18 mc 3 3
Deseuri stradale
cos de gunoi stradal de 50 litri 1.500 259 83 388 248 1.583 895
pubela 240 l deseu stradal 148 128 44 200 128 192 456
TOTAL
pubela 120 l 80.549 504 7.856 783 0 480 88.405 1.767
pubela 240 l 5.245 378 124 527 0 355 5.369 1.260
conteiner 1,1 mc 7.984 354 267 573 0 442 8.251 1.369
pubela 60 l 0 11.879 0 16.565 0 12.564 0 41.008
cos de gunoi stradal de 50 litri 1.800 259 113 388 0 248 1.913 895
pubela 240 l pentru deseuri stradale 148 128 44 200 0 128 192 456
container 18 mc 3 0 0 0 0 0 3 0
compostor individual 0 11.879 0 16.565 0 12.564 0 41.008
Total 95.729 25.381 8.404 35.601 0 26.781 104.133 87.763
Page 18 of 297

1.5.3.3 Transportul deseurilor
In urma analizei solutiilor posibile si considerand ca:
• drumurile de acces sunt de tip strada asfaltata sau pavata;

• latimea minima estimata pe traseu a caii libere de rulare este de cca. 3,5 m;
• intersectiile cele mai dificile sunt rezultatul intretaierii a doua drumuri de 6 m latime;
• traseul mediu de colectare zilnic are aproximativ 100 km;
• nu sunt restrictii de zgomot, viteza minima sau pante abrupte;
s-a optat pentru dotarea cu urmatoarele tipuri de autospeciale.
i. Autospeciala de 6 tone - se va utiliza in mediul urban, pentru colectarea

deseurilor menajere din zonele cu blocuri.
ii. Autospeciala de 8 tone - se va utiliza in mediul urban, pentru colectarea
deseurilor menajere din zonele cu case si pentru colectarea deseurilor
asimilabile.
iii. Autospeciala de 8 tone - pentru colectarea deseurilor menajere si asimilabile din
zonele rurale.
iv. Autospeciala de 6 tone, pentru colectarea deseurilor stradale si din piete.
v. Autospeciala de 15 tone, pentru colectarea deseurilor menajere si asimilabile
mixte din Insula Mare a Brailei.
vi. Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini in municipiul Braila, va fi
necesara o autospeciala de dimensiuni mai mici (4 tone) care poate intra pe
aleile inguste ale parcurilor si descarca deseurile reciclabile din cosurile de
gunoi, dar si un cap tractor si un container mare (18 mc) necesar pentru
preluarea deseului verde (frunze si crengi).
vii. Autospeciale pentru maturarea strazilor.
Table 1.5-7 Centralizator al necesarului de echipamente de colectare deseuri aferente sistemului

de management integrat al deseurilor in judetul Braila
Autogunoiere
(buc.)
Zona 1 Zona 2 Zona 3 TOTAL
Tip / Capacitate
Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural
Autospeciala 6 tone 18 1 2 1 1 20 3
Autospeciala 8 tone 43 5 6 7 6 49 18
Autospeciala 15 tone 1 1
Autospeciala 4 tone 1 1
Cap tractor (cu sistem prindere pentru container 18 mc) 1 1
Autospeciala deseuri periculoase 1 1 2
Autospeciala deseuri voluminoase 1 1 2
Automaturatoare stradala 3 3
Page 19 of 297

Obligativitatea asigurarii acestor tipuri de echipamente va reveni operatorilor de salubritate care

vor avea in gestionare colectarea deseurilor, lucru care va fi specificat in caietul de sarcini
aferent procedurii de achizitie publica prin care vor fi desemnati acesti operatori.
1.5.3.4 Transferul deseurilor

Pentru deseurile generate in zona 3, a fost identificata necesitatea constructiei unei statii de
transfer a deseurilor langa orasul Insuratei.
In cadrul acestei statii de transfer, deseurile solide municipale vor fi descarcate din vehiculele
de colectare si stocate pentru o scurta perioada de timp, pana cand acestea vor fi reincarcate in
vehicule de transport mai mari, de distanta lunga, pentru expedierea catre statia de sortare si
depozitul conform de la Ianca.
Transferul deseurilor biodegradabile si mixte se va face cu compactare, in timp ce deseurile

reciclabile vor fi transportate fara a fi compactate in prealabil, pentru a asigura o eficienta a
sortarii optima.
Statia de transfer Insuratei va fi automata si va avea o capacitate de 5.000 to/an. Deseurile vor
fi descarcate de pe rampa de acces de la nivelul superior printr-o palnie de alimentare. Va fi
prevazuta o linie de compactare cu un cap fix de presare (90 mc/h). Sistemul de siftare va fi
prevazut cu 3 containere, iar alte 3 containere vor fi de rezerva.
Incepand cu anul 2015, la statia de sortare Insuratei va ajunge si refuzul de sortare, precum si
restul materiilor necompostabile rezultate in cadrul proiectului PHARE derulat in orasul
Insuratei, capacitatea statiei de transfer crescand la 5.500 tone anual. Pentru marirea
capacitatii statiei de transfer nu vor fi necesare investitii suplimentare, fiind crescut numarul de
transporturi zilnice catre statia de sortare si depozitul de la Ianca, acest lucru reflectandu-se in
cresterea costurilor de operare la statia de transfer Insuratei.
Descrierea tehnica a statiei de transfer Insuratei
Statia de transfer va avea urmatoarea structura:
zona de transfer a deseurilor:

zona de cantarire a autocamioanelor, prevazuta cu un cantar, si zona de
circulatie si manevra a autocamioanelor, fiind reprezentata de o platforma
betonata avand suprafata de 2.200 mp;
rampa de acces autocamioane (312 mp);
sistem de compactare a deseurilor prevazut cu sistem de siftare a
containerelor (1 buc);
cladire administrativa (30 mp);
container rezervor de apa potabila si hidrofor;
container grup sanitar barbati (deserveste numai personalul permanent al
statiei);
container grup sanitar femei (deserveste numai personalul permanent al
statiei);
bazin etans vidanjabil pentru apele menajere din incinta (3,5 mc);
zona de retentie a apelor pluviale din incinta care cuprinde:

separator de hidrocarburi prevazut cu filtru coalescent;
Page 20 of 297

bazin de retentie a apelor pluviale avand capacitatea de 145 mc si statie de

pompare ape pluviale (2 l/s);
statie de pompare prefabricata din PEID pentru evacuarea apelor pluviale din
incinta.
zona conexa:
zona postului de transformare (25 mp);
zona statiei de combustibili;
parcare personal;
zona de depozitare containere;
perdea vegetala (1.200 mp);
zona libera inierbata (1.870 mp);
poarta de acces si imprejmuire - bordura (290 ml) si gard (310 ml).
Statia de transfer a deseurilor de la Insuratei va fi automata, cu o capacitate de 5.000 to/an.

Deseurile vor fi descarcate de pe rampa de acces de la nivelul superior printr-o palnie de
alimentare. Va fi prevazuta cu 1 linie de compactare cu un cap fix de presare (90 mc/h).
Sistemul de siftare va fi prevazut cu 3 containere, iar alte 3 containere vor fi de rezerva.

sortarii optima.
1.5.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:
• Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale

si internationale;
• Suplimentarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea unor
puncte de colectare selectiva a deseurilor pe 3 pubele: hartie/carton, sticla si plastic/metal;
• Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare.
Pentru a putea atinge obiectivele mentionate mai sus, exista necesitatea construirii a doua statii
de sortare – una la Vadeni ce va deservi zona 1 si una la Ianca, ce va deservi zonele 2 si 3.
Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte materii plastice, metale,
lemn si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi
colectate cu ajutorul magnetilor.
Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare Ianca si Vadeni
(capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2013).
Table 1.5-8 Caracteristici principale ale statiilor de sortare
Parametru Statia de sortare Vadeni Statia de sortare Ianca

Capacitate (t/an) 30.000 tone/an 5.000 tone/an
Suprafata (ha) 0,3 ha 0,15 ha
Reciclabile (t/an) Hartie si carton 9.741 Hartie si carton 1.548
Page 21 of 297

Sticla 2.804 Sticla 373

Metal 2.145 Metal 249
Plastic 9.117 Plastic 1.523
Lemn din voluminoase 440 Lemn din voluminoase 18
Refuz sortare (tone/an) 5.402 tone 1.022 tone
Toate investitiile propuse sunt necesare pentru a putea indeplini obiectivele judetene de
recuperare/reciclare a deseurilor din ambalaje asa cum au fost descrise anterior.
Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata
astfel:
- perioada 1: 2009 – 2010

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statiile de sortare de la Vadeni
(situata in ansamblul Vadeni, din care face parte si o statie MBT) si de la Ianca
(amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului conform de la Ianca);
- perioada 2: 2010 – 2012
- construirea statiilor de sortare de la Vadeni si Ianca;
- perioada 3: 2012 – 2013
- finalizarea construirii statiilor de sortare;
- operarea statiilor de sortare Ianca si Vadeni.
1.5.4.2 Descrierea tehnologica

Prin intermediul prezentului proiect se vor construi doua statii de sortare a deseurilor: una la
Vadeni si una la Ianca.
1.5.4.2.1 Statia de sortare vadeni

In vederea indeplinirii obiectivelor privind reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje si
devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare, este necesara construirea unei statii de
sortare a deseurilor la Vadeni care sa deserveasca zona de transfer 1 – aferenta municipiului
Braila.
Aceasta statie va fi amplasata in apropierea depozitului conform existent la Muchea, si va face

parte dintr-un ansamblu care va cuprinde si o statie de compostare. Suprafata terenului pe care
va fi amplasata investitia are o suprafata de 2,5 ha.
Pe terenul aferent investitiei vor fi pozitionate urmatoarele:
• cladire administrativa;
• zona cantarire deseuri;
• gospodaria de apa care cuprinde: foraj de alimentare cu apa, statie de tratare, clorare si
pompare; rezervor de inmagazinare;
• retea alimentare cu apa, hidranti;
• Statie sortare deseuri reciclabile dotata cu 2 linii de sortare, cu capacitatea de 30.000
Page 22 of 297

tone/an deseuri reciclabile. Deseurile sortate vor fi hartie/carton, PET-uri, plastic, metale
feroase, lemn si sticla. deseurile reciclabile sortate vor fi preluate de firmele reciclatoare
iar refuzul de la sortare va fi transportat la depozitul de deseuri Muchea;
• Statie de compostare dotata cu hala de pre-tratare deseuri biodegradabile in care au loc
procese mecanice de tocare deseuri, indepartarea metalelor si cernerea deseurilor;
deseurile biodegradabile vor fi transportate la cele 6 biocelule de compostare iar refuzul
de ciur la depozitul de deseuri Muchea. capacitatea statiei de compostare va fi de
26.000 tone/an;
• statie mobila carburanti;
• bazin retentie levigat;
• bazin retentie si evaporatie;
• separator hidrocarburi;
• retea colectare levigat de la biocelule compostare, spalare plarforme zona statie sortare
sihala pretratare deseuri reciclabile;
• retea colectare ape menajere;
• camine canalizare;
• drumuri interioare;
• retele electrice, post transformare;
• gard imprejmuire teren investitie si gospodaria de apa.
Statie de sortare a deseurilor va fi alcatuita din:

instalatia de sortare;
platforma de descarcare;
platforma depozitare baloti/expediere.
Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla.
Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul
magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice, precum si o
parte din reciclabilele care nu au fost recuperate.
Functii de baza ale statiei de sortare:
• preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si „fractie uscata”;

• selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare;
• sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale;
• colectarea refuzului de sortare;
• prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor;
• stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.
Gradul de automatizare a sortarii: instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare

unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza
partial mecanic, partial manual;
alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu

snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip
sortare granulometrica);
se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;
se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase
(banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in
Page 23 of 297

container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer

comprimat)
transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu
containere impinse de oameni;
se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-
automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si
masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-
uri, etc.);
transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se
realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;
transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat
Structura statiei de sortare
In figura urmatoare este prezentat fuxul deseurilor procesate in statia de sortare:
Presa balotare
Eliminare refuz- Stocare

container refuz reciclabile-
Containere
reciclabile
Hala sortare: 2
benzi sortare
alimentare
alimentare
Banda
Banda
Platforma descarcare deseu
Figure 1.5-2 Fluxul deseurilor in statia de sortare

In vederea realizarii statiei de sortare sunt necesare urmatoarele amenajari:
• Intrare si iesire. Includ puncte de acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la sau de
Page 24 of 297

la statia de sortare.
• Zona principala de sortare. Camioanele isi descarca incarcatura pe o pardoseala de
beton sau intr-o fosa betonata sau direct intr-un container de unde se alimenteaza
banda de incarcare celor 2 linii de sortare. Incarcarea directa in container (buncar de
alimentare) poate simplifica operatiunile, dar limiteaza posibilitatea de a tria sau sorta
deseurile neconforme reciclarii (agabaritice, materii sau materiale periculoase etc.).
Daca nu sunt incarcate direct in alimentatorul benzii transportoare primare a liniei de
sortare (banda elevatoare), deseurile descarcate pe podea sau in fosa sunt depozitate
temporar iar apoi sunt incarcate cu sisteme mecanizate pe banda transportoare primara
a celor 2 linii de sortare.
• Zona de stocare. Pentru stocarea fractiilor selectate si pregatite corespunzator pentru a
fi preluate de catre diversii reciclatori.
Debitele de deseuri ce vor fi prelucrate
Avand in vedere capacitatea statiei de sortare de 30.000 tone pentru anul 2013, rezulta o
incarcare zilnica de 115 tone. S-a considerat un regim de lucru de 260 de zile pe an, tinand cont
de sarbatori, perioadele necesare pentru reparatii sau intretinere si intreruperile de lucru din
motive de vreme defavorabila pentru transportul deseurilor.
Sarcina nominala de proiectare a instalatiei de sortare va fi de 21 to/h in cazul functionarii intr-

un schimb de 8 ore din care 1 ora se face curatenie.
Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul:
deseurile sunt aduse cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata

de receptie;
urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa
descarcarea pe platforma a deseurilor de tip “pubela uscata”; refuzul selectat se va depozita in
containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare;
deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor
cu lama in cuva de alimentare;
cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de
selectare;
banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea deseului
de la cota -1,5 aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota + 5,0 in cuva
desfacatorului de saci;
deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului,
dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;
la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu
banda si un container de colectare;
statia va fi dotata cu doua benzi de sortare; pe banzile de sortare se face selectarea manuala
de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau
compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare;
deseurile sunt aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla
in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti;
Page 25 of 297

dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se
realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori;
banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz;
refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de
compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala.
dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale
rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la
linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de
compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare;
transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate
apucatoare.
Structura constructiva – constructii si utilitati
Platforma de descarcare: Conform schemei de management, deseurile reciclabile vor fi

transportate cu autospeciale de colectare (duala) din zona de deservire.
Platforma de descarcare a deseurilor va fi prevazuta cu zona pentru descarcarea deseurilor

reciclabile. Atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie sa
fie din beton, fiind concepute pentru trafic greu. Sunt dotate cu echipamente corespunzatoare
pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune
si cu guri de scurgere cu gratar metalic.
Hala de sortare: este o constructie metalica inchisa pe laterale cu panouri de tip multistrat.
Pardoseala halei de sortare va fi din beton cu finisaj din beton auto-nivelant pentru a permite
deplasarea cu usurinta a containerelor cu roti in care se colecteaza fractiile selectate.
Hala de sortare va fi prevazuta cu o acoperire de tip multistrat ce va asigura o inaltime libera

minima de 6 m. Hala va fi prevazuta cu ferestre si luminatoare pentru a folosi lumina diurna.
Platforma de stocare materii si materiale reciclabile: va fi prevazuta ca anexa a halei de

sortare si are rolul de a asigura pastrarea in bune conditii a balotilor de materii sortate in
vederea expeditiei. Platforma va fi betonata si va permite accesul si deplasarea utilajului de
manipulare a balotilor. Platforma de stocare materii si materiale reciclabile va fi acoperita dar nu
va avea pereti laterali de inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare
pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune
si cu guri de scurgere cu gratar metalic.
Hala de prelucrare refuz: adaposteste utilajele ce alcatuiesc sistemul de procesare in vederea

transportului si depozitarii a refuzului de sortare (buncar de primire refuz, banda de alimentare,
presa de incarcare a containerelor si containere de refuz). Platforma pe care se construieste
hala de prelucrare a refuzului de sortare va fi acoperita dar nu va avea pereti laterali de
inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare
zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu
gratar metalic.
1.5.4.2.2 Statia de sortare de la ianca
Page 26 of 297

Statia de sortare de la Ianca va fi amplasata in aceeasi incinta cu depozitul conform ce se va

construi la Ianca prin intermediul acestui proiect. In figura urmatoare este prezentata schematic
circulatia in cadrul depozitului ecologic a deseurilor ce trec prin statia de sortare:
Depozit
Stocare
Deseu Incarcare si
Ecologic Reciclabil Transport
Banda de
Ianca: Stocare
Sortare
Refuz
schema de Reciclare
Statie de
integrare a Sortare
statiei de
Banda de alimentare
sortare in
fluxul de Platforma
deseuri
Descarcare
Deseu
Zona de
Sediu Parcare manevra
Administrativ Personal si
si Birouri Vizitatori
Stocare
Refuz
Cabina Primar
cantar Reciclare
Spalare
Cantar Acces
Asteptare
Poarta La depozitare finala
Imprejmuire
Figure 1.5-3 Fluxul de deseuri statia de sortare

Statia de sortare
deseurile sunt aduse de la statiile de transfer Insuratei in containerele de transport lung curier
sau din zona de deservire directa a depozitului, zona 2 Ianca cu autospecialele de colectare si
sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie;
urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa
descarcarea pe platforma a deseurilor de tip “pubela reciclabile”; refuzul selectat se va depozita
in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare;
deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor
cu lama in cuva de alimentare;
cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de
selectare;
banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea deseului
Page 27 of 297

de la cota -1,5 aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota + 5,0 in cuva
desfacatorului de saci;
Figure 1.5-4 Benzi transportoare elevatoare cu si fara portiune orizontala de transport

deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului,
dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;
la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu
banda si un container de colectare;
pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile
(PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele
asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul de deservire,
pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena
debusaza intr-un container prevazut cu roti;
dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se
realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori;
banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz;
refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de
compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala.
dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale
rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la
linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de
compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare;
transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate
Page 28 of 297

apucatoare.
Din punct de vedere tehnologic, statia de sortare de la Ianca va folosi aceleasi tehnologii ca si
statia de la Vadeni, dar va avea o capacitate mai mica.
Avand in vedere capacitatea statiei de sortare de la Ianca de 5.000 tone pentru anul 2013
(4.812 tone in medie pentru primi 10 ani de functionare), rezulta o incarcare zilnica de 19 tone.
S-a considerat un regim de lucru de 260 de zile pe an, tinand cont de sarbatori, perioadele
necesare pentru reparatii sau intretinere si intreruperile de lucru din motive de vreme
defavorabila pentru transportul deseurilor.
Sarcina nominala de proiectare a instalatiei de sortare va fi de 4 to/h in cazul functionarii intr-un

schimb de 8 ore din care 1 ora se face curatenie.
1.5.4.2.3 Necesarul de dotari pentru statia de sortare

Instalatia de sortare se compune din urmatoarele subansamble:
1. Buncarul de alimentare: are forma unei cuve cu pereti inclinati. Are o deschidere de 3 x 3
m si o adancime de 1,5 m. La baza cuvei, intr-un locas special prevazut pe toata lungimea
fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce alimenteaza banda elevatoare de
alimentare.
2. Banda de alimentare: are rolul de a transporta deseurile incarcate prin impingere in
buncarul de alimentare de pe platforma de descarcare a deseului reciclabil brut la
desfacatorul de saci ce alimenteaza banda de sortare. Banda de alimentare, de tip banda
din cauciuc armat, cu praguri pentru a permite functionarea in rampa, va asigura ridicarea
deseului de la cota -1,50 m (fata de platforma de descarcare din statia de sortare) a
snecului buncarului de alimentare la cota +5,00 m a spargatorului de saci. Dozarea
materialului reciclabil brut alimentat se realizeaza prin reglarea vitezei de inaintare a
snecului din buncarul de alimentare. Banda de alimentare va fi prevazuta cu motor electric
de antrenare si reductor reglabil in vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de
transport. Capacitatea de deseu transportat va fi reglabila in domeniul 2 – 4 to/h (4 to/h
sarcina nominala). Banda are latimea de 1000 mm si este antrenata cu un motor electric
de 3 kW.
Page 29 of 297

Figure 1.5-5 Banda de alimentare cu praguri pentru transportul deseurilor din fosa de alimentare
la palnia desfacatorului de saci
3. Desfacatorul de saci: este compus dintr-o cuva prevazuta cu un sistem de tamburi rotativi
cu turatii diferite, prevazuti cu gheare de apucare de tip pinten sau de tip bara.
Desfacatorul de saci are rolul de a sparge sacii in care s-a efectuat precolectarea
selectiva a fractiei uscate la populatie si a face o decompactare a deseului dupa
compactarea din statia de transfer sau ce din masinile de colecta. Are un motor de
antrenare electric de 2,2 kW.
Figure 1.5-6 Desfacator de saci pe sasiu propriu, cu palnie de alimentare

4. Banda de sortare: este o banda transportoare orizontala din polimer armat neted,
rezistenta la hidrocarburi, montata pe o structura matalica de rezistenta ce contine o
pasarela laterala cu balustrada, de-a lungul careia se vor plasa posturile de deservire
pentru operatorii care sorteaza un anumit tip de deseu reciclabil.
Banda va avea o lungime de 15 m si va fi prevazuta cu urmatoarele posturi de lucru, asezate
unul dupa celalalt, pe o singura parte a benzii de sortare:
sortator PET;
sortator hartie;
sortator carton;
sortator sticla;
sortator material plastic;
sortator lemn si/sau ambalaje compozite.
Page 30 of 297

Figure 1.5-7 Banda de selectare cu posturi de lucru pe o singura parte si ghena langa postul de
lucru
Fiecare operator va avea ca zona de lucru doi metri din lungimea benzii pe toata latimea ei.
Pentru a putea lucra ergonomic, inaltimea de montaj a benzii de transport va fi de 1200 mm fata
de platforma unde stau in picioare cei ce o deservesc. Latimea benzii va fi de 700 mm.
Viteza de deplasare a benzii rezulta de 800 m/ora (≈ 22 cm/s), pentru a transporta 4 to/ora
deseu cu densitate afanata 100 kg/m3. S-a considerat o inaltime de strat de 100 mm cu o
incarcare de suprafata de 70 % a benzii. Asigurand o marja de reglaj, specificatia tehnica va fi
pentru o viteza de transport reglabila in domeniul 15 – 25 cm/s.
In fata fiecarui post de lucru, de cealalta parte a benzii de selectare, se va monta un sistem de
ghena din tabla ce va fi prevazuta cu o palnie la parte superioara. Palnia va avea deschiderea
de 700 x 700 mm si va fi orientata la un unghi de 60o fata de orizontala pentru a permite
aruncarea cu usurinta a deseului sortat de catre operator. Palnia se va racorda la o tubulatura
verticala ce va ghida prin cadere gravitationala deseul selectat in containerul de colectare ce va
fi amplasat sub fiecare post de lucru.
Sectiunea ghenei verticale va fi de 500 x 500 mm.
Figure 1.5-8 Banda de selectare cu posturi de lucru pe o singura parte si ghena in fata posturilor
de lucru
5. Panoul electric: este prevazut cu sisteme de comanda pentru reglarea vitezei de
deplasare a benzii de alimentare si a benzii de sortare si cu sisteme de avertizare,
respectand toate normele UE.
Page 31 of 297

6. Containerele de colectare: materialul selectat se colecteaza in containere de 1,1 mc cu

roti pivotante. Sunt necesare la punctele de lucru containere de stocare la care se adauga
cele necesare pentru colectarea refuzului (descarcarea benzii de selectare la capatul
acesteia). Pentru containerele destinate colectarii metalului si sticlei se limiteaza umplerea
la 500 kg; pentru celelalte fractii nu se pune problema limitarii gradului de umplere (nu se
depaseste valoarea de 500 kg/container la umplerea 100 %).
Containerele pline vor fi transportate prin impingere deoarece sunt prevazute cu roti iar
pardoseala statiei de sortare este din beton cu finisaj de beton autonivelant. Transportul de la
banda de selectare la zona de stocare temporara si livrare nu comporta deplasarea pe verticala
a containerelor.
7. Banda de deferare se va prevedea la inceputul benzii de selectare. Este o banda

transversala prevazuta cu magneti permanenti sau cu electromagneti. Separarea
metalelor feroase si descarcarea acestora in containerul de sortare se face automat.
Figure 1.5-9 Separator magnetic cu banda transportoare si magneti permanenti
Figure 1.5-10 Separator magnetic cu banda transportoare si electromagneti
8. Sistemul de eliminare al refuzului de sortare este compus din:

buncar de primire refuz de sortare: are forma unei cuve cu pereti inclinati. Are o
deschidere de 2 x 2 m si o adancime de 1 m. La baza cuvei, intr-un locas special
prevazut pe toata lungimea fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce
alimenteaza banda elevatoare de alimentare a sistemului de umplere al
containerelor de refuz.
banda de alimentare: banda elevatoare cu rolul de a transporta refuzul de sortare
Page 32 of 297

din buncar la sistemului de umplere al containerelor de refuz; banda de

alimentare, de tip banda din cauciuc armat, cu praguri pentru a permite
functionarea in rampa, va asigura ridicarea deseului de la cota -1,00 m (fata de
platforma de descarcare din statia de sortare) la cota +1,50 m. Banda de
alimentare va fi prevazuta cu motor electric de antrenare si reductor reglabil in
vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de transport. Capacitatea de
deseu transportat va fi reglabila in domeniul 2 – 4 to/h. Banda are latimea de 1000
mm si este antrenata cu un motor electric de 1,1 kW.
presa de incarcare a containerelor: de tip cap mobil telescopic (in trepte) cu
actionare electro-hidraulica (electro-pompa de ulei si piston hidraulic); putere
electrica instalata 7,5 kW; comprimare a refuzului in container pana la o densitate
de 850 – 900 kg/m3.
container de refuz: alimentat de presa de incarcare, cu volum util de 32 m3, poate
stoca 18 -20 tone la un grad de umplere de cca. 70% cu deseu compactat de 850
– 900 kg/m3; vor fi prevazute doua containere, unul la umplere si unul la
deversare-asteptare, montate pe sistem automat de interschimbare la presa de
incarcare.
9. Presa de balotare orizontala: utilaj de compactare cu legare a fractiilor de deseu selectate.
Balotarea se face in vederea livrarii la reciclator a fractiilor selectate. Presa este prevazuta
cu o palnie de incarcare a buncarului de material. Descarcarea containerelor cu role de
1,1 mc se face prin ridicarea si deversare semiautomata de tip electro-hidraulic cu
comnda manuala. Dupa incarcarea buncarului se inchide capacul palniei de alimentare.
Prin inchiderea buncarului de material se deszavoreste sistemul de actionare al presei
hidraulice cu lama si procesul porneste automat. Dupa atingerea compactarii maxime in
mod automat sistemul leaga balotul de material compactat si permite preluarea mecanica
a acestuia. Balotii vor avea dimensiunea aproximativa 1000 x 1000 x 1000 mm cu masa
intre 700 si 1000 kg.
Figure 1.5-11 Presa de balotare

10. Maruntitorul de sticla: pentru a sparge sticla sortata in vederea optimizarii transportului
acesteia.
Page 33 of 297

SIST
TEM DE MANAG
GEMENT INTEG
GRAT AL DESEU
URILOR IN JUD
DETUL BRAILA
11. Perrforator de PET-uri:

P are
e rolul de a ajuta
a processul de comppactare prin eliminare ae erului
din recipientele
e de tip PET.
12. Tra
actor de ma anipulare baaloti cu furca a elevatoaree: tractor sppecial de manevra
m dotaat cu
sisttem specializat de apu ucare si ma anevrare a balotilor.
b Sisstemul poatte fi de tip furca
ele
evatoare pen ntru cazul ba
alotarii pe sisstem transpaalet sau cu gheare
g de apucare tip greifer
sauu cu padele de apucare laterala si sistem de ridicare.
Figure 1.5
5-12 Tractor de manipula
are baloti cu furca elevattoare
Figure 1.5
5-13 Sistem auxiliar spec
cializat pentrru manipularre balotilor - se monteaza
a in locul furrcii
elevatoarre
Page 34
4 of 297
C
Consultant – RO
OMAIR CONSULTING / RAPOR
RT LA STUDIUL DE EVALUARE
E A IMPACTULU
UI ASUPRA MED
DIULUI
1.5.4.2.4 Cantitati de deseuri sortate si reciclate
Statia de Sortare Ianca U.M. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Ianca -TOTAL intrari tone/an 4.734 4.956 5.027 4.966 4.903 4.840 4.775 4.709 4.641 4.572 4.501 4.429 4.356
Hartie si carton tone/an 1.821 1.941 2.056 2.032 2.008 1.983 1.957 1.931 1.903 1.876 1.847 1.819 1.789
Sticla tone/an 439 434 429 424 420 415 411 406 401 396 390 385 379
Metal tone/an 293 290 256 254 251 248 245 242 239 236 233 229 226
Plastic tone/an 1.791 1.911 1.914 1.892 1.869 1.846 1.822 1.798 1.773 1.747 1.721 1.694 1.667
Voluminoase tone/an 388 380 371 363 356 348 340 333 325 317 310 302 294
Total reciclabile - Ianca tone/an 3.711 3.913 3.981 3.935 3.889 3.841 3.793 3.743 3.692 3.640 3.586 3.532 3.476
Sticla tone/an 373 369 365 361 357 353 349 345 341 336 332 327 323
Metal tone/an 249 246 218 216 213 211 208 206 203 200 198 195 192
Plastic tone/an 1.523 1.625 1.627 1.608 1.589 1.569 1.549 1.528 1.507 1.485 1.463 1.440 1.417
Lemn din voluminoase tone/an 18 23 23 23 23 23 23 23 23 23 24 24 24
Refuz sortare tone/an 1.022 1.043 1.046 1.031 1.015 999 982 966 949 932 915 897 880
Page 35 of 297

Statia de Sortare Ianca U.M. 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038
Ianca -TOTAL intrari tone/an 4.236 4.114 3.990 3.865 3.737 3.713 3.688 3.663 3.637 3.611 3.583 3.555 3.525
Sticla tone/an 370 361 352 343 333 331 329 327 325 323 320 318 315
Metal tone/an 220 215 209 203 197 196 195 194 192 191 190 188 187
Plastic tone/an 1.622 1.576 1.529 1.481 1.433 1.424 1.415 1.406 1.397 1.388 1.378 1.367 1.357
Voluminoase tone/an 283 272 261 250 239 235 232 229 225 222 219 215 212
Total reciclabile - Ianca tone/an 3.384 3.290 3.194 3.097 2.998 2.980 2.962 2.943 2.924 2.905 2.883 2.862 2.840
Sticla tone/an 315 307 299 291 283 281 280 278 276 274 272 270 268
Metal tone/an 187 182 178 173 168 167 166 165 163 162 161 160 159
Plastic tone/an 1.379 1.339 1.300 1.259 1.218 1.210 1.203 1.195 1.188 1.180 1.171 1.162 1.153
Refuz sortare tone/an 852 824 796 768 739 732 726 720 713 707 700 693 686
Page 36 of 297

Statia de Sortare Vadeni U.M. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Vadeni -TOTAL intrari tone/an 29.649 31.390 32.366 32.454 32.542 32.630 32.717 32.803 32.858 32.912 32.966 33.018 33.069
Sticla tone/an 3.299 3.321 3.344 3.355 3.366 3.378 3.389 3.400 3.407 3.415 3.423 3.430 3.437
Metal tone/an 2.524 2.541 1.814 1.820 1.826 1.831 1.837 1.843 1.847 1.851 1.855 1.859 1.863
Plastic tone/an 10.726 11.575 12.395 12.434 12.473 12.512 12.550 12.588 12.614 12.640 12.665 12.690 12.715
Voluminoase tone/an 1.641 1.637 1.633 1.624 1.615 1.606 1.597 1.588 1.578 1.567 1.557 1.546 1.536
Total reciclabile - Vadeni tone/an 24.248 25.845 26.682 26.767 26.852 26.936 27.020 27.103 27.161 27.217 27.273 27.328 27.381
Sticla tone/an 2.804 2.823 2.842 2.852 2.861 2.871 2.880 2.890 2.896 2.903 2.909 2.916 2.922
Metal tone/an 2.145 2.160 1.542 1.547 1.552 1.557 1.562 1.567 1.570 1.573 1.577 1.580 1.583
Plastic tone/an 9.117 9.839 10.536 10.569 10.602 10.635 10.667 10.700 10.722 10.744 10.766 10.787 10.807
Refuz sortare tone/an 5.402 5.545 5.684 5.687 5.691 5.694 5.697 5.700 5.698 5.695 5.693 5.690 5.687
Page 37 of 297

Statia de Sortare Vadeni U.M. 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038
Vadeni -TOTAL intrari tone/an 33.272 33.477 33.683 33.891 34.100 33.886 33.667 33.443 33.214 32.979 32.728 32.472 32.209
Sticla tone/an 3.461 3.485 3.509 3.534 3.558 3.537 3.516 3.493 3.471 3.447 3.422 3.397 3.370
Metal tone/an 1.875 1.888 1.901 1.914 1.927 1.915 1.903 1.891 1.879 1.866 1.853 1.839 1.825
Plastic tone/an 12.798 12.882 12.966 13.051 13.136 13.058 12.979 12.897 12.813 12.726 12.634 12.539 12.442
Voluminoase tone/an 1.532 1.527 1.523 1.519 1.515 1.494 1.473 1.452 1.431 1.410 1.389 1.367 1.346
Total reciclabile - Vadeni tone/an 27.563 27.745 27.929 28.114 28.300 28.133 27.961 27.784 27.603 27.418 27.218 27.014 26.805
Sticla tone/an 2.942 2.962 2.983 3.004 3.025 3.007 2.988 2.969 2.950 2.930 2.909 2.887 2.865
Metal tone/an 1.594 1.605 1.616 1.627 1.638 1.628 1.618 1.608 1.597 1.587 1.575 1.563 1.551
Plastic tone/an 10.878 10.949 11.021 11.093 11.166 11.100 11.032 10.962 10.891 10.817 10.739 10.658 10.576
Refuz sortare tone/an 5.709 5.732 5.754 5.777 5.800 5.753 5.707 5.659 5.611 5.562 5.510 5.458 5.405
Page 38 of 297

In Insuratei se va construi o statie de sortare printr-un proiect PHARE:

Table 1.5-9 Statie de sortare (PHARE) Insuratei
Statie sortare deseuri Insuratei – proiect PHARE

Capacitate 1.200 tone/an
Va face parte din sistemul de management integrat al deseurilor implementat
in orasul Insuratei si satele componente, incluzand:
• precolectarea selectiva a deseurilor menajere si a celor reciclabile;
• transportul acestora la amplasamentul ecologic;
• depozitarea deseurilor biodegradabile pe platforma statiei de compost;
• depozitarea deseurilor reciclabile pe categorii pe platformele
amenajate;
• transformarea deseurilor biodegradabile in compost si folosirea
acestuia ca produs cu valoarea ridicata in agricultura;
• valorificarea deseurilor reciclabile: plastic, hartie, cu ajutorul
operatorilor economici din domeniu.
Se vor amenaja platforme de precolectare deseuri in zona tinta: gospodarii
individuale, blocuri si institutii publice, 17 platforme noi de precolectare in
orasul Insuratei si 3 platforme noi in satele Lacu Rezii, Maru Rosu, Valea
Calmatui.
Fiecare platforma are suprafata de 10 mp si va fi dotata cu cate 4 europubele
Descriere de 1,1 mc, pentru hartie, plastic, sticla si pentru deseuri menajere.
Pentru componenta de colectare a deseurilor se vor achizitiona 2 autogunoiere
(una de 10 mc pentru deseuri reciclabile si una de 16 mc pentru deseurile
menajere).
Pentru componenta de tratare a deseurilor se va realiza o facilitate de sortare
si compostare care va include:
• Platforma de sortare pentru 2 sortatori cu dimensiuni: 2m x 8m.
• Platforme pentru depozitare (hartie si carton, plastic, sticla), cu
dimensiuni 3m x 3m.
• Atelier auto/Spalatorie auto- structura metalica cu suprafata de 40 mp.
• Cantar electronic tip bascula compus dintr-o platforma care suporta o
masa de 30 de tone si cantar cu o capacitate de cantarire de pana la
20 de tone.
• Cladirea administrativa de tip parter, asezata langa cantar, va cuprinde
anumite incaperi utile activitatii de organizare si control: cabina de
supraveghere, vestiar necesar pentru 6 persoane, grupurile sanitare si
cabina de dus.
1.5.5 Tratarea biologica a deseurilor

Investitiile propuse urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:
• Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile care ajung in depozit pentru a reduce

impactul asupra mediului cauzate de depozitarea acestei fractii;
• Reducerea cantitatii totale de deseuri care sunt depozitate;
• Minimizarea capacitatilor necesare pentru tratarea levigatului si biogazului in depozit.
Page 39 of 297

Analiza detaliata efectuata in capitolele anterioare a demonstrat necesitatea construirii unei

statii MBT in scopul atingerii obiectivelor mentionate mai sus.
Urmatorul tabel rezuma caracteristicile principale ale statiei (capacitatile se refera la cerintele
estimate pana in anul 2013).
Table 1.5-10 Caracteristici principale ale statiei de tratare mecano-biologica
Parametru Statia de compostare Vadeni

Capacitate (t/an) 26.000 tone
Suprafata (ha) 1,7 ha
Deseu rezidual - 22.396 tone/an
Intrari Deseu valorificabil – 3.604 tone/an (deseu
verde+fractia organica a deseurlor din piete)
Refuz 8.959 tone/an
17.041 tone, dintre care:
13.438 tone deseu rezidual
Deseu compostat
3.604 tone deseu
valorificabil
Material biostabilizat: 6.719 tone/an
Iesiri
Compost valorificabil: 1.802 tone/an

Investitia in statia de compostare a deseurilor de la Vadeni, propusa in cadrul prezentului
proiect, este necesara pentru a putea indeplini obiectivele judetene de reducere a cantitatii de
deseuri biodegradabile depozitate asa cum au fost descrise anterior.
Strategia de implementare a compostarii deseurilor este structurata astfel:
- perioada 1: 2009-2010
- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statia de compostare Vadeni,
parte a ansamblului Vadeni din care face parte si o statie de sortare;
- perioada 2: 2010 -2012
- construirea statiei de compostare Vadeni si achizitionarea echipamentelor;
- perioada 3: 2012 – 2013
- finalizarea construirii statiei de compostare Vadeni si achizitionarii echipamentelor
de biostabilizare a deseurilor;
- operarea statiei de compostare.
1.5.5.2 Descrierea tehnica

Aceasta statie va fi amplasata in apropierea depozitului conform existent la Muchea, si va face
parte dintr-un ansamblu care va cuprinde si o statie de sortare a deseurilor reciclabile.
Suprafata terenului pe care va fi amplasata investitia are o suprafata de 2,5 ha.
Pe terenul aferent investitiei vor fi pozitionate urmatoarele:
Page 40 of 297

• cladire administrativa;
• zona cantarire deseuri;
• gospodaria de apa care cuprinde: foraj de alimentare cu apa, statie de tratare, clorare si
pompare; rezervor de inmagazinare;
• retea alimentare cu apa, hidranti;
• Statie sortare deseuri reciclabile dotata cu 2 linii de sortare, cu capacitatea de 30.000
tone/an deseuri reciclabile. Deseurile sortate vor fi hartie/carton, PET-uri, plastic, metale
feroase, lemn si sticla. deseurile reciclabile sortate vor fi preluate de firmele reciclatoare
iar refuzul de la sortare va fi transportat la depozitul de deseuri Muchea;
• Statie de compostare dotata cu hala de pre-tratare deseuri biodegradabile in care au loc
procese mecanice de tocare deseuri, indepartarea metalelor si cernerea deseurilor;
deseurile biodegradabile vor fi transportate la cele 6 biocelule de compostare iar refuzul
de ciur la depozitul de deseuri Muchea. Capacitatea statiei de compostare va fi de
26.000 tone/an;
• statie mobila carburanti;
• bazin retentie levigat;
• bazin retentie si evaporatie;
• separator hidrocarburi;
• retea colectare levigat de la biocelule compostare, spalare plarforme zona statie sortare
sihala pretratare deseuri reciclabile;
• retea colectare ape menajere;
• camine canalizare;
• drumuri interioare;
• retele electrice, post transformare;
• gard imprejmuire teren investitie si gospodaria de apa.
Statia de compostare a deseurilor biodegradabile Vadeni va avea o capacitate de 26.000 tone

procesate pe an. Statia va prelucra deseurile colectate in pubela reziduala in zona 1, precum si
deseurile „verzi” din pacuri si gradini si fractia organica a deseurilor din piete. Ultimele doua
categorii de deseuri ofera o calitate mai buna a compostului, ceea ce va permite valorificarea
acestuia. In 5 din cele 6 biocelule vor fi compostate deseuri reziduale, cea de-a sasea biocelula
fiind utilizata pentru maturarea deseurilor verzi si a fractiei organice a deseurilor din piete.
Statia de tratare mecano-biologica simpla va fi adapostita intr-o cladire metalica cu suprafata de

aproape 1.339 m2, cu podea de ciment. Celulele de compostare vor ocupa aproape 3.840 m2.
Descriere tehnologica
Descompunerea aeroba - compostarea este un proces controlat, aerob, biologic, de oxidare, de

biodegradare si stabilizare a fractiilor organice de deseu. Compostarea inseamna
transformarea materiei organice in reziduuri solide, caldura, CO2 si apa, prin actiunea
microorganismelor in prezenta oxigenului. Prin aceasta, emisiile de gaze de efect de sera (in
principal metan si CO2) in timpul procesului de depozitare sunt reduse.
Pre-tratarea mecanica cuprinde urmatorul echipament:
• magnet permanent
• tocator
• tambur rotativ (ciur)
Page 41 of 297

Se presupune ca magnetii permanenti separa de 95% din materialele feroase si ca tamburul

rotativ asigura cernerea deseurilor maruntite in doua fluxuri de deseuri: deseuri biodegradabile
si refuz de compostare ce contine in special fractii deseuri reciclabile ce vor fi incarcat in
containere si transportat la depozitul de deseuri conform Muchea.
Pe baza dimensionarii capacitatilor de intrare au fost realizate calculele de dimensionare. Pre-

tratarea mecanica a fost proiectata pentru o capacitate de 26.000 tone/an, operabil peste 312
de zile pe an, cu o tura de lucru de 6 ore, rezultand astfel 83 tone/zi sau aproximativ 14
tone/ora. Tratarea prin aerare a fractiei biodegradabile va avea loc 350 de zile pe an, 24 de ore
pe zi.
O valoare critica care trebuie calculata este numarul de celule de compostare necesare pentru
consumul anual total de cantitatea de deseuri sosite.
Table 1.5-11 Dimensionarea tratarii biologice
Volumul zilnic procesat 83,00 t/zi

Greutate specifica 0,35 t/m3
Volum zilnic 237 m3/zi
Volumul celulei de compostare 300,00 t/ciclu
Numarul de zile pentru umplerea fiecarei celule 3 Zile
Numarul de zile in care fractia umeda ramane in celule 21,00 Zile
Total zile pentru fiecare ciclu 24,00 zile/ciclu
Numarul de zile in care statia primeste deseurile 312 zile/an
Cicluri de tratare pentru fiecare celula 13 cicluri/sn
Numar de celule 6 Celule
Suprafata totala celule 3840 mp
Suprafata celula 640mp
Asa cum s-a prezentat in tabelul de mai sus pentru compostarea a 26.000t/an deseuri
biodegradabile sunt necesare 6 celule de compostare cu suprafata de 640mp fiecare si
capacitatea de procesate de 300t/ciclu
Zona de compostare
Statia propusa, prin linia de selectie mecanica (prin maruntire si, ulterior, prin cernere) si
compostare biologica se poate obtine o fractie deseuri metalice reciclabile pre-tratare si o fractie
compostata umeda, cu o reducere remarcabila a impactului asupra mediului, a activitatilor de
depozitare finala a deseurilor.
Statia de tratare a deseurilor este finalizata la separarea fractiei reciclabile si biodegradabile a
deseurilor solide municipale la intrarea in statie si de compostare a fractiei biodegradabile cu
producerea de compost ca rezultat.
Deseurile care ajung la statie trebuie sa fie, in mod ideal, imediat pregatite pentru lucru in faza
de celule de compostare: deseurile sunt maruntite si micsorate in bucati de aproximativ 60 de
milimetri. Dupa separarea metalelor feroase, ce e sub sita va merge in celulele de compostare,
in timp ce este peste sita, este transmis direct la depozitul de deseuri.
Page 42 of 297

Pentru a facilita tratarea este necesar sa se adauge material structural. Dupa ce este gata,
fractia umeda este mutata la celulele de compost folosind un incarcator mobil, si plasat in
pozitia de deasupra conductelor de aerare.
Daca nu este posibil sa se adune gramada de deseuri in acelasi timp, este necesar sa se
inchida celula cu usi principale cu deschidere rapida, pentru a evita degajarea de mirosuri
neplacute. Prin urmare, este recomandabil sa se umple toata celula dintr-o data.
Tehnologia de compostare prevede realizarea fazei de biooxidare cu insuflare de aer in
materialul plasat in interiorul celulelor de compostare folosite pentru a limita deseurile si a evita
emisiile de mirosuri. Sistemul este modular; fiecare modul este constituit dintr-o celula de
compostare.
Dimensiunile fiecarei celule sunt cca. 20 x 32 metri; inaltimea totala a celulei este de
aproximativ 7 metri; inaltimea utilizabila a materialului variaza intre 2,5 si 3,7, in functie de tipul
deseurilor.
Elementele principale ale sistemului complet de compostare sunt:
• pereti de sustinere
• usi principale cu deschidere rapida
• sistem de ventilare si distribuire a aerului/ sistem de colectare levigat
• sistem de udare
• sistem de control computerizat.
Sistemul de ventilare necesita utilizarea unui ventilator pe o suprafata de aproximativ 4000
m²/ora cu o presiune de 460 mm coloana de apa pentru fiecare celula.
Aerul care paraseste ventilatorul este transferat intr-un plen corespunzator ca dimensiuni si
facute din otel inox. Scopul acestui echipament este de a distribui in mod egal fluxul de aer intre
ventilatoarele care alimenteaza conductele bransate in afara haldei. Aerul furnizat de ventilator
este suflat in celula cu ajutorul a diferite solutii disponibile, care pot varia in functie de nevoile
specifice, structura existenta, tipul de tratare si tipul de material. Sistemul de aerare este format
din conducte, care sunt strapunse pentru a difuza aerul in halda. Acestea sunt distribuite in
parallel, pe intreaga lungime a haldei.
Aerul suflat de ventilator este insuflat prin material cu ajutorul tevilor trase in podeaua celulei.
Aceasta solutie necesita un etaj de beton turnat. In podea sunt montate tevi din PVC. Aerul este
circulat prin materiale, prin intermediul trunchiurilor de con, numite spickette, care sunt
proiectate ca de la teava sa ajunga la nivelul de suprafata si sa sufle aer in material. Fiecare
spickett este in forma de clopot, astfel incat gaurile previn obstacolele. Fiecare conducta are un
capac, pentru a permite controalele de curatare. Toate tevile sunt conectate pentru a permite
filtrarea colectiva. Sunt de asemenea disponibile diferite solutii care sa asigure insuflarea
aerului in halda.
Ventilatia este gestionata in mod automat de catre sistemul de control al statiei. Sistemul de
control consta intr-un calculator personal, care detine controlul programului instalatiei, iar acest
PC poate fi plasat intr-un birou sau intr-o camera adecvata situata pana la cateva sute de metri
distanta de halda. De asemenea, controaleaza invertorul, care, la randul sau, gestioneaza
capacitatea ventilatorului si umezirea haldei. PC-ul primeste datele relevante de la sonda de
temperatura plasata in interiorul haldei.
Programul de control al instalatiei determina cantitatea de aer insuflata in material in functie de
temperatura haldei. Ventilatorul sufla in continuu un flux de aer suficient pentru producerea
oxidarii. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si creste capacitatea
ventilatorului pentru a pastra valorile optime de caldura pentru continuarea procesului. Dupa o
Page 43 of 297

perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este pastrata la valori mai mari de 55 ° C, in scopul
de a igieniza materialul.
Accelerarea bio-oxidarii materialului este implementata prin aerarea materialului in sine pentru a
se asigura masei oxigenul necesar pentru corectarea dezvoltarii reactiei de bio-oxidare.
Pentru a atinge obiectivele biostabilizarii, este necesar un timp de retentie nu mai scurt de 21 de
zile.
In timpul perioadei mentionate mai sus este normal, pentru a fi siguri ca materialul din interiorul
haldei poate ajunge la o temperatura de peste 55 ° C pentru o perioada mai mult de 72 de ore,
asa cum a fost solicitat de legislatia europeana.
Dupa terminarea celor 21 de zile, produsul ramas in celula, deseurile stabilizate sunt scoase din
celule, prin intermediul incarcatorului pe roti.
Figure 1.5-14 Vedere interna biocelula

Sistemul de control
Sistemul de control utilizeaza o sonda termometrica si termorezistenta pentru a monitoriza in mod

constant si a inregistra temperatura din interiorul biomasei; sistemul de control gestioneaza apoi
sistemele de ventilatie si de impregnare in functie de datele furnizate de sonda si de parametrii
stabiliti de catre utilizator.
Sistemul de acoperire
Foliile sunt realizate din fibre sintetice, cu o sectiune centrala, care permite aeruluiui si a
vaporilor de apa sa fie eliminati in atmosfera. Foliile sunt rezistente la apa protejand astfel
materialelor organice de ploaie. Invelisul extern este realizat din PE ranforsat in podea.
Colectare ape uzate
Levigatul produs in celulele de compostare este colectat intr-un rezervor pentru levigat si
recirculat la celule in scopul mentinerii umiditatii dorite pentru tratarea biologica a deseurilor.
Cantitatea de levigat in surplus, impreuna cu apa folosita la spalarea pardoselilor din hala de
pre-tratare si apele uzate produse de catre angajatii statiei, este transportata la bazinul de
colectare levigat si apoi vidanjata si transportat la statia de epurare din municipiul Braila.
In vederea asigurarii utilitatilor se prevad urmatoarele lucrari aferente zonei tehnice:
o alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul national de
Page 44 of 297

distributie a energiei electrice si construirea unui post de transformare;

o retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru alimentarea
receptorilor din zona tehnica;
o sursa de apa proprie;
o gospodarie de apa;
o retele de alimentare cu apa in incinta pentru apa potabila si incendiu;
o retea de canalizare apa uzata menajera;
o retea colectare levigat
o retea de canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma zonei tehnice;
o bazine de retentie ape pluviale;
o bazin de retentie
In Insuratei va fi construita o statie de compostare care va deservi doar orasul Insuratei.

Table 1.5-12 statie de compostare (PHARE) Insuratei
Statie de compostare deseuri Insuratei – proiect PHARE

Capacitate 1.000 tone/an
• Platforma de compost de forma rectangulara cu pereti pe 3 laturi (fara
latura frontala), cu o suprafata de 2500 mp. Pardoseala va fi din beton
armat turnat in campuri iar peretii vor fi din prefabricate de beton
armat, totul dimensionat sa reziste sarcinii specifice exercitate de
volumele de gunoi depozitate, utilajelor si atingerii accidentale a
peretilor de catre utilajele de incarcare-descarcare.
Suprafata platformei de compostare corespunde cu depozitarea a
doua cicluri de productie, reprezentand 6 luni de colectare a deseului
menajer, al treilea ciclu de productie sa fie depozitat in locul primului
(intre timp primul ciclu de productie se finalizeaza, compostul fiind
Descriere indepartat).
• Atelier auto/Spalatorie auto- structura metalica cu suprafata de 40 mp.
• Cantar electronic tip bascula compus dintr-o platforma care suporta o
masa de 30 de tone si cantar cu o capacitate de cantarire de pana la
20 de tone.
• Cladirea administrativa de tip parter, asezata langa cantar, va cuprinde
anumite incaperi utile activitatii de organizare si control: cabina de
supraveghere, vestiar necesar pentru 6 persoane, grupurile sanitare si
cabina de dus.
Ca echipamente pentru componenta de tratare, se vor achizitiona: un
incarcator frontal si un cantar bascula.
1.5.6 Constructia depozitului de deseuri conform

Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Ianca prin prezentul proiect, va deservi
populatia din zonele de colectare 2 si 3, cu exceptia oraselor Insuratei si Faurei care vor incepe
sa depoziteze deseuri in acest depozit incepand cu 2015-Insuratei, respectiv 2018-Faurei.
Page 45 of 297

Capacitatea depozitului va fi de circa 46 t/zi (260 de zile lucratoare pe an), 12.000 t/an,
capacitatea totala a depozitului fiind de 285.805 tone. Densitatea deseurilor va fi de 1,15
tone/mc, rezultand o capacitate totala a depozitului de 248.526 mc. Durata de functionare a
depozitului va fi de 26 de ani.
Table 1.5-13 Capacitatea proiectata a depozitului conform de la Ianca
Capacitate Capacitate
perioada ani
(tone) (mc)
celula I 83.211 72.357 2013-2019 7
celula II 93.028 80.894 2020-2027 8
celula III 109.567 95.275 2028-2038 11
TOTAL 285.805 248.526 2013-2038 26

Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:
- perioada 1: 2009-2010
- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru depozitul nou de la Ianca, ce
inglobeaza si o statie de sortare;
- perioada 2: 2010 -2012
- construirea depozitului conform de la Ianca;
- perioada 3: 2012 – 2013
- finalizarea construirii depozitului conform de la Ianca (celula nr. I de depozitare) si
achizitionarea echipamentelor necesare operarii acestui depozit;

Conform art. 1 alin. (3) din HG nr 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, privind
depozitarea deseurilor, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera
realizate pentru depozitele de deseuri, dacã sunt realizate cerintele HG nr 349/2005.privind
depozitarea deseurilor. HG nr 349/2005 transpune Directiva 1999/31 EC privind depozitarea
deseurilor.
Pentru proiectarea si stabilirea modalitatilor de constructie, exploatare, inchidere si monitorizare

post-inchidere a depozitului de deseuri Ianca s-au avute in vedere, in scopul prevenirii sau
reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sãnãtãtii umane, generate
de depozitarea deseurilor, prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor,
aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodãririi apelor nr. 757/2004.
Conform punctul 5.4 al anexei 1 a OUG nr 152/2005, cu modificarile si completarile ulterioare,

depozitul de deseuri Ianca se incadreaza in categoria „Depozite de deseuri care primesc mai
mult de 10 tone deseu/zi sau avand o capacitate mai mare de 25000 tone/an si pentru care este
obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu.
Page 46 of 297

Prin construirea depozitului va fi deservita populatia din zonele de colectare 2 si 3, respectiv

112618 locuitori din care 22497 locuitori mediul urban si 90121 locuitori mediul rural;
Depozitul de deseuri face parte, conform Art. 4 litera b) din HG nr 349/2005,din categoria
„depozite de deseuri nepericuloase”.
Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Ianca prin prezentul proiect, va deservi

populatia din zonele de colectare 2 si 3, cu exceptia oraselor Insuratei si Faurei care vor incepe
sa depoziteze deseuri in acest depozit incepand cu anii 2015-Insuratei, respectiv 2018-Faurei.
Realizarea zonei de depozitare cuprinde trei etape:
• Etapa de construire: se realizeaza bariera geologica si impermeabilizarile la baza

depozitului si pe taluze si retelele pentru retinerea poluantilor: geomembrane, sisteme
de colectare a levigatului si a biogazului;
• Etapa de operare: zilnic se acopera deseurile depozitate, in timp ce se monitorizeaza
impactul asupra mediului legat de eliminarea deseurilor;
• Etapa de inchidere: acoperirea, necesara pentru a minimiza impactul asupra mediului
legat de imprastierea deseurilor. De asemenea, este necesara monitorizarea impactului
asupra mediului dupa inchidere si reabilitarea zonelor.
Zona de depozitare a fost compartimentata in trei celule delimitate prin diguri de separatie, cu o
durata maxima de exploatare estimata la 26 de ani. Durata de exploatare estimata a celulei nr.
I, este de 7 ani, iar duratele de viata ale celorlalte celule sunt de cca. 8 ani si 11 ani.
In prima faza se va construi doar celula nr. I, avand o suprafata de 1,17 ha.
Buna functionare a unui depozit de deseuri depinde de urmatoarele:
• Amplasament bun: amplasamentul depozitului ar trebui selectat tinand seama de criterii

tehnice, financiare, de reglementare, politice, de mediu si sociale.
• Proiectare si constructie : toate cerintele legale trebuie luate in considerare:
Impermeabilizarea de baza;
Sistemul de colectare a levigatului si epurarea acestuia;
Sistemul de colectare/utilizare/combustie a gazului de depozit;
Sistemul de acoperire;
Caracteristicile de monitorizare a mediului;
O atentie speciala trebuie data colectarii si tratarii levigatului si a biogazului. Printre problemele
tipice legate de generarea gazelor de depozit se numara si urmatoarele:
• Gazul metan contribuie de 21 de ori mai mult decat dioxidul de carbon la efectul de sera
si la schimbarile de clima;
• Gazul metan este inflamabil la concentratii intre 5 si 15 % in aer, ceea ce poate duce la
riscuri de incendii si explozii daca se permite acumularea in spatii inchise;
• Gazul de depozit poate actiona ca un asfixiant;
• Gazul de depozit este mirositor si coroziv;
Table 1.5-14 Centralizator - Date tehnice principale ale depozitului nou de la Ianca
Depozit conform Ianca

Capacitate proiectata 285.805 tone/ 248.526 mc
Page 47 of 297

Prima celula: 83.211 tone/ 72.357 mc

Suprafata primei celule: 1,17 ha
Suprafata
Suprafata totala a depozitului (inclusiv statia de sortare): 7,75 ha
zona de depozitare a deseurilor;
zona tehnica, care va cuprinde:
zona de cantarire si intrare/iesire a autocamioanelor, inclusiv o
cabina pentru personal de supraveghere;
zona de receptie, sortare si expeditie deseuri reciclabile;
zona de circulatie a autocamioanelor;
zona de spalare a rotilor autocamioanelor;
cladire administrativa, inclusiv laborator si statie meteorologica;
parcare personal;
zona statiei mobile de carburanti;
zona de interventie utilaje;
canalizare interioara/exterioara si pompare ape contaminate;
post de transformare;
generator de curent electric;
gospodarie de apa, care cuprinde:
foraj de alimentare cu apa;
statie de tratare, clorare si pompare;
rezervor de inmagazinare.
statie de epurare ape uzate menajere provenite din cladirea
administrativa
toalete ecologice mobile.
zona de retentie a levigatului provenit din celula de depozitare, care cuprinde:
retea de colectare si transport levigat;
Structura constructiva
colectare ape uzate din zona tehnica: spalare platforme si
spalare roti;
bazin de retentie si pompare levigat cu capacitatea de 4,95 mc;
statie de epurare levigat cu capacitatea de 2,8 mc/zi.
zona de retentie a apelor pluviale
bazin de retentie si evaporatie cu capacitatea de 4.800 mc;
zona de retentie si pre-epurare ape pluviale.
drumuri in incinta, platforme tehnice, parcari.
In vederea asigurarii utilitatilor, pentru depozitul de deseuri Ianca se prevad
urmatoarele lucrari aferente zonei tehnice.
o alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul
national de distributie a energiei electrice si construirea unui
post de transformare;
o retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru
alimentarea receptorilor din zona tehnica;
o sursa de apa proprie;
o gospodarie de apa;
o retele de alimentare cu apa in incinta pentru apa potabila si
incendiu;
o conducte colectare levigat;
o bazin de retentie levigat;
o statie de epurare levigat;
o statie de epurare ape uzate menajere;
Page 48 of 297

o retea de canalizare apa uzata menajera;

o retea de canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma
zonei tehnice;
o bazin de retentie si evaporatie;
o separator de hidrocarburi;
o garaj;
o imprejmuire gard;
o amenajare zona verde 4.400 mp;
o amenajare perdea vegetala 16.700 mp.
Fiecare celula de depozit va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si

sistem de colectare a levigatului format din:
Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m;
Strat artificial de impermeabilizare – geomembrana din
polietilena de inalte densitate;
Geotextil de protectie;
Strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu
mai mic de 10%, cu grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m;
Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta
densitate;
Geotextil de separatie.
Nr. zile functionare /an 260
Nr. schimburi de lucru 1 schimb de 8 ore din care 1 ora se face curatenie
Personal necesar 6
Facilitatea de la Ianca (depozit si statie de sortare), precum si statia de transfer
Operare
de la Insuratei va fi gestionata de un singur operator.
Page 49 of 297

Page 50 of 297

Depozitul si statia de sortare Ianca vor fi amplasate pe terenul apartinand domeniului public, cu
o suprafata totala de 77.500 mp, situat in extravilanul orasului Ianca si dat in administrarea
Consiliului Judetean Braila in baza HCL Ianca nr. 89/29.10.2009. Accesul rutier la depozit se va
realiza din drumul judetean 221.
Tinand cont de caracteristicile geometrice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului,

ca si de volumul de pamant necesar realizarii digurilor perimetrale, s-a adoptat solutia executiei
depozitului semiingropat. Depozitul va avea inaltimea maxima de 15 m din care 4 m sub nivelul
solului.
Digul va fi, de asemenea, construit in etape, astfel ca in prima faza se va realiza doar acea
parte aferenta celulei de deseuri in exploatare.
Principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt:
Suprafata totala imprejmuita: 77.500 ha;
Fiecare celula de depozit va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a

levigatului format din:
Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m;
Strat artificial de impermeabilizare – geomembrana din polietilena de inalte
densitate;
Geotextil de protectie;
Strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10%,
cu grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m;
Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta densitate;
Geotextil de separatie.
Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta intr-un strat mineral care satisface
cerintele de permeabilitate si grosime, cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei
solului, apei freatice si de suprafata.
Impermeabilizarea artificiala indeplineste cerintele de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate in

timp, corespunzatoare conditiilor de etansare cerute si cu un sistem etans de colectare a
levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un
nivel minim.
Geomembrana se va dispune peste bariera geologica construita si are rolul de a impermeabiliza

celula depozitului de deseuri.
Pentru a asigura stabilitatea geomembranei pe pantele depozitului, geomembrana va fi

ancorata in partea superioara a taluzului digurilor de contur.
Pentru impermeabilizare se va folosi o geomembrana din polietilena de inalta densitate cu o

grosime de 2,00 mm.
Geomembrana va respecta cerintele privind proprietatile fizice ale geomembranelor in

conformitate cu “Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor” (pag. 10) aprobat prin Ordinul
nr. 757 din 23/11/2004.
Page 51 of 297

Protejarea geomembranei din polietilena de inalta densitate impotriva penetrarilor mecanice

care pot aparea in timpul instalarii stratului drenant se face cu ajutorul unui geotextil de
protectie, peste care se va poza conducta si stratul de drenaj.
Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la
actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare
pe o perioada de minimum 2 ani.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate ale geotextilului vor fi in

conformitate cu “Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii”
NP 075-02.
1.5.6.2.1 Colectarea apelor meteorice din zona celulei nr. I de depozitare
Apa meteorica provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a
trei sisteme, astfel:
colectarea apei meteorice conventional curate, provenita de pe suprafata

exterioara a digului aferent celulei de depozit se face prin intermediul
santurilor de pamant amplasate la baza acestuia;
colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de
depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin
intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;
colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de
depozit.
Santurile amplasate la baza digului perimetral aferent celulei de depozit sunt de pamant cu
sectiune trapezoidala, avand baza placata cu dale prefabricate de beton, fiind destinate
colectarii si transportului apei de ploaie conventional curate.
Dimensiunile santului sunt:
latimea bazei mici: 0,50 m;

latimea medie a bazei mari: 2,50 m;
pantele taluzelor: 2:3;
adancime medie: 0,67 m.
1.5.6.2.2 Sistemul de colectare a gazelor de depozit
Pe masura umplerii celulelor cu deseurile, acestea se inchid si se reface zona cu vegetatie.

Sistemul de inchidere se va instala dupa realizarea unei nivelari si a unei sistematizari a
deseurilor depuse.
Emisiile din depozitele de deseuri depind de compozitia deseurilor depuse, de cantitatea lor si
de modul de depunere.
Compozitia medie a depunerilor initiale, tine seama de compozitia specifica a categoriilor de

deseuri care ajung la depunere. Analiza cantitatilor de deseuri specifice pentru depozitul de
deseuri municipale are in compozitie predominant (76%) deseuri biodegradabile care
genereaza gaze prin descompunere.
Page 52 of 297

Compozitia reziduurilor biodegradabile din deseurile menajere este prezentata in tabelul

urmator, dupa masuratori facute In diferite sezoane. Umiditatea scade pe parcursul depunerii,
pe de o parte in procesul de compactare de unde se elimina o cantitate de exfiltrat, pe de alta
parte in halda unde se produce o uniformizare a umiditatii cu alte materiale cu umiditate mai
scazuta (hartie, carton, steril) si apoi o exfiltrare de levigat. Umiditatea de echilibru care se
stabileste in halda de depozitare poate fi considerata, dupa documentatia de specialitate, de W
= 24%. Cu aceasta valoare se recalculeaza componentele pentru masa vegetala.
Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator.

Table 1.5-15 Compozitia reziduurilor biodegradabile din deseurile menajere
COMPONENTE IN MASA VEGETALA COLECTATA
COMPONENTE iarna primavara vara toamna medie anuala
C 10.3 9.5 9.1 9.3 9.6
H 1.4 1.3 1.2 1.3 1.3
O 9.5 8.2 7.9 8.2 8.5
W 77.5 79.4 80.2 79.6 79.2
A 1.3 1.6 1.6 1.6 1.5
RECALCULAREA PENTRU MASA DIN DEPOZIT CU W=24%
C 34.8 35.0 34.9 34.6 34.9
H 4.7 4.8 4.6 4.8 4.7
O 32.1 30.3 30.3 30.5 30.8
W 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0
A 4.4 5.9 6.1 6.0 5.6
Pentru componentele de hartie, carton si materiale preponderent celulozice analizele

elementare functie de sezon se dau In tabelul urmator. Faptul ca in analiza hartiei sortate din
deseuri apare o cantitate mare de steril (A = 25...41%), ceea ce nu este caracteristic
compozitiei hartiei curate, se datoreaza faptului ca in deseuri hartia se aglomereaza cu fractii de
steril (praf, cenusa, pamant etc) cu care face o structura complexa care nu se mai separa. Se
recalculeaza apoi compozitia la umiditatea uniformizata In depunere, de W = 24%.
Table 1.5-16 Compozitia reziduurilor celulozice din deseurile menajere
Page 53 of 297

COMPONENTE IN MASA COLECTATA DE HARTIE/CARTON
COMPONENTE Iarna si primavara vara si toamna medie anuala
C 20.5 30.2 25.3
H 2.7 4.0 3.4
O 20.4 30.6 25.5
W 15 10 12.5
A 41.4 25.1 33.3
Formarea gazelor de fermentatie
EMISII DE GAZE PE TIMP LUNG
80
70
CONCENTRATII [%]
60 CH4
O2
N2
50 CO2
CO2
40 H2
30 N2
CH4
20 H2
10 O2
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 ANI
faza 4 faza 5 faza 6
Figure 1.5-15 Compozitia gazelor din depozit

Cantitatea de gaze produsa de o depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta.
Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta intre 120 si 400 m3 gaze emise.
Cantitatea specifica este functie de compozitia deseului menajer depus, de umiditatea din
depunere, de temperatura din depunere, de gradul de compactare.
In ceea ce priveste compozitia gazului, in afara de CO2 si CH4 compusii din gazele de emisie
nu depasesc 0,1%. Din acestia se gasesc : metanol, oxid de carbon, amoniac, azot, etan
acetona etc. toate in proportii masurabile in ppm.
Page 54 of 297

Table 1.5-17 Emisii de gaze pe timp lung

ANI O2 CO2 H2 N2 CH4
0 21 0 0 79 0
0.5 10 75 0 70 0
1 0 50 10 5 45
1.5 0 45 0 0 55
2 0 45 0 0 55
10 0 45 0 0 55
20 0 45 0 0 55
30 0 45 0 0 55
40 0 38 0 0 62
50 0 35 0 2 66
60 0 20 0 28 45
70 10 25 0 70 5
80 21 0 0 79 0
Previziuni asupra formarii gazelor de fermentatie
In calculul cantitativ al volumelor de gaze degajate de masa de deseuri din depunere se fac
urmatoarele aprecieri:
cantitatile de carbon fermentabil provin din vegetale Cv% si din hartie Ch%
de la umiditatea initiala a fiecarui component la colectare se trece la o umiditate
medie a Intregului deseu in depozitare, de 24 %
concentratia de carbon In masa depusa trebuie recalculata la valoarea reala a
umiditatii : C =V⋅CvW=24% + H⋅ChW=24% [kg C/kg deseu]
unde V este proportia de vegetale In deseu si H proportia de hartie
proportia de fermentare de tip metanizare a carbonului, cu semnificatia fizica a
unei eficiente de metanizare, se poate accepta Intr-un interval Ingust de
temperatura ca variaza dupa o lege empirica liniarizata:
EFFCH4 = 0.014⋅t + 0,28
In calcule se pot lua ca temperaturi caracteristice in strat valori intre 80C si 12 0C ca valoare
medie:
Cantitatea de carbon fermentata efectiv In strat se calculeaza cu relatia :

Cfer = C ⋅ EFFCH4 [kg C / kg deseu]
Reactiile de producere a metanului si a bioxidului de carbon fiind de ordinul 1 :
1kmol C ≥ 1kmol CH4 si 1kmol C ≥ 1kmol CO2 , rezulta ca 1 kg de C va genera
22,4 Nmc de gaz indiferent daca este CH4 sau CO2 .
Volumul de gaz generat de 1 t de deseu se calculeaza cu relatia :
Page 55 of 297

Vgaz = 22,4 ⋅ Cfer ⋅ 1000 [ m3 gaze emise / t deseu ]

Calculele sunt prezentate in tabelul urmator:
Table 1.5-18 Cantitati de gaze emise de depozitare
CANTITATE SPECIFICA DE GAZE mc/t EMISA DE DEPOZITARE
proportie de carbon In vegetale la colecta (Cv) % 9.6
proportie de carbon In vegetale la W=24% (CvW=24% ) % 34.9
proportie de vegetale In deseu (V) % 69
cantitate de carbon din vegetale In tona de deseu (Cvt) kg/t 240.8
proportie de carbon In hartie la colecta (Ch) % 25.3
proportie de carbon In hartie la W=24% (ChW=24% ) % 22
proportie de hartie In deseu (H) % 6.2
cantitate de carbon din hartie In tona de deseu (Cht) kg/t 13.64
cantitate de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Ct) kg/t 254.5
coeficient de activare (EFF) 0.392
cantitate activa de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Cfer) kg/t 99.7
volum de gaze produs pe tona de deseu 1,87 mc/t de deseu mc/t 186.5
Datele obtinute se Incadreaza In limitele determinate experimental In depozite supravegheate

din strainatate : din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 mc gaze
emise.
Colectarea emisiilor de gaze din depozitul de deseuri
Se utilizeaza trei sisteme de colectare a gazelor din puturile forate:
sistemul cu colector inelar;

sistemul cu legarea individuala a puturilor la statia centrala de reglaj;
sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea
statiilor intermediare la statia centrala.
Sistem de colectare pe grupuri de puturi de colectare
In sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor

intermediare la statia centrala, o grupare zonala de puturi se racordeaza prin conducte
individuale la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt legate prin
Page 56 of 297

conducte colectoare de statia centrala de reglare. Cu toate ca in schema apar cateva substatii
de reglare, costul lor este compensat de economia rezultata din evitarea conductelor lungi de
legare individuala a fiecarui put de statia de reglare finala. Solutia este avantajoasa incepand
chiar de la 2 statii intermediare de reglare.
Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se inchid succesiv,

sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor
intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru inchiderea zonelor de depozit ecologic.
statie de reglare
zona de difuzie gaze
ventilator absorbtie-
conducta colectare refulare + facla
forata in zona de difuzie
conducta colectare pentru fiecare foraj
conducta statie de reglare-ventilator
Figure 1.5-16 Sistemul de legare a puturilor

Sistem cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la
statia centrala
Datele principale sunt:
raza de activitate a unui put R = 20 m

distanta intre doua puturi D = 40 m
depresiunea la capatul de absorbtie a gazelor Δpadmisie = 20 mbar
presiunea la capatul de refulare spre facla Δprefulare = 20 mbar
Volumul de deseuri aferent celulei nr.I: V1 = 85000 mc.
Page 57 of 297

Densitatea deseurilor In celula nr.1: ρ = 1050 kg/mc = 1,05 t/mc.

Masa de deseu in celula: M = V1 x ρ = 697029 x 1,05 =
89250t.
Productia de gaz (pe toata perioada de activitate) q = 186,5 mc/t

Productia de gaz a Intregii celule Q = 16.65 x 106 mc pe durata a 30
de ani
Productia medie orara de gaz a celulei Qh= Q/30/365/24 = 63 mc/h
Numar de puturi intr-o celula: N = 8 bucati repartizate in 2 grupuri
de cate n = 4 puturi.
Productia de gaz aferenta pentru un put Q’ = 63/8 = 7.87 mc/h
Productia de gaz aferenta pentru grupul de 9 puturi Q10 = 7.87 x 4 = 31.5 mc/h
Productia de gaz aferenta pentru grupul de 8 puturi ale unei celule Qcel = 7.87 x 8 = 63
m3/h.
Solutia constructiva a puturilor de captare a gazelor din depozitul de deseuri
Dupa o depunere de cca. 2,00 m de deseuri peste stratul drenant, in locul de asezare a putului,
se pune un strat de 0,30 m de nisip, pentru egalizare, dupa care se toarna o placa de beton
1,00 x 1,00 x 0,20 m.
Pe placa de beton se aseaza un tub, cu rol de cofraj, cu diametrul Dn 800 mm si o inaltime H =

3 m prevazut la partea superioara cu dispozitiv de prindere pentru ridicare.
In centrul tubului se monteaza teava colectoare a putului la o inaltime de 50 cm fata de fund,

asfel ca ramane la partea superioara o portiune de 50 cm care depaseste partea de sus a
tubului Dn 800 mm.
Teava colectoare are diametrul Dn 200 mm cu perforatii cu diametrul de 10 mm la un pas de

50 mm pe suprafata laterala si portiuni de 20 cm neperforate la ambele capete. Lungimea tevii
este de 3 m.
Pe fund se toarna inte tubul Dn 800 mm si tubul Dn 200 mm un strat de 100 cm de nisip pentru
consolidarea pozitiei. Intre teava colectoare si put, peste nisip, se umple cu pietris permeabil la
gaze, granulatie 16/32 cm cu permeabilitatea materialului filtrant de cel putin 1 x 10-3 m/s.
Peste fundatia de pietris, la - 1,61 m sub cota finala a depozitului, se instaleaza un camin de
colectare a gazului, instalatie care cuprinde tubul de colectare, tubul flexibil de racord cu
conducta orizontala de colectare si echipamente de inchidere, masura si prelevare a probelor.
Caminul se acopera cu un capac amovibil.
Este important sa se tina seama de faptul ca exista o continua tasare a depunerilor din depozit
ca urmare a proceselor fizico-chimice care se desfasoara In timp Indelungat.
In capatul conductei de colectare, in interiorul caminului, este instalat un robinet si un sistem cu

diafragma de reglare a presiunii pentru echilibrarea retelei conductelor de absorbtie a tuturor
puturilor (echilibrarea presiunilor, si implicit a debitelor, duce la o functionare in aceleasi conditii
a tuturor puturilor, indiferent daca sunt mai apropiate sau mai departate de centrala
ventilatorului).
Page 58 of 297

Pe capul conductei se instaleaza si un panou pe care se pot racorda aparate portabile de

masurare a presiunii, temperaturii si compozitiei gazelor. Aparatura de masura nu trebuie sa fie
permanent In functiune, de aceia ea se va racorda pe capul de iesire al putului numai odata la 6
luni cand se face o verificare a campului de puturi.
In statiile intermediare de reglare se prevad aparate permanente de masurare a presiunii si

temperaturii gazelor colectate. Se prevad de asemenea vane de echilibrare a presiunii (prin
laminare) Intre toate statiile intermediare.
Aparatura permanenta de masurare pentru compozitia gazelor, debite, presiuni, temperaturi se

afla in statia principala de reglare, inainte de facla.
Solutia ansamblului puturilor de captare a gazelor in depozitul de deseuri
Conductele de legatura de la puturi sunt cu diametrul Dn 75 mm si duc la o statie intermediara

de colectare. Adancimea de ingropare a conductelor este de 0,60 mm la generatoarea
superioara, pentru prevenirea inghetului. Conductele se monteaza cu o panta, in directia de
curgere a gazului, de 0,5%.
In statia intermediara de colectare a gazelor se gaseste un colector Dn 180 mm cu o lungime

de 45 mm care primeste terminale de conducte de la puturi de la toata celula nr.I.
Colectorul este prevazut o conducta de purjare a apei condensate din gaze al carei capat va fi
imersat in volumul de condens colectat deoarece colectorul se afla la o depresiune de ordinul
250 la 300 mmCA (25 la 30 mbar). In statia intermediara de colectare a gazelor sunt amplasate
organe de reglaj a debitului de gaze (diafragme), robinet de inchidere, bara pentru aparate de
masura: temperatura, presiune, priza pentru masurarea compozitiei gazelor extrase.
Conductele de legatura de la cele 8 puturi, la colectorul general au diametrul de Dn 180 mm.
Colectorul general cu diametrul de Dn 250 mm este amplasat in afara depunerii, pe teren stabil.
In final va fi un colector circular, care inconjoara intreg depozitul de deseuri. Initial, la prima
celula In functiune, va fi un tronson cu lungime de 10 mm, inchis la capete cu flanse oarbe.
Din colectorul central pleaca conductele cu Dn 160 mm la ventilatoarele de absorbtie pentru

depozit si refulare pentru instalatia de ardere a gazelor la facla. Pe colectorul central sunt
prevazute robinete de inchidere, bara pentru aparate permanente de masura: temperatura,
presiune, priza pentru masurarea permanenta a compozitiei gazelor extrase.
Partea centrala a colectorului central este amplasata intr-o camera inchisa, in care sunt
amplasate aparatura permanenta de reglaj si masura, ventilatoarele, arzatoarele si baza
cosurilor de evacuare a gazelor de ardere.
1.5.6.2.3 Modul de operare in cadrul celulei nr. I din cadrul depozitului de deseuri
Activitatile specifice ce au loc in zona de depozitare sunt urmatoarele:
• inregistrarea deseurilor;
• controlul strict al deseurilor acceptate la depozitare;
• compactarea;
• acoperirea zilnica a deseurilor;
• motorizarea apei freatice;
• monitorizarea regulata pe durata inchiderii si dupa aceea.
Page 59 of 297

Modul de realizare a depozitarii deseurilor nepericuloase se va face prin realizarea unor celule
zilnice care se vor compacta prin intermediul compactoarelor picior de oaie si acoperi ulterior cu
pamant sau compost.
Depozitul va fi operat in conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din

26.11.2004 prevazut de Ordinul 757/2004.
Activitatea de depozitare a deseurilor se desfasoara in urmatoarele etape:

- cantarire pe platforma electronica de cantarire;
- descarcare pe platforma de descarcare;
- inspectia vizuala a compozitiei deseurilor;
- transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje proprii;
- imprastiere si compactare pentru reducerea volumului;
- asternere de straturi de acoperire, periodic;
- cantarire la iesire a autogunoierei fara incarcatura.
Metoda de depozitare a deseurilor consta in depozitare pe suprafata prin descarcarea si
compactarea deseurilor ce formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima, de
obicei nu depaseste 2,50 m.
Nivelarea si compactarea:
Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai multe
avantaje:
- creaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari pe unitatea de volum;
- reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea
insectelor, a animalelor si pasarilor, aparitia incendiilor;
- minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt.
Pentru compactare se utilizeaza utilaje de tip compactoare cu role din otel.
In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat, s-a calculat un grad de
compactare optim astfel incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de
formare si evacuare a levigatului si a biogazului din depozit.
Valoarea densitatii deseurilor compactate de 0,8 tone/m3 este optima pentru desfasurarea
normala a proceselor de biodegradare in deseurile menajere.
Acoperirea periodica:
Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia

mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a
pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.
Acoperirea periodica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate
ridicata, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.
Materialul folosit pentru acoperire poate fi pamant obisnuit (eventual de la escavarile efectuate
pentru amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie concasate.
Delimitarea zonelor de lucru:
Delimitarea zonelor de lucru zilnice se face tinand cont de urmatoarele:

- securitatea muncii;
- prevenirea efectelor dezagreabile ( mirosuri, insecte, pasari, impact vizual);
- suprafata necesara pentru buna exploatare a depozitului;
- tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri;
Page 60 of 297

- forma celulelor de depozitare;

- modul de eliminare a biogazului si a levigatului;
- stabilitatea depozitului.
Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesita un control strict
pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara zonei
de lucru.
Echipamente mobile pentru exploatarea deseurilor:
Exploatarea depozitului se realizeaza cu ajutorul echipamentelor mobile: un compactor picior

de oaie si un incarcator frontal.
Imprastierea deseurilor se va realiza progresiv prin impingere dinspre rampa de acces catre
interiorul celulei.
Levigatul drenat din interiorul celulei va fi deversat in colectorul de canalizare din PEID De 315
mm PN 10 si se va scurge gravitational in bazinul de retentie al levigatului si de aici in statia de
epurare levigat. Din statia de epurare permeatul rezultat va fi evacuat in bazinul de retentie si
evaporatie.
Inaltimea finala utila a stratului de deseuri (masurata intre partea superioara a stratului drenant
de la baza celulei de depozitare si partea inferioara a sistemului de inchidere) va fi de cca. 15
m.
Compactarea deseurilor in interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip

’’picior de oaie” prin treceri succesive pana la densitatea de cca. 1,05 t/mc .
Peste stratul final de deseuri se va realiza inchiderea celulelor de depozitare.
Primul strat de deseuri cu grosimea de cca. 2,20 m, obligatoriu, nu se va compacta, in vederea

protejarii stratului drenant.
1.5.6.2.4 Sistemul de acoperire (inchidere a celulelor ce au ajuns la capacitatea

maxima)
In continuare este prezentat informativ sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns la
capacitatea maxima.
Mentionam ca sistemul de inchidere al celulelor care au ajuns la capacitatea maxima, nu este

parte a acestui proiect.
Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu

deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. De asemenea dupa atingerea cotei finale de
depozitare trebuie realizata acoperirea finala cu continuarea actiunii de captare a gazelor de
depozit si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativului tehnic privind depozitarea

deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu, pentru
inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea urmatoarelor conditii
si elemente constructive:
strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;

strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s
Page 61 of 297

sau alta bariera echivalenta;

strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime
minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;
geotextil de separatie;
strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal
inierbat.
Tinand cont de aceste cerinte s-a adoptat urmatoarea solutie tehnica pentru acoperirea
depozitului (de jos in sus):
geotextil de protectie = 1.200 g/mp;

geomembrana de impermeabilizare PEHD = 2,00 mm;
geotextil de protectie = 1.200 g/mp;
strat drenant din pietris cu grosimea de 0,40 m avand k > 1 x 10-3 m/s pentru
drenajul apelor pluviale;
geotextil de separatie = 200 g/mp;
strat de pamant argilos necompactat cu grosimea de 1,06 m;
strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m iniebat cu vegetatie rezistenta la
eroziune.
Sistemul de acoperire va fi instalat atat la partea superioara a depozitului, ce va fi amenajata cu
pante de 1% spre marginea depozitului, cat si pe pantele de 1:3 ale depozitului.
Materialele geosintetice instalate pe pantele de 1:3 vor fi ancorate in transee de ancorare

amenajate pe coronamentul digurilor de contur ale celulelor de depozitare.
Geomembrana din PEID aferenta sistemului de acoperire se va suda de geomembrana din

PEID aferenta sistemului de impermeabilizare al partii inferioare a celulei de depozitare urmand
a fi ancorata in acelasi sant.
Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN 13257:2005 –

Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la depozite de deseuri
solide si prEN 13493 – Bariere geosintetice. Caracteristici impuse pentru utilizarea la
constructia depozitelor de deseuri solide, a amplasamentelor de depozitare si stocare a
materialelor solide periculoase.
1.5.6.3 Deseuri acceptate in depozit si procedura de acceptare la depozitare

Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in depozitul de deseuri pot fi acceptate:
deseuri municipale;
deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de acceptare
in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile
de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 856/2002;
deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate, care
la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la pct b) si care
indeplinesc criteriile relevante de acceptar;. aceste deseuri nu se depoziteaza in celule
destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.
Page 62 of 297

Procedura de acceptare a deseurilor in depozitul de deseuri:
In cadrul depozitului vor fi acceptate la depozitare, deseuri municipale incluse in Catalogul

European pentru Deseuri, adoptat de catre Guvernul Romaniei prin HG 856/2002, cu
respectarea procedurii de acceptare a deseurilor la depozitare prevazuta la capitolul III din HG
nr 349/2005.
Criteriul preliminar de acceptare a deseurilor in clasa de depozitare a deseurilor nepericuloase,
este bazat pe caracteristicile deseurilor: Deseurile nu trebuie sa contina constituienti periculosi
si sa nu aiba proprietatile periculoase prevazute in Anexa 1E la OUG 78/2000 privind regimul
deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001.
Deseurile primite vor fi:

- clasificate in functie de natura si de sursa de provenienta;
- aduse de transportatori autorizati;
- insotite de documente doveditoare in conformitate cu normele legale si cu cele impuse
de operatorul depozitului;
- cantarite;
- verificate pentru stabilirea conformarii cu documentele insotitoare.
Deseurile care nu sunt acceptate in depozit
Conform art 5 din HG nr 349/2005 deseurile care nu se accepta la depozit sunt:
• deseuri lichide
• deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietãti
ce sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000,
aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;
• deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitãti
medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definitã in anexa nr. I E si avand categoria
prevãzutã la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
78/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;
• toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau tãiate, excluzand anvelopele folosite ca
materiale in constructii intr-un depozit;
• orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor
anexei nr. 3.
Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa
de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite
prin Ordinul ministrului mediului si gospodãririi apelor nr. 95/2005, sectiunea 2 si sectiunea 6,
categoria depozite de deseuri nepericuloase.
1.5.7 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Prin prezentul proiect se va inchide un singur depozit urban neconform situat in vecinatatea
orasului Ianca.
Depozitul de deseuri nepericuloase neconform - categoria b.2, din zona orasului Ianca este
amplasat in partea de sud-vest a orasului, la aproximativ 250-300m distanta de zona locuita si
la 1.5 km de drumul judetean DJ 2B Braila-Buzau. Accesul la depozit se face din DJ 2B Braila-
Buzau, prin Strada Viilor si al unui drum de exploatare. Depozitul este situat intr-o zona
neinundabila, fiind un teren plan.
Page 63 of 297

Depozitul de deseuri nepericuloase neconform a fost proiectat pentru o capacitate de

25.000mc, avand in acest moment un grad de umplere de 50%. Depozitul ocupa o suprafata de
1.16 ha.
La acest depozit a fost sistata activitatea pe 16 iulie 2009, conform calendarului din Hotararea
349/2005.
In data de 12.11.2008 APM Braila a emis Avizul de mediu nr. 47 la incetarea activitatilor de
depozitare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, la care s-au anexat obligatiile de
mediu precum si prevederile pentru programul de conformare si termenele de realizare.
Conform prevederilor continute de acest aviz, inchiderea depozitului se va face respectand

Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004.

Inchiderea depozitului se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor
aprobat prin Ordinul 757/2004.
strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s (3 940 ~
4000 mc);
geosintetic tridimensional de drenaj pentru gaz tip sandwich realizat din doua
geotextile de separatie intre care se gaseste o tesatura tip fagure din PEID cu
grosimea de minimum 3,00 cm si k > 1x10-4 m/s (7 992 ~ 8 000 mc);
impermeabilizare cu geocompozit cu greutatea specifica G > 6,00 kg/mp (7 992 ~
8000 mc);
strat drenant din pietris cu grosimea de 0,40 m avand k > 1 x 10-3 m/s pentru
drenajul apelor pluviale (3 522 ~ 3 600 mc);
geotextil de separatie G = 200 - 400 g/mp (8 942 ~ 9 000 mc);
strat de pamant argilos necompactat cu grosimea de 1,06 m (9 074 ~ 9 100 mc);
strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m inierbat cu vegetatie rezistenta la
eroziune (1 340 ~ 1 400 mc).
pante de 1:20 spre marginea depozitului, cat si pe pantele de 1:3 ale depozitului.
Page 64 of 297

1.6 Durata etapei de functionare

Durata de functionare a depozitului va fi de 26 de ani.
Table 1.6-1 Capacitatea proiectata a depozitului conform de la Ianca
Capacitate Capacitate
perioada ani
(tone) (mc)
celula I 83.211 72.357 2013-2019 7
celula II 93.028 80.894 2020-2027 8
celula III 109.567 95.275 2028-2038 11
TOTAL 285.805 248.526 2013-2038 26
1.7 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite.
In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru
tratare si depozitare.
In figurile de mai jos este prezentat circuitul deseurilor pentru fiecare zona:
Page 65 of 297
Consultant – ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

Figure 1.7-1 Schema de management zona 1 Braila
Page 66 of 297

Figure 1.7-2 Schema de management zona 2 Ianca
Page 67 of 297

Figure 1.7-3 Schema de management zona 3 Insuratei
Resursele energetice vor cuprinde energia electrica folosita de zonele de pretratare a

deseurilor, statiile de transfer/sortare precum si carburantul folosit pentru transportul
deseurilor.
Table 1.7-1 Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru transportul deseurilor -
judetul Braila
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Consum
Cantitate Nr.
Tip Deseu motorina Furnizor
anuala (to) Autogunoiere
(litri/an)
Page 68 of 297

Deseu menajer 90 941 79 695 167

Deseu asimilabil 8 660 8 72 852
Alte tipuri deseu 22 305 11 111 592
Statii de distributie
(stradal, parcuri,
carburanti autorizate
piete)
Deseu periculos 733 2 16 848
Deseuri voluminoase 2 029 2 22 880
Table 1.7-2 Informatii privind productia si necesarul de energie electrica pentru procesarea
deseurilor - judetul Braila
Consum
Capacitate Nr. zile Nr. energie
Amplasament Furnizor
(to/an) lucratoare/an schimburi/zi electrica
(kW/an)
Statie 26 000 365 2 481 800 Agentia De
Compostare Intretinere si
Vadeni Servicii
Statie Sortare 30 000 312 2 816 005 Energetice
Vadeni (AISE) Braila
ca
Statie Sortare 5 000 312 1 180 180
parte
Ianca
componenta a
Depozit Central 12 000 260 1 154 252,80 SCElectrica SA
Ianca (83 211 – SISE
to/prima celula) Muntenia Nord.
Statie Transfer 6 500 260 1 63 518
Insuratei
Table 1.7-3 Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru procesarea deseurilor -
judetul Braila
Consum
Capacitate Nr. zile
Amplasament Nr. utilaje motorina Furnizor
(to/an) lucratoare/an
(l/an)
Statie 26 000 365 4 87 886,50 Statii de
Compostare distributie
Vadeni carburanti
Statie Sortare 30 000 312 4 96 348,72 autorizate
Vadeni
Statie Sortare 5 000 312 3 30 660,24
Ianca
Depozit Central 12 000 260 3 136 500
Ianca (83 211
to/prima celula)
Statie Transfer 6 500 260 1 105,3
Insuratei
Page 69 of 297

Table 1.7-4 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Cantitatea
Cantitatea
Denumirea Anuala Denumirea Furnizor
Anuala
(to)
Deseu menajer 90 941 Petrol/pacura - -
Deseu asimilabil 8 660 Gaze naturale - -
Alte tipuri deseu 22 305 Gaze petroliere - -
(stradal, parcuri, lichefiate
piete)
Deseu periculos 733 Carbune - -
Deseuri 2 029 Cocs de furnal - -
voluminoase
Gaz de furnal - -
Gaze de - -
rafinarie
Benzina - -
Energie Enel Energie Muntenia SA
electrica 1 695 755,8
kW
Energie termica - -
Motorina Statii de distributie
carburanti autorizate
1 270
839,76
litri
Biogaz - -
Altele - -
1.8 Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitului de deseuri urban
neconform Ianca, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de
exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila,
sol steril, pamant vegetal. Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor
proiectului este prezentata in tabelele de mai jos.
La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat hipoclorit de

sodiu pentru tratarea apei de alimentare, acidul sulfuric si solutiile de spalare/curatare a
statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor
pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului.
Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in
legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta
depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu
impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de
accidente majore.
Page 70 of 297

1.8.1 Materiale nepericuloase
Table 1.8-1 Terasamente depozit si statie de sortare Ianca
Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare
Pamant vegetal Excavatie deponeu 10716 mc Depozit in afara excavatiei
Sol steril Sapatura 23596 mc Depozit in afara excavatiei
Table 1.8-2 Amenajare pat fundatie si diguri de delimitare depozit Ianca
Argila Bariera geologica 7656 mc Pe amplasament

construita
Umpluturi si diguri 20075 mc
de delimitare
Balast (16/32 mm) Dig delimitare 867 mc Pe amplasament

subcelule
Geomembrana PEID- Impermeabilizare 13585 mp Furnizor/ magazie

rugoasa de 2 mm fundatie + taluzuri
2
Geotextil 1200g/m Protectie 13585 mp Furnizor/ magazine
geomembrana
Table 1.8-3 Sistem de drenare si colectare levigat depozit Ianca
Conducta perforata de Drenaj levigat 184 m Furnizor/ magazie

drenaj De 250mm
PEID PN 10
Conducta neperforata Drenaj levigat 224 m Furnizor/ magazine

de drenaj De 250mm
PEID PN 10
Conducta De 75mm Refulare concentrat 85 m Furnizor/ magazine

PEID PN 10 in corpul de deseuri
Conducta De 75mm Refulare permeat in 405 m Furnizor/ magazie

PEID PN 10 bazinul de colectare
ape pluviale
Conducta colectoare Colectare levigat 130 m Furnizor/ magazine

De 315mm PEID PN
Page 71 of 297

10
Balast 16/32 mm Strat drenant levigat 7540 mc Pe amplasament
Geotextil de separatie Filtru 13585 mp Furnizor/ magazine

200g/mp
Table 1.8-4 Sisteme de colectare a apelor (tehnologice, menajere si pluviale) si de alimentare cu

apa potabila, depozit si statie de sortare Ianca
Conducta colectoare De Colectare apelor uzate Furnizor/ magazine

250 mm PEID PN 10 tehnologice:
- Depozit 132 m
- Statie sortare 120 m
Conducta colectoare De Colectare apelor uzate 132 m Furnizor/ magazine

250 mm PEID PN 10 menajere
Conducta colectoare De Colectare apelor pluviale 72 m Furnizor/ magazine

250 mm PEID PN 10
Conducta Dn 40mm Alimentare cu apa 710 m Furnizor/ magazine

potabila
Dale beton Sant perimetral - Pe amplasament

depozitului, dalat inferior
(970m)
Table 1.8-5 Statie de sortare si compostare Vadeni
Pamant vegetal Decopertare 4068,3 mc Langa amplasamanet

amplasament
Sol steril Sapatura - 3895 mc

imbunatatire teren de
fundare
Argila Umplutura - 4810 mc Pe amplasament

Imbunatatire teren de
fundare

250 mm PEID PN 10 tehnologice

Page 72 of 297

Conducta colectoare De Colectare apelor 70 m Furnizor/ magazine

250 mm PEID PN 10 pluviale

potabila
Table 1.8-6 Statie de transfer Insuratei
Pamant vegetal Decopertare 681 mc Langa amplasamanet

amplasament
Sol steril Sapatura - 324,85 mc

imbunatatire teren de
fundare
Argila Umplutura - 416,10 mc Pe amplasament

Imbunatatire teren de
fundare

potabila

Conducta colectoare De Colectare apelor 120 m Furnizor/ magazine

250 mm PEID PN 10 pluviale
Table 1.8-7 Inchidere depozit neconform Ianca
Loc si mod de
Tip de material Activitate/obiect Cantitate
depozitare
Sol steril Acoperire corp deseuri – strat 4315 mc Pe amplasament
de sustinere
Geotextil 400 g/mp Acoperire corp deseuri - 10163,29 Furnizor/ magazine
separatie si filtrare mp
Geocompozit 6000 Acoperire corp deseuri - 10113,71 Furnizor/ magazine
g/mp Impermeabilizare mp
Geosintetic Acoperire corp deseuri - 10113,71 Furnizor/ magazine
Drenarea gazelor mp
Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri - 3875 mc Pe amplasament
Drenarea apelor pluviale
Pamant argilos Inchidere finala 9981 mc Pe amplasament
necompactat
Sol vegetal Inchidere finala acoperis/taluze 1475 mc Depozit in afara
excavatiei
Page 73 of 297

Dale beton Sant perimetral dalat inferior

(420 m) – colectare ape
pluviale
1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta

depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, compostare) si consumuri
estimate
Substanta / material Loc depozitare sau Consum zilnic Consum annual

utilizare l/zi l/an
Hipoclorit de sodiu Gospodaria de apa 3.1* 967,2
Motorina Platforma tehnologica 1 164,68 351 500,76
Ulei de motor Platforma tehnologica 12 4 243
*cantitate estimata
1.9 Informatii despre poluanti fizici si biologici

Depozitul, cat si statia de transfer si statiile de sortare si compostare – ca obiective noi
prevazute in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica.
1.9.1 Poluarea fizica

Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat
si in cea de exploatare este poluarea sonora.
Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.
Sursele de poluare sonora sunt:
• in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale

• in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de
compactare deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi
celule.
Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele

mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar
acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin “mediu protejat” se intelege
mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la
minimum 1000 m distanta).
Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt:
- includerea de specificatii tehnice pentru echipamente (prevederea cu sisteme de reducere a

zgomotului);
- intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;
- stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).
Page 74 of 297

1.9.2 Poluarea chimica

Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi
propuse sunt: apa, aerul, solul.
Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si
formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in
capitolul 4 din continutul acestui raport.
1.9.3 Poluarea biologica

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:
• poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care

sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari
• poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti
prezenti in mod normal in deseuri
Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat

existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor
patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.
Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi
propuse sunt: apa, aerul, solul.
Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese
aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc.
Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt
prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.
De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau
combaterii diferitelor forme de poluare.
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate
1.10.1 Colectare si transport

Situatia existenta
La nivelul anului 2009, rata de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Braila era de:
• 100% in mediul urban

• 12,66 % in mediul rural
Obiective si tinte
Obiectivele privind colectarea deseurilor in judetul Braila vizeaza:
o Rata de racordare in mediul urban de 100% in anul 2013.

o Rata de racordare in mediul rural de 80% in anul 2009. Avand in vedere ca acest
studiu de fezabilitate a fost realizat in anul 2009 si ca situatia actuala prezinta un grad
de conectare la servicii de salubritate in mediul rural scazut, aceasta tinta va putea fi
atinsa in anul 2010, cand va intra deveni functionala solutia temporara pentru
colectarea deseurilor menajere din mediul rural.
Page 75 of 297

1.10.1.1 Deseuri menajere reziduale

Optiunile ce pot fi luate in calcul pentru a fi analizate sunt urmatoarele:
• colectare in saci menajeri

• centre de pre-colectare
• colectare in pubele / conteinere
Table 1.10-1 Analiza de optiuni privind tipul de colectare deseuri reziduale
1. „din poarta in
poarta”, recipienti 3. „din poarta in
Optiuni mici (60 litri) si 2. centre de pre-colectare poarta”, pubele
preluare de saci 120/240 litri
menajeri
ASPECTE SOCIALE
Minim
prin disconfortul transportului la
Grad de
Maxim centrul de colectare Maxim
colectare
In zonele rurale exista riscul
necolectarii intregului deseu
Mediu, deseul trebuind a fi
Confort Maxim Maxim
transportat la centrul de colectare
Obisnuinta Maxima Minima Maxima
Nota 10 5 10
ASPECTE TEHNICE
Efort fizic ridicat din
Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim
partea incarcatorilor
Spatiu de depozitare a Spatiu de depozitare a
recipientelor in Spatiu de depozitare a recipientelor recipientelor in
Depozitare
proprietate pana la pe strada. proprietate pana la
colectare colectare
Platforma betonata, deci
Constructii
Nu necesitatea obtinerii unor suprafete Nu
speciale
in acest scop
Recipiente (cosuri de
Conteinere de 1,1 mc/pubele de
Dimensiuni gunoi de 50 litri) + saci Pubele de 120/240 litri
240 l
menajeri aferenti
Nota 8 8 10
ASPECTE ECONOMICE
Cost
investitional in Foarte mic Mic Mare
recipiente
Page 76 of 297

Cost
investitional in 0 Functie de locatie 0
constructii
Cost
investitional in
Mediu Mic Mare
masini de
colecta
Cost
In Saci 0 0
consumabile
Costuri
operationale Mare Mic Mediu
anuale
COST ANUAL
Nota 8 10 6
ASPECTE DE MEDIU
Risc de deteriorare a conteinerelor
Risc de spargere a
in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.)
sacilor menajeri in caz Risc minim de
Riscuri fiind amplasate pe un spatiu „al
de depozitare mai deteriorare
nimanui”, posibile desertari de
indelungata in strada
deseuri langa conteinere
Nota 6 8 10
APLICABILITATE IN ZONA URBANA – BLOCURI
Doar in zonele unde
Posibila
exista spatiu pentru un Da Nu
amplasare
numar suficient de saci.
In tari unde acest
sistem a fost
Implementari implementat se fac
Cel mai uzitat Nu exista
anterioare eforturi pentru
inlocuirea lui cu un alt
sistem
Nota 5 10 1
APLICABILITATE IN ZONA URBANA – GOSPODARII INDIVIDUALE
Posibila Amplasare dificila in zona urbana
Da Da
amplasare de case
In tari unde acest
sistem a fost
implementat se fac Rare, de obicei in tari slab
Implementari Cel mai uzitat
eforturi pentru dezvoltate
sistem
Nota 5 1 10
APLICABILITATE IN ZONA RURALA
Foarte dificila, datorita necesitatii
Posibila
Da realizarii unor platforme betonate pe Da
amplasare
spatiul public
In tari unde acest
sistem a fost Rare, de obicei in tari
implementat se fac dezvoltate
eforturi pentru
Page 77 of 297


sistem
Da, cu mentiunea ca in
anumite zone si in
anumite zone si in Da, avand in vedere amplasarea lor
anumite perioade ale
anumite perioade ale langa drumurile principale
Acces auto anului exista riscul de
anului exista riscul de a (nationale, judetene, comunale sau
a nu se putea colecta
nu se putea colecta de chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate)
de la toate
la toate gospodariile.
gospodariile.
Nota 9 6 8
Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare:
• aspecte sociale 25%

• aspecte tehnice 25%
• aspecte economice 40%
• aspecte de mediu 10%
Astfel, rezulta urmatoarele note:
• optiunea 1: nota 8,00

In ceea ce priveste aplicabilitatea, ea va determina pentru fiecare zona in parte (urban –
blocuri, urban – gospodarii individuale, rural) varianta optima de colectare prin medierea notei
de mai sus cu cea aferenta aplicabilitatii pentru fiecare zona. Rezulta astfel urmatoarele note
finale:
Nota Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3

Urban - blocuri 6,50 9,03 4,85
Urban – case 6,50 4,54 9,35
Rural 8,50 8,03 8,35
Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea:
• optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

• optiunii 3 pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale
• optiunii 1, pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri.
1.10.1.2 Deseuri menajere mixte

In judetul Braila exista o zona unde va trebui analizata suplimentar aceasta optiune de
colectare selectiva: este vorba de zonele rurale foarte izolate.
Localitatile rurale izolate din Judetul Braila se concentreaza in Insula Mare a Brailei. Pentru
acestea, in continuare, se analizeaza oportunitatea pastrarii sistemului general si in aceasta
zona.
Page 78 of 297

Table 1.10-2 Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor in zonele rurale izolate
Optiuni 1. colectare mixta 2. colectare selectiva
ASPECTE SOCIALE
Grad de colectare selectiva Minim 6 Mediu 8
Confort Maxim 10 Mediu 8
Obisnuinta Maxima 10 Mediu 8
Nota 8,3 8
ASPECTE TEHNICE
Depozitare Usoara 10 Medie 8
Constructii speciale Nu 10 Nu 10
Dimensiuni Recipienti mai mari 8 Recipienti medii 9
Nota 9,3 9
ASPECTE ECONOMICE
Cost investitional Mic 10 Mediu 8
Cost exploatare Mic 10 Mediu 8

Nota 10 8
ASPECTE DE MEDIU
Riscuri - -
Nota 10 10
APLICABILITATE
Atingerea tintelor Da Da
Nota 10 10
• aplicabilitate 20%

Avand in vedere:
• notele de mai sus;

• faptul ca tintele judetene se ating si in varianta implementarii unei colectari mixte in
zona analizata (luand in calcul cele 612 tone/an colectate);
Page 79 of 297

• ca transportul spre facilitatea de la Vadeni este dificil (lungime pe un sens ~ 100 km,
traversare cu bacul),
recomandarea consultantului este utilizarea colectarii mixte in Insula Mare a Brailei.
1.10.1.3 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii

Pentru colectarea deseurilor din comert, industrie si institutii, similare cu cele menajere,
exista urmatoarele optiuni:
a) sa se realizeze colectarea acestora, in amestec, in cadrul unei pubele de deseuri

colectate mixt;
b) sa se realizeze colectarea selectiva a deseurilor asimilabile, pe mai multe fractii.
Optiunea a) este posibila, dar nu este recomandata, deoarece mari cantitati de deseuri
reciclabile sunt depozitate direct in cadrul depozitului central in loc sa fie supuse valorificarii.
Pentru acest tip de deseuri, colectarea separata pe doua fractii este foarte usor de realizat;
Optiunea b) este in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si este

esentiala pentru atingerea tintelor impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea
Europeana cu costuri investitionale minime.
1.10.1.4 Deseuri din ambalaje

Pentru colectarea deseurilor din ambalaje exista urmatoarele optiuni:
a) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri

din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate intr-o singura pubela
denumita „pubela deseuri reciclabile”;
b) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri

din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate in recipienti personalizati
individual pentru fiecare tip de fractie reciclabila.
Ambele optiuni sunt in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si

putandu-se atinge tintele impuse prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Comunitatea
Europeana.
1.10.1.4.1 Mediul urban

In Municipiul Braila, din anul 2009, s-a inceput implementarea unei colectari selective
benevole de catre SC Eco-Rom Ambalaje SA, prin amplasarea a cate 3 recipinete de tip
clopot in 30 de puncte
Table 1.10-3 Cantitati de deseuri colectate separat de SC Eco-Rom Ambalaje SA
Nr Crt Fractie Municipiul Braila Orasul Ianca

An: 2009 2009
1 Hartie 74,15 2,6
2 Sticla 51,4 0,26
3 Plastic 26,23 0,4
TOTAL 151,78 3,26
Sursa: SC Eco-Rom Ambalaje SA
Avand in vedere specificul activitatii si misiunea SC Eco-Rom Ambalaje SA, de a servi drept
intermediar intre operatorii de salubritate ce colecteaza deseurile reciclabile din recipientele
Page 80 of 297

detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA, si operatorii care valorifica aceste deseuri reciclabile,
cantitatile colectate in acest sistem vor fi integrate in proiect, ajungand la statiile de sortare
realizate prin prezentul proiect. Asadar, cantitatile estimate a se colecta in sistemul de
management integrat la nivel judetean includ si cantitatile preconizate a se colecta in
punctele de colectare selectiva detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA.
In ceea ce priveste restul agentilor economici din Braila autorizati pentru colectarea si
valorificarea deseurilor reciclabile, la nivelul anului 2007 au fost colectate 2.362 tone deseuri
reciclabile, dintre care 1.707 tone hartie si 655 tone PET-uri.
Tintele privind reciclarea deseurilor vor fi atinse exclusiv pe baza prezentului proiect,
neexistand garantii ca aceste societati comerciale isi vor continua activitatea, sau ca
generatorii de deseuri reciclabile vor prefera sa duca deseurile direct la agentii economici
autorizati, in conditiile in care vor beneficia de puncte de colectare separata a deseurilor
realizate prin proiect.
Datorita imposibilitatii atingerii tintelor exclusiv prin punctele de colectare selectiva, se
impune implementarea unei colectari a fractiei reciclabile si la sursa.
Table 1.10-4 Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje – numar recipiente
2. 3 recipienti (pubele sau

1. un singur recipient pentru toate containere) pentru deseuri
Optiuni reciclabile:
deseurile reciclabile
Hartie/carton; plastic/metal; sticla
ASPECTE SOCIALE
Grad de colectare
Mic Maxim
selectiva
Confort Maxim Mediu
Obisnuinta Maxima Medie
Nota 6 9
ASPECTE TEHNICE
Depozitare Spatiu de depozitare redus Spatiu de depozitare mare
Constructii
Nu Nu
speciale
Recipienti (pubele de 240 litri sau Recipienti (pubele de 120 litri sau
Dimensiuni
containere de 1.100 l) containere de 1100 l)
Nota 10 9
ASPECTE ECONOMICE
Cost investitional
Mediu Mare
in recipienti
Cost investitional
- -
in constructii
Page 81 of 297

Cost investitional
in masini de Mediu Mediu
colecta
Cost consumabile - -
Costuri
operationale Mediu Mediu
anuale
Nota 10 8
ASPECTE DE MEDIU
Gradul de colectare selectiva fiind mai mic,
exista un impact asupra mediului prin
Riscuri -
nevalorificarea la maxim a deseurilor
reciclabile
Nota 8 10
APLICABILITATE
Usurinta in
introducerea Da Da
sistemului
Mentinerea
colectarii selective Usor Mediu
in timp
Nota 10 9
Media finala este data luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare:

• aplicabilitate 20%
Astfel, rezulta urmatoarele note finale:

Avand in vedere notele de mai sus se impune alegerea optiunii 2, colectarea selectiva pe
fractii a deseurilor reciclabile.
In cele ce urmeaza se analizeaza 2 variante de colectare selectiva pe fractii a deseurilor

reciclabile: din poarta in poarta, respectiv centre de precolectare:
Page 82 of 297

Table 1.10-5 Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje – tip colectare
1. „din poarta in poarta”,

Optiuni 2. centre de pre-colectare
pubele 120/240 litri
ASPECTE SOCIALE
Minim
Grad de prin disconfortul transportului la centrul de colectare
Maxim
colectare In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului
deseu
Mediu, deseul trebuind a fi transportat la centrul de
Confort Maxim
colectare
Obisnuinta Maxima Minima
Nota 10 5
ASPECTE TEHNICE
Spatiu de depozitare a
Depozitare recipientelor in proprietate Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada.
pana la colectare
Constructii
Nu Nu, necontinand parte organica
speciale
Dimensiuni Pubele de 120/240 litri Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l
Nota 10 10
ASPECTE ECONOMICE
Cost
investitional in Mare Mic
recipiente
Cost
investitional in 0 Functie de locatie
constructii
Cost
investitional in
Mare Mic
masini de
colecta
Cost
0 0
consumabile
Costuri
operationale Mediu Mic
anuale
COST ANUAL
Nota 6 10
ASPECTE DE MEDIU
Page 83 of 297

Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri,

furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un spatiu
Riscuri Risc minim de deteriorare
„al nimanui”, posibile desertari de deseuri langa
conteinere
Nota 10 8
Posibila
Nu Da
amplasare
Implementari
Nu exista Cel mai uzitat
anterioare
Nota 1 10
Posibila
Da Da
amplasare
Implementari Cel mai uzitat Da
Nota 10 9
Posibila
Da Da
amplasare
Rare, de obicei in tari
dezvoltate
anumite zone si in anumite Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile
Acces auto perioade ale anului exista principale (nationale, judetene, comunale sau chiar
riscul de a nu se putea colecta strazi/ulite pietruite/asfaltate)
de la toate gospodariile.
Nota 8 10


de mai sus cu cea aferenta aplicabilitatii pentru fiecare zona.
Rezulta, astfel, urmatoarele note finale:
Nota Optiunea 1 Optiunea 2

Urban - blocuri 4,70 9,28
Urban – case 9,20 8,78
Rural 8,25 9,28
Page 84 of 297

Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea
• optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

• optiunii 2, pentru zona rurala, gospodarii individuale: platforme de pre-colectare.
Pentru zona urbana – gospodarii individuale notele nu difera foarte mult, existand si
posibilitatea unui sistem mixt, si anume de a prevedea:
• o pubela individuala pentru fractia plastic/metal (care depaseste procentual fractia

hartie/carton)
• containere la puncte de precolectare pentru fractiile hartie/carton si sticla.
Sintetizand, sistemul de colectare al deseurilor din ambalaje se prezinta astfel:
Î Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la 3 scari dotata cu:

1. un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea
realizandu-se la 10 zile (de 3 ori pe luna)
2. un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea
realizandu-se la 7 zile (o data pe saptamana)
3. un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-
se o data pe luna
Î Zona urbana – gospodarii individuale:
1. o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia plastic/metal ce va fi
colectata o data la 7 zile (saptamanal)
2. un punct de precolectare la 125 persoane (50 de gospodarii) dotat cu:
• un container albastru de 1.100 litri pentru fractia
hartie/carton, colectarea realizandu-se la 10 zile (de 3
ori pe luna)
• un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla,
colectarea realizandu-se lunar
Î Zona rurala:
1. un punct de precolectare la 250 persoane (circa 100 gospodarii) dotat
cu:
• un container albastru de 1.100 litri pentru fractia
hartie/carton, colectarea realizandu-se la 14 zile (de 2
ori pe luna)
• un container galben de 1.100 litri pentru fractiile
plastic/metal, colectarea realizandu-se la 10 zile (de 3
ori pe luna)
• un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla,
colectarea realizandu-se lunar
1.10.1.5 Deseuri biodegradabile

Reiterand analiza de optiuni pentru deseurile reziduale se va observa, in mod similar, ca
optiunile castigatoare sunt:
pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale
pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri.
Page 85 of 297

Totusi, mai exista o optiune ce poate fi luata in calcul, si anume colectarea fractiei organice si
a rezidualului in acelasi recipient, urmand ca separarea sa se realizeze la statia de tratare
mecano-biologica.
Table 1.10-6 Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor biodegradabile
1. colectare in comun a
2. colectare separata a deseului biodegradabil
deseului rezidual si celui
de cel rezidual
biodegradabil
ASPECTE SOCIALE
Grad de
Mediu Maxim
colectare
Confort Maxim Mediu
Obisnuinta Maxima Medie
Nota 10 7
ASPECTE TEHNICE
Constructii
Nu Nu
speciale
Spatiu - Dublu fata de optiunea 1
Nota 10 8
ASPECTE ECONOMICE
Cost
investitional in - Dublu fata de optiunea 1
recipiente
Cost
investitional in 0 0
constructii
Costuri
operationale - Cu circa 10% mai mari ca in varianta 1
anuale
Nota 9 7
ASPECTE DE MEDIU
Riscuri Risc minim Risc minim
Nota 10 10
Posibila
Da Necesita spatiu suplimentar
amplasare
Contaminare
Deja colectat impreuna cu cel
posibila cu alte Da
rezidual
tipuri de deseuri
Page 86 of 297

Nota 8 6
Posibila
Da Da
amplasare
Contaminare
posibila cu alte Mai redusa
rezidual
tipuri de deseuri
Nota 8 8
Posibila
Da Da
amplasare
Contaminare
posibila cu alte Mai redusa
rezidual
tipuri de deseuri
Costuri foarte mari de colectare pentru cantitati
Altele
foarte mici colectate
Nota 8 6



de mai sus cu cea aferenta aplicabilitatii pentru fiecare zona. Rezulta, astfel, urmatoarele
note finale:
Nota Optiunea 1 Optiunea 2

Urban - blocuri 8,80 6,78
Urban – case 8,80 7,78
Rural 8,80 6,78
Rezulta castigatoare pentru zona urbana optiunea 1, aceea de a avea colectate deseurile
biodegradabile impreuna cu cele reziduale intr-un singur recipient de „deseuri reziduale” a
carui compozitie va fi preponderent biodegradabila. Acesta va fi colectat si transportat catre
statia MBT in scopul biostabilizarii partii biodegradabile.
Compostarea individuala a deseurilor biodegradabile este recomandata in zonele rurale
unde, intr-un fel sau altul, exista un sistem de compostare, insa necontrolat.
S-a considerat ca un procent de 50% din totalul fractiei biodegradabile se va composta

individual.
Page 87 of 297

Avand in vedere cantitatile mici ce raman necompostate in gospodarii, deci un rezultat

nesemnificativ la nivelul judetului si, mai ales, costurile foarte mari de colectare, fractia
biodegradabila ramasa necompostata in gospodarie va fi colectata impreuna cu fractia
nereciclabila (fractia „altele”) intr-un singur recipient de „deseuri reziduale”. Acestea vor fi
transportate catre depozit (direct in zonele 1 si 2 si prin intermediul statiei de transfer pentru
zona 3).
Sintetizand, sistemul de colectare al deseurilor biodegradabile si reziduale se prezinta astfel:
Î Zona urbana – blocuri: un punct de precolectare la fiecare 100 persoane dotat

cu 2 containere de 1,1 mc, ce vor fi colectate o data la 2 zile, puncte
amplasate astfel:
• Blocuri inalte (peste 4 etaje): in camerele de precolectare existente la
parterul blocurilor;
• Blocuri de maxim 4 etaje: pe platformele de precolectare existente
Deseul va fi transporat catre statia MBT pentru biostabilizarea partii
organice.
Î Zona urbana – gospodarii individuale:

• o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia biodegradabila si cea
reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 7 zile; deseul va fi
transporat catre statia MBT pentru biostabilizarea partii organice.
Î Zona rurala:
• Pubela de 60 litri in gospodarie pentru fractia reziduala si fractia
organica necompostata in recipientul de compostare individuala.
Colectarea se va face saptamanal in saci menajeri, deseul fiind
transportat la depozit.
1.10.1.6 Deseuri voluminoase

Cantitatile de deseuri voluminoase generate la nivelul anului 2013 sunt:
• in mediul urban: 1.595 tone/an;

• in mediul rural: 435 tone/an;
• Total: 2.029 tone/an, cantitati ce trebuie colectate integral.
Avand in vedere faptul ca gestionarea deseurilor voluminoase generate de populatie, ca
parte a deseurilor municipale, cade in sarcina autoritatilor publice locale, prin serviciul de
salubrizare (conform Legii nr. 101/2008), operatorii de salubritate desemnati vor asigura si
Page 88 of 297

colectarea acestui tip de deseuri, prin campanii de colectare regulate, pe sistemul „din poarta
in poarta”.
Pentru zona 3, deseurile voluminoase vor fi transportate cu camioanele lung curier de la
statia de transfer Insuratei la statia de sortare Ianca.
In acest sens, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor
voluminoase, respectiv cate 2 containere de 18 mc, la fiecare dintre cele doua statii de
sortare de la Ianca si Vadeni, si 2 containere de 18 mc la statia de transfer de la Insuratei.
Dezmembrarea deseurilor voluminoase in vederea depozitarii/valorificarii, se va realiza in
interiorul statiilor de sortare Ianca si Vadeni.
1.10.1.7 Deseuri din parcuri si gradini

Deseurile din parcuri si gradini sunt reprezentate de totalitatea deseurilor colectate din
cosurile de gunoi amplasate pe aleile parcurilor, dar includ si o fractie „verde” formata din
frunze si crengi. Ca si ipoteza, s-a considerat ca acest tip de deseu se genereaza doar in
mediul urban.
Ponderea cea mai mare in acest tip de deseu o au deseurile „verzi”, fractia organica
reprezentand 76% din total. La nivelul anului 2013, in judetul Braila (mediul urban) se vor
genera 3.208 tone deseuri din parcuri si gradini, din care 2.438 tone deseu „verde”.
Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini exista urmatoarele optiuni:
a) sa se realizeze colectarea in amestec a deseurilor din parcuri si gradini;

b) sa se realizeze colectare separata a deseurilor din parcuri si gradini.
Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece acest tip de deseu este singurul producator
de compost pentru fertilizare.
Optiunea b) este optiunea viabila datorita si faptului ca in acest mod se vor putea atinge
tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, la nivel judetean.
Aceste tipuri de deseuri vor fi colectate in mai multe tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de
50l, pubele de 240 l pentru fractia reciclabila, conteinere de 1,1 mc si 18 mc pentru fractia
„verde”.
1.10.1.8 Deseuri din piete

La nivelul anului 2013, cantitatea generata de deseuri din piete se estimeaza a fi de 2.462
tone, din care in mediul urban 2.052 tone.
Pentru deseurile din piete exista urmatoarele optiuni privind colectarea:
a) colectare mixta
b) colectare duala intr-o fractie biodegradabila si una „mixta”, ce nu va fi supusa

reciclarii datorita gradului mare de impurificare cu deseuri biodegradabile.
Avand in vedere pobderea mare de deseuri biodegradabile din total generat in acest mediu
(85%) recomandarea este ca optiunea castigatoare sa fie b).
Tipurile de recipiente in care se va face colectarea acestor tipuri de deseuri sunt conteinere
de 1,1 mc, intr-un raport 1:2 - deseu mixt: deseu biodegradabil.
Page 89 of 297

1.10.1.9 Deseuri stradale

In anul 2103 cantitatea estimata pentru deseurile stradale este de 17.346 to. Colectarea
acestui tip de deseu se propune a se efectua in totalitatea zonelor urbane precum si in zonele
asfaltate din zona rurala.
Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de
150-200 m) si conteinere de 1,1 mc.
Pentru colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala exista urmatoarele optiuni:
a) sa se realizeze colectarea manuala a deseurilor stradale;
b) sa se realizeze colectare manuala si mecanizata a deseurlor stradale.
Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece necesita personal numeros si totodata si

materiale si pubele mobile pentru fiecare lucrator in parte.
Optiunea b) este optiunea alesa, prin care se poate realiza eficient curatenia stradala.
In mediul rural insa, optiunea a) este cea viabila datorita distantelor foarte mici de strazi ce
trebuie curatate.
1.10.1.10 Namoluri de la statiile de epurare

Colectarea, transportul si tratamentul namolurilor de la statiile de epurare din judetul Braila
cad in sarcina operatorului retelei judetene de apa/canal.
Pentru prezentul proiect, relevanta este doar depozitarea acestor namoluri, care se va realiza
in depozitul de la Muchea.
1.10.1.11 Deseuri din constructii si demolari

Conform „Raportului despre starea mediului - 2008” publicat de APM Braila, pana in prezent,
cantitatile de deseuri care provin din constructii si demolari, aproximate la 51.000 tone anual,
au fost utilizate ca material de umplutura pe diferite terenuri stabilite de catre Primaria Braila,
neexistand un depozit adecvat pentru eliminarea acestora.
In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, fiecare generator de acest tip de deseuri

are obligatia de a asigura eliminarea deseurilor din constructii si demolari, in conditiile
prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In acest sens, fiecare generator va transporta cu
mijloace proprii direct la depozit sau va plati operatorului de colectare sa i se preia acest tip
de deseu. Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a
deseurilor in judetul Braila, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea
generatorilor) deseurile din constructii si demolari, costurile de transport si depozitare a
acestor deseuri fiind suportate de generator.
Cel mai apropiat depozit conform care accepta la depozitare deseuri din constructii si
demolari este depozitul privat de la Perieti, judetul Ialomita.
O alta solutie pentru depozitarea acestor deseuri o reprezinta depozitul de deseuri inerte din
vecinatatea municipiului Braila.
Page 90 of 297

1.10.1.12 Alte fluxuri de deseuri

Deseuri periculoase continute in deseuri menajere
Pentru colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere solutia propusa

vizeaza colectarea regulata „din poarta in poarta”, prin campanii trimestriale in zona 1 si
zonele 2 si 3.
Avand in vedere ca exista mai multe categorii de deseuri periculoase, transportul acestora
realizandu-se cu masini speciale (compartimentate), si ca obligativitatea colectarii cade in
sarcina autoritatilor publice, a fost prevazuta in cadrul proiectului achizitionarea a doua masini
pentru colectarea deseurilor periculoase, una urmand sa fie folosita in zona 1, in timp ce
cealalta va deservi zonele 2 si 3.
Deseurile periculoase vor fi depozitate temporar la statiile de sortare de la Ianca si Vadeni,

fiind necesare, pentru fiecare statie de sortare, cate doua containere de 18 mc pentru deseuri
periculoase. Furnizarea acestor containere va cade in sarcina operatorilor statiilor de sortare,
lucru care va fi specificat in caietele de sarcini aferente procedurilor de atribuire in urma
carora vor fi desemnati acesti operatori.
Depozitarea finala a acestui tip de deseu se va realiza la depozitul conform la Perieti, judetul
Ialomita, care include o celula speciala pentru depozitarea deseurilor periculoase. Depozitul
are capacitatea de aprox 170.000 tone, iar din judetul Braila vor fi depozitate aprox. 750 tone
anual (17.000 tone in orizontul 2013-2038).
Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)
Pentru colectarea DEEE exista urmatoarele optiuni:
o Colectare regulata (o data pe luna, gen „Prima sambata din luna preluarea
gratuita”, etc.) „din poarta in poarta”
o Colectare paralela cu colectarea regulata a deseurilor menajere
o Colectare prin puncte de colectare a deseurilor din echipamente electrice si
electronice
Table 1.10-7 Analiza de optiuni privind colectarea DEEE
2. Colectare paralela cu
3. Colectare prin
1. Colectare regulata a DEEE colectarea deseurilor
puncte de colectare
menajere
ASPECTE SOCIALE
Grad de
Mediu Maxim Redus
colectare
Confort Maxim Mediu Redus
Obisnuinta Medie Maxima Minima
Nota 8 9 5
ASPECTE DE MEDIU
Afectarea
Medie Maxima Minima
mediului
Nota 8 6 10
Page 91 of 297

Considerand ponderi egale pentru cei 2 parametri, rezulta prima optiune (nota 8) ca fiind cea
recomandata.
Astfel, pentru fiecare oras va trebui instituit un program de colectare (cel mai simplu, lunar) al
deseurilor din echipamente electrice si electronice.
De asemenea, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor din

echipamente electrice si electronice, respectiv cate 2 containere de 18 mc, la fiecare dintre
cele doua statii de sortare de la Ianca si Vadeni, si 2 containere de 18 mc la statia de transfer
de la Insuratei.
Vehicule scoase din uz
Pentru colectarea vehiculelor scoase din uz (VSU), la nivelul judetului Braila exista
implementat un punct de colectare al acestora. Responsabilitatea colectarii acestui tip de
deseu cade insa in sarcina producatorilor, consiliile locale fiind implicate doar in identificarea
si eliminarea autovehiculelor scoase din uz / fara proprietar / etc.
1.10.1.13 Transportul si transferul deseurilor

Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si MBT, iar
apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cel existent de la Vadeni sau cel
nou propus de la Ianca).
In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume:
• transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit;

• transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de
transfer de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu
ajutorul camionanelor speciale catre depozit.
Investitia intr-o statie de transfer se justifica numai daca distanta dintre statie si depozitul
conform este mai mare de cca. 15 km si transportul deseurilor se face cu ajutorul unor
containere de mari dimensiuni. In acest fel se reduce numarul transporturilor (deoarece
cantitatea de deseuri ramane constanta) si se reduce numarul de autogunoiere (daca s-ar
opta pentru varianta de transportare a deseurilor la depozitul central cu ajutorul
autogunoierelor).
Sistemul de statii de transfer
Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management
al deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor
menajere si asimilabile si locatia finala pentru depozitarea deseurilor.
Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru receptie
unde camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile
sunt compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer)
pentru transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obicei un depozit ecologic, o
statie de sortare deseuri sau o statie de prelucrare deseuri organice (statie MBT).
Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si

incarcarea deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in
cateva ore dupa descarcare.
Consideratii privind decizia de implementare a statiilor de transfer in Judetul Braila
Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a
deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de
Page 92 of 297

colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari in vederea transportului la

distante mari conduce la reducerea costurilor deoarece echipele pierd mai putin timp cu
deplasarea catre si de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De
asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere
pentru flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc.
In plus, o statie de transfer ofera:
• Posibilitatea de a tria deseurile inainte de a fi prelucrate sau depozitate.

• Flexibilitate in selectarea optiunilor privind depozitarea deseurilor.
• Posibilitatea de a servi ca locatie la indemana publicului larg pentru categoriile de
deseuri ce nu sunt cuprinse in schema generala de management (agabaritice, din
debarasari de spatii, etc.)
La statiile de transfer, pe langa activitatile de pregatire a deseului pentru transport la
depozitul ecologic, lucratorii realizeaza si trierea primara a deseurilor prin identificarea acelor
categorii care nu se incadreaza in filierele de selectare, compostare sau depunere directa, de
exemplu deseuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substante cu potential
infectios. Eliminarea deseurilor necorespunzatoare se face mai eficient la statiile de transfer
decat la locatia depozitului ecologic.
Se poate stabili un raport general „costuri-distanta” intre transportul direct catre locatiile de
depozitare finala in vehiculele de colectare si centralizarea, transferul si transportul cu
vehicule grele a deseurilor colectate de la statia de transfer la zona depozitului ecologic.
Figure 1.10-1 Dependenta costurilor de transport de distanta si solutia de management
Variatia costului de transport pentru deseuri

cu si fara statie de transfer (S.T.)
20
pret fara S.T.
18
pret cu S.T.
16
14
euro/tona
12
10
6
4
0
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43
distanta de transport pe o directie (km)
Comparatia prezinta o distanta cu prag de rentabilitate de aproximativ 16,5 km. Cu alte cuvinte,
utilizarea unei statii de transfer este eficienta cand distanta dus-intors depaseste 33 km. Cand aceasta
distanta este mai mica de 33 km, transportul direct este mai eficient.
Pentru a analiza optiunile din punctul de vedere al statiilor de transfer trebuie tinut cont de
urmatoarele:
• existenta depozitului de la Vadeni;
• cantitatile colectate din cele 3 zone ale judetului.
Astfel, se contureaza ca optiuni de analizat urmatoarele variante:

• o statie de transfer in zona 3 pentru 6.500 to/an;
• nici o statie de transfer.
Page 93 of 297

In tabelul urmator se prezinta diferentele de costuri pentru zonele afectate (2 si 3 conform

zonarii).
Table 1.10-8 Analiza de optiuni pentru statii de transfer
1. Statie de transfer in zona orasului

Optiuni 2. Nici o statie de transfer
Insuratei
Costuri de investitii 936.000 € - Statia de transfer

aferente statiei de 180.000 € - Masini de lung curier 0
transfer =1.116.000 € / 15 ani = 74.000 €/an
Costuri de transport de 0,2 €/to-km, total de 5.000 to/an si 40 km pana
0
lung curier la Ianca =~ 80.000 €/an
8 masini de colecta =
Costuri de investitii 5 masini de colecta =
880.000 € / 9 ani =
colectare 550.000 € / 9 ani = 61.000 €/an
98.000 €/an
0,35 €/to-km suplimentari,
Costuri de exploatare total de 5.000 to/an si 70 km
colectare suplimentari pana la Ianca =
(suplimentari)
~ 122.500 €/an
COST ANUAL 215.000 €/an 220.500 €/an
Din rezultatele de mai sus, tinand cont si de impactul mai redus asupra mediului a masinilor
de lung curier, rezulta recomandarea ca in zona 3 sa se realizeze o statie de transfer.
Tipuri de deseuri acceptate
La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:
• Deseuri solide municipale (DSM) si deseuri provenite din comert similare cu

cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de
servicii. DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica
folosinta, ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de
materii usor alterabile si nealterabile.
Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele
doua fractii.
Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia
deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri
menajere fiind destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii
directe.
• Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini – includ, de obicei, frunze, resturi
de iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin
tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala.
• Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe
filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi
reprocesate pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre
materiile reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase,
plasticul, recipientele din sticla si cutiile de aluminiu.
• Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul
pubelei „deseuri reciclabile”.
• Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii
directe in cadrul depozitului central de deseuri.
Page 94 of 297

La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:
• Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele.

De obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis,
ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la
depozitul ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in
special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a
deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire
zilnica la depozitul ecologic.
• Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de
spitale, cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz
domestic precum produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la
automobile precum ulei de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare
categorie se ofera o filiera specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale
specifice fiecarei categorii in parte.
1.10.2 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje
1.10.2.1 Colectare
Colectarea primara poate avea un grad de complexitate diferit, cele mai cunoscute sisteme
fiind:
a. colectarea mixta cu o singura pubela;

b. colectarea selectiva duala;
c. colectarea selectiva duala cu separarea benevola a unor fractii;
d. colectarea selectiva multipla cu cinci pubele.
COLECTARE
COLECTARE NESELECTIVA
COLECTARE
DESEURI SELECTIVA
DUALA
COLECTARE
SELECTIVA
COLECTARE
SELECTIVA
MULTIPLA
Activitatea de colectare trebuie sa asigure respectarea unor conditii:
• trebuie sa evite depasirea capacitatilor optime de colectare, respectand in acelasi

timp normele de igiena;
• sa poata fi usor umplute de catre populatie;
• sa poata fi usor accesate si golite de catre cei ce asigura serviciul de salubrizare;
• sa poata fi mentinute in conditii satisfacatoare de igiena.
Din analiza sistemelor de colectare a deseurilor solide municipale, au rezultat urmatoarele:
• colectarea mixta (in amestec) cu o singura pubela nu este aplicabila deoarece nu

asigura nici respectarea tintelor de reciclare si nici pe cele de minimizare a
Page 95 of 297

materialului biodegradabil la depunere; mai mult, sistemul nu are caracter

ecologic si socio-educational diminuand responsabilitatea cetatenilor
referitor la managementul deseurilor; totusi, din motive de suportabilitate
si eficienta tehnico-economica sistemul se va aplica pentru
comunitatile izolate cu productii scazute de deseu si pentru zonele
foarte dens locuite (blocuri cu sistem de colecatre a deseurilor tip
„ghena unica”);
• colectarea selectiva duala presupune implementarea unui sistem cu doua
pubele:
o pubela deseuri biodegradbile: contine materiile de tip biodegradabil si pe
cele de tip reciclabil de calitate foarte proasta, de obicei impregnate
puternic cu umiditate, praf sau alte substante de tip “murdarie”; de
asemenea va contine si o parte din fractia fina de tip nerecognoscibil;
o pubela deseuri reciclabile: contine materiile de tip reciclabil - hartie, carton,
plastic, metale, ambalaje compozite, lemn.
• colectarea selectiva duala nu pune probleme la nivelul de atentie si
responsabilitate sociala uzuale pentru populatiile carora le este destinata;
• colectarea selectiva duala nu presupune suplimentari importante de investitii fata
de sistemul de colectare cu o singura pubela, considerat ca minim investitional;
• colectarea selectiva implica populatia in sistemul de management la cote corecte
si realizabile in vederea diminuarii costurilor investitionale si de exploatare a
instalatiilor din fluxul aval de prelucrare a deseurilor (in special pentru instalatiile
de sortare a fractiilor reciclabile);
• colectarea selectiva asigura respectarea tintelor asumate, atat cele referitoare la
reciclarea fractiilor din deseu cat si cele referitoare la reducerea depozitarii de
materii biodegradabile;
• colectarea selectiva poate fi verificata cu relativa usurinta, in vederea aplicarii unor
masuri coercitive sau stimulative pentru respectarea sau perfectionarea realizarii
corecte a colectarii de tip dual la nivelul gospodariilor;
• implicarea benevola a populatiei prin asigurarea de containere amplasate in zone
de acces maxim pentru comunitatea locala, cu destinatie specifica pentru anumite
fractii cum ar fi hartia, sticla sau metalul se poate implementa fara costuri
importante comparativ cu restul sistemului; sistemul fiind benevol va fi privit cu
simpatie de persoanele cu spirit civic dezvoltat si treptat prin puterea exemplului si
a obisnuintei poate deveni o veriga importanta in sistemul de management al
deseurilor;
• intr-o faza ulterioara, in momentul in care colectarea benevola centralizata a
fractiilor specifice devine semnificativa in diagrama de fluxuri de deseu, se poate
trece la implementarea sistemului de colectare selectiva multipla la populatie, fiind
garantata eficienta investitiilor suplimentare cerute de acesta pentru activitatile de
colectare si transport;
• colecta selectiva cu cinci pubele necesita costuri semnificativ majorate fata de
colecta duala, mai ales in ceeace priveste investitia si cheltuielile de exploatare
pentru sistemul de transport al deseurilor, atat pe traseele primare cat si pe
traseele lung curier;
• colecta selectiva cu cinci pubele necesita eforturi deosebite de civism din partea
populatiei si are sanse minime de implementare in comunitatile aglomerate si
foarte aglomerate;
• colecta selectiva cu cinci pubele se poate implementa prin proiecte mici, separate,
de tip pilot, in zonele rezidentiale caracterizate prin comunitati cu venituri mari, cu
densitate mica de populatie si cu reprezentativitate sociala, in vederea testarii si
exemplificarii sistemului; astfel de proiecte pilot pot genera in timp curente de
opinie favorabile ducand la extinderea treptata a sistemului, din aproape in
aproape;
Page 96 of 297

• colecta selectiva cu cinci pubele implica renuntarea la instalatiile centralizate de

sortare, decizie deosebit de riscanta la ora actuala si care poate compromite total
reusita sistemului de management integrat al deseurilor.
Tipuri de containere de colectare si tipuri de pubele colectare selectiva.
• identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectiva la surse a

deseurilor (ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere)
• modul de etichetare sau marcare a containerelor
• asigurarea volumului si numarului suficient de containere pentru diferitele tipuri de
cladiri, functie de numarul de locuitori.
Tinand cont de observatiile anterioare si de criteriile de performanta ale proiectarii unui
sistem de management de deseuri se recomanda implementarea colectei selective cu
asigurarea de centre de colectare benevola a unor fractii reciclabile. Exceptie fac
comunitatile mici si izolate pentru care se accepta colectarea mixta.
Pentru domeniul social, comercial si de institutii se va implementa de asemenea colecta

selectiva din aceleasi considerente ca si pentru populatie.
Implementarea colectei selective pentru intreaga populatie a judetului are ca scop cresterea
eficientei de selectare pentru materiile reciclabile la nivelul instalatiilor de sortare, in paralel
cu realizarea unor conditii mai bune de lucru pentru personalul ce deserveste aceste
instalatii.
In ceea ce priveste tipul de recipient de colectare primara, practic se poate opta pentru
intreaga gama de tipo-dimensiuni din standardele europene, prin incadrarea in standard fiind
garantata nu numai calitatea produsului ci si compatibilitatea cu sistemele de ridicare-
descarcare de pe autospecialele de colectare.
1.10.2.2 Sortarea deseurilor
Situatia existenta
In prezent, in judetul Braila nu exista facilitati de sortare a deseurilor reciclabile. Este, totusi,
in curs de implementare un proiect finantat prin fonduri PHARE, in orasul Insuratei, care va
include si o componenta de sortare a deseurilor. Acest proiect propune colectarea selectiva a
deseurilor si constructia unor infrastructuri pentru sortarea si compostarea acestora, fiind
dimensionat exclusiv pentru nevoile orasului Insuratei si satelor componente.
In cadrul proiectului, se vor amenaja platforme de precolectare deseuri in zona tinta:

gospodarii individuale, blocuri si institutii publice, 17 platforme noi de precolectare in orasul
Insuratei si 3 platforme noi in satele Lacu Rezii, Maru Rosu, Valea Calmatui.
Fiecare platforma are suprafata de 10 mp si va fi dotata cu cate 4 europubele de 1,1 mc,

pentru hartie, plastic, sticla si pentru deseuri menajere.
Componenta de sortare a deseurilor prevede o sortare manuala a deseurilor reciclabile care

nu vor fi puse in pubelele corespunzatoare, construindu-se o platforma de sortare pentru 2
sortatori cu dimensiunile: 2m x 8m.
Deseurile sortate vor fi valorificate prin vanzarea lor catre operatorii din domeniu, in baza
unor contracte ferme pe perioade medii si lungi.
Acest proiect va fi integrat in sistemul judetean de management integrat al deseurilor

incepand cu anul 2015, cand va trece perioada de 5 ani in care nu pot fi modificate conditiile
initiale stabilite in cadrul contractului de finantare prin fonduri PHARE.
Page 97 of 297

Integrarea proiectului va presupune transportul deseurilor rezultate de la facilitatea construita

(refuzuri de sortare si materii necompostabile) la statia de transfer Insuratei si depozitarea
acestora la depozitul conform de la Ianca ce va fi construit prin prezentul proiect.
La stabilirea necesitatilor de sortare pentru sistemul de management integrat al deseurilor

proiectat prin prezentul proiect, in scopul atingerii tintelor judetene privind reciclarea si
recuperarea deseurilor din ambalaje, au fost luate in considerare si outputurile de reciclabile
provenite de la aceasta mini-statie de sortare de la Insuratei, cat si deseurile reciclabile care
vor fi colectate separat in cadrul proiectului PHARE de la Faurei. Datorita faptului ca orasul
Faurei nu face parte din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Eco Dunarea” Braila, acest
proiect nu va fi integrat in sistemul judetean de management integrat al deseurilor.
Obiective si tinte
Scopul prezentului proiect este acela de a analiza si stabili un set de masuri care sa conduca
treptat la un standard de viata ridicat al populatiei din judetul Braila, precum si la un mediu
mai putin poluat. In acest sens, obiectivele generale ale proiectui sunt urmatoarele:
Cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Braila, vizand, in principal,
respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor in judetul Braila, prin
imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din
judet.
In ceea ce priveste componenta de sortare a sistemului de management integrat al
deseurilor, obiectivul specific, a carui indeplinire va duce la realizarea obiectivelor generale
mentionate mai sus, este atingerea tintelor de reciclare si valorificare a ambalajelor,
stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, cu obiectivul complementar
referitor la constientizarea populatiei cu privire la necesitatea colectarii selective si valorificare
a deseurilor.
Masurile prin care vor fi atinse aceste obiective vizeaza investitii pentru implementarea
sistemului de colectare selectiva a deseurilor la nivelul intregului judet, constructia unor
facilitati pentru sortarea deseurilor si campanii de constientizare a populatiei asupra
necesitatii si beneficiilor colectarii selective, reciclarii si valorificarii deseurilor.
Tintele de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje din judetul Braila sunt prezentate
in tabelul urmator:
Table 1.10-9 Cuantificare tintelor de reciclare si valorificare in judetul Braila, in perioada 2008
– 2013
Cantitati din deseuri de ambalaje ce Anul

UM
trebuie reciclate 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hartie si carton tone/an 3.937 3.941 3.945 3.942 3.938 3.934
Sticla tone/an 1.118 1.329 1.540 1.678 1.886 2.094
Plastic tone/an 700 765 893 1.020 1.146 1.431
Metal tone/an 644 645 645 645 644 643
Lemn tone/an 229 295 394 492 491 491
Total tinta reciclare tone/an 7.203 8.303 9.187 10.053 10.917 11.996
Total tinta valorificare tone/an 8.731 9.833 10.500 11.583 12.445 13.087
Luand in considerare cantitatile de deseuri ce vor fi generate in judetul Braila, compozitia

acestora si eficienta proiectata a sortarii, tintele privind reciclarea si valorificarea deseurilor
Page 98 of 297

din ambalaje vor putea fi atinse prin sortarea tuturor deseurilor de ambalaje generate in judet,
fiind necesara o capacitate de sortare a deseurilor de aproximativ 35.000 tone/an.
Identificarea existentei unei piete pentru reciclabile
Reciclarea include colectarea de materiale reciclabile care altfel ar fi considerate deseuri,

sortarea lor si prelucrarea lor in materii prime, cum ar fi fibre, precum si achizitionarea de
materiale deja reciclate. Colectarea si prelucrarea materialelor secundare, fabricarea
produselor din materiale reciclabile si cumpararea mai apoi de produse reciclate creeaza un
cerc sau bucla, care asigura succesul general si valoarea de reciclare.
Materiale precum plasticul, sticla, metalele, hartia sau cartonul sunt colectate si valorificate
de catre societati autorizate de catre autoritatile competente, pentru a efectua recuperarea
materialelor reciclabile din deseuri, in functie de tipul de deseuri.
Hartia, cartonul, sticla, plasticul si metalul (doze de aluminiu) vor fi colectate atat separat in
puncte de colectare selectiva, cat si sortate in cele doua statii de sortare (Vadeni si Ianca) de
pe teritoriul judetului Braila. In urma acestor operatiuni se vor obtine cantitati de hartie,
carton, plastic, sticla si metal ce vor fi balotate si vandute spre valorificare agentilor economici
din regiunea Sud Est.
Printre colectorii si reciclatori de deseuri din regiune se pot mentiona: SC GREENTECH SA,
SC LAUREX PROD SRL, SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA, SC
REPLASTICA HDPE SRL, SC ECOPLAST INDUSTRIES GROUP SRL, SC RER
ECOLOGIC SERVICE SA, SC DANICAD SRL, SC TANGO SCRAPS RECYCLING
COMPANY SRL.
Avand in vedere acest raspuns, se poate afirma faptul ca exista o piata in zona judetului
Braila a deseurilor reciclabile.
In continuare sunt prezentate cantitatile de deseuri reciclabile care se estimeaza ca vor fi

valorificate in judetul Braila:
Table 1.10-10 Deseuri ce vor fi valorificate in judetul Braila, in perioada 2008 – 2038
2013 2018 2023 2028 2033 2038

Reciclabile rezultate din statiile de sortare construite prin proiect (Ianca si Vadeni)
Hartie si carton tone/an 11.289 12.993 13.016 13.110 12.935 12.479
Sticla tone/an 3.177 3.224 3.241 3.282 3.247 3.133
Metal tone/an 2.394 1.767 1.774 1.793 1.772 1.710
Plastic tone/an 10.640 12.204 12.228 12.321 12.158 11.729
Lemn din voluminoase tone/an 458 589 599 617 616 594
TOTAL tone/an 27.959 30.777 30.859 31.124 30.728 29.644
Reciclabile rezultate din proiectele PHARE - Insuratei si Faurei
Proiect Insuratei tone/an 663 749 762 785 783 756
Hartie tone/an 243 283 288 297 296 286
Sticla tone/an 70 72 73 76 75 73
Metal tone/an 54 38 39 40 40 39
Plastic tone/an 226 266 271 279 278 269
Page 99 of 297

Lemn tone/an 70 89 91 93 93 90
Proiect Faurei tone/an 355 403 410 422 422 407
Hartie tone/an 131 153 156 161 160 155
Sticla tone/an 37 38 39 40 40 39
Metal tone/an 28 19 20 20 20 20
Plastic tone/an 121 144 146 151 150 145
Lemn tone/an 37 48 49 50 50 48
Comparand tabelele prezentate mai sus putem concluziona ca se vor atinge tintele judetene
privind reciclarea si valorificarea deseuruilor din ambalaje, exclusiv pe baza prezentului
proiect. Se observa ca exista o diferenta destul de mare intre cantitarea de deseuri din
hartie/carton ce se va valorifica si tinta judeteana prezentata mai sus, deoarece sortarea si
reciclarea deseurilor din hartie/carton vor contribui si la atingerea tintei privind devierea de la
depozitare a deseurilor biodegradabile.
In ceea ce priveste tinta de reciclare a lemnului, avand in vedere faptul ca valoarea acesteia
este destul de scazuta, va fi atinsa prin colectarea lemnului de catre agentii
colectori/reciclatori autorizati din judetul Braila. Sunt vizate pentru colectare deseurile din
lemn provenite de la agenti economici (de tipul paletilor din lemn), dar si deseurile
voluminoase din lemn (obiecte de mobilier de mari dimensiuni).
Analiza de optiuni
In continuare vom analiza doua scenarii prin care se poate realiza o capacitate de sortare de
35.000 tone/an la nivelul intregului judet:
Optiunea 1: Realizarea unei statii de sortare a deseurilor in zona 1 (la Vadeni), cu

capacitatea de 35.000 tone/an si transferul reciclabilelor din zonele 2 si 3 catre aceasta statie
de sortare, aparand necesitatea transportului lung curier. Pentru a obtine un succes de
sortare optim, aceste deseuri trebuie transportate fara compactare.
Optiunea 2: Realizarea a doua statii de sortare, una in zona 1 (la Vadeni) si una (la Ianca) ce
va deservi zonele 2 si 3. Deseurile reciclabile din zona 3 vor fi transferate (prin statia de
transfer de la Insuratei) catre statia de sortare din zona 2, fara compactare, dar distanta de
lung curier va fi mai mica.
In evaluarea optiunilor se vor considera urmatoarele:

• Costul unitar pentru transportul lung curier al deseurilor este de 0,2 euro/tona-km;
• Distanta de lung curier intre zona 3 si statia de sortare din zona 2 este de 40 km;
• Costurile aferente operarii facilitatilor de sortare este acelasi in ambele variante,
indiferent ca sortarea se face intr-o singura facilitate mai mare sau in doua mai mici,
costurile fiind direct proportionale cu cantitatile procesate.
Costurile aferente fiecarei optiuni sunt prezentate sintetic in tabelul urmator:
Page 100 of 297

Table 1.10-11 Optiuni pentru sortarea deseurilor in judetul Braila – costuri comparative
- euro, preturi 2009-
2011 2012 2013 2018 2023 2028 2033 2038
Optiunea 1 - TOTAL 5.587.589
Optiunea 1 - NPV 4.128.380
Cost investitie
Statie de sortare Vadeni
1.642.470 1.642.470
(capacitate 35.000 tone)
Costuri de transport lung curier
Lung curier Ianca-Vadeni 58.079 60.128 56.812 51.892 48.496 46.677
Lung curier Insuratei-Vadeni 42.193 41.983 37.652 31.012 27.129 26.102

Optiunea 2 - TOTAL 4.359.666
Optiunea 2 - NPV 3.750.429
Cost investitie
Statie de sortare Vadeni
1.429.970 1.429.970
Statie de sortare Ianca
497.238 497.238
Costuri de transport lung curier
Lung curier Insuratei-Ianca 24.110 23.990 21.515 17.721 15.502 14.915
Se observa ca optiunea a doua este mai avantajoasa din punct de vedere al eficientei
costurilor, lucru demonstrat si prin faptul ca valoarea neta actualizata a costurilor este mai
mica in cel de al doilea caz. Asadar, optiunea recomandata de catre consultant este
optiunea 2 – constructia a doua statii de sortare in judetul Braila, una in zona 1 la Vadeni si
una care sa deserveasca zonele 2 si 3, la Ianca.
Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare

ecologica a deseurilor in cadrul schemei de management la nivel judetean.
Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi:
• distributia zonala a liniilor de sortare;

• tipul de deseu prelucrat;
• gradul de automatizare a sortarii.
Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele:
¾ distributia zonala a liniilor de sortare poate avea trei variante de baza:

dotarea fiecarei statii de transfer cu linie de sortare;
dotarea cu linie de sortare numai a platformei tehnologice a depozitului judetean;
dotarea cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a
depozitului judetean.
Din variantele enumerate se evidentiaza varianta de dotare cu linie de sortare a unor statii de
transfer si a platformei tehnologice a depozitului central.
Statiile de transfer care vor fi dotate cu linii de sortare trebuie sa indeplineasca un numar de
conditii:
sa deserveasca o populatie de minim 30.000 locuitori;

Page 101 of 297

zona deservita sa genereze un flux total de deseuri menajere si asimilabile de

minimum 10.000 to/an;
sa primeasca un flux total de deseuri reciclabile (colectate selectiv) de minimum
3.000 to/an;
sa fie amplasate in apropierea unor drumuri usor circulabile pentru a permite
preluarea fractiilor sortate de catre reciclatori;
sa existe in apropierea statiei industrii reciclatoare sau agenti reciclatori interesati.
¾ tipul de deseu prelucrat poate fi:

mixt;
fractie reciclabila;
fractie biodegradabila.
Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deseul reciclabil pentru obtinere de
fractii reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla, lemn);
deseul reciclabil rezulta din colecta selectiva, asa cum a fost prezentat mai sus.
Motivatia acestei decizii este data de:
aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul

biodegradabil sau mixt, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati (a nu se
confunda cu activitatea de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu
totul alte caracteristici);
calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita “contaminarii” cu
material biologic putrescibil, umiditate si fractie fina.
¾ gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel:
instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare, transport,
sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent manual;
instalatia se preteaza pentru productivitati mici (debite de deseuri reciclabile
prelucrate de maxim 800 – 1.000 to/an); in aceste instalatii se realizeaza manual
sortarea tuturor fractiilor, transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de
sortare) la instalatiile de balotare (daca exista) sau la eliminare si de asemenea
transportul balotilor se realizeaza cu carucioare impinse manual;
instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport,
sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic si partial
manual; instalatia se preteaza pentru productivitati medii (debite de deseuri
reciclabile prelucrate cuprinse intre 1.000 si 30.000 to/an)
• alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate
(buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare
mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica);
• se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET,
plastic, sticla, lemn;
• se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor
neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu
descarcare directa in container, agregat de separare automata cu
curent Eddy sau jet de aer comprimat)
• transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza
manual cu containere impinse de oameni;
• se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de
balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea
automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor
fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);
• transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in
containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;
Page 102 of 297

• transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se

realizeaza mecanizat
instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de

incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza
preponderent mecanic, procesele fiind conduse de o centrala de automatizare;
instalatia se preteaza pentru productivitati foarte mari (debite de deseuri
reciclabile prelucrate de peste 30.000 to/an) si nu separa decat fractiile: hartie +
carton, plastic + PET, metale feroase si metale neferoase; gradul de reusita a
selectarii, definit ca raport dintre masa de material selectat si masa cuprinsa in
deseul primar, este mai scazut decat la instalatiile cu grad mediu de mecanizare;
costurile de realizare si exploatare sunt mari.
1.10.2.2.1 Analiza de optiuni pentru statia de sortare Vadeni (intrare de 30.000

to/an)
Table 1.10-12 Analiza de optiuni pentru statia de sortare Vadeni
1. Statie de sortare semi-automata 2. statie de sortare automata
ASPECTE ECONOMICE
Cost ~ 2.800.000 € / 12 ani = ~ 4.069.000 € / 12 ani =

investitional 233.000 €/an 339.000 €/an
21 €/to x 30.000 to/an = 25 €/to x 30.000 to/an =
Cost exploatare
630.000 €/an 750.000 €/an
COST TOTAL 836.000 €/an = 28,76 €/to 1.089.000 €/an = 36,3 €/to
NOTA 10 8
1.10.2.2.2 Analiza de optiuni pentru statia de sortare Ianca (intrare de 5.000

to/an)
Table 1.10-13 Analiza de optiuni pentru statia de sortare Ianca
1. Statie de sortare semi-automata 2. statie de sortare automata

ASPECTE ECONOMICE
Cost ~ 990.000 € / 12 ani = ~ 2.500.000 € / 12 ani =

21 €/to x 5.000 to/an = 25 €/to x 5.000 to/an =
Cost exploatare
105.000 €/an 125.000 €/an
COST TOTAL 187.500 €/an = 37,5 €/to 333.000 €/an = 66,6 €/to
NOTA 10 8
Pentru ambele puncte 1.10.2.2.1 si 1.10.2.2.2 se vor analiza cumulat celelalte criterii, dupa
cum urmeaza:
Page 103 of 297

ASPECTE SOCIALE
Locuri de
Multe Putine
munca
Maxim, oamenii neintrand in contact cu
Confort Mediu
deseurile
Nota 8 8
ASPECTE TEHNICE
Grad de
Maxim Mediu
selectare
Flexibilitate Mare Medie
Nota 10 8
ASPECTE DE MEDIU
Emisii Identica
Nota 8 8
APLICABILITATE
Medie, datorita, cel putin in primii ani a
Eficienta Mare
gradului de colectare selectiva
Existenta unor
proiecta
Da Nu
similare in
Romania
Nota 10 8
aspecte sociale 15%

aspecte tehnice 15%
aspecte economice 40%
aspecte de mediu 10%
aplicabilitate 20%
optiunea 1: nota 9,50

Din cele de mai sus se impune alegerea optiunii 1, statii de sortare semi-automate atat la
Vadeni cat si la Ianca.
1.10.3 Deseuri biodegradabile
1.10.3.1 Colectare
Deseul biodegradabil va fi colectat atat din mediul urban cat si din mediul rural (cu exceptia
Insula Mare a Brailei, unde se face o colectare mixta) in pubela „deseuri reziduale” si va fi
destinat fie depozitarii (zonele 2 si 3) fie biostabilizarii (zona 1).
1.10.3.2 Tratarea deseurilor biodegradabile

Situatia existenta
La sfarsitul anului 2008 a fost finalizata constructia primei statii de compostare pentru deseuri
biodegradabile din judetul Braila, si a doua pe tara, in orasul Ianca, proiectul fiind finantat prin
Page 104 of 297

fonduri Phare 2004 Coeziune economica si sociala. Aceasta statie de compostare este
destinata in exclusivitate gunoiului de grajd, deseurile biodegradabile municipale fiind excluse
de la compostarea in aceasta statie. Deseurile biodegradabile se colecteaza de la taranii care
cresc animale si se depoziteaza pe o platforma betonata, cu capacitatea de 17.000 mc.
Un alt proiect privind tratarea mecano-biologica a deseurilor este in curs de implementare in

orasul Insuratei si in satele componente, proiect finantat prin Program Phare 2005 Coeziune
economica si sociala – Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor,
care are ca an de finalizare estimat 2010. In cadrul acestui proiect se va construi o statie de
compostare deseuri biodegradabile si se vor achizitiona un incarcator frontal, 2 autogunoiere,
un cantar bascula si 80 de europubele.
In cadrul acestui proiect se va implementa un sistem de colectare selectiva a deseurilor, axat

pe 4 pubele: cate una pentru hartie, plastic si sticla si una pentru deseuri menajere
(biodegradabile). De asemenea, se va construi o facilitate care va include o mini sortare
manuala a deseurilor reciclabile si o platforma de compostare a deseurilor biodegradabile.
Platforma de compost va avea forma rectangulara cu pereti pe 3 laturi (fara latura frontala) si
o suprafata de 2500 mp. Pardoseala va fi din beton armat turnat in campuri iar peretii vor fi
din prefabricate de beton armat, totul dimensionat sa reziste sarcinii specifice exercitate de
volumele de gunoi depozitate, utilajelor si atingerii accidentale a peretilor de catre utilajele de
incarcare-descarcare.
Suprafata platformei de compostare corespunde cu depozitarea a doua cicluri de productie,

reprezentand 6 luni de colectare a deseului menajer, al treilea ciclu de productie sa fie
depozitat in locul primului (intre timp primul ciclu de productie se finalizeaza, compostul fiind
indepartat). Statia de compostare de la Insuratei va prelucra aproximativ 1.000 tone de deseu
biodegradabil anual, cantitate ce va fi luata in considerare pentru atingerea tintei de deviere
de la depozitare a deseurilor biodegradabile.
Statia de compost ce se va construi in cadrul acestui proiect a fost dimensionata strict pentru
nevoile orasului Insuratei,
In afara de statiile de compostare descrise mai sus, in judetul Braila nu exista alte statii
pentru tratarea deseurilor biodegradabile.
Obiective si tinte
La nivel de obiective nationale, pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor

biodegradabile depozitate se va reduce pana la 50% din cantitatea inregistrata in 1995 si la
35% pana in 2016. In ceea ce priveste cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate din
judetul Braila, aceasta trebuie sa fie de maxim 41.382 tone in 2013, ceea ce inseamna ca
aproximativ 35.000 tone de deseuri biodegradabile vor trebui deviate de la depozitare. Pentru
anul 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile ce vor trebui deviate de la depozit este de
aproximativ 47.000 tone. Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare se va realiza
prin sortarea si reciclarea deseurilor din hartie si carton si prin compostarea fractiei organice
a deseurilor municipale.
Sistemul de management integrat al deseurilor din judetul Braila trebuie sa asigure o

capacitate de compostare de 26.000 tone/an, pentru a se putea atinge tinta privind devierea
deseurilor biodegradabile de la depozitare, aferenta anului 2013.
In mod asemanator, tinta privind devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare aferenta

anului 2016 va fi atinsa prin reciclarea si valorificarea a 13.399 tone hartie/carton (fiind
incluse si outputurile rezultate din proiectele PHARE de la Insuratei si Faurei), prin reciclarea
si valorificarea a 951 tone lemn precum si prin compostarea deseurilor:
• in sistem centralizat: 45.000 tone in facilitatea MBT de la Vadeni si 924 in statia de

Page 105 of 297

compostare de la Insuratei construita prin proiectul PHARE;

• compostarea individuala in gospodariile rurale a 50% din deseurile menajere
biodegradabile: 4.242 tone/an.
Avand in vedere capacitatea proiectata a statiei MBT de la Vadeni de 26.000 tone, vor fi
necesare investitii suplimentare realizate in anul 2015 pentru a mari capacitatea de
prelucrare la 45.000 tone. Aceste investitii au fost luate in considerare in Analiza Cost-
Beneficiu.
Analiza de optiuni
Tinand seama de compozitia deseurilor municipale din tara noastra, in care predomina
materia organica usor si mediu fermentabila, respectiv 50-60% din totalul acestora, restul
fiind compusa din ambalaje (maculatura, plastice, metale, textile, sticla, lemn etc.) cca. 20-
25% si resturi nevalorificabile pentru depozitare, cca. 25-30%, solutia de compostare a
deseurilor de natura organica, la care sa se adauge sistemul de precolectare selectiva
direct de la sursa de generare, atat a deseurilor de ambalaje (maculatura, plastice, metale,
sticla, textile etc.) cat si a deseurilor organice (resturi de la bucatarii, vegetale etc) si
depozitarea ecologica a deseurilor care nu pot fi valorificate sub nici o forma, este solutia
optima pentru acest proiect.
In capitolul de fata se prezinta o analiza a optiunilor de compostare aeroba, cu obtinere de

deseu stabilizat ce va fi folosit ca strat de acoperire la depozitul de deseuri.
Variantele ce pot fi luate in considerare pentru analiza de optiuni sunt:
stramutare
biocelule cu membrana semipermeabila
bioconteinere
cu intoarcerea brazdei
Table 1.10-14 Analiza comparativa a diferitelor tehnologii de compostare
Argumente pentru
Tipul instalatiei Avantaje pentru alegere Dezavantaje pentru alegere alegerea solutiei
finale
Sistem mecanizat de Solutie
Necesita cladire acoperita
compostare; mecanizata dar nu
cu suprafata mare;
Calitate buna a automatizata;
CU Mecanizare relativ mare;
compostului; Volum foarte mare
STRAMUTARE Personal de lucru mai
Functional tot timpul de infrastructura;
mult;
anului; Suprafata foarte
Investitie specifica mare.
Poate fi extins. mare de teren.
Este economica;
Sistem mecanizat de Usor de codus, cu
Nu asigura decat faza de personal redus;
compostare; fermentare, suficienta
Permite extindere Tehnicitate simpla;
pentru biostabilizare, dar
Investitie si pret de cost insuficienta pentru Poate fi usor
BIOCELULE extinsa prin
pentru tratare mic; asigurarea si a fazelor de
maturare si depozitare marirea nr. de
Personal de lucru redus;
daca in viitor se va pune celule;
Investitie specifica mica;
problema compostarii. Investitie specifica
Pret de cost tratare mic.
si pret de cost
redus.
Suprafata mica de Cost mai ridicat de utilaje, Nu necesita cladiri
BIOCONTEINER constructii; dar economic la unitati acoperite;
Permite extindere oricat mari; Necesita numai
Page 106 of 297

de mare; Automatizare ridicata; platforma betonata

Mecanizare superioara; Cost ridicat de utilaje pentru amplasarea
Ecologizare mediu; pentru unitati mici; biocontainerelor.
Personal de lucru redus. Investitie specifica mare.
Volum mare de
Sistem mecanizat de
Necesita cladire acoperita infrastructura;
compostare;
cu suprafata mare; Semi-mecanizat,
CU Functional tot timpul
Mecanizare relativ mare; asigura necesarul
INTOARCEREA anului;
Investie specifica mare. de apa si aer;
BRAZDEI Poate fi extins;
Poate rivaliza cu
Utilaje simple usor de
celelalte sisteme
manevrat.
de vanturare.
Din cele de mai sus, analiza mai detaliata s-a conturat intre compostarea intensiva cu ajutorul
biocelulelor si cea cu intoarcerea brazdei pentru locatia Vadeni (26.000 tone deseu
biodegradabil).
Table 1.10-15 Analiza de optiuni privind tehnologia de compostare
Optiuni 1. Compostare cu biocelule 2. Compostare cu intoarcerea brazdei

ASPECTE ECONOMICE
Cost ~ 2.368.000 € / 12 ani = ~ 2.850.000 € / 12 ani =
Cost
300.000 €/an 290.000 €/an
exploatare
COST TOTAL 497.000 €/an = 19,11 €/to 527.000 €/an = 20,27 €/to
NOTA 10 9
ASPECTE SOCIALE
Locuri de
Similar
munca
Mic, se lucreaza direct cu deseurile in
Confort Mediu
curs de compostare
Nota 9 8
ASPECTE TEHNICE
Grad de
Mediu Mediu
stabilizare
Durata de
Mica Medie
stabilizare
Maxima, prin marirea numarului de
Flexibilitate Medie, prin redimensionarea constructiei
biocelule
Risc de
Mediu, odata cu defectarea utilajului de
intrerupere al Mic, prin intreruperea curentului electric
aerare
aerarii fortate
Nota 9 7
ASPECTE DE MEDIU
Emisii Reduse Posibile
Nota 9 8
APLICABILITATE
Eficienta Medie Mare
Page 107 of 297

Existenta unor
proiecta
Nu Da
similare in
Romania
Nota 8 10
aspecte sociale 15%

aspecte tehnice 15%
aspecte economice 40%
aspecte de mediu 10%
aplicabilitate 20%

Din cele de mai sus se impune alegerea optiunii 1, statie de compostare cu aerare fortata
in biocelule cu membrana semipermeabila.
Avand in vedere faptul ca deseurile din parcuri, gradini si piete vor fi colectare separat, s-a
optat pentru compostarea acestor tipuri de deseuri separat, intr-o celula special amenajata la
statia MBT de la Vadeni, destinata acestor tipuri de deseuri. In urma tratarii acestor deseuri,
se va obtine un compost de calitate care va putea fi valorificat prin vanzare catre autoritatea
care administreaza spatiile verzi din Municipiul Braila. Astfel, compostul obtinut va putea fi
utilizat pentru amenajarea spatiilor verzi din Municipiul Braila, cu gazon si flori, in cursul
anului.
In tabelul urmator sunt prezentate veniturile obtinute din valorificarea compostuluii rezultat din
deseurile din aprcuri, gradini si piete din zona 1:
Table 1.10-16 Venituri obtinute din valorificarea compostului – preturi constante 2009
Compost Valorificat UM 2013

Deseu rezidual colectat separat din parcuri,
tone/an 3.604
gradini si piete zona 1
Succes de compostare % 50%
Compost obtinut tone/an 1.802
RON/tona 21,14
Pret de vanzare compost
EURO/tona 5
RON/an 38.093
Venituri obtinute din vanzare compost
EURO/an 9.009
Compostarea individuala
Pentru reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, o masura simpla este cea
de compostare individuala in gospodarie, in recipiente speciale.
Acest tip de compostare este recomandat in zonele rurale unde, intr-un fel sau altul, exista un
sistem de compostare, insa necontrolat.
Page 108 of 297

Compostarea individuala se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la
scara mica, in curtea proprie, cat mai departe de zona locuita. In acest caz vor fi compostate
deseurile verzi din gradina, livada si deseurile biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi,
frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). Se vor evita carnea si oasele care emana
un miros fetid si, in plus, atrag sobolani si alte rozatoare.
In cadrul acestui proiect s-a considerat ca se va composta aproximativ 50% din fractia
biodegradabila a deseurilor menajere generate de gospodariile rurale, aproximativ 4.750
tone/an. Astfel, pentru fiecare gospodarie rurala din judetul Braila va fi prevazut cate un
recipient de compostare individuala de 640 litri.
Table 1.10-17 Analiza de optiuni: compostare individuala vs. compostare centralizata
Optiuni Compostare individuala Compostare la statia MBT Vadeni

Cost investitional 41.008*10 € = 410.080 € 0
=0,2 €/to-km * 40 km * 4.750tone/an * 12 ani
Costuri colectare 0
= 456.000 €
Costuri de operare 0 11.54 €/to * 4.750 tone * 12 ani = 657.780 €
TOTAL 410.080 € 1.113.780 €
Analizand cele doua optiuni prezentate mai sus, se observa avantajul compostarii
individuale, respectiv costuri mult mai mici decat in cazul compostarii in sistem centralizat in
cadrul statiei MBT. Totusi, exista restrictii in ceea ce priveste tipul deseurilor ce pot fi
compostate individual, dupa cum s-a prezentat mai sus. Conform estimarilor Consultantului,
s-a stabilit o cantitate de maxim 50% din deseurile menajere biodegradabile ce pot fi
compostate in gospodarii, restul fiind reprezentate de carne, oase, resturi alimentare
necompostabile, cenusa, tutun, mucuri de tigara, guma de mestecat, deseuri necompatibile
cu compostarea individuala in gospodarii.
1.10.4 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului

Necesitatea construirii unui nou depozit conform de deseuri pentru zona centrala si sudica a
fost identificata atat in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor - Regiunea 2 Sud-Est, cat si
in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Braila.
Astfel, conform PRGD Sud-Est:
„In anul 2010, este prevazuta de asemenea construirea unui nou depozit conform de
deseuri muncipale in localitatea Ianca cu o capacitate de 255.000 tone.”
De asemena, conform PJGD Braila:
“Pentru sudul judetului se va realiza inca un depozit ecologic amplasat intre localitatile
Ianca si Insuratei.”
Optiuni privind depozitarea deseurilor in zonele 2 si 3
In ceea ce priveste depozitarea deseurilor generate in zonele de transfer 2 si 3 in intervalul

2013-2038, consideram urmatoarele optiuni:
1. Constructia unui nou depozit de deseuri si a unei facilitati de sortare a

deseurilor la Ianca, pentru sortarea si depozitarea deseurilor colectate din
zonele 2 si 3;
2. Depozitarea deseurilor generate in zonele 2 si 3 la Muchea, aparand
necesitatea constructiei unei statii de transfer la Ianca. Astfel, deseurile din
zonele 2 si 3 vor fi transportate la facilitatea de sortare de la Vadeni si apoi
Page 109 of 297

depozitate la Muchea.
In cadrul primului scenariu, costurile investitionale includ constructia noului depozit de la
Ianca, inchiderea primei celule, deschiderea si inchiderea celulelor 2 si 3, precum si
constructia statiei de sortare de la Ianca.
In cel de-al doilea scenariu, investitiile includ o statie de transfer la Ianca, cu o capacitate de
50 tone/zi si o extindere a capacitatii statiei de sortare a deseurilor de la Vadeni, pentru a
putea sorta si deseurile reciclabile generate in zonele 2 si 3. De asemenea, datorita faptului
ca deseurile din zonele 2 si 3 vor depozitate la Muchea, acest depozit isi va atinge suficienta
mai devreme, fiind necesara o investitie pentru extindere in anul 2017 astfel incat sa poata
prelua si deseurile din zonele 2 si 3, in perioada 2018-2038.
Costurile de operare includ cheltuielile pentru operarea infrastructurilor si costurile de

transport lung curier.
In evaluarea optiunilor se vor considera urmatoarele:

• Tariful de depozitare a deseurilor la Muchea este de 10 euro/tona deseu depozitat;
• Costul unitar pentru transportul lung curier al deseurilor este de 0,2 euro/tona-km;
• Distanta intre statia de transfer propusa a se construi la Insuratei si depozitul de
deseuri de la Ianca este de 40 km;
• Distanta intre statia de transfer propusa a se construi la Insuratei si depozitul de
deseuri de la Muchea este de 70 km;
• Distanta intre Ianca si Vadeni este aproximativ 45 km;
• Costurile aferente sortarii deseurilor reciclabile din zonele 2 si 3 sunt aceleasi in
ambele scenarii, indiferent ca se realizeaza la Vadeni sau la Ianca;
• Elementele comune celor doua optiuni, cum ar fi costul de colectare in zonele 2 si 3,
costurile de operare ale statiei de transfer de la Insuratei si veniturile din sortarea
deseurilor generate in zonele 2 si 3 (indiferent ca se realizeaza la Ianca sau la
Vadeni) nu au fost luate in considerare.
Costurile aferente fiecarei optiuni sunt prezentate sintetic in tabelele urmatoare:
Table 1.10-18 Costurile totale aferente scenariului 1 – depozit si statie de sortare la Ianca,
pentru deseurile din zonele 2 si 3
An 2013 2018 2023 2028 2033 2038
Cost TOTAL scenariu 1 15.772.964
Investitie Operare si transport
Costuri
8.517.475 7.255.489
Costuri investitionale
Depozit Ianca (inclusiv inchidere
celula 1 si deschidere/inchidere 7.527.000
celulele 2 si 3)
Statie sortare Ianca 990.475
Costuri operationale si de transport
TOTAL 300.119 320.731 299.313 267.174 247.025 237.112
Costuri de operare 222.080 237.305 223.235 202.350 188.652 181.035
Depozit Ianca 222.080 237.305 223.235 202.350 188.652 181.035
Costuri de transport 78.039 83.426 76.079 64.824 58.372 56.078
Lung curier zona 3: Insuratei - 78.039 83.426 76.079 64.824 58.372 56.078
Page 110 of 297

Ianca
Table 1.10-19 Costurile totale aferente scenariului 2 – statie de transfer la Ianca, sortare la
Vadeni si depozitare la Muchea
An 2013 2018 2023 2028 2033 2038
Cost TOTAL scenariu 2 18.526.749
Investitie Operare si transport
Costuri
3.368.000 15.158.749
Costuri investitionale
Statie de transfer Ianca 1.300.000
Deschidere si inchidere celula
1.643.000
Muchea
Crestere capacitate sortare Vadeni 425.000
Costuri operationale si de transport

TOTAL 655.199 656.895 616.078 554.864 515.399 493.628
Costuri de operare 328.330 328.056 309.833 282.774 264.531 253.287
Statia de transfer Ianca 211.446 203.159 192.341 176.274 165.240 158.006
Depozitare la Muchea 116.884 124.897 117.492 106.500 99.291 95.281
Costuri de transport 326.869 328.839 306.245 272.090 250.868 240.341

Lung curier zona 3: Insuratei-
136.568 145.996 133.138 113.443 102.152 98.136
Vadeni
Lung curier zona 2: Ianca -Vadeni 190.301 182.843 173.107 158.647 148.716 142.205
NPV Optiunea 1: 9.471 mii euro
NPV Optiunea 2: 9.711 mii euro
Varianta recomandata de Consultant este Scenariul 1, datorita faptului ca implica cele mai
mici costuri si cele mai mici rute de transport. Desi costurile investitionale sunt mai mari in
scenariul 1, in cadrul scenariului 2, costurile de operare si transport sunt mult mai mari pe
intregul orizont de planificare, afectand suportabilitatea tarifului de catre populatie.
Un alt aspect ce trebuie luat in considerare este cel institutional, conform caruia nu trebuie
avantajat nici un operator prin cresterea excesiva a cifrei de afaceri. Depozitarea cantitatilor
de deseuri generate in zonele 2 si 3 la Muchea, ar aduce venituri suplimentare operatorului
depozitului conform S.C. TRACON S.R.L.
De asemenea, depozitarea deseurilor din zonele 2 si 3 la Ianca, va duce la cresterea duratei

de viata a depozitului de la Muchea. In cazul in care deseurile din zonele 2 si 3 ar fi
depozitate la Muchea, celula curenta ar trebui inchisa mai devreme, si deschisa o noua
celula, existand riscul ca proprietarul depozitului sa nu aiba posibilitatea alocarii resurselor
financiare mai devreme decat a planificat initial.
Necesitatea constructiei acestui nou depozit judetean de deseuri a fost identificata si

in cadrul Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Braila, datorita
amplasarii actualului depozit de deseuri in nordul judetului, ceea ce genereaza costuri
de transport mari pentru deseurile generate in zonele de transfer 2 si 3. Asadar, se
justifica realizarea unui nou depozit de deseuri intr-o zona centrala a judetului, care sa preia
fluxurile de deseuri din centrul si sudul judetului.
Page 111 of 297

Optiuni privind locatia depozitului conform ce va deservi centrul si sudul judetului

Braila, construit prin prezentul proiect
Pentru noul depozit de deseuri ce se va construi in judetul Braila, se propune un

amplasament in apropierea orasului Ianca, cu acces din DJ 221 catre comuna Sutesti, in
apropierea statiei de compostare a deseurilor biodegradabile construita prin fonduri PHARE
2004.
In formularea acestei propuneri s-au considerat prevederile Planului Judetean de Gestiune a

Deseurilor pentru judetul Braila, care indica o locatie in centrul judetului, pastrand zonarea in
jurul aglomerarilor urbane din judet, Ianca fiind orasul cu cel mai mare numar de locuitori
dupa municipiul Braila. De asemenea, s-a luat in calcul si disponibilitatea terenurilor aflate in
proprietatea Consiliului Local Ianca, precum si caracteristicile fizice ale terenului, potrivit
pentru a fi amplasamentul unui depozit de deseuri, si lipsa riscurilor naturale, de tipul
inundatiilor si alunecarilor de teren.
Au fost analizate si o serie de terenuri situate in localitatile Gemenele si Romanu, dar nu au

fost considerate potrivite datorita apropierii prea mari fata de depozitul existent de la Muchea.
Depozitarea deseurilor generate in zona 1 se va realiza la depozitul de deseuri conform,

existent in localitatea Muchea
Suficienta depozitului conform de la Muchea
Conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr. 2/2005 ce reglementeaza functionarea

depozitului existent, de la Muchea, aflat in proprietatea SC Tracon SRL, in acest depozit
conform se pot depozita in intreg orizontul de timp o cantitate de 1.502.000 tone,
capacitatea proiectata fiind de 1.668.800 mc, iar densitatea folosita si aprobata de ARPM
fiind de 0,9 tone/mc.
Avand in vedere cantitatile de deseuri generate in zona 1 si cantitatile de deseuri ce vor fi

sortate si compostate, s-au estimat cantitatile anuale ce vor fi depozitate in depozitul conform
de la Muchea. Aceste cantitati contin totalitatea deseurilor mixte din zona 1, refuzul de
sortare provenit de la statia de la Vadeni, deseul biodegradabil ce nu va fi compostat
(capacitatea statiei de la Vadeni este de 20.500 tone/an), precum si compostul biostabilizat
rezultat de la statia MBT de la Vadeni.
Table 1.10-20 Cantitatile anuale ce vor fi depozitate in zona 1 pana in anul 2038
Muchea UM 2013 2018 2023 2028 2033 2038

Refuz sortare tone/an 5.402 5.694 5.693 5.754 5.659 5.405
Deseu rezidual depozitat (refuz+neprocesat) tone/an 39.411 26.992 27.773 29.174 29.013 27.220
Compost biostabilizat tone/an 6.719 12.410 12.380 12.343 12.317 12.304
Deseu mixt tone/an 17.046 16.889 16.484 16.242 14.150 13.241
Cantitate totala depozitata tone/an 68.578 61.985 62.329 63.513 61.139 58.170
TOTAL (inclusiv namoluri
tone/an 73.395 65.196 65.540 66.724 64.350 61.381
de la statiile de epurare)
Pentru a calcula suficienta acestui depozit, trebuie sa luam in considerare faptul ca pana la
31 octombrie 2004 au fost depuse 180.796,75 tone deseuri in depozitul de la Muchea
(conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr. 2/2005), iar in intervalul 2005-2008 au fost
depozitate anual aproximativ 69.000 tone deseuri.
Page 112 of 297

In tabelul urmator sunt centralizate informatii despre cantitatile depozitate pana in prezent,
estimarile cantitatilor ce vor fi depozitate si capacitatea disponibila la sfarsitul fiecarui an:
Table 1.10-21 Suficienta depozitului de deseuri conform de la Muchea
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Istoric Estimare (fara proiect)

Cantitati anuale
73.594 64.080 69.772 68.351 70.935 102.720 123.672 127.642 128.869
depozitate (tone)
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cantitati anuale
depozitate (tone)
73.395 72.404 71.350 65.767 65.082 65.196 65.310 65.422
Capacitate disponibila
la sfarsitul anului 479.502 407.099 335.748 269.982 204.900 139.703 74.394 8.972
(tone)
Avand in vedere cele prezentate mai sus, se vor putea depozita deseuri la Muchea pana
in anul 2020. Cu cel putin un an inainte ca depozitul sa isi atinga suficienta, se vor lua in
considerare o eventuala extindere a depozitului de la Muchea sau identificarea unei noi locatii
pentru constructia unui nou depozit, in vecinatatea municipiului Braila, principalul generator
de deseuri.
In cadrul acestei analize de optiuni a fost considerata si optiunea incinerarii deseurilor,

comparativ cu depozitarea acestora. Principalele concluzii ale acestei analize de optiuni sunt
prezentate in cele ce urmeaza:
Din punct de vedere tehnic
• Compozitia deseurilor menajere din Romania (spre deosebire de tarile

puternic dezvoltate) cuprinde un procent foarte mare de deseuri
biodegradabile (~ 40 - 50%) care au o putere calorifica scazuta si necesita
combustibil auxiliar pentru a fi incinerate;
• Puterea calorifica a deseurilor pentru incinerare in autocombustie, trebuie sa
fie cuprinsa intre 7.000 si 12.000 kj/kg (respectiv 1.500 si 3.000 kcal./kg.),
ceea ce in conditiile din tara noastra, nu este posibil de atins, chiar daca s-ar
incinera deseurile municipale brute fara selectarea deseurilor reciclabile,
combustibile;
• In conditiile aplicarii tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor municipale
din judetul Braila, prin solutia de colectare selectiva, puterea calorica scade si
mai mult si nu se pot asigura conditiile unei incinerari in autocombustie,
chiar daca nu se face recuperarea energiei termice;
• Normele asupra emisiilor de gaze sunt foarte stricte, ceea ce creste si mai
mult costul de exploatare;
Din punct de vedere economic
• valoarea investitiei pentru situatia data (circa 85 mii tone/an deseuri menajere
si asimilabile) se ridica la circa 75 milioane de euro;
• costurile de exploatare sunt de circa 4-5 ori mai mari decat cele aferente unei
valorificari “traditionale”.
Alte considerente
• anuleaza pe o perioada mare de timp implementarea reciclarii deseurilor

datorita necesarului pe termen lung de deseuri cu putere calorifica mare (cum
sunt cele reciclabile);
• poate declansa proteste ale populatiei, creind dificultati in obtinerea
autorizatiilor de constructie, reducand sansele de obtinere de fonduri UE;
Page 113 of 297

• reciclarea unei cantitati de deseuri reduce consumul de energie de producere

a materiei prime respective mai mult decat o poate produce aceeasi cantitate
prin ardere;
• pentru moment exista terenuri disponibile pentru amenajarea unor depozite
centralizate la nivelul judetelor care sa satisfaca pe o durata de 25-30 ani
cerintele depozitarii deseurilor menajere si asimilabile.
Din cele de mai sus, rezulta ca solutia de incinerare nu este o varianta ce poate fi
recomandata in prezent in judetul Braila.
1.10.5 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat

al deseurilor
Asa cum a fost descris anterior, sistemul propus de management al deseurilor acopera toate
aspectele de management necesare pentru gestionarea deseurilor municipale generate in
Judetul Braila. Sistemul propus acopera tot ciclul de management al deseurilor, respectiv:
• colectare si transport;
• transfer;
• tratament biologic al fractiei biodegradabile;
• reciclarea si reutilizarea fractiilor recuperabile;
• depozitarea conforma a deseurilor ramase dupa sortare, tratare si a celor mixte care
nu au fost colectate separat.
In concordanta cu Planul Regional de Gestionare a Deseurilor si cu Planul Judetean de
Gestionare a Deseurilor, in judetul Braila este prevazut a se executa un nou depozit conform
de deseuri, langa orasul Ianca, pentru a deservi zona centrala si sudica a judetului.
Acest depozit de deseuri va fi dezvoltat in conformitate cu Directiva CE (1991/31/EC) si cu

legislatia nationala in vigoare.
Toate activitatile subordonate se bazeaza pe schema de colectare aleasa. In functie de

sistemul de colectare, statia de sortate care va fi construita va separa diferitele tipuri de
reciclabile (metal, sticla, plastic si hartie/carton) pentru a permite utilizarea lor de catre
companiile de reciclare.
In mod similar, statia de de tratare biologica simpla/compostare va trata fractia

biodegradabila a deseurilor, care este colectata separat in pubela pentru deseuri
biodegradabile, pentru a minimiza cantitatile de deseuri biodegradabile care ajung in depozit.
Outputul rezultat de la facilitatea de compostare este reprezentat de materialul biostabilizat –
compost. Acesta va fi utilizat pentru realizarea acoperirilor zilnice la depozitul conform.
Se estimeaza ca in primii ani de functionare, impuritatile din pubela pentru deseuri

biodegradabile vor fi mari, deci statia va opera ca o unitate de tratare simpla. In mod treptat
insa, dupa ce implicarea publicului se va imbunatati, pentru ca va creste gradul de educare a
publicului si acesta va deveni si mai familiar cu sistemul, va creste si calitatea compostului,
putandu-se identifica solutii pentru valorificarea in agricultura.
Sistemele propuse sunt absolut compatibile intre ele si de fapt eficienta crescuta a sistemului
de colectare selectiva va rezulta in optimizarea operatiei de sortare, a statiei de compostare
si maximizarea utilizarii produselor secundare. Colectarea separata conduce la:
• Imbunatatirea calitatii reciclabilelor, care contin mai putine impuritati

• Imbunatatirea calitatii compostului, care contin cantitati reduse de materiale nedorite
(sticla, metal, etc).
Page 114 of 297

Avand in vedere cele de mai sus, se poate observa ca fiecare componenta a sistemului
integrat este in corelare perfecta cu activitatile care urmeaza, in vederea maximizarii
eficientei costului si a beneficiilor asupra mediului ale sistemului.
In continuare sunt prezentate schemele de mangement aferente fiecarei zone a judetului
Braila:
Page 115 of 297

Figure 1.10-2 Schema de management pentru zona 1 Braila
Page 116 of 297

Figure 1.10-3 Schema de management pentru zona 2 Ianca
Page 117 of 297

Figure 1.10-4 Schema de management pentru zona 3 Insuratei
Page 118 of 297

1.10.6 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

La nivelul judetului Braila, exista un numar de 2 depozite urbane neconforme – in vecinatatea
oraselor Ianca si Faurei, si un numar de 138 de platforme neecologice de deseuri in mediul rural.
Depozitul neconform de la Faurei are ca termen de inchidere anul 2017.
Inchiderea depozitelor rurale nu face parte din prezentul proiect, deoarece a fost realizata si
finantata de catre fiecare unitate administrativ-teritoriala de pe raza judetului Braila, intreaga
operatiune fiind finalizata la sfarsitul lunii august 2009.
Asadar, raman de analizat doar optiuni privind inchiderea depozitului urban neconform de langa
orasul Ianca.
In data de 12.11.2008 APM Braila a emis Avizul de mediu nr. 47 la incetarea activitatilor de
depozitare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, la care s-au anexat obligatiile de mediu
precum si prevederile pentru programul de conformare si termenele de realizare.
Conform prevederilor continute de acest aviz, inchiderea depozitului Ianca se va face respectand
Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004.
In prima faza, deseurile de pe amplasament vor fi reamplasate, corpul depozitului ajungand in final
(incluzand straturile de acoperire) la o inaltime de maxim 8m.
Astfel, pornind de la conditiile acordului existent, s-a adoptat urmatoarea solutie tehnica pentru
acoperirea depozitului (de jos in sus):
strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s realizat din
compost maturat utilizat pentru acoperire sau namol provenit de la Statiile de epurare
orasenesti (3 940 ~ 4 000 mc);
geosintetic tridimensional de drenaj pentru gaz tip sandwich realizat din doua
geotextile de separatie intre care se gaseste o tesatura tip fagure din PEID cu
grosimea de minimum 3,00 cm si k > 1x10-4 m/s (7 992 ~ 8 000 mc);
impermeabilizare cu geocompozit cu greutatea specifica G > 6,00 kg/mp (7 992 ~ 8
000 mc);
strat drenant din pietris cu grosimea de 0,40 m avand k > 1 x 10-3 m/s pentru drenajul
apelor pluviale(3 522 ~ 3 600 mc);
geotextil de separatie G = 200 - 400 g/mp (8 942 ~ 9 000 mc);
strat de pamant argilos necompactat cu grosimea de 1,06 m (9 074 ~ 9 100 mc);
strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m inierbat cu vegetatie rezistenta la eroziune
(1 340 ~ 1 400 mc);
Proiectul de inchidere mai prevede:
sistem de captare a gazelor de depozit (4 puturi de captare pasiva a biogazului);

foraj e de monitorizare a calitatii si nivelului apei freatice (3 buc);
panouri de avertizare (2 buc);
imprejmuire
pante de 1:20 spre marginea depozitului, cat si pe pantele de 1:3 ale depozitului.
1.10.7 Rezumatul analizei si optiunile recomandate

Tabelul urmator ofera o centralizate a optiunilor analizate si a solutiei recomandate de catre
consultant.
Page 119 of 297

Table 1.10-22 Rezumatul analizei de optiuni

Componenta sistemului de management integrat al
Optiuni Zona de aplicare Optiunea recomandata
deseurilor
mediul urban
centre de precolectare
blocuri de locuinte
1. „din poarta in poarta”, recipienti mici
(60 litri) si preluare de saci menajeri mediul urban „din poarta in poarta”,
Colectarea Deseuri reziduale 2. centre de pre-colectare gospodarii individuale pubele 120/240 litri
deseurilor 3. „din poarta in poarta”, pubele
menajere 120/240 litri „din poarta in poarta”,
mediul rural recipienti mici (60 litri) si
mai putin Insula Mare a Brailei preluare de saci menajeri
1.colectare mixta
Deseuri mixte localitati din Insula Mare a Brailei colectare mixta
2.colectare selectiva
COLECTAREA Colectarea deseurilor asimilabile celor 1.colectare mixta toate zonele, mai putin Insula colectare selectiva pe mai
DESEURILOR menajere 2.colectare selectiva Mare a Brailei multe fractii
Numar recipiente 1. un singur recipient pentru toate

3 recipienti (pubele sau
deseurile reciclabile
toate zonele, mai putin Insula containere) pentru deseuri
2. 3 recipienti (pubele sau containere)
Mare a Brailei reciclabile: Hartie/carton;
pentru deseuri reciclabile: Hartie/carton;
plastic/metal; sticla
plastic/metal; sticla
Colectarea mediul urban
deseurilor din centre de pre-colectare
blocuri de locuinte
ambalaje
1. „din poarta in poarta”, pubele
mediul urban „din poarta in poarta”,
Tip colectare 120/240 litri
gospodarii individuale pubele 120/240 litri
2. centre de pre-colectare
mediul rural
centre de pre-colectare
mai putin Insula Mare a Brailei
Page 120 of 297


deseurilor
1. colectare in comun a deseului
colectare in comun a
rezidual si celui biodegradabil toate zonele, mai putin Insula
Colectarea deseurilor biodegradabile deseului rezidual si celui
2. colectare separata a deseului Mare a Brailei
biodegradabil
biodegradabil de cel rezidual
1. Colectare regulata a deseurilor
voluminoase
colectare regulata a
Colectarea deseurilor voluminoase 2.Colectare paralela cu colectarea toate zonele
deseurilor voluminoase
deseurilor menajere
3.Colectare prin puncte de colectare
Colectarea deseurilor din parcuri si 1.colectare in amestec

mediul urban colectare separata
gradini 2. colectare separata
toate zonele, mai putin Insula

colectare duala
1.colectare mixta Mare a Brailei
Colectarea deseurilor din piete 2.colectare duala, in fractiile
"biodegradabile" si "mixt"
Insula Mare a Brailei colectare mixta
colectare manuala si
1.colectare manuala mediul urban
Colectarea deseurilor provenite din mecanizata
2.colectare manuala si mecanizata
curatenia stradala
mediul rural colectare manuala
Transportul si transferul deseurilor 1.o statie de transfer in zona orasului Insuratei o statie de transfer in zona
2.nici o statie de transfer orasului Insuratei
statii de sortare semi-
- statie de sortare semi-automata
automate
- statie de sortare automata
(VADENI + IANCA)
STATII DE SORTARE
- statie de sortare la Vadeni, cu transferul reciclabilelor din zonele 2 si 3 statii de sortare la IANCA si
-statii de sortare la Ianca si Vadeni VADENI
Page 121 of 297


deseurilor
- biocelule cu membrana semipermeabila biocelule cu membrana

- compostare cu intoarcerea brazdelor semipermeabila (VADENI)
STATII MBT compostare centralizata la

VADENI + compostare
- compostare in sistem centralizat
individuala a 50% din fractia
- compostare individuala
biodegradabila menajera din
mediul rural
Zona 1 – depozitare la
Muchea
- construirea unui depozit nou pentru zonele 2 si 3
Zonele 2 si 3 – construirea
- transferul deseurilor din zonele 2 si 3 la Muchea
unui nou depozit conform la
DEPOZITAREA DESEURILOR Ianca
- depozitare
depozitare
- incinerare
Inchiderea depozitului
neconform de la Ianca se va
realiza in conformitate cu
INCHIDEREA DEPOZITELOR URBANE NECONFORME
prevederile Avizului de
mediu nr. 47 emis de APM
Braila
Sursa: Analiza Consultantului
Page 122 of 297

2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1 Procese tehnologice de productie
2.1.1 Statia de transfer Insuratei

Autogunoierele care intra pe poarta statiei de transfer sunt mai intai cantarite, dupa care isi
continua traseul urcand rampa catre nivelul superior. Deseurile sunt descarcate in containere
printr-o palnie. Aceasta solutie nu prezinta probleme de igiena deoarece deseurile sunt
transferate direct din vehiculul de colectare in containerul pentru transport de lung curier. Dupa
ce se umple containerul, acesta este inlocuit cu unul gol. Containerele pline sunt transportate la
depozitul de la Ianca cu ajutorul unui mecanism de ridicare cu carlig.

sortarii optima.
Statia de transfer a deseurilor de la Insuratei va fi automata, cu o capacitate de 5.000 to/an.

Deseurile vor fi descarcate de pe rampa de acces de la nivelul superior printr-o palnie de
alimentare. Va fi prevazuta cu 1 linie de compactare cu un cap fix de presare (90 mc/h).
Sistemul de siftare va fi prevazut cu 3 containere, iar alte 3 containere vor fi de rezerva.
2.1.2 Statia de sortare Vadeni
Statie de sortare a deseurilor va fi alcatuita din:

instalatia de sortare;
platforma de descarcare;
platforma depozitare baloti/expediere.
Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla.
Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul
magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice, precum si o
parte din reciclabilele care nu au fost recuperate.
Functii de baza ale statiei de sortare:
• preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si „fractie uscata”;

• selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare;
• sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale;
• colectarea refuzului de sortare;
• prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor;
• stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.
Gradul de automatizare a sortarii: instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare
unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza
partial mecanic, partial manual;
alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu

snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip
sortare granulometrica);
se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;
se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase
Page 123 of 297

(banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in

container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer
comprimat)
transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu
containere impinse de oameni;
se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-
automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si
masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-
uri, etc.);
transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se
realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;
transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat
2.1.3 Statie de sortare Ianca

• deseurile sunt aduse de la statiile de transfer Insuratei in containerele de transport lung

curier sau din zona de deservire directa a depozitului, zona 2 Ianca cu autospecialele
de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie;
• urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare
dupa descarcarea pe platforma a deseurilor de tip “pubela reciclabile”; refuzul selectat
se va depozita in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta
platformei de descarcare;
• deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-
tractor cu lama in cuva de alimentare;
• cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a
instalatiei de selectare;
• banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea
deseului de la cota -1,5 aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota +
5,0 in cuva desfacatorului de saci;
• deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea
deseului, dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;
• la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau
electromagnetica cu banda si un container de colectare;
• pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii
reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi
depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt
aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in
dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti;
• dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare
unde se realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori;
• banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar
de refuz;
• refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in
sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la
Page 124 of 297

depozitarea finala.
• dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate
ale rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face
manual de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii
sortate in presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale
sistemului de presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de
manipulare de tip motostivuitor cu brate apucatoare.
Din punct de vedere tehnologic, statia de sortare de la Ianca va folosi aceleasi tehnologii ca si
statia de la Vadeni, dar va avea o capacitate mai mica.
2.1.4 Statia de compostare Vadeni

Descompunerea aeroba - compostarea este un proces controlat, aerob, biologic, de oxidare, de
biodegradare si stabilizare a fractiilor organice de deseu. Compostarea inseamna
transformarea materiei organice in reziduuri solide, caldura, CO2 si apa, prin actiunea
microorganismelor in prezenta oxigenului. Prin aceasta, emisiile de gaze de efect de sera (in
principal metan si CO2) in timpul procesului de depozitare sunt reduse.
Pre-tratarea mecanica cuprinde urmatorul echipament:
• magnet permanent
• tocator
• tambur rotativ (ciur)
Se presupune ca magnetii permanenti separa 95% din materialele feroase si ca tamburul rotativ
asigura cernerea deseurilor maruntite in doua fluxuri de deseuri: deseuri biodegradabile si refuz
de compostare ce contine in special fractii deseuri reciclabile ce vor fi incarcat in containere si
transportat la depozitul de deseuri conform Muchea.
Tratarea prin aerare a fractiei biodegradabile va avea loc 350 de zile pe an, 24 de ore pe zi.
2.1.5 Depozit de deseuri conform Ianca

Activitatile specifice ce au loc in zona de depozitare sunt urmatoarele:
• inregistrarea deseurilor;
• controlul strict al deseurilor acceptate la depozitare;
• compactarea;
• acoperirea zilnica a deseurilor;
• motorizarea apei freatice;
• monitorizarea regulata pe durata inchiderii si dupa aceea.
Modul de realizare a depozitarii deseurilor nepericuloase se va face prin realizarea unor celule
zilnice care se vor compacta prin intermediul compactoarelor picior de oaie si acoperi ulterior cu
pamant sau compost. Depozitul va fi operat in conformitate cu Normativul tehnic privind
depozitarea deseurilor din 26.11.2004 prevazut de Ordinul 757/2004.
Activitatea de depozitare a deseurilor se desfasoara in urmatoarele etape:

- cantarire pe platforma electronica de cantarire;
- descarcare pe platforma de descarcare;
- inspectia vizuala a compozitiei deseurilor;
- transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje proprii;
- imprastiere si compactare pentru reducerea volumului;
- asternere de straturi de acoperire, periodic;
Page 125 of 297

- cantarire la iesire a autogunoierei fara incarcatura.

Metoda de depozitare a deseurilor consta in depozitare pe suprafata prin descarcarea si
compactarea deseurilor ce formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima, de
obicei nu depaseste 2,50 m.
Nivelarea si compactarea:
Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai multe
avantaje:
- creaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari pe unitatea de volum;
- reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete,
proliferarea insectelor, a animalelor si pasarilor, aparitia incendiilor;
- minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt.
Pentru compactare se utilizeaza utilaje de tip compactoare cu role din otel. In cazul depozitarii
deseurilor cu potential biodegradabil ridicat, s-a calculat un grad de compactare optim astfel
incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de formare si evacuare a
levigatului si a biogazului din depozit. Valoarea densitatii deseurilor compactate de 0,8 tone/m3
este optima pentru desfasurarea normala a proceselor de biodegradare in deseurile menajere.
Acoperirea periodica:
Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia

mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a
pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.
Acoperirea periodica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate

ridicata, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.
Materialul folosit pentru acoperire poate fi pamant obisnuit (eventual de la escavarile efectuate
pentru amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie concasate.
Delimitarea zonelor de lucru:
Delimitarea zonelor de lucru zilnice se face tinand cont de urmatoarele:
- securitatea muncii;
- prevenirea efectelor dezagreabile ( mirosuri, insecte, pasari, impact vizual);
- suprafata necesara pentru buna exploatare a depozitului;
- tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri;
- forma celulelor de depozitare;
- modul de eliminare a biogazului si a levigatului;
- stabilitatea depozitului.
Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesita un control strict
pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara zonei
de lucru.
Echipamente mobile pentru exploatarea deseurilor:
Exploatarea depozitului se realizeaza cu ajutorul echipamentelor mobile: un compactor picior

de oaie si un incarcator frontal.
Page 126 of 297

Imprastierea deseurilor se va realiza progresiv prin impingere dinspre rampa de acces catre
interiorul celulei.
Levigatul drenat din interiorul celulei va fi deversat in colectorul de canalizare din PEID De 315
mm PN 10 si se va scurge gravitational in bazinul de retentie al levigatului si de aici in statia de
epurare levigat. Din statia de epurare permeatul rezultat va fi evacuat in bazinul de retentie si
evaporatie.
Inaltimea finala utila a stratului de deseuri (masurata intre partea superioara a stratului drenant
de la baza celulei de depozitare si partea inferioara a sistemului de inchidere) va fi de cca. 15
m.
Compactarea deseurilor in interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip

’’picior de oaie” prin treceri succesive pana la densitatea de cca. 1,05 t/mc .
Peste stratul final de deseuri se va realiza inchiderea celulelor de depozitare.
Primul strat de deseuri cu grosimea de cca. 2,20 m, obligatoriu, nu se va compacta, in vederea

protejarii stratului drenant.
2.1.6 Inchidere depozit neconform Ianca

Solutia adoptata pentru inchiderea depozitului de deseuri neconform ianca a fost descrisa in
capitolul 1.10.6.
Dupa inchiderea depozitului se va face colectarea pasiva a biogazului.
2.2 Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin
cele mai bune tehnici disponibile.
2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru
tratarea industriala a deseurilor – versiunea august 2006
Documentul, cuprinde:
1. INFORMATII GENERALE;
2. PROCESE SI TEHNICI APLICABILE:
Tehnici comune aplicate in acest sector;
Tratamentul biologic al deseurilor;
Tratamentr fizico-chimice a deseurilor;
Tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din deseuri;
Tratamente primare premergatoare producerii de materiale utilizabile drept
combustibili sau convertibile energetic;
Tehnici de reducere a emisiilor.
3. CONSUMURI CURENTE SI NIVELE DE EMISII:
Emisii si consumuri pentru procese/activitati de tratare comuna a deseurilor;
Emisii si consumuri pentru tratarea biologica;
Emisii si consumuri pentru tratamentul fizico-chimic;
Emisii si consumuri la tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din
deseuri;
Emisii si consumuri la tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile
drept combustibili;
Page 127 of 297

Emisii si consumuri la tratarea (reducerea) emisiilor ;

Monitorizare.
4. TEHNICI CONSIDERATE DETERMINANTE IN BAT:
Tehnici comune considerate determinante in BAT;
Tehnici considerate BATin tratamentul biologic;
Tehnici considerate BATin tratamentul fizico-chimic;
Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile in special recuperarii
materialelor din deseuri;
Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile producerii de materiale
utilizabile drept combustibili;
Tratamentul gazelor reziduale;
Managementul apelor reziduale;
Managementul reziduurilor;
5. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE:
Generic BAT;
BAT pentru tipuri specifice de tratare a deseurilor.
6. TEHNICI EMERGENTE (de viitor);
7. CONCLUZII.
2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile

In documentele de referinta, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise pe
categorii, cat si in functie de natura, amploarea si complexitatea instalatiilor. Pe domenii,
activitatile care compun generic procesarea industriala a deseurilor, se apreciaza ca sunt BAT,
atunci cand:
A. In domeniul managementului de mediu:
Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt indeplinite
circumstantele de implementare a lui in viitorul apropiat;
Exista siguranta unor prevederi in SMM suficient de detaliate;
Exista proceduri adecvate de gospodarire si mentenanta, programe adecvate de
pregatire a personalului, pentru prevenirea aparitiei unor situatii de risc de mediu;
Exista suficient personal disponibil, cu pregatire profesionala adecvata;
Exista suficiente cunostinte tehnice despre deseuri
B. In domeniul managementului utilitatilor si a materiilor prime

asigura o defalcare a consumului si generarii de energie (inclusiv export) de tipul
de sursa (de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii conventionali, solizi
combustibilii conventionali si deseuri)
asigura o crestere continua a eficientei energetice a instalatiei
efectueaza o analiza comparativa interna (de exemplu, pe o baza anuala) a
consumului de materii prime
identifica optiunile pentru utilizarea deseurilor ca materie prima pentru tratarea
altor deseuri. In cazul in care deseurile sunt folosite pentru a trata alte deseuri,
atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind
dispinibila . Daca acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau alte
materii prime trebuie introduse pentru a evita orice asteptare in plus a tratarii
deseurilor.
Page 128 of 297

C. In domeniul stocarii si procesarii:

Aplicarea tehnologiei descrise in capitolul destinat depozitarii;
Separarea fractiei lichide decantate si stocarea utilizand materiale impermeabile si
rezistente;
Aplicarea masurilor de evitare a problemelor asociabile stocarii/acumularii
deseurilor;
Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deseurilor;
Asigurarea faptului ca umidificarea/mixarea deseurilor se face in spatii speciale cu
aceasta destinatie, prevazute cu instalatii de aerisire/exhaustare, de catre
personal calificat;
D. Tratamente pentru emisiile in aer
Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV si unii compusi
anorganici, BAT trebuie sa:
interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de gunoi

sa utilizeze un sistem inchis cu extractie, sau in depresie, la o instalatie adecvate
de reducere. Aceasta tehnica are relevanta in special la procesele care implica
transferul de volatile lichide, inclusiv in timpul de incarcare/descarcare a
containerelor.
sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere
containerele de exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare,
rezervoare de amestecare/reactie si zonele de filtrare, sau sa aiba un sistem
separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice (de exemplu, filtre de
carbon din rezervoarele de exploatatie care contin deseuri contaminate cu
solventi)
sa opereze si sa mentina in mod corect echipamentul de imprastiere, inclusiv
manipularea si tratarea/eliminarea a materialelor uzate
au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle unitati
operationale care au un punct de descarcare pentru emisiile de proces. Instalarea
unei instalatii de curatare secundare pentru pretratare in cazul in care
descarcarea este incompatibila, sau este prea concentrata pentru instalatia
principala de curatare.
sa aiba detectoare de scurgere si proceduri de reparare rapida a) manipularea
unui numar mare componente de conducte si depozitare b) compusi care pot
curge usor si ar crea o problema de mediu (de exemplu, emisiile usor
dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate fi vazut ca un element al SMM.
reduce emisiile de aer pana la urmatoarele niveluri
Parametrul aerului Emisii asociate BAT (mg/Nm3)
COV 7 – 20
PM 5 – 20
Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei combinatii de
prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in BAT la sectiunea “emisii
de aer” (BAT numere 35 – 41) de asemenea contribuie la realizarea acestor valori.
Page 129 of 297

E. Tratamente biologice
BAT trebuie sa:
utilizeze tehnici de depozitare si de manipulare in sistemele biologice
regleze tipurile de deseuri admisibile si sa separe in functie de tipul de proces
efectuat, precum si reducerea tehnica aplicabila (de exemplu, in functie de
continutul de componente nonbiodegradable)
utilizeze urmatoarele tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci cand se
aplica fermentarea anaeroba
reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare in cazul utilizarii de biogaz
pe post de combustibil prin restrictionarea emisiilor de praf, NOx, SOx, CO, H2S si
COV, utilizand o combinatie corespunzatoare a tehnicilor
imbunatateasca tratamentele mecanico-biologice
reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico-biologice la urmatoarele
niveluri:
Parametru Gaze de emisie tratate
Miros (ouE/m3) <500 – 6000
NH3 (mg/Nm3) <1 – 20
Proiectul este realizat in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea

deseurilor, precum si cu Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, care contine cerintele si masurile
operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cat mai
mult posibil a efectelor negative asupra mediului si asupra sanatatii populatiei, generate de
depozitarea deseurilor, pe toata durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei
reglementari, se asigura respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deseuri la nivelul
cerintelor europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila la nivel national pentru
depozitele de deseuri.
Page 130 of 297

3. DESEURI
3.1 Depozitul de deseuri si Statia de compostare
3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada de executie
In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi
periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand
deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
• deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod
17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice
(cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06),
materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri
nespecificate (cod 17 09);
• uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele
de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
• anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase,
cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la
bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20
03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).
In perioada de exploatare
Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:
• deseuri menajere sau asimilabile acestora;

• deseuri de tip stradal;
• deseuri tehnologice.
Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea
tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi
alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.
Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor
verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea
nepericuloase.
Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de
compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare.
Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:
• namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate

tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de
namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);
Page 131 of 297

• emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa
de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje
neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07);
Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi
constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din
materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona
de depozitare.
Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de osmoza
este trimis inapoi pe depozitul de deseuri. Din activitatea statiei de epurare ape uzate menajere
va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic pana la umiditatea de
70%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, cantitatea de namol
excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul colectat in treapta
mecanica.
3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor
rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.
Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in

raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie
de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor
periculoase.
Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:
• deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de

lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in
circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;
• *deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de
transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se
depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in
colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;
• *baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau
ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere
inscriptionate si predate unor unitati specializate;
• anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia
preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si
valorificarea de anvelope uzate;
• *ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin
separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate;
• *namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi
depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.
OBS: Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.
Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii
uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind
similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.
Page 132 of 297

Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in

functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice.
Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit.
Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei
mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
3.2 Statiile de sortare si transfer

In perioada de executie
In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi
periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand
deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:
• deseuri menajere sau asimilabile acestora;

• deseuri tehnologice.
Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea
tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi
alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.
Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si
anume:
• namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate

13 05 02).
Page 133 of 297


Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative.
Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe
cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.
Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:
• deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de

lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in
circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;
• produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati
specializate.
3.3 Inchiderea depozitului neconform

In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod
uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care
se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG
856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase:
Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale
de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative.
Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau
periculoase in cantitati mici.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii
special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate
incheiate cu societati de profil.
Page 134 of 297

Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre

personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri
special amenajate respectiv predate la unitati specializate.
Page 135 of 297

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI

MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA
4.1 Apa
4.1.1 Date hidrografice

Reteaua hidrografica a judetului Braila cuprinde:
• Ape curgatoare: fluviul Dunarea (222,5 km), raul Buzau (207 km), raul Calmatui (119
km), raul Siret (55 km);
• Lacuri: sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate in depresiuni de tasare
in loess sau crovuri), numite si lacuri de crov, limanuri fluviatile si lacuri de lunca. Din
prima categorie fac parte Ianca (332 ha), Plopu (300 ha), Lutul Alb (357 ha), Movila
Miresii (180 ha), Secu (108 ha), Tataru (137 ha), Coltea, Plascu si altele, iar din a doua:
Jirlau (836 ha), Ciulnita (92 ha) si Caineni (74 ha), iar din a treia lacurile din lunca
Dunarii. De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbeni si Satuc pe
paraul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la
irigat.
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a
reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si
depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale:
Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei,
inchizand la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita. Dunarea are o mare
importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila, cat si
a sistemelor de irigatii.
Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50
kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent raul Buzau, care uda teritoriul
judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri.
Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului

Braila, raul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.
In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a
lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu
300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).
O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile (Jirlau 1086 hectare, Caineni
74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400
hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu)
precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Caineni si Movila Miresii, au efecte
terapeutice, Lacu-Sarat si Caineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.
Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In
judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea,
Insuratei, Ulmu, Brotacelul.
Page 136 of 297

De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe paraul Valea
Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Acviferul freatic din judetul Braila dispune de o resursa totala de 6.614,44 l/s, din care resursa
totala potabila are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilant), iar restul de 5.830,89 l/s reprezinta
ape nepotabile, ce intra in categoria resurselor in afara de bilant.
In judetul Braila exista patru sonde cu ape geotermale, doua la Insuratei, una la Mihai Bravu si
alta la Victoria. Apa are o temperatura la gura sondei de 90-95oC si prezinta un puternic
caracter clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magneziano-calcic. Actualmente nu sunt utilizate. In
trecut a fost utilizata o singura sonda in Insuratei pentru preparare agent termic pentru locuinte.
Table 4.1-1 Calitatea apelor de suprafata
Clasa de calitate
Salinitate
Generala
Nutrienti
relevanti
specifici
specifici
Poluanti
poluanti
Cursul de Sectiunea de oxigen
Regim
Alti
Apa control
Calmatui Ciresu IV II V III II V

Calmatui Bertestii de Jos IV II V II I V
Sursa: APM Braila – raportul anual privind starea factorilor de mediu din judetul Braila in anul 2009
Table 4.1-2 Starea ecologica a lacurilor
Clasa de calitate
de
Alti poluanti
eutrofizare
oxigenului
Salinitate
Generala
Nutrienti
relevanti
specifici
Regimul
Grad de
Nr.
specifici
Poluanti
naturala
LACUL
origine
crt.
1 Movila Miresii - III - - - III hipertrof
2 Lacul Sarat V IV V III - V hipertrof
3 Ciulnita V III V II I V hipertrof
4 Jirlau V IV V II I V Hipertrof
Lacul Balta - I - - - I eutrof
5
Alba
Sursa: APM Braila – raportul anual privind starea factorilor de mediu din judetul Braila in anul 2009
Table 4.1-3 Amplasamentul obiectivelor fata de apele de suprafata:
Obiectiv Apa de suprafata Distanta

Raul Calmatui 2,9 km
ST Insuratei Paraul Puturos 1,8 km
Lacul lui Traian 2,4 km
Depozit si SS Ianca Lacul Ianca 1,5 km
Page 137 of 297

Raul Buzau 7,3 km

SS si SC Vadeni Raul Siret 8 km
4.1.2 Date hidrogeologice

In campia Brailei, directia generala de drenare a apelor este catre est, adica spre lunca Dunarii.
O caracteristica hidrogeologica a campiei Brailei o constituie alura cu totul neregulata a

hidroizohipselor din partea centrala a acestei campii, denumita campia Movila Miresii. Sub
actiunea de deflatie s-au creat depresiuni relativ adanci, care, atingand nivelul hidrostatic, s-au
transformat in zone de drenare a apelor subterane, unele generand chiar lacuri. Pe taluzele
unora dintre aceste depresiuni, cum ar fi Ianca, Lutul Alb ori Movila Miresii, se constata chiar
aparitii de izvoare. In campia Brailei, sub actiunea de drenare a depresiunilor de deflatie,
hidroizohipsele capata un aspect festonat.
In legatura cu adancimea nivelului hidrostatic se constata ca, desi in general stratul acvifer
freatic prezinta o coborare foarte usoara spre zonele de drenare, consecventa in linii mari cu
panta topografica, totusi hidroizobatele prezinta valori variate datorita proceselor de acumulare
eoliana si deflatie. In zonele in care predomina procesele de acumulare eoliana, adancimea
nivelului hidrostatic atinge marimi pana la 15 m, in timp ce in zonele de deflatie intensa nivelul
hidrostatic este la adancimi mici sau chiar la zi, uneori, aparand si izvoare.
Variatia adancimii apelor subterane constituie o dovada in sensul ca actualul relief minior eolian
este foarte tanar si n-a influentat regimul hidrogeologic creat ca urmare a alcatuirii litologice a
acestei subunitati.
Conform hartii hidrogeologice elaborata de E. Liteanu si anexata studiului „Cercetari geologice

si hidrogeologice in Campia Romana de NE (Liteanu, Comitetul Geologic. Studii Tehnice si
Economice, seria e, nr. 5), in zona localitatii Ianca directia generala de curgere a apei subterane
este de la V spre E (de la hidroizohipsa de 30 spre cea de 25). Adancimea apei subterane in
zona de interes variaza intre 5 -10 m.
4.1.3 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate
4.1.3.1 Depozit de deseuri si statie de sortare Ianca
4.1.3.1.1 Alimentarea cu apa

Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va cuprinde o captare cu put
forat, cabina foraj, o statie de tratare a apei, un rezervor de apa potabila 50 mc (pentru
eliminarea NH4, H2S si clorinare apa) si instalatii hidromecanice. Acest put va asigura necesarul
de apa pentru consumul menajer si tehnologic.
Avand in vedere ca solutia finala privind proiectarea statiei de sortare Ianca va intra in grija
constructorului, debitele de apa, finale, necesarepentru buna functionare a statiei vor fi
determinate de constructor. In consecinta, detaliile tehnice privind realizarea forajului vor fi
stabilite tot de constructor.
Alimentarea cu apa pentru asigurarea consumurilor se va face la urmatoarele obiective:
o pavilionul administrativ – pentru asigurarea apei reci si prepararea apei calde de

consum;
Page 138 of 297

o zona de interventii utilaje - lavoar;

o zona de receptie, sortare si expeditie deseu reciclabil;
o statia de epurare ape uzate menajere – apa tehnologica;
o statia de epurare a levigatului – lavoar si dus de urgenta.
Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum
igienico – sanitar.
Pentru asigurarea apei calde s-au prevazut 2 cazane electrice pentru incalzire complet
automatizata cu putere ternmica 200 kW, un boiler pentru preparea apei calde menajere de
1000 l si un vas de expansiune pentru instalatia de incalzire de 300 l.
Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 26

persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi,
estimandu-se astfel un debit zilnic mediu de 1,95 m3/zi, respectiv de 608,4 m3/an.
Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti
autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00
l/s. S-a estimat un necesar de 1,62 m3/zi, respectiv 505,44 m3/an.
Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 3,57 m3/zi si un debit
maxim zilnic de 4,64 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 1113,84 m3.
Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in
scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.
Reteaua de alimentare cu apa Dn 40 mm va avea o lungime de 710 m.
4.1.3.1.2 Managementul apelor uzate
In urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor

rezulta mai multe categorii de ape uzate:
• levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat pe fundul spatiului de depozitare
(format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin deseuri);
• ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si cu
folosinte similare;
• ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice;
• ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor.
Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a
trei sisteme, astfel:
- colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei
de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia;
- colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a digului aferent celulei de
depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul
stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;
- colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.
Caracteristici ale apelor uzate
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare conform NTPA-

002/2002, sunt:
Page 139 of 297

- 350 mg/l - Materii in suspensie.

- 300 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
- 30 mg/l - Azot amoniacal (NH4+)
- 5,0 mg/l - Fosfor total (P)
- 500 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu
(CCOCr)
- 25 mg/l - Detergenti sintetici biodegradabili
- 30 mg/l - Substante extractibile cu solventi organici
- 6,5-8,5 - Unitati pH
0
- 40 C - Temperatura
Conditii de evacuare in emisar
Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate trebuie sa se incadreze in limitele impuse de CN

Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001-2002, si anume:
- 60 mg/l - Materii in suspensie (MSS)

- 25 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
- 15 mg/l - Azot total (Nt)
- 2,0 mg/l - Fosfor total (Pt)
- 125 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu
(CCOCr)
- 20 mg/l - Materii extractibile cu solventi organici
- 6,5-8 - Unitati pH
a) Levigatul
Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este
considerat cel mai nociv pentru protectia mediului. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata
foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si
vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.
Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este
prezentata in tabelul urmator:
Table 4.1-4 Compozitia levigatului
Indicatorul Compozitia levigatului ( mg/l )

de poluare Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata
CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500
CBO5 (mg/l) 11900 260 500
COT (mg/l) 8000 465 450
Acizi volatili - carbon (mg/l) 5688 5 12
Amoniu (mg/l) 790 370 1000
Page 140 of 297

Azotati (mg/l) 3 1 1
Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1
Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380
Sodiu (mg/l) 9601 300 1900
Magneziu (mg/l) 252 185 186
Potasiu (mg/l) 780 560 570
Calciu (mg/l) 1820 250 158
Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05
Fier (mg/l) 540 23 2
Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2
Cupru (mg/l) 0,12 0,03 –
Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5
Plumb (mg/l) 0,40 0,14 –
Colectarea levigatului se va face prin:
• colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit,

reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de
drenaj si a conductelor de drenaj;
• colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.
Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma,
deversat in cadrul bazinului de retentie.
Levigatul va fi colectat prin intermediul conductelor perforate de drenaj (PEID PN 10 De

250mm) si a conductei colectoare (PEID PN 10 De 315mm), intr-un bazin de retentie levigat cu
un volum de 4,95 mc. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in unitatea de
osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa include
2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de
curatare sa nu implice stoparea intregului proces (detalii despre statia de epurare se regasesc
la punctul 4.1.2.4.1).
b) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele

tehnologice (ape uzate industriale)
Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de
sortare, zonei de alimentare cu carburanti, zonei de stationare a autocamioanelor cu deseuri
neconforme.
Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante

organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste
ape vor fi colectate si directionate catre bazinul de stocare levigat, apoi catre statia de epurare
levigat din incinta. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in bazinul de retentie si
evaporatie ape pluviale. Bazinul de retentie are capacitatea de 4800 mc. De aici vor fi pompate
catre statia de epurare levigat.
Apele uzate tehnologice vor fi colectate prin reteaua de colectare ape reziduale ce va avea o
lungime de 132m, PVC Dn 250 mm. Debitul maxim de ape uzata tehnologica este de 2,49
mc/zi.
Page 141 of 297

c) Ape uzate menajere

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte
similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape uzate menajere si apoi
evacuate in bazinul de retentie ape pluviale. Debitul maxim de ape uzate menajere este 3,02
mc/zi. Reteaua de colectare a apelor uzate menajere (Dn 250 mm) va avea o lungime de 152
m.
Ape uzate Statie epurare

menajere ape uzate
menajere
Bazin de retentie si
Ape uzate evaporatie ape pluvial
tehnologic (4800 mc)
Bazin de Statie epurare
retentie levigat levigat
(15 mc) (2,8 mc/zi)
Levigat
Figure 4.1-1 Managementul apelor uzate
4.1.3.1.3 Managementul apelor pluviale

Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi colectate prin
intermediul rigolei cu sectiune parabolica (132m) ce traverseaza platforma betonata. Inainte de
evacuarea in santul adiacent drumului judetean DJ 221, apele vor fi pre-tratate printr-un
separator de produse petroliere si stocate intr-un bazin de retentie ape pluviale, pentru a putea
fi descarcate controlat.
Separatorul de hidrocarburi si preepurare este o constructie betonata, ingropata, cu

dimensiunile 6mx2mx2m.
Separatorul de hidrocarburi va fi dimensionat pentru un debit Q= 40 l/s. Instalatia de separare

este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la hidrocarburi. Toate
echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata
pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de stocare a
lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si
dispozitivul de inchidere automata.
Apa pluviala provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit nr. I va fi
colectata prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia; apa este
directionata direct in bazinul de retentie si evaporatie ape pluviale (4800 mc).
Santurile amplasate la baza digului perimetral aferent celulei de depozit sunt de pamant cu
sectiune trapezoidala, avand baza placata cu dale prefabricate de beton, fiind destinate
colectarii si transportului apei pluviale conventional curate.
Dimensiunile santului sunt:
Page 142 of 297

latimea bazei mici: 0,50 m;

latimea medie a bazei mari: 2,50 m;
pantele taluzelor: 2:3;
adancime medie: 0,67 m.
In timpul exploatarii unei celule apele din precipitatii vin in contact cu deseurile, transformandu-
le in ape cu potential contaminant. Apele meteorice infiltrate prin masa de deseuri vor fi preluate
prin sistemele de drenare si colectare de pe pantele si de la baza celulelor, urmand a fi tratate
ca levigat.
Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de
suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind
considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi
deversate in emisar.
Debitul de ape pluviale a fost calculat conform STAS 1846 – 2:2007.

n
qc = m × ∑S
j=1
j × φ j × I → [l/s]
= 0,80 x (0,22 x 0,95 + 1,10 x 0,85 + 5,31 x 0,05) x 160 = 180,48 [l/s]
Unde:
m – coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in
reteaua de canalizare → [-];
m = 0,80 → pentru timp de ploae t < 40 [min]
Sj – suprafata de calcul de pe care se va colecta apa de provenienta meteorica → [ha];
S1 = 0,22 [ha] – suprafata invelitorilor metalice;
S2 = 1,10 [ha] – suprafata platformelor din beton;
S3 = 5,31 [ha] – suprafata spatiilor verzi;
Φj – coeficient mediu de scurgere → [-];
Φ1 = 0,95
Φ2 = 0,85
Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05
t – timpul de ploaie;
t = 10 [min]
f – frecventa de calcul a ploii;
f = 1/1
I – functie(f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si
durata teoretica a acesteia [l/sxha];
Judetul Braila → Zona 4→ I = 160 [l/sxha].
Page 143 of 297

4.1.3.1.4 Managementul levigatului
Generarea – compozitia levigatului
Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca

urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.
Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse
solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza
degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa
potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie
descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane.
Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza
mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una
dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata
a izolare depinde in mare masura de acesta.
Levigatul produs in prima celula a depozitului va fi colectat, prin intermediul a 4 conducte
perforate de drenaj (PEID PN 10 De 250mm) si a conductei colectoare (PEID PN 10 De
315mm), intr-un bazin de retentie levigat. Bazinul de retentie levigat va avea capacitatea de
15mc, capacitate necesara pentru stocare timp de 4 zile a levigatului produs in cea mai
ploioasa luna a anului (iunie). De aici levigatul va fi epurat in statia de epurare levigat.
Permeatul este condus prin intermediul unei conducte de PEID PN 10 De 250mm in bazinul de
retentie si evaporatie ape pluviale (4800 mc). O parte din permeat este recirculat in corpul
depozitului printr-o conducta de PEID PN 10 De 75mm.
Conectarea conductelor de colectare a levigatului se face in cadrul caminelor de conectare si
spalare, prevazute fiecare cu o vana de izolare din PEID DN 250 mm. Panta de amplasare a
conductelor va fi de 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie.
De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite
curatarea acestora cu jet de apa.
Debitele de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare
Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor
prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului.
Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta
de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline.
Debitul maxim de levigat rezultat in luna cea mai ploioasa a anului va fi de 4,95 mc/zi.
Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara deseuri
depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita
permeabilitatii marite a stratului drenant.
Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade

datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare.
Debitele maxime vor scadea, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce va
duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate.
Page 144 of 297

4.1.3.1.5.1 Statia de epurare levigat

Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori
variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le
traverseaza.
Statia de epurare va avea capacitatea de 2,8 mc/zi.
Statia de epurare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa si

nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.
In statia de epurare levigat vor fi evacuate urmatoarele debite :
levigat din celulele de depozitare;

ape uzate provenite de la spalere roti autocamioane;
apele reziduale de la spalarea platformelor tehnologice si pardoselilor din
cadrul statiei de sortare.
Levigatul fi colectat intru-un bazin de retentie levigat si apoi deversate in statia de epurare
levigat. Bazinul de retentie levigat va avea capacitatea de 15 mc si va avea dimensiunile 4,5m
x 4,5m x1 m.
Avand in vederea incarcarea apei uzate ce intra in statia de epurare si avand in vedere
indicatorii de calitate prevazuti de NTPA 001-2005, randamentele de epurare estimate necesare
ale statiei de epurare levigat sunt urmatoarele:
Table 4.1-5 Randamente de epurare ale statiei de epurare levigat
Valori estimate in Valori limita conf. Eficienta de epurare

Indicatori de calitate influentul NTPA 001/2005 (%) necesar a fi
statiei(mg/l) pentru statii noi realizata in statie
Suspensii 700 60 91,4
CBO5 3.800 25 99,3
Azot total 500 15 97
Fosfor total 4,5 2 55,5
Substante extractibile in eter de
530 20 96,2
petrol
Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei
inverse. Folosirea instalatiei de osmoza inversa ofera avantaje semnificative deoarece toti
poluantii din levigat sunt indepartati din levigat in proportie de peste 90%.
Instalatia functioneaza automat si este alcatuita din urmatoarele componente:
Pre – filtrare;
Treapta de tratare a levigatului, inclusiv un sistem de control (PLC);
Sistem de rezervoare;
Containere.
Tratare levigatului se realizeaza in doua trepte:
treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o prefiltrare.
Page 145 of 297

treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin osmoza
inversa si nanofiltrare.
Treapta mecanica
Levigatul stocat in bazinul colector este pompat in tancul de dozare. Aici are loc reducerea pH-
ului prin adaugare de acid sulfuric care este stocat in tancul de dozare acid. Dozarea cantitatii
de acid sulfuric se face automat.
Operatia de pre-filtrare se realizeaza in doua trepte, care asigura:
filtrarea grosiera - prin filtre sac pentru a indeparta particulele grosiere continute
de levigat;
filtrarea fina – printr-un filtru cartus cu o rata de retinere nominala de 10 μm
instalat in aval levigat;
Cartusele filtrante sunt intodeauna instalate in aval ca filtre simple si garanteaza o protectie
optima pentru treapta de osmoza inversa. Presiunea necesara din amonte este generata de o
pompa de presiune.
In aceasta etapa valoarea pH-lui din levigat este ajustata la 6,5 – 6,0 pentru a evita precipitarea
necontrolata. Aceasta ajustare a pH-lui se face prin adaugare de acid sulfuric.
Treapta biologica de tratare a levigatului
Dupa prefiltrare, levigatul este pompat in sistemul de distributie prin pompe de inalta presiune,
la o presiune de intrare de 30 – 65 bar.
La capatul sistemului de distributie este instalata o electrovana de control a presiunii.
Pompele multietajate de mare presiune ale unitatilor modulare, transfera levigatul prin sistemul
de distributie in modulele DT.
Levigatul este pompat in module de tratare conectate in serie pe o constructie scheletata.

Numarul modulelor DT poate fi suplimentat in functie de necesitate. Instalatia poate va fi
montata intr-un container standardizat, izolat termic, ventilat si incalzit, avand dimensiunile:
12,00 x 2,50 m si 2,59 m inaltime.
Statia de epurare este formata din urmatoarele componente:
Panoul de control local;

Sistemul de distributie a curentului de joasa tensiune;
Control procesor;
Panou de control;
Dispozitive de masurare;
Pompa de inalta presiune;
Sectiunea de module cu osmoza inversa cu pompa liniara;
Valvele de control a presiunii;
Tancuri de stocare permeat cu poma de spalare cu permeat;
Tancuri de curatare cu pompa de spalare;
Valvele de control pneumatic;
Conducte (materiale de joasa presiune: PVC, materiale de inalta presiune: otel
1,4571);
Sistemul de furnizare a aerului sub presiune;
Page 146 of 297

Sistemul de dozare a agentilor de curatare.

Concentratul rezultat in urma procesului de epurare se recircula prin statia de epurare.
Concentratul in exces este dus in depozitul pentru deseuri. La un ciclu de tratare cantitatea de
concentrat rezultata reprezinta cca. 23% din cantitatea de levigat intrata in statie.
Alimentarea cu levigat poate fi adaptata intr-un mod flexibil, cantitatea putand fi variata. Oprirea
instalatiei pentru o perioada de timp este posibila fara nici o problema.
Pompele liniare furnizeaza viteza necesara curgerii tangentiale peste “pernele” membranare in
interiorul modulelor DT. Eficienta unei pompe liniare este suficienta sa alimenteze numeroase
module DT conectate in serie intr-o unitate.
Permeatul (levigatul tratat) este stocat intr-un tanc. In timpul opririlor si inainte de curatarea
chimica a membranelor, instalatia cu osmoza inversa este spalata cu permeat din acest tanc.
Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. El nu

poate fi evacuat din tancul de stocare decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse.
Din statia de epurare, permeatul este evacuat in bazinul de retentie si evaporatie care are
capacitatea de 4.800 mc. Impreuna cu apele pluviale, levigatul tratat, care corespunde
standardelor de mediu, poate fi folosit la irigarea spatiilor verzi din incinta viitorului depozit.
Tehnologia de filtrare
Statia de tratare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa si

nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.
Nanofiltrare
Levigat Concentrat
(namol)
spatiu
permeat
Figure 4.1-2 Schema procesului de nanofiltrare

Apa netratata curge tangential peste un strat activ (membrane) la o viteza mare si levigatul filtrat
traverseaza membrana in directie verticala. Separarea membranara este un proces fizic, astfel
incat componentii care sunt separati nu sufera nici o schimbare termica, chimica sau biologica.
In acest fel, componentii mixturii fluide pot fi recuperati.
Osmoza inversa permite separarea substantelor mici moleculare si a sarurilor anorganice din
mediul apos, la presiune inalta de pana la 200 de bar.
Page 147 of 297

Nanofiltrarea este un proces de separare a moleculelor din mediul apos care functioneaza prin
selectivitatea sarcinii. Ionii monovalenti traverseaza membrana nanofiltranta, in timp ce ionii
polivalenti si bivalenti sunt retinuti.
OPERARE SUB PRESIUNE
Osmoza
inversa
Nanofiltrare
Figure 4.1-3 Modulul DT

Acest modul este format dintr-un tub de presiune si discuri hidraulice care sunt fixate impreuna
printr-un ax central. Intre fiecare doua discuri hidraulice se afla “perne” membranare octogonale.
“Pernele” membranare sunt formate din doua foi membranare realizate din poliamide
modificate, sudate ultrasonic si separate de o tesatura poliesterica (distantator). Datorita acestui
design special se formeaza canale deschise intre discurile hidraulice si “pernele” membranare
unde se concentreaza fluidul primar.
Canalele individuale sunt unite prin orificiile din discuri, aranjate intr-o configuratie radiala,
astfel incat fluidul primar curge radiar peste “pernele” membranare, alternand de la exterior spre
interior.
Figure 4.1-4 Schema de functionare a modulului

Prin curgerea radiala dinspre exterior spre interior, permeatul separat de membrane
traverseaza distantatorul din interiorul “pernei” membranare spre orificile centrale.
Page 148 of 297

Pe langa axul central, permeatul este atras spre flansa inferioara a modulului.
Separarea namolului de permeat se realizeaza cu ajutorul garniturilor circulare dintre discurile

hidraulice si “pernele” membranare.
Module disc Membrana
Figure 4.1-5 Disc/membrane

Curatarea instalatiei
O curatare eficienta a sistemului de filtrare membranara tangentiala se realizeaza prin folosirea

unor agenti de curatire de inalta calitate.
Optional, in sistemele complet automate, este pornita automat spalarea filtrelor in contracurent
in functie de valoarea presiunii in filtru de nisip sau ciclic dupa un numar de ore de functionare.
De asemenea, spalarea in contracurent poate fi pornita manual.
Murdarirea cu fractiuni anorganice datorita cristalizarilor se elimina prin folosirea agentului de

curatare Cleaner C care este un acid citric, iar murdarirea cu fractiuni organice este indepartata
prin folosirea agentului de curatare cleaner A care este alcalin (un NaOH si alti compusi la
temperatura de 42 0C).
Curatarea instalatiei se face in doua trepte, respectiv pentru fiecare tip de fractiune depusa pe
filtre (organica sau anorganica). Inainte de curatarea propriu-zisa se pomnpeza apa tratata
(permeat) din tancul B192 in toata instalatia.
Fluxul tehnologic de curatire a fractiunilor organice (fig. 4.1.6), este urmatorul:
se pompeaza agent de curatire alcalin din tancul B112 in tancul B111;

se pompeaza agentul de curatire din tancul B111 in tancul pentru levigat B122;
se pompeaza agent de curatire din tancul B122 in toata instalatia;
circuitul se inchide in tancul B111.
agentul de curatare este indepartat din instalatie, prin pomparea de permeat in
tancul B111 si de aici prin toata instalatia pana in tancul B 671;
agentul de curatire se evacueza in final impreuna cu concentratul pe depozit.
Fluxul tehnologic de curatire a fractiunilor anorganice , este urmatorul:
se pompeaza agent de curatire acizd din tancul B 113 in tancul B 111;

se pompeaza agentul de curatire din tancul B111 in tancul pentru levigat B 122;
Page 149 of 297

se pompeaza agent de curatire din tancul B122 in toata instalatia;

circuitul se inchide in tancul B111;
agentul de curatare este indepartat din instalatie, prin pomparea de permeat in
tancul B111 si de aici prin toata instalatia pana in tancul B671.
agentul de curatire se evacueza in final impreuna cu concentratul pe depozit.
Dozarea cu agent de curatare se face automat la actiunea unor senzori de presiune care
comada inceperea actiunii de curatare.
Permeatul (levigatul tratat) colectat in tancul B192 este evacuat in bazinul de retentie si
evaporatie ce are o capacitate de 4800 mc.
Figure 4.1-6 Tratarea levigatului prin osmoza inversa

Indicatorii da calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile HG nr.352/2005 –
NTPA 001, precum si HG 351/2005 si sunt prezentati in tabelul urmator:
Table 4.1-6 Indicatorii da calitate evacuare statia de epurare levigat
pH: 6,5-8,5, - CCOCr: 125 mgO2/dm3,
CBO5: 25 mgO2/dm3, - azot amoniacal: 2.0 mg/dm3,
azot total: 10 mg/dm3, - azotiti: 1 mg/dm3,
Page 150 of 297

fosfor total: 1 mg/dm3, - sulfati: 600 mg/dm3,
Cu: 0,1 mg/dm3, - Mn: 1,0 mg/dm3,
Zn: 0,5 mg/dm3, - cloruri: 500 mg/dm3,
azotati: 25 mg/dm3, - reziduu filtrate: 2000 mg/dm3.
4.1.3.2 Statie de transfer Insuratei

Alimentarea cu apa potabila se va face cu ajutorul cisternelor alimentate din reteaua de
alimentare cu apa potabila a orasului Insuratei. Alimentarea cu apa pentru statia de transfer
Insuratei va fi asigurata cu ajutorul unui rezervor de apa potabila si a retelei de alimentare
interna.

rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,45 m3/zi, respectiv de 117 m3/an. Debitul maxim
zilnic este de 0,59 mc.

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare si cladirea administrativa vor fi colectate intr-un
bazin de colectare ape uzate (3,5 mc) si vidanjate periodic. Reteaua de canalizare interna va
avea o lungime de 30 m (Dn 250 mm).
Debitul maxim zilnic de ape uzate menajere va fi de 0,70 mc/zi.

Apele pluviale provenite de pe platforma betonata si cladiri vor fi colectate prin intermediul
retelei de colectare a apelor pluviale (120 m) prevazuta cu doua guri de scurgere si o rigola cu
sectiune parabolica (55 m). Apele vor fi directionate catre un separator de hidrocarburi unde
vor fi preepurate si apoi stocate in bazinul de retentie ape pluviale (145 mc), de unde vor
putea fi evacuate controlat, prin pompare (statie de pompare prefabricata din PEID, 2l/s), in
santul perimetral drumului judetean DJ 203.
Debitul de apa meteoric s-a calculate conform STAS 1846 – 2:2007.

n
qc = m × ∑S
j=1
j × φ j × I → [l/s]
= 0,80 x (0,013 x 0,95 + 0,26 x 0,85 + 0,29 x 0,05) x 190 = 37,54 [l/s]
Unde:
m = 0,80 → pentru timp de ploaie t < 40 [min]
Page 151 of 297


Φ1 = 0,95
Φ2 = 0,85
Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05
t = 10 [min]
f = 1/1
Judetul Braila → Zona 6 → I = 190 [l/sxha].
4.1.3.3 Statia de sortare si Statia de compostare Vadeni

Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va cuprinde o captare cu put
forat, cabina foraj, o statie de tratare a apei, un rezervor de apa potabila 150 mc (pentru
eliminarea NH4, H2S si clorinare apa) si instalatii hidromecanice. Acest put va asigura necesarul
de apa pentru consumul menajer si tehnologic.
Avand in vedere ca solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si compostare Vadeni va
intra in grija constructorului, debitele de apa necesare pentru buna functionare a statiilor vor fi
determinate de constructor. In consecinta, detaliile tehnice privind realizarea forajului vor fi
stabilite tot de constructor.

estimandu-se astfel un debit zilnic mediu de 5,47 m3/zi, respectiv de 1706,64 m3/an.
Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti
autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00
l/s. S-a estimat un necesar de 1,62 m3/zi, respectiv 505,44 m3/an.
Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 7,09 m3/zi si un debit
maxim zilnic de 9,22 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 2212,08 m3.
Gospodaria de apa va cuprinde: foraj de alimentare cu apa, statie de tratare, clorare si

pompare si rezervor de inmagazinare.
Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in
scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.
Reteaua de alimentare cu apa Dn 40 mm va avea o lungime de 460 m.
Page 152 of 297


Apele uzate provenite de la grupurile sanitare si cladirea administrativa vor fi colectate intr-un
bazin de colectare ape uzate si vidanjate periodic. Reteaua de canalizare interna va avea o
lungime de 30 m (Dn 250 mm).
Apele uzate tehnologice vor fi colectate printr-o retea de 450m, Dn 250mm. Reteaua de
colectare ape uzate va fi prevazuta cu guri de scurgere (7 buc).
Debitul maxim zilnic de ape uzate a fost estimat la 10,96 mc/zi.
Apele uzate menajere ce vor fi vidanjate si apoi descarcate in statia de epurare trebuie se
respecte indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor
uzate in retelele de canalizare ale localitattilor si direct in statiile de epurare, conform HG
352/2005 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate.

Apele pluviale provenite de pe platforma betonata si cladiri vor fi colectate prin intermediul
retelei de colectare a apelor pluviale (120 m) prevazuta cu doua guri de scurgere si o rigola cu
sectiune parabolica (55 m). Apele vor fi directionate catre un separator de hidrocarburi unde vor
fi preepurate si apoi stocate in bazinul de retentie ape pluviale, de unde vor putea fi evacuate
controlat, prin pompare, in santul perimetral drumului judetean DJ 203.
Debitul de apa meteoric s-a calculate conform STAS 1846 – 2:2007.

n
qc = m × ∑S
j=1
j × φ j × I → [l/s]
= 0,80 x (0,66 x 0,95 + 0,77 x 0,85 + 0,67 x 0,05) x 160 = 166,68 [l/s]
Unde:
m = 0,80 → pentru timp de ploaie t < 40 [min]
Φ1 = 0,95
Φ2 = 0,85
Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05
t = 10 [min]
Page 153 of 297

f = 1/1
Judetul Braila → Zona 4→ I = 160 [l/sxha].
4.1.3.4 Inchiderea depozitului neconform Ianca

Proiectul de inchidere a depozitului neconform ianca prevede realizarea unor rigole perimetrale
care sa colecteze apele pluviale ce se scurg de pe suprafata depozitului, cat si apele pluviale ce
sunt drenate prin stratul drenant din pietris cu grosimea de 0,40 m avand k > 1 x 10-3 m/s pentru
drenajul apelor pluvial (3 522 ~ 3 600 mc).
Apele pluviale vor fi colectatein santul perimetral, nepereat, cu baza din balast, cu capacitate de
preluare a surplusului de apa pluviala.
4.1.4 Prognozarea impactului
4.1.4.1 Depozitul de deseuri si statia de sortare Ianca
In perioada de constructie si amenajare a depozitului si statiei de sortare Ianca se pot

manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative,
temporare sau definitive.
In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata sau
freatice din zona.
Impactul asupra calitatii apei freatice
In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se

apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita
impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG
349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).

solului. Nivelul freaticului in zona amplasamentului este de 5-10 m. In consecinta, nu va exista
impact asupra freaticului.
Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura astfel incat nu va exista un impact asupra

calitatii apei freatice. Pentru impermeabilizarea de fund se vor folosi cele mai bune materiale,
indicate in Normativul
Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum
depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor
conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de
monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.
Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata
Avand in vedere ca distanta pana la cel mai apropiat curs de apa de suprafata este de 7,3 km
(raul Buzau), acest proiect nu va avea impact asupra regimului de curgere al apei de suprafata.
Page 154 of 297

Reteaua hidrografica are drept colector principal raul Buzau. Acesta are la intrarea in judet o
suprafata de bazin de 4083 km2 si o lungime de 175 km iar la varsare in Siret, o suprafata de
5.505 km2 si o lungime de 308 km. Debitul mediu multianual la intrare in judet este de 29.5 m3/s,
valoare care nu sufera schimbari sensibile pana la varsare.
Impactul asupra calitatii apei de suprafata
Schema de epurare selectiva a apelor uzate (descrisa pe larg la punctul 4.1.3.1) rezultate din
activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in
conditiile unei exploatari corecte a procesului.
Proiectul prevede urmatoarele instalatii:
• statia de epurare a levigatului (inclusiv pentru apele uzate tehnologic);

• statia de epurare ape uzate menajere;
• separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.
In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate in bazinulde retentie
de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.
Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate (levigat, menajere,
tehnologice)
Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la
statiile de epurare. Deoarece prin proiect este prevazut un bazin de retentie pentru levigat si
apele uzate tehnologic cu o capacitate de stocare de 4 zile, in cazul unor defectiuni la statia de
epurare, nu exista riscul deversarii acetor ape in mediul natural.
Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane
Lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor
subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din:
• impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului;

• colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat
deasupra hidroizolatiei de fund;
• includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala
de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in
scopul reducerii debitului de levigat din depozit;
• pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va
executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic
de 10%;
• un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a
apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile exterioare ale
digului perimetral;
• urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice;
• optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de
constructie preluat din gropi de imprumut
• imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie
• monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei
• verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor
Page 155 of 297

• respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa.
Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:
• colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare

depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in
panza freatica;
• epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa;
• colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a
celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere;
• prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale
provenite de pe platforma betonata din incinta.

impermeabilizariide fund a depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG
349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004).
canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si
controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite
eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impact direct nul.
4.1.4.2 Statia de transfer Insuratei

Statia de transfer Insuratei se va afla in bazinul hidrografic al raului Calmatui.
Cel mai important curs de apa ce trece prin apropierea statie de transfer este raul Calmatui,
aflat la o distanta de ~3,5 km. Raul Calmatui cu un bazin hidrografic de 670 km2 si o lungime de
57 km la intrarea in judet insumeaza la varsarea in Dunare o suprafata totala de bazin de 1460
km2 si o lungime de 144 km. Debitul mediu multianual de apa la varsare este de 1.50 m3/s. Un
alt curs de apa, aflat la o distanta de ~ 2 km este Paraul Puturos.
Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a
apelor de suprafata sau subterane.
Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate menajere se regasesc detaliate la

punctul 4.1.3.2.
Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:
- deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de

santier;
- scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si
utilajele folosite.
Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie:
- echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea

periodica a acestora;
- folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si
verificarea periodica a acestora.
- organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata.
Page 156 of 297

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin
executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.
Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:
- colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si

deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate
la cea mai apropiata statie de epurare;
- preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de
deversarea acestora in mediul natural;
- pastrarea curateniei pe amplasament.
4.1.4.3 Statia de sortare si statia de compostare Vadeni

Faza de constructii
Pe perioada realizarii constuctiilor in cadrul organizarii de santier vor fi asigurate toalete

ecologice vidanjabile pentru personalul de pe santier care vor fi mentinute in stare de igiena si
curatenie.
Pentru vidanjarea periodica a apelor uzate si igienizarea toaletelor ecologice se va incheia un

contract cu o firma de servicii specialiazata.

Faza de operare
Surse de poluare
• levigat de la celulele de compostare;

• ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din halele de compostare;
• ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din hala de sortare deseuri
reciclabile;
• ape uzate menajere;
• ape pluviale colectate de pe spatii verzi, cladiri, alei, platforme betonate.
Debitele de apa (potabila, uzata menajera, uzata tehnologica) si sistemele de colectare a apelor
sunt descrise pe larg la punctul 4.1.3.3.
Masuri de protectie a calitatii apelor
Apele uzate colectate in bazinul etans vor fi vidanjate periodic si transportate la cea mai
apropiata statie de epurare, cu respectarea NTPA 002/2005 privind conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.
Page 157 of 297

Table 4.1-7 Indicatori de calitate ape uzate vidanjate
Valorile maxime
Indicator de calitate U.M.
admise
Materii in suspensie mg/dm3 35
CBO 5 mg O2/dm 3 300
Consum chimic de oxigen mg O2/dm 3 500
Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 30
Fosfor total (P) mg/dm3 5
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1
Sulfiti(SO32-) mg/dm3 2
Sulfati(SO4 2-) mg/dm3 600
Substante extractibile cu solvent

mg/dm3 30
organici
Cupru (Cu2+) mg/dm3 0.2
Crom total mg/dm3 1.5
Zinc (Zn2) mg/dm3 1
Mangan total mg/dm3 2
pH mg/dm3 6.5-8.5
Apele pluviale colectate din incinta statiei de sortare si compostare, de pe platforme betonate,
drumuri, spalare autovehicule transport deseuri vor fi colectate prin rigole si conduse la
separatorul de hidrocarburi, unde vor fi preepurate.
Din separatorul de hidrocarburi si preepurare apele pluviale sunt evacuate in bazinul de
retentie ape pluviale, apoi sunt evacuate in santul adiacent drumului, limitrof amplasamentului.
Table 4.1-8 Indicatori de calitate ape pluviale
Indicator de calitate U.M. Valorile maxime admise
Materii in suspensie mg/dm3 35
CBO 5 mg O2/dm 3 25
Consum chimic de oxigen mg O2/dm 3 125
Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 2
Fosfor total (P) mg/dm3 1
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 0.5
Sulfiti(SO32-) mg/dm3 1
Page 158 of 297

Sulfati(SO4 2-) mg/dm3 600
Substante extractibile cu solvent

mg/dm3 20
organici
Produse petroliere mg/dm3 5
pH mg/dm3 6.5-8.5

- pastrarea curateniei pe amplasament;

Teritoriul administrativ al orasului Ianca este lipsit de cursuri de apa. Din punct de vedere
hidrografic este situat in bazinul raului Buzau, care este cel mai apropiat curs de apa. Depozitul
de deseuri neconform de la Ianca se afla la o distanta de 1,8 k fata de situl ROSPA0048 Ianca-
Plopu-Sarat, acesta fiind si cel mai apropiat corp de apa de suprafata.
La momentul efectuarii Bilantului de Mediu pentru depozitul de deseuri nepericuloase Ianca,

pentru apa freatica nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita admisibile prevazute in Legea
nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile. Proba de apa analizata s-a prelevat de la o distanta
de 280m de deposit si la o adancime de 7 m.
Valori limita admisibile

Nr. crt Indicatori UM Valori determinate
(legea 311/2004)
Unitati de
1 pH 6,9 6,5 - 9,5
pH
2 Cd mg/L - 0,0005
3 Cr total mg/L - 0,05
4 Pb mg/L 0,005 0,01
5 Zn mg/L - 5
6 Sulfati mg/L 20,3 250
7 Nitrati mg/L 1,3 50
8 Nitriti mg/L 0,01 0,5
9 Cloruri mg/L 4,5 250
Conductivitate la
10 μS cm-1 2000 2500
20˚C
Sursa:” Raport cu privire la bilantul de mediu nivel II, depozitul de deseuri nepericuloase Ianca”
Page 159 of 297

Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe

suprafata deseurilor. Levigatul se formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din
deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia. Avand in
vedere ca terenul pe care se afla depozitul este plan, frecvent pe suprafetele libere apar
acumulari de apa din precipitatii. Aceasta sursa de poluare va fi eliminata prin inchiderea
depozitului.
In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitului, apele subterane pot fi afectate

doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si
uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de
hidrocarburi pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru
neutralizarea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii stratelor freatice cu
hidrocarburi.
Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului
de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului.
Aceste ape pot fi deversate in mediul natural, ele fiind potential curate.
Prin inchiderea depozitului neconform de la Ianca, in conformitate cu prevederile proiectului si

prin respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin
Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand
cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra
apelor subterane, prin patrunderea in masa acestora a levigatului. Acest lucru va putea fi pus in
evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentul depozitului inchis.
Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de

executie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru
prevenirea scurgerilor accidentale de hidrocarburi, care pot fi antrenate de precipitatii,
intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in
locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa,
se vor lua urmatoarele masuri:

utilajelor;
executa;
• prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de
preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului;
• monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea a 3 foraje de monitorizare
amplasate pe directia de curgere a apelor subternae.
Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului,
fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor
subterane si de suprafata.
Page 160 of 297

4.2 Aer
4.2.1 Date climatice

Intreaga suprafata a judetului Braila apartine sectorului cu clima continentala (tinutul cu clima de
campie). Uniformitatea reliefului de campie determina o omogenitate evidenta a caracteristicilor
climei, reprezentata prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente ce cad mai ales sub
forma de averse si ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente
perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati stratului de zapada. In partea de est se
individualizeaza topoclimatul specific al luncii Dunarii, caracterizat prin ierni mai blande si veri
mai calduroase decat in restul campiei.
Temperatura aerului prezinta variatii slabe in cuprinsul judetului. Influenta apelor Dunarii se
resimte in cresterea usoara a valorilor temperaturii aerului. Mediile anuale cresc de la vest
(10.40 C la Ion Sion), catre est (11.10C la Braila). Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de
asemenea mai scazute in vest (22.20C la Ion Sion) si mai ridicate in est (23.10C la Braila).
Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, indica la randul lor aceeasi crestere a potentialului termic
de la vest (-3.00 C la Ion Sion) catre est (-2.30C la Braila).
Precipitatiile atmosferice variaza in limite nu prea largi datorita uniformitatii reliefului.

Cantitatile medii anuale sunt de 440 mm la Braila si 488 la Viziru. Cantitatile medii lunare cele
mai mari se inregistreaza in iunie, ele fiind de 63.2 mm la Braila, 72.7 la Viziru. Cantitatile medii
lunare cele mai mici cad in februarie si totalizeaza 22.90 mm la Viziru si 24.6 m la Braila.
Majoritatea precipitatiilor cad in semestrul cald, avand foarte frecvent caracter de aversa.
Conform STAS 9470-73 privind durata, intensitatea si frecventa ploilor maxime valabile pentru
teritoriul Romaniei, judetul Braila se incadreaza in zonele 4 si 6 (harta fig. 1 din STAS).
Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara
reprezinta 65%.
Stratul de zapada are o distributie uniforma atat in teritoriu (din cauza spulberarii si troienirii
zapezii), cat si in timp (din cauza intervalelor de moina). Durata medie anuala oscileaza in jurul
valorii de 40 zile. Grosimile medii decadale ajung in ianuarie si februarie pana la 8.0 cm atat in
estul cat si in vestul judetului.
Inscriindu-se in randul zonelor semiaride, secetele din zona Brailei sunt fenomene frecvente, cu
cicluri pe ani secetosi, incat se impun o serie de masuri hidroameliorative, un exemplu fiind
acoperirea deficitului de apa in agricultura prin irigatii.
Vanturi dominante sunt in general slab influentate de relieful uniform al judetului. Frecventele
medii anuale inregistrate la Braila pun in evidenta rolul de culoar de ghidare a curentilor
atmosferici, pe care il joaca valea Dunarii. Astfel, vanturile din nord au o frecventa de 21.3% iar
cele din sud de 16.7%. Ele sunt urmate de vanturile din nord-vest (18%) si sud-vest (12.8%). In
partea centrala si nordica a judetului, vanturile din nord au o frecventa mai mare (30%) dar cele
din sud sunt mult mai rare ( 5%). Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mici la Braila
(intre 1.5 si 3.1m/s) si mai mari in vestul judetului (intre 2.4 si 5.3 m/s).
Page 161 of 297

Figure 4.2-1 Viteza medie anuala a vantului (1961-2000)
Page 162 of 297

4.2.2 Calitatea aerului

Conform datelor APM Braila, emisia totala calculata de poluanti in atmosfera pentru anul 2009 a
fost de 991,276 mii de tone. In tabelul de mai jos este prezentata repartitia emisiilor pe categorii
de activitati antropice.
Table 4.2-1 Repartitia emisiilor pe categorii de activitati antropice
Nr. Emisia totala % din emisia

Grupa de activitate
crt. (mii tone) totala
1 Ardere in energetica si industrii de transformare 440,257 44,41
2 Instalatii de ardere neindustriale 51,894 5,23
3 Arderi in industria de prelucrare 35,26 3,55
4 Procese de productie 0,538 0,05
5 Extractia si distributia combustibililor fosili 7,844 0,79
6 Utilizarea solventilor si a altor produse 1,57 0,16
7 Transport rutier 438,163 44,20
8 Alte surse mobile si utilaje 1,56 0,16
9 Tratarea si depozitarea deseurilor 0,026 0,0027
10 Agricultura 14,12 1,42
Total emisii 991,276
Sursa: APM Braila, Starea mediului 2009
Fata de valoarea calculata pentru anul 2008 - 583,026 mii t, cantitatea totala de emisii
inventariate pentru anul 2009 este mai mare cu 70 %, respectiv 991,276 mii tone. Aceasta
diferenta este datorata in primul rand schimbarii modalitatii de calcul si de aceea datele nu sunt
in totalitate comparabile.
De asemenea fata de 2008 exista si o crestere de 120 mii t emisii generate de SC

Termoelectrica SA - Sucursala Electrocentrale datorate unui numar mai mare de ore de
functionare si utilizarii unei cantitati importante de pacura (54.222t fata de 4.898t in 2008) in
perioada rece in care a fost restrictionat importul de gaz metan.
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al

mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care determina o serie de reactii chimice
in atmosfera, conducand la modificarea pH-ului aerului, precipitatiilor si chiar al solului.
Acidifierea atmosferei este produsa de transformarea emisiilor de oxizii de sulf, oxizii de azot si
amoniac in substante acide. Efectul sinergic al acestor poluanti are un impact semnificativ
asupra factorilor de mediu: aer, apa si sol.
Table 4.2-2 Evolutia poluantilor care produc acidifierea
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Mii tone SO2 0,585 0,665 9,181 5,71 4,3 1,373 1,461 0,983 1,020
Mii tone NOx 4,082 3,41 4,537 4,446 4,059 4,053 4,383 3,251 4,078
Page 163 of 297

Mii tone NH3 0,554 0,178 6,148 3,539 3,719 3,538 3,879 3,92 4,574
Mii tone, COV 2,73 4,91 3,05 3,79 5,09 12,69 13,53 18,44 2,603
Principalele activitati generatoare de emisii cu continut de metale grele au fost: traficul rutier si
incinerarea deseurilor din unitatile spitalicesti.
Metale grele 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Arsen (kg) 0,82 0, 56 0,29 0,3 0,275 0,101 0,14 0,13 33,5
Cadmiu (kg) 63,77 81,7 2,69 2,86 4,26 3,24 3,27 2,1 10,6
Cupru (kg) 108,8 372 127,1 89,92 96,72 122,14 121,62 137,0 38,4
Nichel (kg) 224,0 35,6 40,24 49,17 13,42 74,10 98,1 108,7 580,8
Zinc (kg) 4540, 492 688,9 634,9 698,7 540,03 678,11 589,5 282,2
Seleniu (kg) 2,76 2,19 3,46 2,83 2,205 0,73 0,79 0,70 4,7
Crom (kg) 485,9 71,6 27,52 33,17 9,941 49,31 64,90 73,7 10,1
4.2.3 Surse si poluanti generati
4.2.3.1 Depozitul si statia de sortare Ianca
4.2.3.1.1 Faza de constructie

Construirea depozitului si a statiei de sortare si compostare consta in lucrari de constructie
pentru:
• depozitul propriu-zis (lucrari de excavatie, umplutura etc);

• anexele necesare pentru exploatarea acestuia.
• lucrari perimetrale, drumuri parcari
Realizarea depozitului propriu-zis implica urmatoarele categorii de lucrari:
a) pregatirea patului depozitului
b) amenajarea fundului depozitului, constand in:
• hidroizolarea fundului si peretilor laterali ai depozitului

• instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului
c) construirea digului de contur
Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate:

a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi), - emisii de particule in suspensie (TSP) ,
b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor,
c) traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere
interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile
de acces de catre rotile vehiculelor
d) eroziunii eoliene –emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant
descoperite.
Page 164 of 297

Aceste emisii au urmatoarele caracteristici comune:
-sunt emisii la nivelul solului, nedirijate,

-au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe
amplasamentelor)
- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).
Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata
excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.
Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici.
Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.
Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin
circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf.
Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru
dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm (particule
inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii
de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile
si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip
Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd,
Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusive hidrocarburi aromatice policiclice – HAP,
substante cu potential cancerigen).
Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului
volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu
mult mai reduse.
Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru
transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t.
Lucrari si consumuri de carburanti pentru etapa 1 de constructie a depozitului.
Consum total Consum total Consum total
Volum Perioada de carburanti carburanti carburanti
Lucrare Material material executie
utilaje vehicule
(mc) (numar ore)
(litri) (litri) (litri)
Strat vegetal 10716 200
Sapaturi 15600 1000 16600
Sol steril 23596 400
Argila 27731 220

Umpluturi 10090 710 10800
Balast 867 450
Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
• particule 0,222 kg
• SOx 0,005 kg
• CO 0,001 kg
• hidrocarburi 0,480 kg
• NOx 1,450 kg
• aldehide si cetone 0,120 kg
• substante organice 0,080 kg
Page 165 of 297

Efectele aferente fazei de constructie sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a
activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe
de locul generarii.
Table 4.2-3 Emisii de particule – surse nedirijate
Nr Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

Categorie lucrare/operatie
crt d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm
DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0,420
2. Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007
SAPATURI
3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383
TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817
UMPLUTURI
5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0,160
6. Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026
2,046 0,505 0,391 0,186

TOTAL UMPLUTURI
TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003
9. EROZIUNE EOLIANA 0,262 ND ND ND
Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.
4.2.3.1.2 Faza de operare

Surse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele:
• Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere finala)

• Descarcarea/manipularea deseurilor (statia de compostare, statia de sortare, statiile de
transfer si depozit) si compactarea deseurilor in cadrul depozitului –
• Descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme
de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur.
• Sistemul de colectare si evacuare si tratatea a gazului de depozit (ardere controlata)
• Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala
Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa urmate de

inchideri izilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de
la deschidere):
Page 166 of 297

• Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport,

• Impingerea lor in celule,
• Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor,
• Inchiderea finala a celulelor
• Lucrari de constructie a celulei anuale
Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului
si va include numai inchiderea finala a ultimei celule .
Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea
pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si
pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor.
Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:
- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate,

- au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe
amplasamentelor)
- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).
Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari:
Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere zilnica/inchidere finala)
Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea depozitelor

care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt asemanatoare celor descrise faza de
constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici
gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele
pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut
de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.
Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor:
Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.
Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in

perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a
mirosurilor in atmosfera.
In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie
vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor
situa mult sub pragurile olfactive.
Poluanti rezultati din inchiderea depozitelor neconforme sunt specifici lucrarilor de constructii:
emisii de patricule si gaze de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile.
Descompunerea deseurilor depozitate
Emisii de gaze rezultate din descompunerea deseurilor apar la momentele T + 20 ani si T + 30

ani, unde T este momentul inceperii functionarii depozitului.
Constituenti primari ai gazului emanat de depozitele de deseuri sunt: CH4, CO2, H2S, NH3,
COV.
Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia

sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor
Page 167 of 297

atinge starea constanta, acestea contin cca. 40 % CO2, 55 % CH4, 5 % N2 si alte gaze ce nu
depasesc 0,1%.
Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar
mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea. Cantitatea de gaze produsa de o
depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta. Din 1 tona de deseuri menajere din
depunere rezulta Intre 120 si 400 m3 gaze emise si depinde de compozitia deseurilor.
Activitatile de inchidere zilnica si finala si cele de construire a celulelor constituie surse de

poluare cu particule. Activitatile de depozitare, inchidere si construire celule sunt insotite si de
emisii de poluanti generate de utilajele de lucru din depozit si de vehiculele care transporta
deseurile si materialele: 1 buldozere (de 140 CP), 1 compactor picior de oaie (de 20-30 t), 1
compresor cu cilindru compactor;
De asemenea, in amplasamentul depozitului se vor afla surse de poluare asociate depozitului
de carburanti si statiei mobile de alimentare cu carburanti.
Calculele efectuate pentru emisiile de poluanti din sursele din perioada de operare se prezinta
in tabelele de mai jos.
Table 4.2-4 Emisii nedirijate de particule – din manevrare deseuri, inchidere si construire celule
Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

Nr Categorie
crt lucrare/operatie
d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm
1. Sapaturi 0.949 0.219 0.167 0.093
2. Umpluturi 0.682 0.168 0.130 0.062
3. Manevrare deseuri 0.270 ND ND ND
TOTAL 1.901 0.387 0.297 0.155
Table 4.2-5 Emisii nedirijate de poluanti – surse mobile – perioada de operare
Debite masice (g/h)
Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part.
-3 -3 -3 -3 -3 -3 -3
[10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ]
Vehicule
1462.47 5.46 220.85 512.8 31.32 342.65 152.63 0.60 50.75 2.96 4.15 0.60 29.26 90.61
si utilaje
Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala.
In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele masuri:

• optimizarea circulatiei vehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului
• plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.
Page 168 of 297

4.2.3.1.3 Sistemul de colectare a gazelor de depozit

Pe masura umplerii celulelor cu deseurile, acestea se inchid si se reface zona cu vegetatie.
Sistemul de inchidere se va instala dupa realizarea unei nivelari si a unei sistematizari a
deseurilor depuse.
Emisiile din depozitele de deseuri depind de compozitia deseurilor depuse, de cantitatea lor si
de modul de depunere.
Compozitia medie a depunerilor initiale, tine seama de compozitia specifica a categoriilor de

deseuri care ajung la depunere. Analiza cantitatilor de deseuri specifice pentru depozitul de
deseuri municipale are in compozitie predominant (76%) deseuri biodegradabile care
genereaza gaze prin descompunere.
Compozitia reziduurilor biodegradabile din deseurile menajere este prezentata in tabelul

urmator, dupa masuratori facute In diferite sezoane. Umiditatea scade pe parcursul depunerii,
pe de o parte in procesul de compactare de unde se elimina o cantitate de exfiltrat, pe de alta
parte in halda unde se produce o uniformizare a umiditatii cu alte materiale cu umiditate mai
scazuta (hartie, carton, steril) si apoi o exfiltrare de levigat. Umiditatea de echilibru care se
stabileste in halda de depozitare poate fi considerata, dupa documentatia de specialitate, de W
= 24%. Cu aceasta valoare se recalculeaza componentele pentru masa vegetala.
Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator.

Table 4.2-6 Compozitia reziduurilor biodegradabile din deseurile menajere
COMPONENTE IN MASA VEGETALA COLECTATA
C 10.3 9.5 9.1 9.3 9.6
H 1.4 1.3 1.2 1.3 1.3
O 9.5 8.2 7.9 8.2 8.5
W 77.5 79.4 80.2 79.6 79.2
A 1.3 1.6 1.6 1.6 1.5
RECALCULAREA PENTRU MASA DIN DEPOZIT CU W=24%
C 34.8 35.0 34.9 34.6 34.9
H 4.7 4.8 4.6 4.8 4.7
O 32.1 30.3 30.3 30.5 30.8
W 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0
A 4.4 5.9 6.1 6.0 5.6
Page 169 of 297

Pentru componentele de hartie, carton si materiale preponderent celulozice analizele

elementare functie de sezon se dau In tabelul urmator. Faptul ca in analiza hartiei sortate din
deseuri apare o cantitate mare de steril (A = 25...41%), ceea ce nu este caracteristic
compozitiei hartiei curate, se datoreaza faptului ca in deseuri hartia se aglomereaza cu fractii de
steril (praf, cenusa, pamant etc) cu care face o structura complexa care nu se mai separa. Se
recalculeaza apoi compozitia la umiditatea uniformizata In depunere, de W = 24%.
Compozitia reziduurilor celulozice din deseurile menajere
COMPONENTE IN MASA COLECTATA DE HARTIE/CARTON
COMPONENTE Iarna si primavara vara si toamna medie anuala
C 20.5 30.2 25.3
H 2.7 4.0 3.4
O 20.4 30.6 25.5
W 15 10 12.5
A 41.4 25.1 33.3
Formarea gazelor de fermentatie
80
70
CONCENTRATII [%]
60 CH4
O2
N2
50 CO2
CO2
40 H2
30 N2
CH4
20 H2
10
O2
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 ANI
faza 4 faza 5 faza 6
Figure 4.2-2 Compozitia gazelor din depozit
Page 170 of 297

Cantitatea de gaze produsa de o depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta.
Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta intre 120 si 400 m3 gaze emise. Cantitatea
specifica este functie de compozitia deseului menajer depus, de umiditatea din depunere, de
temperatura din depunere, de gradul de compactare.
In ceea ce priveste compozitia gazului, in afara de CO2 si CH4 compusii din gazele de emisie
nu depasesc 0,1%. Din acestia se gasesc : metanol, oxid de carbon, amoniac, azot, etan
acetona etc. toate in proportii masurabile in ppm.
Table 4.2-7 Emisii de gaze pe timp lung

ANI O2 CO2 H2 N2 CH4
0 21 0 0 79 0
0.5 10 75 0 70 0
1 0 50 10 5 45
1.5 0 45 0 0 55
2 0 45 0 0 55
10 0 45 0 0 55
20 0 45 0 0 55
30 0 45 0 0 55
40 0 38 0 0 62
50 0 35 0 2 66
60 0 20 0 28 45
70 10 25 0 70 5
80 21 0 0 79 0
Previziuni asupra formarii gazelor de fermentatie
In calculul cantitativ al volumelor de gaze degajate de masa de deseuri din depunere se fac
urmatoarele aprecieri:
cantitatile de carbon fermentabil provin din vegetale Cv% si din hartie Ch%
de la umiditatea initiala a fiecarui component la colectare se trece la o umiditate
medie a Intregului deseu in depozitare, de 24 %
concentratia de carbon In masa depusa trebuie recalculata la valoarea reala a
umiditatii : C =V⋅CvW=24% + H⋅ChW=24% [kg C/kg deseu]
unde V este proportia de vegetale In deseu si H proportia de hartie
proportia de fermentare de tip metanizare a carbonului, cu semnificatia fizica a
unei eficiente de metanizare, se poate accepta intr-un interval ingust de
temperatura ca variaza dupa o lege empirica liniarizata:
EFFCH4 = 0.014⋅t + 0,28
In calcule se pot lua ca temperaturi caracteristice in strat valori intre 80C si 12 ˚C ca valoare
medie:
Page 171 of 297

Cantitatea de carbon fermentata efectiv In strat se calculeaza cu relatia :

Cfer = C ⋅ EFFCH4 [kg C / kg deseu]
Reactiile de producere a metanului si a bioxidului de carbon fiind de ordinul 1 :
1kmol C ≥ 1kmol CH4 si 1kmol C ≥ 1kmol CO2 , rezulta ca 1 kg de C va genera
22,4 Nmc de gaz indiferent daca este CH4 sau CO2 .
Volumul de gaz generat de 1 t de deseu se calculeaza cu relatia :
Vgaz = 22,4 ⋅ Cfer ⋅ 1000 [ m3 gaze emise / t deseu ]
Calculele sunt prezentate in tabelul urmator:
Table 4.2-8 Cantitati de gaze emise de depozitare
CANTITATE SPECIFICA DE GAZE mc/t EMISA DE DEPOZITARE
proportie de carbon In vegetale la colecta (Cv) % 9.6
proportie de carbon In vegetale la W=24% (CvW=24% ) % 34.9
proportie de vegetale In deseu (V) % 69
cantitate de carbon din vegetale In tona de deseu (Cvt) kg/t 240.8
proportie de carbon In hartie la colecta (Ch) % 25.3
proportie de carbon In hartie la W=24% (ChW=24% ) % 22
proportie de hartie In deseu (H) % 6.2
cantitate de carbon din hartie In tona de deseu (Cht) kg/t 13.64
cantitate de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Ct) kg/t 254.5
coeficient de activare (EFF) 0.392
cantitate activa de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Cfer) kg/t 99.7
volum de gaze produs pe tona de deseu 1,87 mc/t de deseu mc/t 186.5
Datele obtinute se Incadreaza In limitele determinate experimental In depozite supravegheate

din strainatate : din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 mc gaze
emise.
Colectarea emisiilor de gaze din depozitul de deseuri
Se utilizeaza trei sisteme de colectare a gazelor din puturile forate:
sistemul cu colector inelar;

sistemul cu legarea individuala a puturilor la statia centrala de reglaj;
sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea
Page 172 of 297

statiilor intermediare la statia centrala.

Sistem de colectare pe grupuri de puturi de colectare
In sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor

intermediare la statia centrala, o grupare zonala de puturi se racordeaza prin conducte
individuale la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt legate prin
conducte colectoare de statia centrala de reglare. Cu toate ca in schema apar cateva substatii
de reglare, costul lor este compensat de economia rezultata din evitarea conductelor lungi de
legare individuala a fiecarui put de statia de reglare finala. Solutia este avantajoasa incepand
chiar de la 2 statii intermediare de reglare.
Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se inchid succesiv,

sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor
intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru inchiderea zonelor de depozit ecologic.
statie de reglare
zona de difuzie gaze
ventilator absorbtie-
conducta colectare refulare + facla
forata in zona de difuzie
conducta colectare pentru fiecare foraj
conducta statie de reglare-ventilator
Figure 4.2-3 Sistemul de legare a puturilor

Sistem cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la
statia centrala
Datele principale sunt:
raza de activitate a unui put R = 20 m

distanta intre doua puturi D = 40 m
Page 173 of 297

depresiunea la capatul de absorbtie a gazelor Δpadmisie = 20 mbar

presiunea la capatul de refulare spre facla Δprefulare = 20 mbar
Volumul de deseuri aferent celulei nr.I: V1 = 85000 mc.
Densitatea deseurilor In celula nr.1: ρ = 1050 kg/mc = 1,05 t/mc.
Masa de deseu in celula: M = V1 x ρ = 697029 x 1,05 =
89250t.
Productia de gaz (pe toata perioada de activitate) q = 186,5 mc/t

Productia de gaz a Intregii celule Q = 16.65 x 106 mc pe durata a 30
de ani
Productia medie orara de gaz a celulei Qh= Q/30/365/24 = 63 mc/h
Numar de puturi intr-o celula: N = 8 bucati repartizate in 2 grupuri
de cate n = 4 puturi.
Productia de gaz aferenta pentru un put Q’ = 63/8 = 7.87 mc/h
Productia de gaz aferenta pentru grupul de 9 puturi Q10 = 7.87 x 4 = 31.5 mc/h
Productia de gaz aferenta pentru grupul de 8 puturi ale unei celule Qcel = 7.87 x 8 = 63
m3/h.
Inchiderea finala a depozitului
Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele
de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt
prezentate in tabelele de mai jos.
Table 4.2-9 Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate
Nr. Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

Categorie
lucrare/operatie
crt.
d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm
1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149
Table 4.2-10 Emisii de poluanti - surse mobile – emisii nedirijate
Debite masice (g/h)
Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
Sursa
NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. -
-3 -3 [10 -3 -3 -3 -3
[10 ] [10 ] 3 [10 ] [10 ] [10 ] [10 ]
]
Total 834.7 3.449 135.63 342.228 25.09 130.53 100.78 0.365 31.291 1.8 1.524 0.365 36.05 56.24
Rezultatele estimarilor privind generarea poluantilor emisi in aer pun in evidenta urmatoarele:
Page 174 of 297

• Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de
depozitarea deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a
depozitului.
• Sursele aferente lucrarilor de constructie, de depozitare a deseurilor si de inchidere sunt
surse nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinul MAPM
462/1993 privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la
care OM 462/1993 limiteaza concentratiile in emisie indica ca numai debitele masice de
particule generate de unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast)
prezinta valori semnificative.
4.2.3.1.4 Masuri de reducerea poluarii aerului

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din
depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea
controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi recuperate in vederea procesarii. Se
estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15
% din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.
Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si

la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de
important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de
substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.
Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca

arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.
Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la:
• optimizarea circulatiei vehicolelor de transport deseuri pe suprafata depozitului

• plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului care va avea o
latime de cca. 12m, 3227 m lungime, total 3,87 ha (se vor planta 0,2 ha inclusiv in
perimetrul platformei tehnologice).
4.2.3.2 Statii de transfer, sortare si compostare

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de
constructii:
• pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii;

• emisii de gaze de esapament de la utilaje.
In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt specifici celor produsi de gazele de
esapament, precum si emisiile provocate de depozitele de carburanti (doar la statiile de sortare
care sunt prevazute cu statii de alimentare).
Etapa de constructie
Debitele masice de poluanti caracteristice etapei de constructie s-au determinat astfel:

Formula de calcul este : E = EFi x A , unde:
-E este emisia de poluant;
-EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat;
Page 175 of 297

-A este consumul de combustibil pe perioada considerata.
Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie CORINAIR.

Table 4.2-11 Emisii de poluanti - surse mobile – etapa de constructie
Debite masice (g/h)
Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn
-3 -3 -3 -3 -3 -3
[10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ]
Total 1272,93 5,57 233,30 522,18 47,0 384,11 296,86 0,88 50,30 4,42 6,19 0,88 48,41
Table 4.2-12 Emisii de particule – surse nedirijate – etapa de constructie

Nr
crt
d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm
SAPATURI
3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383
UMPLUTURI
TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186
Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.
Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra
aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in
zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.
Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de
esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor respectiv din depozitele de carburanti (doar la statiile de sortare prevazute cu statii de
alimentare cu carburanti), dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din
aceste surse.
Page 176 of 297

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.
4.2.3.3 Inchidere depozit neconform Ianca

In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice
activitatilor de constructii:
• pulberi rezultate din manevrarea pamantului;

• emisii de gaze de esapament de la utilaje.
De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (doar la depozitul de la

Parta) pot constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere.
Calculul emisiilor in perioada de executie a lucrarilor
S-au calculat emisiile de poluanti din sursele mobile respectiv emisiile de particule din sursele
nedirijate (in perioada executiei lucrarilor de inchidere).
Formula de calcul este E = EFi x A , unde :
-E este emisia de poluant;
-EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat;
-A este consumul de combustibil pe perioada considerata.
Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie din tabelele CORINAIR.

Table 4.2-13 Emisii nedirijate de poluanti – surse mobile – perioada de operare
Debite masice (g/h)
Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
-3 -3 -3 -3 -3 -3 -3
[10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ] [10 ]
Vehicule
1462.47 5.46 220.85 512.8 31.32 342.65 152.63 0.60 50.75 2.96 4.15 0.60 29.26 90.61
si utilaje
Table 4.2-14 Emisii de particule – surse nedirijate

Nr
crt
d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm
SAPATURI
3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383
Page 177 of 297

UMPLUTURI
TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186

Aceste emisii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor.
Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul

asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi
dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de
inchidere.
Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele

neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora
actuala.
Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (doar la depozitul de la Parta) vor constitui
surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un
impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea
controlata a acestor gaze (in facla).
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare.
Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz
prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii
lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:
- folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu

emisii reduse de noxe;
- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport
auto;
- detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata
pentru eliminarea cauzelor;
- stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea
reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.
In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate

gazului de depozit si altor emisii:
Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din
depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea
controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate (in facla). Se
Page 178 of 297

estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15
% din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.
Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si
la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de
important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de
substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.
Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la:
• optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului
• plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.
Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca
arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.
Table 4.2-15 Eficienta sistemului de ardere a gazelor de depozit
Echipament control (reducere) emisii Compus Eficienta de control (%)

COVnm 99,2
Ardere la facla Compusi halogenati 98,0
Compusi nehalogenati 99,7
Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:
• exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In

fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se
desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un
strat de pamant steril;
• portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv;
• evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest
mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ;
• amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate
intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de
exterior;
• captarea si arderea controlata a gazului de deposit (in facla);
• retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea
mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se
planta pe perimetrul intregului depozit.
4.2.4.2 Statii de sortare, transfer si compostare

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare.
Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz
prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii
lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

auto;
Page 179 of 297


In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont
ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor
respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat
acestor surse.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normele in vigoare.
Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in
aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada
executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

auto;
In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii
aerului.
Masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi:
- prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de

fermentare, in mod controlat
4.3 Solul si subsolul

Din perspectiva modului de utilizare a solului si subsolului, proiectul evaluat are particularitatea
de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol – subsol. Din acest motiv,
impactul potential asupra acestor doua componente distincte ale mediului, precum si masurile
de reducere a acestuia, vor fi analizate impreuna.
4.3.1 Calitatea solului

Conditiile pedoclimatice din judetul Braila au determinat aparitia si evolutia unei cuverturi de
soluri, diversa, dominata de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluvionare,
coluviale, neevoluate, psamosoluri, lacovisti etc.
Table 4.3-1 Repartitia solurilor din judetul Braila pe clase si tipuri de sol
Denumire ha %
I. Clasa cernisoluri (molisoluri):
- kastanoziomuri (soluri balane) 1697 0,44
- cernoziom (tipic, cambic) 190567 49,19
- faeoziom 10486 2,71
II,Clasa hidrisoluri (hidromorfe):
- gleisol (lacoviste, sol gleic) 36477 9,42
Page 180 of 297

III. Clasa solurilor halomorfe:

- solonceac 8274 2,13
- solonet 7589 1,96
IV.Clasa solurilor neevoluate (protisolurilor):
- regosol 770 0,20
- psamosol 21540 5,56
- aluviosol (sol aluvial, protosol) 109881 28,36
Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, incadrarea terenurilor agricole din
judetul Braila, pe clase de pretabilitate, se prezinta astfel:
Table 4.3-2 Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Braila
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Suprafata % din % din % din % din % din
Folosinta
cartata ha total ha total ha total ha total ha total
folosinta folosinta folosinta folosinta folosinta
Arabil 349089 23946 4,13 156385 44,80 114009 32,66 36522 10,46 18227 5,22
Pasune 33171 - - 621 1,87 13965 42,10 9751 29,40 8834 26,63
Vii 4492 410 9,13 1555 34,62 1819 40,49 561 12,49 147 3,27
Livezi 640 2 0,31 242 37,81 357 55,78 39 6,10 - -
Total
387392 24358 6,29 158803 40,99 130150 33,60 46873 12,10 27208 7,02
agricol
4.3.2 Depozit de deseuri conform si statie de sortare Ianca
4.3.2.1 Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului
4.3.2.1.1 Date geomorfologice

Din punct de vedere al apartenentei la o anumita entitate geomorfologica amplasamentul
investigat apartine Campului Ianca, subunitate a Campiei Brailei.
Campul Ianca este situat pe zona de lacuri de la V de valea Ianca. Altitudinile campului sunt de
circa 25-35 m si se prezinta ca o suprafata plana cu lacuri instalate in depresiuni de crovuri.
Lacurile Ianca, Plopul, Movila Miresii, Secu, Lutu Alb, Tataru, Coltea, Plascu etc fac parte din
categoria lacurilor clasto-carstice (de crov). Volumul si extensiunea lacurilor de crovuri, sunt
strans legate de conditiile climatice. In anii secetosi, multe dintre ele seaca, apa ramasa
atingand concentratia de mineralizare maxima, iar fundul cuvetelor lacustre se acopera cu sare
cristalizata. In anii cu umiditate mai abundenta, ele au o extensiune mare si o mineralizare mai
redusa. Cota terenului in amplasamentul viitorului depozit de deseuri se incadreaza in intervalul
30-35 m.
4.3.2.1.2 Date geologice

Din punct de vedere geologic regiunea cercetata apartine Platformei Moesice. Peste depozitele
fundamentului si cele de cuvertura se afla depozite Cuaternare, reprezentate prin loessuri ce
apartin Holocenului inferior. Limita Cuaternar/ Pliocen este amplasata in jurul adancimii de 500
m.
Page 181 of 297

Proterozoic
La Bordeiu Verde (in SE fata de Ianca) sub cuvertura paleozoica, au fost intalnite sisturi
argiloase cenusii si violacee ca si argilite verzui. Aceste depozite apartin seriei terminale a
sisturilor verzi, desemnate in Dobrogea sub numele de seria de Baltagesti. Termenii mai
profunzi sunt constituiti din roci ankimetamorfice de culoare verde, predominant argilite si
subordonat gresii fine si siltite. Grosimea verticala a sisturilor verzi interceptate prin forajul de la
Bordeiul Verde aringe circa 1000 m.
Paleozoic
Ordovician (O)
Peste sisturile verzi, puternic cutate, stau in pozitie orizontala depozitele Paleozociului a carui
prin termen este atribuit Ordovicianului. Depozitele sunt constituite din gresii cuartifere ce ating
circa 120 m grosime la Bordeiu Verde.
Silurian (S)
Depozitele Silurianului, interceptate prin forajele de la Bodeiu verde, sunt constituite din argilite
si sisturi argiloase cenusii pana la negre. Grosimea acestor depozite atinge 400 m la Zavoaia.
Devonian (D)
Este reprezentat prin gresii cuartitice in alternanta cu sisturi si argilite, calcare negre,calcare
dolomitice si dolomite bituminoase, cu intercalatii de anhidrit.
Mezozoic
Depozitele mezozoice apartin Jurasicului si Cretacicului.
Jurasic (J)
Pe teritoriul Campiei romane, partea inferioara a jurasicului mediu este constituita din gresii
friabile si nisipuri, care ating 20 m grosime la Bordeiu Verde.
Jurasicul superior atinge 230 m grosime la Bodeiu Verde si este reprezentat prin calcare albe si
verzui si dolomite masive.
Cretacic (K)
Depozitele sunt de varsta Cretacic si sunt reprezentate prin: gresii si nisipuri

glauconitice,pietrisuri, nisipuri si argile, calcarenite, calcare arenitice si anhidritice, marne.
Neozoic
Depozitele neozoice apartin Sarmatianului, Pliocenului si Cuaternarului.
Sarmatian (sm)
Depozite aflate transgresiv peste formatiunile Mezozoicului, Paleozoicului si Proterozoicului

superior, fiind alcatuite din gresii calcaroase uneori oolitice, marno-calcare si o marne rubanate
( 3300-3637 m adancime).
Page 182 of 297

Meotian (m)
Depozitele meotiene, in continuitate de sedimentare cu cele ale Sarmatianului, sunt constituite

din nisipuri marnoase, marne cu nisipuri, marne grezoase, nisipuri si gresii. Depozitele meotiene
depasesc 600 m grosime (circa 2375-3000 m adacime).
Pontian (p)
Pontianul este reprezentat prin marne, marne nisipoase, nisipuri si nisipuri marnoase cenusiu-
vinete cu grosimi cuprinse intre 100 si 500 m (sub adancimea de 1929 m).
Dacian (dc)
Depozitele daciene, in continuitate cu cele ale Pontianului sunt alcatuite din nisipuri, marne,
argile si argile carbunoase; pe alocuri nisipurile contin intercalatii subtiri de lignit. Grosimea
Dacianului este de 100 -500 m (incepand cu circa 1618 m adancime).
Levantin (lv)
Depozitele de varsta Levantin, ultimile din seria depozitelor pliocene, au fost interceptate numai
in foraje, sub adancimea de 500 m, si sunt constituite dintr-o alternanta de argile, nisipuri,
marne, nisipuri argiloase, uneori carbunoase. Depozitele dintre 500 m si 1350 m sunt atribuite
Levantinului superior iar sub aceasta adancime depozitele interceptate sunt atribuite
Levantinului inferior ( 1350-1618 m).
Cuaternar (Q)
Depozitele de varsta Holocen inferioare sunt reprezentate prin loessurile ce acopera campia
Brailei. Aceste depozite au un caracter prafos nisipos, sunt macroporice, de culoare galbuie si
au origine deluviala-proluviala. In partea de N a campiei Brailei, ele devin din ce in ce mai
nisipoase.
La adancimea de circa 66 m (-23 m in raport cu cota 0) se dezvolta un depozit de nisipuri cu

pietrisuri, a carui grosime nu a putut fi apreciata. Sub aceasta adancime urmeaza depozite
nisipoase-prafoase-argiloase pana la adancimea de 300 m (sau -255 fata de NM). Limita dintre
Pleistocenul inferior si Levantin nu este posibil de fixat din cauza lipsei argumentelor
paleontologice. Sub adancimea de 300 m urmeaza o alternanta de nisipuri prafoase, marne si
nisipuri fine, uneori cu intercalatii argiloase si concretiuni calcaroase. Prin comparatie cu
grosimea Cuaternarului de la S de Ialomita, se apreciaza ca limita Cuaternar/Pliocen sa fie
amplasata in jurul adancimii de 500 m.
Un foraj executat la Mircea Voda ( SV de localitatea Ianca), a interceptat sub patura de sol
vegetal de 0.8 m grosime, un depozit loessoid cu numeroase concretiuni calcaroase. In
adancimea a continuat, pe circa 4 m, nisipuri fine loessoide.
Aceeasi situatie se intalneste si la Filipesti, unde, in malul de 6 m inaltime, apare un depozit

loessoid galben-roscat, nisipos, macroporic si cu rare concretiuni mici.
In depresiunea Ianca se constata prezenta unui alevrit nisipos, macroporic, in care granulele de
0.01 – 0.1 mm ating o proportie de 60%. Se poate afirma ca depozitele loessoide din
depresiunea Ianca sunt asemanatoare cu cele descrise de la Stefan cel Mare.
In regiunea centrala a campiei Brailei, care ar coincide aproximativ cu zona lacurilor, se

constata uneori, in afara materialului loessoid nisipos si prezenta unor depozite mai prafoase.
Page 183 of 297

Intr-un foraj de 106 m adancime executat la Ianca (cota +35 m), s-a intalnit sub circa 15 m de
depozite loessoide nisipoase un pachet de argile vinete pana la adancimea de circa 24 m,
depus peste o patura de 5-6 m grosime, constituita din nisipuri fine. In continuare urmeaza o
alternanta de argile in strate mai groase cu nisipuri fine in strate subtiri.
4.3.2.1.3 Date geotehnice

Amplasamentul viitorului depozit de deseuri Ianca a fost cercetat prin 5 foraje geotehnice cu
adancimi cuprinse intre 8.00-8.50 m.
Forajul F1 (cota 34.1 m):
0.00 – 0.30 m: sol vegetal;

0.30 – 2.10 m: praf argilos, cafeniu-galbui, uscat, sfaramicios, cu rare concretiuni
calcaroase, plastic vartos;
2.10 – 3.80 m: argila prafoasa, cafeniu-galbuie, uscata, sfaramicioasa, plastic tare, de la -
3.80 umeda;
3.80 – 4.40 m: praf nisipos argilos, cafeniu-galbui, umed, sfaramicios, plastic vartos;
4.40 – 5.30 m:nisip fin prafos, cafeniu-galbui, umed;
5.30 –7.00 m: praf nisipos argilos, galbui, umed, plastic consistent;
7.00 – 8.50 m: praf argilos, galbui, umed, plastic moale.

0.30 – 3.80 m: praf nisipos, loessoid, cafeniu-galbui, uscat, sfaramicios, cu rare
concretiuni calcaroase, plastic tare, de la -3.10 m umed;
3.80 – 4.60 m: nisip fin prafos, cafeniu, umed;
4.60 – 8.00 m: praf nisipos argilos, galbui, umed, plastic consistent;

0.30 – 3.60 m: praf argilos, cafeniu-galbui, uscat, sfaramicos, cu rare concretiuni
calcaroase, plastic vartos spre tare;
3.60 – 4.70 m: nisip argilos, cafeniu-galbui, umed;
4.70 – 8.00 m: praf nisipos argilos, cafeniu-galbui, umed, plastic moale.

0.30 –1.80 m: argila prafoasa, cafeniu-galbuie, uscata, sfaramicioasa, cu rare concretiuni
calcaroase, plastic tare;
1.80 – 2.50 m: nisip argilos, cafeniu-galbui, uscat, sfaramicios, plastic vartos;
2.50 – 3.70 m: argila prafoasa, cafeniu-gabuie,uscata, sfaramicoasa, plastic consistenta;
3.70 – 4.90 m: praf argilos, cafeniu-gabui, umed, plastic vartos;
4.90 – 6.00 m: nisip argilos, galbui,umed, plastic consistent;
Page 184 of 297

SIST
TEM DE MANAG
GEMENT INTEG
GRAT AL DESEU
URILOR IN JUD
DETUL BRAILA
6.00 – 8.50 m: praf nisipos argilos galb

bui, umed, plastic moale
e.
F (cota 33.3
Forajul F5 3 m):

asa, cafeniu
0.30 –1.90 m: argila prafoa u-galbuie, usscata, sfaram
micioasa, cu
u rare concre
etiuni
calcaroasse, plastic ta
are;
1.90 – 4.10 m: praf argilos,, cafeniu-gallbui, uscat, sfaramicios,
s plastic varto
os spre moa
ale;
4.10 – 5.20 m: nisip fin prafos, cafeniu--galbui, ume
ed;
5.20 – 8.00 m: praf nisipos argilos, cafe
eniu-galbui, umed, plasttic moale.
Nivel hiddrostatic a fost
f incerce
eptat in timp
pul lucrarilor de foraj la adancimi ce au variiat in
intervalull 5.70 m ÷ 6.20
6 m.
4.3.2.1.4 Da ate seismicee

Conform hartii de macrozonare
m e seismica a teritoriulu
ui Romaniei, anexa la SR 11100//1-93,
perimetruul cercetat ses incadreazza in macrozzona de inten
nsitate 81, cu
u perioada de
d revenire de
d 50
de ani (ffig. 4.3 - 3).
Table 4.3
3-3 Zonarea seismica
s a te
eritoriului Ro
omaniei
Conform hartilor ane exe la normmativul P100 0-1/2006, va aloarea de varf a acce eleratiei tere
enului
pentru prroiectare, pe
entru cutrem
mure avand in ntervalul me ediu de recurrenta IMR = 100 ani, esste ag
= 0.24g, iar perioadaa de control (colt)
( a specctrului de rasspuns Tc=1.000sec (fig. 4.3-4
4 si 4.3-5
5).
Page 185
5 of 297
C
Consultant – RO
E A IMPACTULU
UI ASUPRA MED
DIULUI
Table 4.3-4 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani
Table 4.3-5 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului
de raspuns
4.3.2.1.5 potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de
potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul
cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a
alunecarilor de teren (fig. 4.3-6).
Page 186 of 297

Table 4.3-6 Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren
4.3.2.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat
pentru realizarea investitiei propuse.
Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:
• depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea
afecta calitatea acestuia;
• depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport
utilizate la constructia depozitului;
• pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe
amplasamnet;
• scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier;
Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile
accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de
transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.
In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:
Scoaterea din circuitul natural al terenului a suprafetei destinata constructiei obiectivului
Prin realizarea depozitului se va scoate din circuitul agricol o suprafata de teren de 7.75 ha
careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de cel putin 25 ani. Ulterior eliberarii de
sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau
intretinuta.
Decopertarea solului
In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa

principala de afectare a calitatii solului.
Page 187 of 297

Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct
asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului. Suprafata de
teren decopertata va fi de 1,32 ha, rezultand un volum de sol decopertat de 10716 mc.
Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de
depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila
care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament.
Aceste activitati vor determina:
- modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si

compactare (efect direct si ireversibil),
- modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va
pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol
(posibil impact indirect si definitiv),
- modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de
constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).
Volumul de sol de decoperatat va fi folosit la inchiderea depozitului neconform de la Ianca.
Conform proiectului, excavarile necesare realizarii depozitului din cadrul depozitului, dar si a
instalatiilor din zona tehnica, vor fi efectuate astfel incat sa asigure posibilitatea separarii solului
vegetal de celelalte componente geologice, in vederea utilizarii ulterioare la straturile de
acoperire.
4.3.2.3 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare
a) Instalatiile din zona tehnica

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare
fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt
prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel,
posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe
amplasament, este diminuata la maxim.
b) Instalatiile de canalizare
Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distinct pentru apele uzate
menajere, tehnologice si pluvial. Sistemul de colectare a apelor uzate pe amplasament este
descries la punctul 4.1.3.1.
Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor
fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor
uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.
c) Sistemul de colectare si tratare levigat
Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a
subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca
lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.
Page 188 of 297

d) Zona de depozitare
Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza
depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a
scurgerilor de levigat in sol si subsol.
Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.
Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure
prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat.
Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei unor
fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.
4.3.2.4 Prognozarea impactului

Solul decopertat
Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie realizate astfel incat solul fertil
de la suprafata sa fie depozitat separat de argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara
a digurilor de protectie si a stratului superior de inchidere a depozitului neconform Ianca.
Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui optim la depozitare si
utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca
operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic)
major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului,
decat local.
Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de
construire a celulelor de depozitare, in timpul exploatarii, cat si la inchiderea lor. Din
perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele
sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depozitelor
de deseuri.
Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, deoarece aceste lucrari sunt
destinate protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform.
Impactul asupra componentelor subterane

In ceea ce priveste dimensiunea geologica a amplasamentului, constructia celulelor de
depozitare va avea un impact considerabil, datorita amplorii acestora. Nivelul de fundare a fost
stabilit la cota -4m, care asigura fata de nivelul hidrostatic un strat de minimum 1 m grosime,
astfel incat se evita aparitia fenomenului de rupere hidraulica. Eventuale probleme din aceasta
perspectiva, ar putea aparea doar in perioada anterioara depozitarii primului strat de deseuri,
dupa care echilibrul geologic se va restabili.
Impactul asupra retelei hidrologice

Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe
retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiei de epurare,
sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact
semnificativ asupra acesteia.
Page 189 of 297

Impactul transfrontiera
Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Braila, judetul
Braila nefiind un judet la granita, si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele
fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.
4.3.2.5 Masuri de diminuare a impactului

In perioada de constructie
• respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea
in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de
depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;
• scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de
carburanti sau lubrefianti;
• la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe
termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate
perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.
• verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a

eventualelor fisuri/crapaturi;
• verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat
si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea
operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;
• respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de
deseuri.
• levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;
• verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;
• executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe
platforma betonata;
• se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare
necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate
In perioada post-inchidere
• respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a

depozitului de deseuri.
Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane.
Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor
subsolului.
Page 190 of 297

4.3.3 Statia de transfer Insurateti
4.3.3.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru
realizarea statiilor de transfer.
O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din
zona ce va fi betonata, in faza de executie. Se va decoperta 681 mc sol vegetal. Solul
decopertat va fi refolosit pentru reamenajarea zonelor din incinta statiei de transfer care au fost
afectate de executia lucrarilor.
Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii,
materiale izolatoare, deseuri menajere etc.
Sursele posibile de poluare a solului sunt:
- depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie;

- infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a
apelor uzate rezultate din organizarea de santier;
- scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje;
Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile

Surse potentiale de poluare
Instalatiile de procesare a deseurilor
Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii
deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului
prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer.
Instalatiile de canalizare
Pentru statia de transfer a fost prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere
provenite de la cladirea administrativa si un sistem seprata de colectare si preepurare a apelor
pluviale.
Descrierea detaliata a sistemelor se regaseste in capitolul 4.1.3.2.
In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la
sistemul de colectare a apelor uzate menajere.

Decopertare stratului de sol
Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului
vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de
acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a
perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.
Page 191 of 297

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile

determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra
solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului.
Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita
dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.
Constructia si exploatarea statiei de transfer nu prevede lucrari sau activitati limitrofe retelei
hidrologice. Alimentarea cu apa pentru acest obiectiv se va face cu o cisterna care va alimenta
un bazin de alimentare cu apa din incinta. In consecinta, nu va exista un impact asupra retelei
hidrologice.

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de
executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru
depozitarea acestora si incheirea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport a
deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea
necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.
Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de
constructie, cat si in cea de exploatare:
- evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

- orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;
- mentinerea curateniei pe amplasament;
- folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa
obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de
depozitare;
- verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;
- organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;
- utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.
In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni
imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.
- folosirea statiei de transfer doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si

acceptate;
- utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;
Page 192 of 297

- verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale

containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;
- verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la
containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor;
- functionalitatea echipamentului hidraulic;
- interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in
containerele prevazute;
- utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora
pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.
4.3.4 Statia de sortare ci statia de compostare Vadeni
4.3.4.1 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de executie

O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din
zona ce va fi betonata, in faza de executie. Se va decoperta 4068,3 mc sol vegetal. Solul
decopertat va fi refolosit pentru reamenajarea zonelor din incinta care au fost afectate de
executia lucrarilor.
Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii,
materiale izolatoare, deseuri menajere etc.


Posibilitatea poluarii solului, in perioada de exploatare, se poate datora:
• depozitarii inadecvate a deseurilor pe amplasament;

• operatii de reparatii-intretinere efectiuate in spatii neamenajate;
• retelelor de canalizare deteriorate;
• nerespectarea mentinerii curateniei pe amplasament;
• depozitarea deseurilor in afara spatiilor special amenajate.
Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii
deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului
prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer.
Pentru statia de compostare au fost prevazute sisteme separate de colectare a levigatului, a
apelor uzate menajere, a apelor uzate tehnologice si a apelor pluviale. In final toate apele
uzate vor ajunge intr-un bazin de retentie si de aici mai departe la statia de epurare.
Page 193 of 297

Apele pluviale vor fi colectate separat, preepurate intr-un separator de hidrocarburi si apoi
deversate in mediul natural.
In acest fel riscul poluarii solului si subsolului este redus la minim. In cazul in care vor apaqrea
defectiuni la sistemele de canalizare, se va interveni imediat in vederea remedierii acestora si
evitarea poluarii.

Constructia si exploatarea statiilor de sortare si compostare, desi va dezvolta activitati limitrofe
retelei hidrologice, cum ar fi forarea unor puturi pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact
hidrologice.

In faza de executie
In faza de executie impactul asupra factorului de mediu solul poate fi diminuat prin urmatoarele
masuri:
• antreprenorul va asigura realizarea organizarii de santier corespunzatoare din punct de

vedere al facilitatilor; antrepenorul va asigura dotarea santierului cu toalete ecologice.
pentru colectarea apelor uzate menajere generate; pe perioada realizarii investitii va fi
asigurata colectarea acestor ape in fose viganjabile; se va asigura colectarea deseurilor
menajere si din constructii; antreprenorul va incheia contracte cu operatorul de salubritate
local pentru colectarea deseurilor menajere si intretinerea si igienizarea toaletelor ecologice
• colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de executie, constructie, etc.,
colectarea realizandu-se cu sortarea deseurilor pe categorii; Eliminarea deseurilor din
constructii ca si pamantul escavat va fi transportat in depozite de deseuri pentru care
antrepenorul va obtine acordul Primariei Braila
• alimentarea cu carburanti a utilajelor necesare realizarii investitiei se va face cu cisterna
mobila
• evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a vegetatiei existente, prin
stationarea utilajelor, depozitarea de materiale etc;
Page 194 of 297

• evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii din rezervoare sau

din conductele de legatura ale acestora; in acest sens toate utilajele de constructii si
transport folosite vor fi mai intai atent verificate.
In faza de exploatare
Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul

deseurilor produse in amplasamente, pentru a evita poluarea solului. Dintre acestea fac parte
urmatorele:
• asigurarea colectarii selective a deseurilor generate pe amplasament;

• mentinerea curateniei pe amplasament;
• reparatia utilajelor de transport si schimbul de ulei sa va realiza in unitati specializate;
• controlul periodic al retelelor de canalizare si repararea acestora in caz de avarie in cel mai
scurt timp;
• manevrarea si manipularea deseurilor la statia de sortare si compostare conform
procedurilor de lucru.
4.3.5 Inchiderea depozitului neconform Ianca
4.3.5.1 Poluarea existenta

Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu
se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa
deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri
textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri
industriale etc.
Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a

condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de
deseuri menajere.
4.3.5.2 Natura poluantilor

Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante
organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si
baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.
4.3.5.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie)

Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele,
sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.
In „Bilantul de Mediu pentru depozitul de deseuri nepericuloase Ianca II”, valori mai mari ale
concentratiei de metale grele au fost semnalate in zona caii de acces si zona de lucru a
utilajului ce opereaza pe platforma depozitului. Au fost prelevate probe din 10 puncte.
Adancimea de prelevare a fost de 5 cm si 30 cm. Pentru fiecare proba s-au determinat urmatorii
parametri: Ph, Pb, Cr, Zn, Cu, Cd, Ni, Mn. Indicatorii analizati nu depasesc valorile pragurilor de
alerta stabilite prin Ord. 756/1997.
Page 195 of 297

- deseurile menajere si cele din constructie depozitate necontrolat;

- infiltrarea de ape uzate in sol, provenite de la organizarea de santier;
- scurgeri accidentale de ulei si produse petroliere provenit de la utilajele ce se vor afla
pe amplasament.
Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de
executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru
depozitarea acestora si incheirea unui contract cu un operator autorizat de preluare si transport
a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea
necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

4.3.5.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere

In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.

Inchiderea depozitului de la Ianca conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte
puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a
procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de
fermentare din corpul de deseuri si prin reducere producerii de levigat, prin stoparea
patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.
Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor
In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol
vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un
factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi
abundente.
inchidere a depozitului neconform Ianca. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste
manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele se circumscriu tocmai proceselor de
prevenire a poluarii mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri.
In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact
pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat.
Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada
semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata.

constructie:
Page 196 of 297


Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca
substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa
pluviala si infiltrate in masa solului.
Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul

depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului.
Solul fertil necesar acoperirii depozitului, cu o inaltime de 0,15m si un volum de 1475 mc, va fi
adus de la noul amplasament ales pentru depozitul de deseuri conform ce va fi construit langa
Ianca.
Page 197 of 297

4.4 Biodiversitatea
4.4.1 Biodiversitatea in judetul Braila

Judetul Braila detine o mare varietate de ecosisteme terestre si acvatice (paduri specifice de
lunca, pajisti, balti si lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice
stepice. Vegetatia naturala de stepa se mai gaseste in prezent pe versantii depresiunilor de
tasare, in spatiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, in zonele necultivate
temporar. Substituirea padurilor aluviale naturale din Balta Brailei prin culturi uniclonale
plopicole si salicicole, indiguirile, desecarile si intinsele monoculturi agricole practicate in ultimii
50 de ani ai secolului trecut au adus profunde modificari calitative si cantitative biodiversitatii
judetului.
In Balta Mica a Brailei, teritoriu care include toate insulele aflate in regim liber de inundatie din
sectorul brailean al Dunarii, zona cu statut de protectie, in ciuda modificarilor survenite in
structura sistemelor ecologice, ecosistemele naturale sunt conservate in procent de cca 50%.
Astfel, peste jumatate din speciile de pasari observate in tara se regasesc in judetul Braila,
acesta fiind situat pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al
Dunarii de Jos,, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si
refugiile de iernat din Africa.
4.4.1.1 Tipuri de habitate

Habitatele de padure
Habitatele cu vegetatie forestiera sunt in general paduri tip zavoi (circa 5% din suprafata
judetului). Acestea sunt situate:
• 80% in luncile inundabile ale fluviului Dunarea si ale raurilor Buzau si Siret (predominant
din plop si salcie);
• 20% sunt paduri de terasa pe raza judetului, compuse preponderent din salcam si stejar,
cele mai importante fiind trupurile: Viisoara, Coltea, Tataru, Ramnicelu, Romanu, Rubla
si Lacu Sarat.
Tipuri de habitate forestiere:
• Stejaret (Quercus pubescens) pe soluri saraturoase in stepa;

• Paduri stepice cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora);
• Amestec de sleau de lunca cu stejar pedunculat (Quercus robur);
• Frasinet de hasmac cu Fraxinus excelsior;
• Ulmet de lunca cu Ulmus campestris;
• Paduri aluviale (zavoaie) de plopi albi (Populus alba) din lunca;
• Zavoaie de plop negru (Populus nigra) din lunca;
• Zavoaie amestecate de Populus alba si P. nigra din lunca;
• Zavoaie de salcie (Salix alba) din lunca;
• Zavoaie amestecate de plopi si salcie din lunca;
• Zavoaie de salcie si catina (Tamarix ramosissima) din lunci, pe soluri saraturoase.
Page 198 of 297

Habitatele de pajisti (pajisti de stepa, pajisti de lunca si tufarisuri)
Pajistile stepice sunt puternic modificate, cu graminee si ierburi xerofile, printre care Festuca
valesiaca, Stipa lessiongiana, Stipa capillata. Pe parloagele stepice (terenuri agricole
necultivate) sunt intalnite specii ca Cynodon dactylon, Bromus tectorum, Salsola ruthenica si
Artemisia austriaca.
Habitatele de pajisti sunt mai bine reprezentate in perimetrul Parcului Natural Balta Mica a
Brailei, fiind cele mai afectate in trecut de pasunatul animalelor lasate in stare semisalbatica
(vaci, cai, dar mai ales porci) precum si de pasunatul ovinelor, prin acumularea si
descompunerea dejectiilor de ovine ramanand doar speciile rezistente la acidifierea solului.
Tufarisurile au cea mai mica dezvoltare, fie apartinand pajistilor, fie existand izolat, pe arii
restranse, in zone de lunca cu maluri nisipoase.
Habitatele acvatice sunt reprezentate prin:
• lacuri (sarate si dulci)

• balti (permanente si temporare)
• mlastini
• zone mlastinoase
• canale
Lacurile din judetul Braila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate in depresiuni
de tasare in loess sau crovuri), numite si lacuri de crov, limanuri fluviatile (lacurile de meandru)
si lacuri de lunca.
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova), pe terasa
Calmatuiului, precum si in apropiere de Braila (Lacul Sarat Braila).
O importanta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile terapeutice sarate, cu namol

sapropelic. Acestea sunt: Lacul Sarat Braila, Lacurile Caineni Bai si Movila Miresii.
4.4.1.2 Flora
Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura (culturi agricole) in proportie de peste
95%. Ea se mai gaseste astazi doar insular, pe terenurile necultivate, precum si pe marginea
drumurilor, de-a lungul digurilor si canalelor de irigatie. Asociatiile vegetale caracteristice sunt
cele de pajisti xerofile presarate din loc in loc cu tufarisuri constituite din arbusti de stepa.
Datorita umiditatii mari a solului, vegetatia de lunca este mult mai bogata, aici dezvoltandu-se o
vegetatie arborescenta de esenta moale si ierboasa dispusa pe benzi longitudinale sau
concentrice, in cazul depresiunilor lacustre, in functie de gradul de umiditate.
Din Balta Brailei doar o treime din suprafata a ramas in regim liber de inundatie, restul de peste
60000 de ha constituind actualmente incinta agricola indiguita Insula Mare a Brailei. Vestigii ale
florei acestui vast teritoriu de zona umeda se gasesc acum in cele 10 insule din zona inundabila
care constituie Parcul Natural Balta Mica a Brailei. Vegetatia palustra a ostroavelor se remarca
prin specii rare, cum sunt nuferii albi si galbeni, specii care doar in Delta Dunarii sunt mai des
intalnite.
Din cele 230 specii de flora salbatica inventariate in judetul Braila nu au fost identificate specii
de interes national sau comunitar (listate in anexele 3-5 la OUG 57/2007).
Page 199 of 297

4.4.1.3 Fauna
In judetul Braila au fost inventariate un numar de 90 de specii, considerate de interes comunitar
in conformitate cu OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Anexa 3, pentru care trebuie instituite arii
speciale de conservare si arii speciale de protectie avifaunistica (Tabelul nr. 6.2.2.1.), din care o
specie este prioritara (nurca-Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protectie
stricta.
Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judetului, 160 de specii necesita o
protectie stricta, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de interes national.
Dintre cele 67 de specii de pesti inventariate, 4 specii sunt vulnerabile si 4 sunt periclitate, o
specie - pastravul de mare (Salmo trutta labrax)- fiind critic periclitata. 2 specii de amfibieni din
cele 7 inventariate la nivelul judetului sunt vulnerabile, 3 sunt aproape amenintate, iar tritonul cu
creasta dobrogean (Triturus dobrogicus) este periclitat fiind observat in lunca Dunarii, in zone ce
fac parte din siturile de importanta comunitara ROSCI0006 Balta Mica a Brailei si ROSCI0012
Bratul Macin.
Dintre speciile de pasari, 22 sunt vulnerabile, 13 specii sunt periclitate si 3 critic periclitate
(garlita mica, codalb si acvila tipatoare mare).
Din totalul speciilor de mamifere inventariate, 6 specii sunt vulnerabile.
4.4.2 Arii naturale protejate

Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de flora si fauna
rare sau pe cale de disparitie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate,
diversitatea cea mai mare existand in lunca inundabila a Dunarii.
4.4.2.1 Ariile naturale protejate de interes national din judetul Braila

Categoria Suprafata
Nr. Actul de
Denumire ariei Localizare Administrator
crt. declarare
protejate (ha)
Parc natural
In lunca cu regim
natural de inundatie a Regia Nationala
Legea fluviului Dunarea, a
17529 Padurilor
1 Balta Mica a 5/2000 ecoregiunea Romaniei Romsilva
Zona umeda de nr. 20; com. Chiscani,
Brailei
importanta Gropeni, Stancuta,
internationala Bertestii de Jos,
(Sit Ramsar Marasu
1074)
Lacul Jirlau Legea Rezervatie Com. Jirlau, Visani si
2 838,66 -
Visani 5/2000 naturala Galbenu
Padurea Legea Rezervatie
3 1,2 Com. Ramnicelu -
Camnita 5/2000 naturala
Parcul Natural Balta Mica a Brailei este situat in lunca cu regim natural de inundatie a fluviului
Dunarea, intre Vadu Oii si municipiul Braila, ecoregiunea Romaniei nr. 20, fiind delimitat astfel:
Page 200 of 297

• la sud: ramificatia Dunarii in cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunarea Navigabila
(lat. 44°45’16.02’’);
• la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la
km 186 (long. 27°59’55.23’’) bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186
pana unde se intalneste cu Dunarea navigabila (km 174);
• la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila (km174
lat.45°14a10.36"N)
• la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 27°49’12.08’’E), bratul
Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197,bratul Calia de
la km 197 pana la 180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174.
Parcul integreaza toate ostroavele situate intre bratele Dunarii: Varsatura, Popa, Cracanel
(Chiciul), Orbul, Calia (Lupului), Insula Mica a Brailei, Fundu Mare, Arapu, precum si bratele
adiacente ale Dunarii.
Suprafata
In Legea nr. 5/2000, aceasta arie naturala protejata este mentionata cu o suprafata de 17529
ha. Conform evaluarilor realizate in decembrie 2005 de catre Oficiul Judetean de Cadastru si
Publicitate Imobiliara Braila suprafata rezultata este de 20562,39 ha, in diverse forme de
proprietate.
Valori naturale protejate
In ciuda modificarilor survenite atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul
ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a
Sistemului Dunarii Inferioare, situata in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Este
singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila), dupa indiguirea, in proportie
de cca. 75%, a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei.
Datorita atributelor sale – zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in
diferite stadii succesionale si zona tampon, Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta
al fostei delte interioare si baza pentru reconstuctia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare.
Din suprafata totala, cca 53,6% o ocupa padurile aluviale, 6% pasunile, 12,84% zonele umede
si 27, 5% lacurile (iezere si balti). Jumatate din ecosistemele identificate – balti si paduri
specifice de lunca inundabila- sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte
structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii ’50. Acestea sunt totodata habitate naturale de
interes comunitar fata de care s-au stabilit prioritati de conservare.
Habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul parcului:
Nr. Tip habitat Cod

crt. conform OUG 57/2007 Natura 2000
Ape statatoare, oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din
1. 3130
Litorelletea uniflorae si/sau Isoeto-Nanojuncetea
Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau
2. 3150
Hydrocarition
Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si
3. 3270
Bidention
4. Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase 6410
Page 201 of 297

(Molinion caeruleae)
Asociatii de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor pana
5. 6430
la cel montan si alpin
6. Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6440

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba 6510
7. officinalis)
Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

8. 91FO
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
9. Galerii cu Salix alba si Populus alba 92AO
Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornitologica, deoarece se situeaza pe
cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos,, la
jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din
Africa. A fost observat un numar de 206 specii de pasari (reprezentand jumatate din speciile de
pasari migratoare caracteristice Romaniei), dintre care 139 de specii protejate pe plan
international, prin Conventiile de la Berna, Bonn si Ramsar, iar 61 la nivel european.
Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice, in anul 2001 Balta Mica a Brailei a
fost declarata sit RAMSAR (pozitia 1074 pe lista Ramsar), al doilea dupa Delta Dunarii, conform
Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca
habitat al pasarilor acvatice, conventie la care Romania este parte semnatara.
In anul 2007 Balta Mica a Brailei a fost declarata atat ca arie de protectie speciala avifaunistica,
cat si ca sit de importanta comunitara, cu o suprafata de 20460 ha.
4.4.2.2 Arii naturale protejate de interes international

Conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala
ca habitat al pasarilor acvatice, conventie la care Romania este parte semnatara, in anul 2001
Balta Mica a Brailei a fost declarata sit RAMSAR (pozitia 1074 pe lista Ramsar) sub denumirea
de Insula Mica a Brailei.
4.4.2.3 Arii naturale protejate de interes judetean

Prin H.C.J. Braila nr. 20/1994 Balta Mica a Brailei, Lacul Jirlau, Padurile Camnita si Viisoara,
precum si Popina Blasova au fost declarate ca zone protejate. Ulterior, primele trei au obtinut
statut de arie naturala protejata de interes national, fiind declarate prin Legea 5/2000 pentru
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, iar Padurea Viisoara si Popina Blasova
au in prezent statut de arii naturale protejate de interes judetean.
4.4.2.4 Arii naturale protejate de interes comunitar

Siturile de importanta comunitara reprezinta acele arii care, in regiunea sau in regiunile
biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de
conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar.
In baza recunoasterii lor de catre Comisia Europeana, siturile de importanta comunitara vor fi
declarate ca arii speciale de conservare prin hotarare a guvernului. Acestea au scopul de a
conserva, mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila
habitatele si speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate.
Page 202 of 297

Prin Ord. Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului
de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania (publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 98 din
7.02.2008), se instituie regimul de arie naturala protejata urmatoarelor situri din judetul Braila:
Suprafata
Denumire Unitati administrativ teritoriale din
Nr. totala a
situri de importanta Cod sitului judetul Braila in care este
Crt.
comunitara localizata aria
(ha)
Balta Alba-Amara-Jirlau-
1. ROSCI0005 6411 Galbenu, Gradistea, Jirlau, Visani
Lacul Sarat Caineni
Bertestii de Jos, Braila, Chiscani,
2. Balta Mica a Brailei ROSCI0006 20460
Gropeni, Marasu, Stancuta
4. Bratul Macin ROSCI0012 10303 Frecatei, Marasu
Bordei Verde, Ciresu, Insuratei,
5. Valea Calmatuiului ROSCI0259 17363
Surdila-Greci, Ulmu, Zavoaia
Ariile de protectie speciala avifaunistica au drept scop conservarea, mentinerea si, acolo unde
este cazul, readucea intr-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor
specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari salbatice de interes comunitar.
In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 739 din 31.11.2007 a fost publicata H.G. nr. 1284/2007
privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania, prin care in judetul Braila au fost declarate
urmatoarele situri, care au regim de arie protejata:
Denumire Suprafata Unitati administrativ teritoriale

Nr.
arii de protectie Cod totala a ariei din judetul Braila in care este
Crt.
speciala avifaunistica (ha) localizata aria
1. Balta Alba-Amara-Jirlau ROSPA0004 4509,6 Galbenu, Gradistea, Jirlau, Visani
2. Bertestii de Jos, Braila, Chiscani,

Balta Mica a Brailei ROSPA0005 20460,4
Gropeni, Marasu, Stancuta
3. Balta Tataru ROSPA0006 521 Dudesti, Rosiori
4. Dunarea Veche-Bratul
ROSPA0040 18759,2 Frecatei, Marasu
Macin
5. Ianca-Plopu-Sarat ROSPA0048 1982,1 Ianca, Movila Miresii, Traian
6. Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 38496,0 Maxineni, Silistea, Vadeni
7. Maxineni ROSPA0077 1504,3 Maxineni
4.4.2.5 Rezervatii naturale

Rezervatia naturala padurea Camnita
Localizare
Rezervatia are o suprafata de 1,2 ha si este amplasata in comuna Ramnicelu, in apropierea

satului Constantinesti, intre DJ 221 si raul Buzau.
Page 203 of 297

Aceasta rezervatie este situata in cuprinsul padurii Camnita, padure ce ocupa circa 550 ha,
formata preponderent din salcam, plop alb si negru si salcie.
Padurea este un arboret natural de frasin, in amestec cu salcam, de origine necunoscuta, in

varsta de cca. 45 ani. A fost declarata rezervatie pentru ca frasinul fiind preponderent poate fi
considerat arboret pur de frasin, ceea ce constituie o raritate in peisajul judetului Braila.
Totodata aceasta arie protejata este si rezervatie de seminte, mentionata cu codul FR-M280-3
in „Catalogul national al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din Romania „
(avizat in 2001), scopul selectiei fiind cantitatea si calitatea lemnului.
Rezervatia naturala lacul Jirlau Visani
Localizare
Rezervatia este situata in vestul judetului Braila, pe malul stang al raului Buzau, pe teritoriul
comunelor Jirlau, Visani si Galbenu., avand o suprafata de 838,66 ha.
Rezervatia este un lac eutrof, putin adanc, cu vegetatie tipica de balta permanenta, cu asociatii
in care predomina stuful, papura si pipirigul. Lacul asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire
pentru o serie de specii de pasari migratoare si sedentare, de zona umeda. Prezenta unor
habitate si specii de interes comunitar a motivat includerea lacului in aria de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0004 Balta Alba-Amara-Jirlau, precum si din situl de importanta comunitara
ROSCI0005 Balta Alba-Amara-Jirlau-Lacul Sarat Caineni (situri Natura 2000 – arii naturale
protejate de interes comunitar).
4.4.3 Depozitul de deseuri conform si statia de sortare Ianca
4.4.3.1 Amplasarea obiectivului fata de siturile Natura 2000

In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, se poate constata ca zona de
amplasare a depozitului de deseuri nu se afla in vecinatatea unor situri de importanta
comunitara (SCI).
In zona de realizare a investitiilor au fost identificate, conform HG nr 1284/2007 privind

declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania, ca fiind relevante pentru proiectul de investitii propus in
zona Ianca, un sit de protectie avifaunistica.
Depozitul de deseuri conform propus a se realiza in extravilanul orasului Ianca, se afla la o

distanta de de 1,5 km de situl SPA Ianca-Plopul Sarat. Conform tehnologiei de amenajare a
depozitului de deseuri, terenul alocat va suferi o decopertare de sol pe o suprafata de aproape
12456 mp, lucrare care afecteaza fauna si flora.
Page 204 of 297

Table 4.4-1 Coordonate puncte contur investitie – judetul Braila
Nr. Coordonate STEREO 70 (puncte contur)

Crt. Denumire / Amplasament
X Y
410746.60 694441.01
410595.07 694493.69
410689.05 694768.01
1 Depozit central si Statie de sortare Ianca
410765.80 694999.76
410832.37 694908.88
410880.96 694811.32
ROSPA 0048 Ianca - Plopu-Sarat
Situl este amplasat in judetul Braila ocupanad suprafete apartinand urmatoarelor localitati: Ianca
5%, Movila Miresei 13% si Traian <1%. Suprafata sitului este de 1982,1 ha si se afla la o
altitudina de medie de 12 m apartinand regiunii biogeografice stepice.
Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
A229 Alcedo atthis ; A029 Ardea purpurea; A060 Aythya nyroca; A021 Botaurus stellaris; A396
Branta ruficollis ; A031 Ciconia ciconia; A081 Circus aeruginosus; A027 Egretta alba; A026
Egretta garzetta; A135 Glareola pratincola; A131 Himantopus himantopus; A022 Ixobrychus
minutes; A177 Larus minutes; A019 Pelecanus onocrotalus; A393 Phalacrocorax pygmeus;
A151 Philomachus pugnax; A034 Platalea leucorodia; A032 Plegadis falcinellus; A132
Recurvirostra avosetta.
Caracteristici generale ale sitului
• 81% Rauri, lacuri

• 5% Mlastini, turbarii
• 9% Culturi
• 3% Pasuni
• 2% Alte terenuri arabile
Situl cuprinde sase lacuri, dintre care trei sunt amenajari piscicole (lacurile Seaca, Esna si Lutul
Alb). Lacurile Ianca si Plopu sunt localizate pe teritoriul orasului Ianca, respectiv satului Plopu,
oras Ianca. Sunt lacuri de crov, sarate, formate in conditiile climatului semiarid se stepa, cu
adancimi medii mici, de 2m (Lacul Ianca) si respectiv 1m (Lacul Plopu). In conditiile unei secete
prelungite suprafata luciului de apa se micsoreaza foarte mult. Perimetrul Lacului Plopu prezinta
habitate de stufaris in proportie de 40%.
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor
avem urmatoarele categorii:
Page 205 of 297

• numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 19

• numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 86
• numar de specii periclitate la nivel global: 4
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciei Aytya nyroca.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
• Branta ruficollis
• Plegadis falcinellus
• Egretta alba
• Platalea leucorodia
• Phalacrocorax pygmaeus
Vulnerabilitate:
1.Lacul Ianca este situat la intrarea in orasul cu acelasi nume, in apropiere fiind amplasata o
ferma crestere pasari. In zona vestica a lacului, locuintele sunt amplasate in imediata apropiere.
2.In jurul lacurilor exista terenuri pasunabile, iar pasunatul se realizeaza pe seama productiei
vegetale naturale.
3. Existenta amenajarilor piscicole poate face dificila protectia pasarilor ihtiofage ca urmare a
atitudinii factorilor interesati fata de acestea, avand in vedere pagubele aduse productiei de
peste.
4. Lacul Movila Miresii (lac sarat) este localizat chiar la intrarea in localitatea cu acelasi nume,
gospodariile fiind amplasate in imediata apropiere a zonei umede.
Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate
• Activitati si consecinte in interiorul sitului

- Secarea intensitate A 0%
- Pasunatul intensitate B 0%
- Acvacultura : peste si scoici intensitate B 0%
- Pescuit profesionist(industrial) intensitate B 0%
- Pescuit intr-o locatie fixa intensitate B 0%
- Vanatoare intensitate A 0%
- Habitare dispersata intensitate A 0%
- Depozitarea deseurilor menajere intensitate B 0%
- Linii de cale ferata, intensitate C 0%
- Cultivare intensitate B 0%
• Activitati si consecinte in jurul sitului
- Cultivare intensitate C 0%
Page 206 of 297

- Zone urbanizate, habitare umana intensitate B 0%
- Zone industriale sau comerciale intensitate B 0%
4.4.3.2 Impactul prognozat

Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a
vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct).
De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de
comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata
noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor
natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive
pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect
negativ asupra lantului trofic respectiv.
Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o
perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.
Prin realizarea depozitului de deseuri suprafetele inierbate ca mediu de viata al speciilor de
plante si animale din zona se va reduce cu 7,75 ha.
De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot.
Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a
deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara
situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o
data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul exploatarii
depozitului sunt:
• praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;
- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile
adiacente deponeului;
• zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile;
• compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna;
• caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari
(pentru hrana si adapost);
• prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente;
Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza in faze (pe celule), efectul tuturor
acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Se estimeaza ca pana la noua echilibrare
a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor,
rozatoarelor si insectelor.
Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra

florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.
Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre
speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest
gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). De
asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).
Page 207 of 297

Apele epurate provenind de la statia de epurare levigat, statia de epurare ape menajere si apele
pluviale preepurate in separatorul de hidrocarburi sunt evacuate in bazinul de retentie si
evaporatie cu capacitatea de 4800 mc. Desi aceste ape indeplinesc conditiile de evacuare in
mediul natural, acestea vor fi gestionate pe amplasament.
Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor

climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi
precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei
ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza.
Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si probabilitatea

de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia plantelor si a
culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica.
Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si
CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste
gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu
influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.
La evaluarea impactului proiectului asupra SCI/SPA s-au avut in vedere urmatoarele criterii:
• Afectarea integritatatii sitului;
• Posibila afectare a speciilor tinta din sit in faza de constructie si in faza de operare
a proiectului, avand in vedere vulnerabilitatile sitului
• Posibila afectare a parametrilor cantitativi si calitativi ai speciilor tinta, avand in
vedere cerintele ecologice ale speciilor tinta relevante pentru posibilul impact al
proiectului si vulnerabilitatile sitului
Posibile surse de afectare a siturilor sunt:
• organizarile de santier;
• executarea lucrarilor;
• deversari accidentale de substante;
• depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie.
Depozitul de deseuri este amplasat la o distanta de 1,5 km de situl SPA Ianca-Plopul Sarat.
Tinand cont de distanta fata de sit, si de specificul proiectului
4.4.3.3 Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii

• Plantarea unei perdele vegetale
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei
perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.
Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de asemenea

adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp,
aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.
Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat
perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.
Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de
specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.
Page 208 of 297

• Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea

cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice
O data cu inchiderea treptata a depozituluii si acoperirea sa cu sol fertil, acesta se poate

constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel
locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.
Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.
Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din
multe puncte de vedere si anume:
- reduce poluarea cu suspensii si CO2,

- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului,
- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.
Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.
Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce

modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau
habitatele unor specii de plante protejate.
In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din situl SPA Ianca-Plopul Sarat, vor fi
luate urmatoarele masuri:
• Amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situl SPA
si a coloniilor de pasari;
• Lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie cat
mai mic;
• Amenajarea corespunzatoare a organizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile
(apa, electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate menajere,
dupa caz) si depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform legislatiei in
vigoare;
• Programul de lucru la depozit si statia de sortare vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu se
produca perturbatii in zonele de innoptat ale pasarilor;
• Colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de excavare, executie, constructie,
etc. si transportul lor la depozitele de deseuri;
• In cadrul proiectului se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea temporara a
deseurilor, acestea urmand a fi transportate dupa un orar stabilit pe amplasamente
autorizate de depozitare. Nu vor fi depozitate temporar deseuri;
• Autovehiculele si utilajele folosite pentru constructia depozitului, pentru operarea
depozitului si transportul deseurilor vor respecta normele si prevederile privind emisiile
de noxe si de zgomot;
• Acolo unde vor fi identificate colonii de pasari vor fi amplasate panouri avertizoare de
reducere a vitezei de circulatie;
• Alegerea unor trasee de transport a materialelor de constructii optime astfel incat
impactul asupra sitului sa fie cat mai redus;
• Echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire la
existenta siturilor din vecinatatea zonei de executie a lucrarilor si asupra masurilor si
responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri;
• In vederea evitarii deversarilor accidentale va fi construit un Bazin de retentie si
evaporatie cu capacitatea de stocare de 3-4 zile, timp necesar remedierii eventualelor
defectiuni tehnologice ale statiilor de epurare;
Page 209 of 297

• Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei
perdele verzi, dese in jurul amplasamentului depozitului si a statiei de sortare care are
printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp,
aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna
specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra,
astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat
si in cea rece;
• Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei
din multe puncte de vedere si anume:
- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului,
- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari si insecte, etc.
• Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise;
• Odata cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate
constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase.
Pe perioada de realizare a investitiilor nu va fi afectata integritatea siturilor, si se vor lua toate

masurile necesare pentru reducerea impactului asupra speciilor si habitatelor tinta din situl SPA
Ianca-Plopul Sarat, avand in vedere, caracteristicile si vulnerabilitatile acestuia sit.
4.4.4 Statia de transfer Insuratei

Statia de transfer nu va fi amplasata in interiorul sau apropierea siturilor Natura 2000, respectiv
SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Distanta pana la cel mai
apropiat sit Natura 2000 este ~ 1 km – ROSCI0259 Valea Calmatuiului.

X Y
385687.043 702401.957
385659.046 702448.837
385663.033 702451.148
3 Statie de transfer Insuratei 385685.026 702466.651
385730.005 702495.751
385762.417 702518.991
385793.511 702469.583
ROSCI0259 Valea Calmatuiului
Situl este amplasat in judetul Braila ocupanad suprafete apartinand urmatoarelor localitati, in
judetul Braila:
• Bordei Verde (7%),
• Ciresu (18%),
Page 210 of 297

• Insuratei (12%),
• Surdila-Greci (3%),
• Ulmu (16%),
• Zavoaia (15%)
Suprafata sitului este de 17 363ha si se afla la o altitudine medie de 40 m apartinand regiunii
biogeografice continetale stepice.
Specii protejate
• Tipuri de habitate prezente in sit

1530 Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
• Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1335 Spermophilus citellus
• Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1060 Lycaena dispar
• Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specia
P Artemisia santonicum
P Aster tripolium
P Camphorosma annua
P Cyperus pannonicus
P Juncus gerardi
P Puccinellia distans
P Scorzonera parviflora
P Spergularia marina
P Suaeda maritima
P Trifolium fragiferum
P Triglochin maritima
P Triglochin palustris
76% Culturi (teren arabil)

20% Pasuni
4% Alte terenuri arabile
Alte caracteristici ale sitului:

Soluri moderat saraturate, cu exces de umiditate, terenuri plane.Specii edificatoare: Plantago
maritima, Camphorosma annua, Scorzonera laciniata dar si rare precum Chartolepis glatifolia.
Speciile de plante Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora,
Peucedanum latifolium au o valoare conservativa mare atat pe plan national cat si comunitar.
Exista o suprafata razleata de 1-2 ha unde este prezenta specia Marsilea quadrifolia.
Vulnerabilitate:
Page 211 of 297

Ideea de pasunat poate duce la arderea sau destelenirea suprafetei pentru eliminarea speciilor
existente si inlocuirea lor cu altele.

- Pasunatul B 10%
- Depozitarea materialelor inerte(nereactive) B 5%
- Eutrofizare A 10%
- Incendiere A 20%
- Depozitarea deseurilor menajer A 15%

- Modificarea practicilor de cultivare B 20%
- Utilizarea pesticidelor A 10%
- Restructurarea detinerii terenului agricol B 20%

Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe
amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl
ROSCI0259 Valea Calmatuiului, nu se preconizeaza un impact asupra sitului.
Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din
perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:
- organizarea de santier;
- descarcari accidentale de ape uzate menajere;
- emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de
descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;
- deseuri menajere si de constructie.
Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor
prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si
prevederilor in vigoare.

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
- amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite

incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul
necesar;
- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia
mediului;
- la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a
suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
Page 212 of 297

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament,
zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
• SOx 0,005 kg
• CO 0,001 kg
• NOx 1,450 kg
In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si

transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de
transfer spre statiile de sortare, compostare si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in
vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:
- utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

- alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat
posibil tranzitarea ariilor protejate;
- in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea
tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri
speciale, in functie de caz;
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie
cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand
salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.

4.4.5 Statia de sortare si statia de compostare Vadeni

Amplasamentul statiei de sortare si compostare Vadeni nu se afla in vecinatatea unui sit din
reteaua Natura 2000. Cel mai apropiat sit se afla la o distanta de peste 8 km fata de
amplasament (ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior). In apropiere nu se afla alte arii protejate.

X Y
Page 213 of 297

428806.371 723097.958
428782.103 723191.738
1 Inchidere deposit neconform Ianca
429034.505 723257.241
429057.159 723164.411

• depozitarea inadecvata a deseurilor de constructie si a celor menajere generate pe
perioada realizarii investitiei;
• manipularea deseurile menajere;
• deversari accidentale de ape uzate menajere;

Impactul produs de proiect asupra factorilor si aspectelor de mediu se aprecieaza ca va avea un

nivel redus.
• amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite

• suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul
necesar;
• se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
mediului;
• la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a

• utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

• alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, eventual gasirea unei
traseu alternativ;
• in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea
speciale, functie de caz;
Page 214 of 297

4.4.6 Inchidere depozit neconform Ianca

In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, se poate constata ca zona
depozitului de deseuri neconform Ianca nu se afla situri de importanta comunitara (SCI).
In zona au fost identificate, conform HG nr 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie

speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,
ca fiind relevante pentru proiect, un sit de protectie avifaunistica.
Depozitul de deseuri neconform Ianca propus pentru inchidere si ecologizare, se afla la o

distanta de de 1,8 km de situl SPA Ianca-Plopul Sarat.

X Y
405940.472 694051.421
405820.163 694085.805
405850.055 694169.339
1 Inchidere deposit neconform Ianca
405910.739 694172.369
405960.689 694162.810
405940.472 694051.421
ROSPA 0048 Ianca - Plopu-Sarat
Situl este amplasat in judetul Braila ocupanad suprafete apartinand urmatoarelor localitati: Ianca
5%, Movila Miresei 13% si Traian <1%. Suprafata sitului este de 1982,1 ha si se afla la o
altitudina de medie de 12 m apartinand regiunii biogeografice stepice.
Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
A229 Alcedo atthis ; A029 Ardea purpurea; A060 Aythya nyroca; A021 Botaurus stellaris; A396
Branta ruficollis ; A031 Ciconia ciconia; A081 Circus aeruginosus; A027 Egretta alba; A026
Egretta garzetta; A135 Glareola pratincola; A131 Himantopus himantopus; A022 Ixobrychus
minutes; A177 Larus minutes; A019 Pelecanus onocrotalus; A393 Phalacrocorax pygmeus;
A151 Philomachus pugnax; A034 Platalea leucorodia; A032 Plegadis falcinellus; A132
Recurvirostra avosetta.
• 81% Rauri, lacuri

Page 215 of 297

• 5% Mlastini, turbarii
• 9% Culturi
• 3% Pasuni
• 2% Alte terenuri arabile
Situl cuprinde sase lacuri, dintre care trei sunt amenajari piscicole (lacurile Seaca, Esna si Lutul
Alb). Lacurile Ianca si Plopu sunt localizate pe teritoriul orasului Ianca, respectiv satului Plopu,
oras Ianca. Sunt lacuri de crov, sarate, formate in conditiile climatului semiarid se stepa, cu
adancimi medii mici, de 2m (Lacul Ianca) si respectiv 1m (Lacul Plopu). In conditiile unei secete
prelungite suprafata luciului de apa se micsoreaza foarte mult. Perimetrul Lacului Plopu prezinta
habitate de stufaris in proportie de 40%.
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor
avem urmatoarele categorii:
• numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 19

• numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 86
• numar de specii periclitate la nivel global: 4
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciei Aytya nyroca.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
• Branta ruficollis
• Plegadis falcinellus
• Egretta alba
• Platalea leucorodia
• Phalacrocorax pygmaeus
Vulnerabilitate:
1.Lacul Ianca este situat la intrarea in orasul cu acelasi nume, in apropiere fiind amplasata o
ferma crestere pasari. In zona vestica a lacului, locuintele sunt amplasate in imediata apropiere.
2.In jurul lacurilor exista terenuri pasunabile, iar pasunatul se realizeaza pe seama productiei
vegetale naturale.
3. Existenta amenajarilor piscicole poate face dificila protectia pasarilor ihtiofage ca urmare a
atitudinii factorilor interesati fata de acestea, avand in vedere pagubele aduse productiei de
peste.
4. Lacul Movila Miresii (lac sarat) este localizat chiar la intrarea in localitatea cu acelasi nume,
gospodariile fiind amplasate in imediata apropiere a zonei umede.
Page 216 of 297

- Secarea intensitate A 0%
- Acvacultura : peste si scoici intensitate B 0%
- Pescuit profesionist(industrial) intensitate B 0%
- Pescuit intr-o locatie fixa intensitate B 0%
- Vanatoare intensitate A 0%
- Habitare dispersata intensitate A 0%
- Depozitarea deseurilor menajere intensitate B 0%
- Linii de cale ferata, intensitate C 0%
- Cultivare intensitate B 0%
- Cultivare intensitate C 0%
- Zone urbanizate, habitare umana intensitate B 0%
- Zone industriale sau comerciale intensitate B 0%
4.4.6.2 Impact prognozat

Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra
tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).
In faza de exploatare a depozitului factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care
insa pot aparea si pe parcursul inchiderii depozitului, au fost:
• praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta:

- vizibilitatea in zbor pentru pasari;
In vecinatatea amplasamentului investitiei sau pe suprafata acestuia nu sunt identificate Situri

Natura 2000, arii protejate, astfel ca prin lucrarile de inchidere a depozitului acestea nu vor fi
afectate. Depozitul de deseuri neconform de la Ianca se afla la o distanta de 1,8 km fata de situl
ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sarat.

• amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite

- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la
strictul necesar;
Page 217 of 297


respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru
protectia mediului;
Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitului va avea un impact negativ doar pe durata

executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora,
prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere
si remediere a depozitului neconform vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin
lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru
dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).
Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se

vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in
perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a
mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare
executarii lucrarilor.
Page 218 of 297

4.5 Peisajul
4.5.1 Amplasarea obiectivelor
4.5.1.1 Depozitul de deseuri conform si statia de sortare Ianca

Depozitul de deseuri Ianca este situat in extravilanul Orasului Ianca. Acceseul se face din
Drumul Judetean 221, prin intermediul unui drum de exploatare de 650 m.

Terenul pe care va fi amplasata statia de transfer este un teren agricol, aflat la o distanta de 2,2
km de orasul Insuratei, care este si cea mai apropiata localitate de amplasament. Conform HCL
nr. 80/27.10.2009, Statia de Transfer ce va deservi Zona 3 va fi amplasata domeniul public al
UAT Insuratei, tarlaua T 101/1, parcela 733/1. In vederea construirii acestei statii de transfer, s-
a alocat o suprafata de 7000mp.

Terenul pe care se vor amplasa Statia de sortare si compostare Vadeni se afla la o distanta de
1,4 km de zona rezidentiala din comuna Silistea, la 7,5 km de municipiul Braila si la 0,3 km de
depozitul Muchea. Terenul se afla in extravilanul localitatii Vadeni, pe domeniul public la
comunei Vadeni si este pus la dispozitia HCJ Braila prin HCL nr. 79 / 31.10.2009.

4.5.2 Impactul prognozat

In cazul depozitului de deseuri conform si a statiei de sortare, peisajul nu are o valoare
deosebita deoarece este un teren agricol. O data cu inceperea lucrarilor de amenajare si apoi
de exploatare a obiectivelor, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra peisajului
va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a investitiilor nu vor fi suficient de
eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua treptat.
Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive. In faza de constructie se va excava o suprafata

de teren ce mai apoi va fi ocupata de deseuri. In faza de exploatare se vor depune deseuri, care
vor ajunge, peste 30 ani, la o inaltime maxima de 15 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile
reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile depozitului.
Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi

amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement. O data cu realizarea deponeului, schimbarea
in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului, peisajul va fi
afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea deponeului va
aparea un trunchi de piramida revegetat, in trepte.
Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele limitrofe
acestuia a deseurilor.
Page 219 of 297

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj
antropizat, plin de miscare si de componente precum:
- zone in curs de excavare,

- drumuri de acces sau tehnologice,
- cladiri si instalatii in constructie
- oameni angrenati in diferite activitati
- utilaje de diferite dimensiuni si culori.
Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi
definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea
depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va
fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ,
nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi
afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.
In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica,
naturale, etc.
Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:
• drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament;

• cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii;
• zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de
deseuri si depozite de pamant).
Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si anume
prin:
• aspecte negative:
- disparitia caracterului natural al zonei;
- imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani;
- aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.
• aspecte pozitive:
- senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului” si a
drumului de acces va fi corect intretinuta.
- realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.
4.5.2.2 Statia de transfer Insuratei / Statia de sortare si statia de compostare Vadeni

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a
obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier.

definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de
constructie.
Page 220 of 297

Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si compostare se vor incadra in

peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile
respective.
Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi
componente antropice:
- drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament;

- cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.
Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact
semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

In ceea ce priveste depozitul neconform existent ce urmeaza a fi inchis, putem vorbi de un
impact pozitiv, deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren
inierbat. Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor
de inchidere, avand in vedere folosinta actuala a terenului.
4.5.3 Masuri de reducere a impactului

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra
peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:
- imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata din

mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;
- perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative
- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj;
Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul

etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.
Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza

conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze
aspectele pozitive.

Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul
necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand

cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra
corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia
peisajului.
Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective,

permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea
vegetala din arbori si arbusti.
Page 221 of 297


Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitului au rolul de igienizare a terenului pe care
s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a
le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.
4.6 Mediul social si economic
4.6.1 Date generale

Judetul Braila este situat in Sud-Estul Romaniei, ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o
parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului.
Din punct de vedere administrativ, judetul Braila include un municipiu (Braila), 3 orase (Faurei,
Ianca, Insuratei) si 40 de comune cu un total de 140 de sate.
Suprafata judetului Braila este de 4765,76 km2, reprezentand 2% din suprafata intregii tari (locul
32 ca marime, intre judetele tarii) si 13,32% din suprafata Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.
La 1 iulie 2008, populatia judetului Braila masura 362.352 locuitori, dintre care 48,63% barbati si
51,37% femei. In ceea ce priveste distributia populatiei pe medii, judetul Braila ocupa unul dintre
primele locuri cu aproximativ 65% populatie urbana, fiind precedat de Hunedoara, Brasov,
Constanta, Sibiu si Cluj. Numarul total de gospodarii din judet, numara la 1 iulie 2008 un total de
124.093, luand in considerare un numar mediu de 2,92 persoane intr-o gospodarie.
Din punct de vedere economic, judetul Braila a inregistrat valori sub media nationala, cu un
nivel al PIB/ locuitor in 2006 de 11.303,9 RON/ locuitor fata de 13.569,9 RON/ locuitor pentru
Regiunea Sud-Est si 15.967,6 RON/ locuitor la nivel national.
Principalele activitati economice din judetul Braila, in afara de agricultura, sunt industria si
comertul. Industria are ca domenii principale: industria alimentara si de bauturi, industria textila
si de confectii, precum si industria navala. Cele doua activitati economice luate impreuna
numara mai mult de 75,8 procente din cifra de afaceri, 56 procente din investitiile brute si 70
procente din numarul total de angajati.
In 2006, rata somajului in judetul Braila (5,4%) a fost mai mica decat media regiunii SE (5,6%) si
mai mare decat media la nivel national (5,2%), situatia imbunatatindu-se in 2007 cand rata
somajului a fost de 3,9%, mai mica decat media regiunii (4,4%) si media nationala (4%).
Conform datelor furnizate de catre Directia de Sanatate Publica Braila, in anul 2009 nu au fost
semnalate imbolnaviri in randul poplatiei cauzate de poluarea aerului, gestionarea deseurilor
sau zgomot. In schimb a fost semnalat un caz de intoxicatie cu nitriti/nitrati semnalat la un sugar
din satul Cuza - Voda, com. Stancuta. Nici o fantana din mediul rural nu are apa potabila.
Tabelul urmator prezinta o sinteza a situatiei existente in judetul Braila, atat din punct de vedere
al infrastructurii, activitatii economice cat si al managementului deseurilor:
Page 222 of 297

Table 4.6-1 Rezumat al informatiilor principale privind situatia existenta in judetul Braila
Tabel centralizator
Judet Braila
Regiunea de Dezvoltare Regiunea 2 Sud - Est
1 municipiu, 3 orase, 40 de comune cu un
Organizare administrativa
total de 140 de sate
Suprafata 4765,76 km2
Agricultura;
Industrie: alimentara, textila, confectii,
Activitati economice principale
navala;
Comert
Lungimea retelei drumurilor publice 1.187 km
Lungimea retelei de furnizare a apei potabile 1.198,2 km
Lungimea retelei de canalizare 264,4 km
2004 2005 2006 2007 2008

Populatia (la 1 iulie)
371.749 370.428 367.661 365.628 362.352
Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural
65,25% 34,75% 65,26% 34,74% 65,17% 34,83% 65,07% 34,93% 64,99% 35,01%
PIB judet (mld RON)
3,37 3,62 4,16 5.24 6.35*
Numar salariati
70.099 74.217 76.375 80.807 80.149
Venitul mediu lunar pe o gospodarie (RON)
761,72 877,62 994,74 1367,12 1.727,74*
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)
In mediul urban
95 76,90 74,14 62,37 64,14
In mediul rural
2,4 2,17 0,15 0,16 0,04
Cantitati totale de deseuri colectate (tone)
74.825 68.497 73.753 75.391 76.476
Cantitati de deseuri colectate, pe categorii (tone) An 2008
Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie 49.849
Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii 5.256
Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din
2.462
constructii si demolari), din care:
- hartie si carton 1.702
- sticla 86
- plastic 653
- metale 0
- lemn 21
- biodegradabile 0
Page 223 of 297

- altele 0
DEEE 9
Deseuri din gradini si parcuri 2.630
Deseuri din piete 1.764
Deseuri stradale 14.506
Deseuri generate si necolectate 52.176
Compozitia deseurilor menajere (%) Urban Rural
Hartie si carton 9 4
Sticla 3 1
Metale 3 1
Plastic 9 6
Lemn 3 0
Biodegradabile 50 65
Altele 23 23
Compozitia fractiei biodegradabile
Tip deseu Continut de fractie biodegradabila (%)
Deseuri menajere colectate in Urban 50%
amestec de la populatie Rural 65%
Deseuri asimilabile colectate in amestec din
45%
comert, industrie, institutii
Deseuri din gradini si parcuri 80%
Deseuri din piete 85%
Deseuri stradale 15%
Tarife pentru serviciile de salubritate
-RON /luna de persoana-

SC BRAI-CATA SRL 4,93
SC ECO SA 5,08
SC RER ECOLOGIC
5,40
Pentru populatie SERVICE SRL Braila
DSP Faurei 1,32
DSP Ianca 2,50
SPGC Insuratei 2,50
-RON/mc-
SC BRAI-CATA SRL 34,62
SC ECO SA 37,16
Pentru agenti economici SC RER ECOLOGIC
35,02
SERVICE SRL Braila
DSP Faurei 13,63
DSP Ianca 40,15
SPGC Insuratei 40,15
Depozite existente in judet
Page 224 of 297

Locatie depozit Muchea

Total 4 celule: 18,08
Suprafata (ha)
Prima celula: 3,1
Total 4 celule:
Capacitatea 1.668.800 m3
Depozite conforme
proiectata (m3) Prima celula:
434.000 m3
Volum 325.500 m3
inmagazinat (m3) (la sfarsitul anului 2008)
In functiune din
Stare actuala
februarie 2002
Ianca, str.
Locatie depozit Faurei
Viilor
Suprafata (ha) 1,5 1,16
Capacitatea
33.000 25.000
Depozite neconforme proiectata (m3)
Volum
31.350 12.500
inmagazinat (m3)
Se va sista
S-a sistat
depozitarea
Stare actuala depozitarea
in anul
in 2009
2017
Operatori de salubritate
SC BRAI-CATA SRL Deserveste Municipiul Braila
SC ECO SA Deserveste Municipiul Braila
SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL Braila Deserveste Municipiul Braila
DSP Faurei Deserveste orasul Faurei
DSP Ianca Deserveste orasul Ianca
SPGC Insuratei Deserveste orasul Insuratei
Dotarea operatorilor
Dotarea operatorilor de salubritate cu echipamente
pentru colectarea deseurilor menajere, in judetul
Braila, in anul 2008, includea:
Echipament de colectare • 2689 pubele de 0,12 m3
• 6 containere de 2,1 m3
• 88 containere de 4 m3
• 4925 euro-containere 0,24 m3
• 419 euro-containere de 1,1 m3
Dotarea operatorilor de salubritate cu echipamente

Echipament de transport pentru transportul deseurilor menajere, in judetul
Braila, in anul 2008, includea un numar de 47
mijloace de transport, cu o capacitate totala de 613
Page 225 of 297

m3: 22 camioane compactare, 6 camioane –

container, 10 tractoare cu remorca, 1 basculanta si
8 mijloace de transport tip rotopres.
Sursa: Institutul National de Statistica

PJGD Braila
PRGD SUD EST
Consiliul Judetean Braila
*estimari realizate de Consultant
4.6.1.1 Industrie si comert

In anul 2007, in județul Braila, exista un numar de 6.862 intreprinderi active, in creștere fața de
anul precedent (6.568 intreprinderi active)
Cele mai multe intreprinderi active sunt cele care au ca domeniu de activitate comertul, urmate
de industria prelucratoare și de cele care se ocupa de tranzactii imobiliare.
Microintreprinderile au cea mai mare pondere in totalul intreprinderilor active din județul Braila,
ajungand la un numar de 6048 in anul 2007.
Numarul intreprinderilor mari cu peste 250 de angajati este in scadere in anul 2007 comparativ
cu 2006 și ajunge la 26 de intreprinderi.
Sectorul economic cu cea mai mare cifra de afaceri este Comertul, urmat la o distanta destul de
mare de industria prelucratoare. Trendul este crescator pentru cele doua sectoare economice.
In categoria altele au fost incluse:hoteluri și restaurante, invațamant, asistența sociala etc.
4.6.1.2 Agricultura
Lucrarile de imbunatatiri funciare din Balta Brailei (in special asanari) au permis reintroducerea
in circuitul productiei agricole a unei suprafete importante de soluri aluvionare. In totalul
suprafetei agricole, ponderea detinuta de sectorul de stat desi mult mai mica decat cea a
sectorului privat, a inregistrat pe parcursul anilor 2004-2008 o creștere de la 73.014 ha la
79.860 ha.
In totalul suprafetei agricole, pasunile detin cea mai mare pondere, inregistrand o creștere in
anul 2008 ajungand la 33.171ha, fața de anul 2007, fara a atinge insa valoare detinuta in 2005,
33.304ha.
Suprafata alocata culturilor de cereale pentru boabe a ajuns in anul 2008 la aproape 180.000
ha, dupa ce in anul 2007 ajunsese la 253,729 ha. Productia de cereale aferenta acestor
suprafete a fost de 611,560 in 2008, respectiv 287,495 tone pentru 2007.
Suprafata alocata culturilor de plante uleioase este in scadere incepand cu anul 2006 cand
ajunge la o valoare de peste 110.000 ha, urmand ca in anul 2008 sa fie cultivate pe mai putin
de 100.000 ha, insa cu o productie aferenta de 167.090 tone.
Pentru culturile de furaje perene suprafata cultivata este mai mica in anul 2008 (15.412)
comparativ cu anul 2007, insa este in creștere daca raportarea se face la primii doi ani analizati.
Productia pentru culturile furajere perene a ajuns in anul 2008 la 267.921 tone.
In anul 2007, pentru culturile de vii și pepiniere viticole s-a inregistrat cea mai mare
productie(18.999 tone) , raportata la ceilalti ani. Trendul pentru suprafata cultivata cu vii este in
scadere incepand din anul 2006.
Page 226 of 297

Suprafata alocata livezilor și pepinierelor pomicole este in scadere, ajungand in anul 2008 la
640 ha. Productia aferenta de fructe a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2006 cand s-au
obtinut 10,608 tone de fructe și cea mai mica in 2007 cu 1.499 tone.
4.6.1.3 Infrastructura de transport

Reteaua de drumuri cuprinde 6 trasee de drumuri nationale, DN 2B, DN 21, DN 21A, DN 22,
DN 22B si DN 23 din care doua trasee de drum europene E 87 si E584, 21 trasee de drumurile
judetene si 45 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice este de 1187 km, avand o densitate de 24,9%, fiind sub densitatea
pe tara care este de 33,3 km/100 km2.
Din total lungime drumuri publice, situatia se prezinta astfel:
• 264 km – 22,3% - sunt drumuri nationale,

• 588 km – 49,5 % - sunt drumuri judetene;
• 335 km – 28,5% - sunt drumuri comunale.
Drumurile nationale sunt modernizate, in cea mai mare parte, cu o stare tehnica considerata ca
fiind buna. Aceste drumuri situandu-se in clasele tehnice III si IV.
Drumurile locale, judetene si comunale, sunt modernizate intr-un procent foarte mic, cu o stare
tehnica considerata in general nesatisfacatoare. Drumurile judetene sunt de clasa tehnica IV si
V, iar cele comunale, sunt de clasa tehnica V.
In ceea ce privește lungimea drumurilor publice, aceasta a ramas constanta si are 1187 km
pentru intreg județul Braila.
Fluviul Dunarea strabate judetul de la sud la nord, avand un senal navigabil luviomaritim
pe portiunea Braila-Galati-Tulcea-170 km- si un senal navigabil fluvial dela intrarea in judet

pana la Braila, fiind principala artera de navigatie transeuropeana – coridorul 7, care asigura
legaturi pe apa la Marea Neagra si Marea Mediterana.
Pe malul Dunarii, in intravilanul municipiului Braila s-au dezvoltat de-a lungul timpului importante
zone portuare avand ca obiectiv activitati comerciale, aprovizionarea si desfacerea productiei
industriale, activitati de zona libera si industrie constructoare, reparatii si intretinere a navelor
fluvio – maritime.
4.6.1.4 Forta de munca

Numarul de salariati, desi crescuse in anul 2007 de la 73.469 la 76.612, inregistreaza o scadere
in 2008, la 75.845 persoane.
Rata de ocupare era de 56.10% in anul 2007, in creștere fața de anii precedenți, 53.8% in 2006
și 52.8% in 2006.
Dintre resursele de munca, 114.200 resurse erau reprezentate de femei și 121.400 de barbati,
in anul 2008.
Sectorul economic care implica cel mai mare numar de muncitori este agricultura, aproape 40
mii de persoane sunt angajate anual in acest sector. Urmeaza apoi industria prelucratoare și
comerțul.
Page 227 of 297

4.6.1.5 Turism
Statiuni
Statiunea Lacu Sarat, este o statiune balneoclimaterica permanenta (25m altitudine) in nord-
estul Campiei Baraganului, inconjurata de un parc de 40 ha (30 ha padure si 10 ha zona verde),
care atenueaza climatul de stepa, confera un cadru deosebit de pitoresc atat prin
monumentalitate, cat si prin vechime si functioneaza inca din prima jumatate a sec. XIX. Fundul
lacului est acoperit de un namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat
unul din cele mai valoroase namoluri sapropelice din Romania. Factorii naturali de cura sunt:
apa minerala din lac clorurosodica, sulfatata, magneziana concentrata; namolul sapropelic din
lac; bioclimatul excitant de stepa. Statiunea Lacu Sarat este o adevarata oaza de verdeata cu
efecte benefice asupra corpului uman.
Monumente si statui
Orologiul-Braila (1909), pe soclul sau este marcata o corabie cu panze - simbol al portului de
pescari;
In Piata Sf. Arahangheli, din centrul vechi, se afla din 1906 grupul statuar Traian, ridicat de
sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei;
Statuia Ecaterinei Teodoroiu-Braila, in memoria eroinei care s-a jertfit pentru apararea patriei, in
luptele de la Marasesti din primul razboi mondial.
Zone de agrement
Gradina Publica - oaza de vegetatie avand cea mai veche constructie "Castelul de apa" si
pastrand urmele cetatii de altadata (sec.XIV), de fapt azi cateva ziduri
Parcul Monument se intinde pe o suprafata de 90 ha si ofera adevarate clipe de liniste in

mijlocul unui oras aglomerat fiind un execelent loc de recreere pentru toate categoriile de
varsta.
Portul-Braila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel
Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara in lume, prefabricate de beton armat
Faleza Dunarii - o construtie moderna cu o lungime de 7 km, cu o bogata colectie de

monumente de arta (sculpturi).
4.6.2 Impactul prognozat

Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta
mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:
• influenta asupra calitatii vietii;
• influenta asupra activitatilor economice existente in zona;
• influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin
crearea unor noi locuri de munca.
Numarul de locuri de munca create prin implementarea proiectului: statia de transfer Insuratei: 6
persoane, Statia de sortare s statia de compostare Vadeni: 73 persoane, depozitul de deseuri si
statia de sortare Ianca: 26 persoane.
Page 228 of 297

Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina,
impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect,
micsorandu-se migratia lor spre alte zone.
Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Braila este strans aliniata
si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati
infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un
sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.
De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin

intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea
componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de
gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Braila.
Inchiderea depozitului neconform Ianca va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai
ales pentru locuitorii orasului Ianca.
Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Ianca, precum si a statiilor de sortare, transfer

si compostare s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor
umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii
nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate
locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m).
Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a

serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:
• colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri
necesara bunei functionari a statiei de transfer;
• se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea
eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau pe
alte terenuri – un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor;
• prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor
localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;
• existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de
utilaje moderne de transport
• unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de
sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel
sursele de venituri.
Realizarea depozitului zonal la Ianca va avea inerent unele efecte negative legate de:
• costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de

exloatare se va reflecta in cest cost.
Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane,
prin:
• afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv;

• zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor;
• poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -
muste, tantari, sobolani, pasari);
• modificarea peisajului in zona.
Page 229 of 297

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea

bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar
prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de
suprafata.
4.6.2.1 Zgomotul
Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii
locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului.
Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in

anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi
perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau
rural care se afla la distante de peste 1000m, asa cum este recomandat in legislatie.
Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de

exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea
sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise,
cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de
centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii
sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste
1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.
De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un

motor Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa,
cu toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imbunatatite, ventilator oprit, si 3
panouri acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli.
Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de
exploatare.
Pentru statiile de transfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte
utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de
compostare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dBA.
Pentru statiile de sortare nivelul de zgomot va fi cuprins intre 75 - 85 dBA, in functie de
tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se
estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va
fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa.
La statia de compostare zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un
nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dBA.
Distanta dintre sursa generatoare de zgomot si cel care receptioneza poate fi considerata o
bariera. Dubland distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se
poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care
receptioneaza se reduce mereu cu 6 decibeli.
Table 4.6-2 Propagarea zgomotului
Distanta dintre receptorul

Nivelul de decibeli aferent Nivelul de decibeli langa
zgomotului si sursa de
sursei de zgomot receptorul zgomotului
zgomot
(dB) (m) (dB)
90 1,6 87
Page 230 of 297

90 3,2 84
90 6,4 78
90 12,8 72
90 25,6 66
90 51,2 60
90 102,4 54
90 204,8 48
4.6.2.2 Poluare biologica

Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice
facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:
- poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti
in mod normal in deseuri
- poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt
vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari
Depozit neconform Ianca: Populatia din vecinatatea depozitului poate fi expusa la riscul unor
imbolnaviri atat datorita unor eventuale poluari biologice, in special poluarilor cu dioxine, furani,
H2S; CH4;CO2, cat si a unor compusi de fermentatie (acizi grasi volatili, acizi aminici, aldehide,
amoniac, etc.) acestia din urma fiind produsi metabolici.
Din halda de deseuri pot rezulta o serie de compusi organici volatili, toxici, care pot afecta
negativ starea de sanatate a personalului care activeaza in zona. Totodata, diferiti agenti
patogeni, existenti in produsele organice de natura vegetala si animala au un aport substantial
in raspandirea unor boli. Prezenta insectelor care au ca biotop principal platformele de gunoi
neigienice, sporesc riscul contaminarii oamenilor si animalelor.
Prin inchiderea depozitului, toate aceste probleme vor fi eliminate.
4.6.2.3 Poluare bacteriologica

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de
paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din
scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de
banali, avand o mare raspandire in natura.
Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta

germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si
chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.
Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:
- deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe

terenurile inconjuratoare;
- suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare;
- contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.
Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe
depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este
Page 231 of 297

prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori,
pescarusi.
Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si

zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare,
strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a
se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza
zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).
Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din Ianca, cea mai apropiata
localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru
sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru
reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.
In ceea ce priveste statia de compostare Vadeni, activitatile se vor desfasura in spatii

inchise/acoperite.

Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va
asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:
• Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie
exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor
uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;
• Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de
lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie
cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea
biologica;
• Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale
asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare
de catre vant;
• Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea
efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea
deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si
ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;
Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica:

• Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor;
• Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si
pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea
vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact
a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii,
mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau
atragerea pasarilor.
• Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul
utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de
spalare si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul
Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de
protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic
referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor
specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal
de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.
Page 232 of 297

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru
comunitatea locala, cum ar fi:
• Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate
realizarii infrastructurii;
• Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in
perioada de exploatare;
• Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite -
muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;
• Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in
constructii, mecanici, electromecanici, etc.
Masuri de reducere a zgomotului
• Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la

zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate
reduce impactul zgomotelor.
• Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele
trebuie sa fie pozitionate cat mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot
(personal angajat).
• Cand este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de
constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect
din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci,
sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor,
pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu
grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila
expunerea zilnica a muncitorului la zgomote.
• Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de
control prin care se limiteaza expunerea unui numar cat mai redus de muncitori la
procesele sau utilajele producatoare de zgomot .
• NPZ –urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli.
• NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a determina
distanta sigura de la sursa (90decibeli).
• Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi
marcata ca “Zona zgomotoasa – A se purta antifoane”, in acelasi mod in care se
marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie”.
Page 233 of 297

4.7 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural

Au fost identificate monumente istorice, arheologice in orasul Insuratei, satul Liscoteanca,
orasul Ianca, sat Muchea. Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele
identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra
acestora.
Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact
semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.
Figure 4.7-1 Monumente istorice – judetul Braila
Page 234 of 297

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
In analiza alternativelor a fost luata in considerare si “varianta 0” sau “varianta fara proiect”.
Asta ar fi insemnat ca managementul deseurilor la nivelul judetului Braila sa se desfasoare in
continuare in conditiile actuale.
Acest lucru presupune un procent redus de acoperire a serviciilor de salubritate (la nivelul
anului 2009, rata de acoperire cu servicii de salubritate era de: 100% in mediul urban si doar
12,66 % in mediul rural), depozitarea deseurilor in zone neamenajate cu impactul asupra
mediului pe care acest lucru il implica, procentul redus de colectare selectiva etc.
De aceea, este nevoie sa se combine operatia de depozitare cu alte practici de management al

deseurilor cu scopul de a crea un sistem de management integrat al deseurilor. Scopul principal
al acestui sistem este:
• Reducerea cantitatilor de deseuri care ajung in depozite;
• Folosirea energiei si materialelor continute in deseuri;
• Conservarea terenului si resurselor naturale;
• Optimizarea eficientei costurilor managementului deseurilor;
• Atingerea tintelor impuse de Comisia Europeana si legislatia nationala;
• Reducerea impactelor de mediu ale managementului deseurilor;
• Reducerea mutarii deseurilor si regularizarea transportului.
Abordarea in Managementul Integrat al Deseurilor (MID) este o combinatie intre colectarea
deseurilor, tratarea si metodele de depozitare, cu scopul de a atinge tintele mentionate mai sus,
in maniera cea mai putin costisitoare.
Varianta “cu proiect” presupune implementarea unui sistem de management integrat al

deseurilor, care sa rezolve toate probleme existente la ora actuala in sistemul deficitar existent.
Prin proiect se va amenaja un nou depozit de deseuri, conform, si o statie de sortare a
deseurilor in apropierea de orasul Ianca, o statie de transfer a deseurilor in apropiere de orasul
Insuratei si o statie de sortare si o statie de compostare langa orasul Vadeni. Proiectul include
transportul si transferul deseurilor. Pentru a eficientiza noul sistem, judtul Braila a fost impartit in
3 zone:
- Zona 1, care va fi deservita de depozitul conform existent de la Muchea si de

statiile de sortare si compostare de la Vadeni;
- Zona 2, care va fi deservita de depozitul de deseuri si statia de sortare de la
Ianca
- Zona 3, care va fi deservita de o statie de transfer a deseurilor; deseurile din
zona 3 vor fi transferate catre depozitul si statia de sortare de la Ianca.
Implementarea acestui sistem de management integrat al deseurilor va asigura atingerea

obiectivelor Programului Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013 si a angajamentelor
asumate de Romania in Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, in legatura cu judetul
Braila.
5.1 Justificarea amplasamentelor alese

La alegerea amplasamentelor au fost luate in considerare urmatoarele aspecte:
- Necesitatea facilitatilor pentru o anumita zona

- Cantitatile de deseuri generate
- Distanta pana la zonele locuite
Page 235 of 297

- Accesul autogunoierelor la facilitati

- Conditiile din zona (adancimea la care se afla freaticul, caracteristicile
solului, distanta la care se afla apele de suprafata, etc)
- Disponibilitatea terenurilor
- Distanta pana la depozitul conform existent (pentru statia de sortare si
statia de compostare Vadeni, cu ajutorul carora se va reduce
cantitatea de deseuri depozitate in depozitul existent conform)
Depozitul de deseuri Ianca este situat in extravilanul Orasului Ianca. Acceseul se face din
Drumul Judetean 221, prin intermediul unui drum de exploatare de 650m. Acest depozit va
deservi zonele de colectare 2 Ianca si 3 Insuratei cu o populatie de 112618 locuitori din care
22497 locuitori mediul urban si 90121 locuitori mediul rural;
La Braila exista un depozit conform care deserveste Municipiul Braila si celalate localitati din
din zona de colectare 1.
Terenul pe care se construieste Depozitul de deseuri are suprafata de 7.75 ha.
Pentru realizarea investitiei a fost obtintul certificatul de urbanism nr 229/13.11.2009.

Statia de compostare si statia de sortare Vadeni
Terenul pe care se vor amplasa Statia de sortare si compostare Vadeni se afla la o distanta de
1,4 km de zona rezidentiala din comuna Silistea, la 7,5 km de municipiul Braila si la 0,3 km de
depozitul Muchea. Terenul se afla in extravilanul localitatii Vadeni, pe domeniul public la
comunei Vadeni si este pus la dispozitia HCJ Braila prin HCL nr. 79 / 31.10.2009.
Statia de sortare asigura sortarea deseurilor reciclabile colectate selectiv din Zona 1 Braila,
capacitatea acesteia fiind de 43571 tone/an deseuri reciclabile procesate.
Prin realizarea statiei de compostare Vadeni se contribuie la atingerea tintelor privind devierea
de la depozitare a deseurilor biodegradabile. Statia de compostare va avea o capacitate de
19500 tone/an.
Suprafata terenului pe care va fi amplasata investitia are o suprafata de 2,5 ha. Pentru
realizarea investitiei va fi obtinut certificatul de urbanism nr. 227/13.11.2009
Statia de transfer Insuratei
Conform HCL nr. 80/27.10.2009, Statia de Transfer ce va deservi Zona 3 va fi amplasata

domeniul public al UAT Insuratei, tarlaua T 101/1, parcela 733/1. In vederea construirii acestei
statii de transfer, s-a alocat o suprafata de 7000mp.
Conform Certificatului de Urbanism nr. 228 din 13.11.2009 amplasamanetul care face obiectul
investitiei se afla in extravilanul UAT Insuratei, tarla 101/1, parcela 733/1. Terenul a fost dat in
administrearea Consiliului Judetean Braila, conform Hotararii Consiliului Local Insuratei nr.
80/27.10.2009.
Destinatia terenului este: agricol. Reglementarile fiscale sunt conform legislatiei in vigoare si a
hotararilor Consiliului Local al orasului Insuratei.
Suprafata terenului este de 7000mp (0.7 ha) si are acces la DJ 203
Page 236 of 297

Depozit de deseuri neconform Ianca
5.2 Analiza impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului,
utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare
globala).
Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:
- indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )
- indicele de poluare globala ( IPG )
5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele
admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “proiectului“
asupra mediului avand la baza “marimea“ care se determina luand in considerare nivelul unor
indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.
In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):
Lproiect – actiunile proiectului
Lreglementat – norme si acte de reglementare
Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate
evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem
comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:
+ influenta pozitiva
0 influenta nula
– influenta negativa
E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra
calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.
Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise
Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect
Page 237 of 297

5.2.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Matricea de evaluare a impactului
Efectele asupra factorilor de mediu

Actiunea sau
sursele generatoare Asezari
Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea
umane
Amplasamentul si modul de ocupare a
0 0 - 0 0
terenului
Evacuare ape uzate 0 + + 0 +
Concentratiile de poluanti in aer in raport cu
+ 0 0 + +
C.M.A.
Nivelul zgomotului in raport cu nivelul
0 0 0 - -
maxim admis
Managementul deseurilor + + + + +
Riscul de avarii si accidente cu impact
- - 0 - -
asupra mediului
Efectul social si economic 0 0 0 0 +
MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2
ª EAER = +1
EAPA = +1
ESOL-SUBSOL = +1
EBIODIVERSITATE = 0
EASEZARI UMANE = +2
Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise
Apa +1 afectat in limite admise
Sol – subsol +1 afectat in limite admise
Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ
Asezari umane 0,5 afectat in limite admise
Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie
a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul
integrat de management al deseurilor”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in
limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.
Page 238 of 297

5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:
• valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

• scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic
Nota de
Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator
bonitate
10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.
9 Ic = 0,0 ÷ 0,25
- efectele sunt pozitive

8 Ic = 0,25 ÷ 0,50

7 Ic = 0,50 ÷1,00
- mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

6 I c = -1,0
- efectele sunt negative
- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.

5 Ic = -1,0 ÷ -0,5

4 Ic = -0,5 ÷ -0,25
- mediul este degradat, nivel 1.

3 Ic = -0,25 ÷ -0,025
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025 ÷ -0,0025
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub –0,0025
- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
5.2.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta
din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).
• Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o

diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde
de numarul factorilor de mediu analizati.
• Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa
intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).
• Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce
reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se
inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.
• Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea
ideala (Si) si starea reala (Sr).
Page 239 of 297

IPG = 1 - nu exista poluare
IPG > 1 - exista modificari de calitate a mediului.
Scara de calitate:
IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile
- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor
IPG = 2...3
de viata
- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de
IPG = 3...4
viata
- mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de
IPG = 4...6
viata
IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.
5.2.2.1.1 Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.
Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36
cm2
Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura
geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.
Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de
valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a
efectului sinergic
Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

Aer +1 7
Apa +1 7
Sol-susol +1 7
Biodiversitate 0 10
Asezar umane 0,5 8
Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica
neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: Sr=156,11
cm2.
Page 240 of 297

,
,
,
Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,64
Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de
mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT)
in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului
asupra mediului.
Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.
Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala :
Page 241 of 297

6. MONITORIZAREA
Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si
post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect.
Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe

durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru
protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”, organele locale de
sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc).
Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la

Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.
Monitorizarea investitiilor se fa efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de
operare.
Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:
• monitoringul emisiilor;
• monitoringul calitatii factorilor de mediu;
• monitoringul tehnologic;
• monitoringul post – inchidere.
6.1 Depozitul de deseuri Ianca
6.1.1 Monitorizarea in faza de executie

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune
angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o
monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv
conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.
Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care

va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.
Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa
asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului.Planul de management se va elabora
pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de
mediu.
Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct

de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale
periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si
respectarea masurilor si a conditiilor impuse de APM Braila prin acordul de mediu.
Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii

de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management.
Planul de management de mediu va fi inaintat Agentiei de Protectia Mediului Braila inainte de

inceperea lucrarilor.
Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de

amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre
constructori la elaborarea ofertelor.
Page 242 of 297

Constructorul are obligatia notificarii APM a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a
unui accident major
Depozitul de deseuri – zona de depozitare propriu-zisa
Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si

controlul urmatorilor parametri de mediu:
• Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei

depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de
fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului
de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de
fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite.
• Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si
sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire
la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice;
stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul
strat de deseuri depozitate; constructia barierelor.
• Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la
depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de
extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit.
Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si
controlul urmatorilor parametrii de mediu:
• Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa

tehnologica si apa menajera;
• Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu
referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.
6.1.2 Monitorizarea in faza de exploatare

Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin
respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei
de functionare prin masuratori fizico-chimice si biologice specifice. Ca o masura generala,
trebuie serios luata in calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca,
pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse.
In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:
• inaintea inceperii depozitarii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe
amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in
aval de celulele de depozitare, pe directia de curgere a apelor subterane (unul in
amonte si doua in aval), conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
• se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a
depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005
privind depozitarea deseurilor;
• se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului pe tot parcursul
perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform
prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
Page 243 of 297

• pentru a impiedica patrunderea in apa freatica a exfiltratiilor din depozit, se va realiza

etansarea bazei depozitului cu un sistem de impermeabilizare;
• se vor monta pompe si dispozitive care sa asigure evacuarea continua a levigatului
din sistemul de drenaj si se vor lua masuri pentru intretinerea si verificarea sistemului
de drenare a apelor uzate pe toata durata de viata a obiectivului;
• se vor utiliza garduri mobile in zona activa de depozitare, astfel incat deseurile usoare
antrenate de curenti de aer sau vant, sa nu afecteze apele de suprafata invecinate
(Lacul Ianca)
• verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare
(spitalicesti, toxice si/sau periculoase)
• canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de
scurgere corespunzatoare si vor fi mentinute in stare de functionare prin curatire
periodica;
• se vor executa foraje de observatie pentru monitorizarea calitatii si nivelului apei
freatice in zona depozitului;
• se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele
de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol.
Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului.
Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor

cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii
factorilor de mediu.
6.1.2.1 Monitoringul emisiilor

Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile
impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si
consta in urmatoarele actiuni:
• controlul levigatului;
• urmarirea producerii gazului de fermentare.
Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea
efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA
(republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005).
Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului

evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004
sunt prezentate in tabelul urmator:
Table 6.1-1 Monitoringul emisiilor
Indicatori urmariti Frecventa de analiza
Debit / Volum Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
PH Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Page 244 of 297

CCO-Cr (mg/l) Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
CBO5 (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Nitrati (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Sulfuri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Cloruri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Metale grele (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Alti indicatori *) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

*) Stabiliti in autorizatia de mediu
Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor

pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu
conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord.
757/2004 al MMGA.
Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii
gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:
Table 6.1-2 Monitoringul emisiilor
Indicatori urmariti Frecventa de analiza
CH4 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
CO2 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
H2S (mg/mc) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu
Compusi organici volatili La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

(mg/mc)
Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru

automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate.
• Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 -

Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3.
• Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in
autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare.
• Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.
• Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul
Page 245 of 297

depozitului de deseuri catre APM Braila. Orice efect negativ inregistrat prin programul
de automonitorizare va fi raportat catre APM Braila in maximum 12 ore.
• Anual se vor raporta catre APM Braila si date privind valorile emisiilor conform
cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).
6.1.2.2 Monitoringul tehnologic

Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor
de pe amplasamentul depozitului, respectiv:
Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului:

starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;
starea impermeabilizarii depozitului
starea sistemelor de drenaj – levigat;
urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite;
functionarea instalatiilor de epurare a levigatului
functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate menajere
functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit;
functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;
starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri.
Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului:
comportarea taluzurilor si digurilor;
aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;
aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de
depunere a straturilor de deseuri;
Controlul intrarilor de deseuri:
verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri;
verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de
autorizatia de mediu.
Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite
pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si
procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG
349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului.
Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de:
• incendii si explozii;
• distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de
depozitare;
• colmatarea sistemelor de drenaj;
• tasari inegale dupa inchiderea depozitului;
• fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.
Page 246 of 297

6.1.2.3 Monitoringul calitatii factorilor de mediu

Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni:
• Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin

intermediul forajelor de observatie special amenajate:
• Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului;
• Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului;
• Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a
zonelor care ating cota finala de depozitare.
Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor
mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se
regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).
Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de

influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator:
Valorile determinate in urma analizarii probelor prelevate vor fi comparate cu cele impuse in
autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in
vigoare.
Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia

demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de
automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi
raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.
Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate

altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in
vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a
depozitului.
Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre
laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada
de monitorizare.
6.1.3 Monitorizarea post- inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru
care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord.
757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate
pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.
Se va pune accentul pe:
• cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia;

• analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din
forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de
curgere a apei subterane;
• calitatea aerului si productia de biogaz;
• regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului;
Page 247 of 297

• calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze

dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural.
In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa

de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare.
Table 6.1-3 Parametrii urmariti
Parametrii urmariti(*) Frecventa de analiza
Volumul levigatului si compozitia levigatului o data la 6 luni
Compozitia apei subterane o data la 6 luni
Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) o data la 6 luni
(*)
– Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu
Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata
monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia
procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.
Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual
pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.
Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei

apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va
fi obligat sa informeze de urgenta APM Braila si sa propuna masuri de remediere.
APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii
care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.
6.2 Statia de sortare si compostare Vadeni
Faza de executie


va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.
Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa
asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului.Planul de management se va elabora
pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de
mediu.
Page 248 of 297

Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct

de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale
periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si
respectarea masurilor si a conditiilor impuse de APM Braila prin acordul de mediu.
Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii

de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de

amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre
constructori la elaborarea ofertelor.
Constructorul are obligatia notificarii APM a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a
unui accident major.
Faza de operare

Supravegherea se va efectua prin doua tipuri de actiuni, supravegherea din partea autoritatilor
abilitate (APM, Apele Romane, organe centrale si locale de protectia mediului etc) si
automonitoringul efectuat de operatorul statiei de transfer.
- monitoringul emisiilor
- monitoringul calitatii factorilor de mediu;
- monitoringul tehnologic;
In perioada de exploatare a investitiilor, monitorizarea factorilor de mediu va face parte din
activitatea de exploatare si intretinere, fiind organizata prin grija beneficiarului care va trebui sa
aloce fondurile necesare acestei activitati.
Beneficiarul va informa in scris Agentia pentru Protectia Mediului Iasi in cazul schimbarilor de
fond a datelor prezentate in documentatia tehnica predata in vederea emiterii Acordului de
Mediu.
Beneficiarul va avea obligatia sa anunte Sistemul de Gopodarire a Apelor Braila si Directia

Apelor Braila la inceperea lucrarilor, iar la finalizarea lor sa solicite autorizarea obiectivului din
punct de vedere al gospodaririi apelor. De asemenea se vor respecta conditiile si restrictiile
impuse de Avizul de Gopodarire a Apelor si Acordul de Mediu.
6.3 Statia de transfer Insuratei

Protectia mediului inconjurator va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:
- lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o
Page 249 of 297

amploare cat mai mica;

- se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse
prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor prevazute
in proiect.
va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. Se vor face controale periodice
pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea
masurilor si a conditiilor impuse de APM Braila.

6.3.2 Monitorizarea in faza de exploatare

Supravegherea se va efectua prin doua tipuri de actiuni, supravegherea din partea autoritatilor
abilitate (APM, Apele Romane, organe centrale si locale de protectia mediului etc) si
automonitoringul efectuat de operatorul statiei de transfer.
• monitoringul emisiilor
• monitoringul calitatii factorilor de mediu;
• monitoringul tehnologic;
In perioada de exploatare a investitiilor, monitorizarea factorilor de mediu va face parte din
activitatea de exploatare si intretinere, fiind organizata prin grija beneficiarului care va trebui sa
aloce fondurile necesare acestei activitati.
Beneficiarul va informa in scris Agentia pentru Protectia Mediului Iasi in cazul schimbarilor de
fond a datelor prezentate in documentatia tehnica predata in vederea emiterii Acordului de
Mediu.
Beneficiarul va avea obligatia sa anunte Sistemul de Gopodarire a Apelor Braila si Directia

Apelor Braila la inceperea lucrarilor, iar la finalizarea lor sa solicite autorizarea obiectivului din
punct de vedere al gospodaririi apelor. De asemenea se vor respecta conditiile si restrictiile
impuse de Avizul de Gopodarire a Apelor si Acordul de Mediu.
6.4 Inchiderea depozitului neconform Ianca

Stabilirea terenurilor de amplasare a potentialelor organizari de santier si a spatiilor speciale de
depozitare a materialelor si a deseurilor rezultate se va efectua de catre constructor la
elaborarea ofertelor, in conformitate cu legislatia in vigoare, respectand distantele minime
regelementate. In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a reda eventualele terenuri
ocupate temporar la forma initiala cu amenjarile stabilite de organele competente.
Protectia mediului inconjurator va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:
- lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o
amploare cat mai mica;
- se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse
prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor prevazute
Page 250 of 297

in proiect.
va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. Se vor face controale periodice
pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea
masurilor si a conditiilor impuse de Agentiei de Protectia Mediului Braila.


6.4.2 Monitorizarea post-inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua dupa inchiderea depozitului, fapt pentru care
monitorizarea acestora va trebui efectuata pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord.
757/2004). Monitorizarea post-inchidere se va efectua conform cu prevederile din avizul de
mediu si acordul de mediu.
Se va respecta urmatorul program:
- Monitorizarea datelor meteorologice;

- Controlul apei de suprafata, al levigatului si al gazului de depozit;
- Controlul apei subterane;
- Controlul topografiei depozitului.
Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata
monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia
procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.
6.5 Praguri de alerta
Daca dupa realizarea evaluarilor operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei

apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va
fi obligat sa informeze de urgenta APM Brala si sa propuna masuri de remediere.
APM Braila are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca
pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.
Page 251 of 297

SIST
TEM DE MANAG
GEMENT INTEG
GRAT AL DESEU
URILOR IN JUD
DETUL BRAILA
7. SIT
TUATII DE
E RISC
7.1 Ris
scuri naturrale (cutrem
mur, inund
datii, secetta, aluneca
ari de teren
n)
7.1.1.1 Date seismiice
Conform hartii de macrozonare

m e seismica a teritoriulu
ui Romaniei, anexa la SR 11100//1-93,
perimetru
ul cercetat se
s incadreazza in macrozzona de inten
nsitate 81, cu
u perioada de
d revenire de
d 50
de ani.
Figure 7.1-1 Zonarea seismica a teritoriului

t Ro
omaniei
Conform hartilor ane exe la normmativul P100 0-1/2006, va aloarea de varf a acceeleratiei tere
enului
pentru prroiectare, pe
entru cutrem
mure avand in ntervalul me ediu de recurrenta IMR = 100 ani, esste ag
= 0.24g, iar perioadaa de control (colt)
( a specctrului de rasspuns Tc=1.000sec.
Page 252
2 of 297
C
Consultant – RO
E A IMPACTULU
UI ASUPRA MED
DIULUI
Figure 7.1-2 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani
Figure 7.1-3 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului
de raspuns
7.1.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de
potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul
cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a
alunecarilor de teren.
Page 253 of 297

Figure 7.1-4 Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren
Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii
solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii,
eroziune, etc).
Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de
teren.
Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv

functionarea statiilor de sortare, transfer si compostare. Dimpotriva, producerea de levigat din
depozite este mai redusa in aceste perioade.
Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si

revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede
udarea suprafetelor.
7.2 Accidente potentiale

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele
accidente potentiale:
• scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol;

• emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate.
Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in

proiect si in prezentul studiu.
In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul
depozitului de deseuri Ianca, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului.
De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In

aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de
obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.
Page 254 of 297

Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la

temperaturi de 70 – 900C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.
Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat
prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu
unelte si dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; stingator
transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti
dubli.
Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta

prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie
pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a
geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de
temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea
calitatii acestora pentru durata indelungata.
Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin

proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand
seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta
de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.
7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului
Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor
accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.
Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate

periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care
transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II”).
In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in

domeniul executiei lucrarilor de constructii.
In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca

acesta nu este semnificativ.
7.4 Planul pentru situatii de risc

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care
va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De
asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.
Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru

situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor
de mediu.
In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si
intensificarea activitatilor de monitoring.
Page 255 of 297

7.5 Masuri de prevenire a accidentelor

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru
prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:
- pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul
executiei lucrarilor;
- respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor;
- respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei tehnice
corespunzatoare la executarea acestora;
- verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate;
- respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice;
- interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea
daunelor;
- colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual
poluate.
In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra
mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Ianca (unde acest risc exista), s-au
prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:
• Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul

osmozei inverse.
S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite
se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate
toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.
Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru
apa potabila.
Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative

fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in
peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in
sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un
minim de intretinere.
Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin
masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in
tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea
membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita
substantelor periculoase pentru acesta.
• Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp
(de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi
bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea
influentului in statie timp de cateva ore.
• In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare
prevazut special in acest scop, cu o capacitate de 1.700 mc si hidroizolat, care asigura o
rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede.
De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura

reducerea riscului de accidente legat de:
Page 256 of 297

• incendii si explozii;
• distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de
depozitare;
• colmatarea sistemelor de drenaj;
• tasari inegale dupa inchiderea depozitului;
• fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o
deplina colaborare intre proiectantul lucrarilor si beneficiar, nefiind intampinate dificultati din
punct de vedere tehnic sau practic.
De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile
(BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea
compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect.
S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite
cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin
transpunerea acestei Directive.
Page 257 of 297

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
9.1 Necesitatea proiectului

Prezentul proiect evidentiaza investitiile in domeniul managementului de deseuri, in vederea co-
finantarii de catre UE. Aceasta include elaborarea tuturor documentelor necesare (master plan,
studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de impact asupra mediului) cat si
implemetarea cu succes a procedurii de licitatie. Proiectul include in acelasi timp si asistenta
pentru instruirea profesionala a echipei de implementare a proiectului din cadrul beneficiarului,
vizand toate fazele proiectului (de la faza de pre-fezabilitate, la caiete de sarcini si licitare).
Prezentul proiect stabileste strategia generala pe un orizont de 26 de ani, identifica masurile ce

vor trebui implementate pentru a dezvolta si opera un sistem integrat de management al
deseurilor solide municipale in concordanta cu obligatiile legale asumate.
Rezultatul asteptat in urma implementarii investitiilor propuse, va fi acela de indeplinire a tintelor

si obligatiilor in domeniul managementului deseurilor solide de catre beneficiar.
In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel

national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele probleme
identificate sunt:
• Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra

mediului.
• Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubrizare la nivelul zonei rurale a judetului.
In anul 2007 doar 0,16% din populatia rurala a judetului beneficia de servicii de
salubritate. Avand in vedere tintele judetene privind gradul de acoperire cu servicii de
salubritate, dupa inchiderea platformelor rurale neecologice, cateva din unitatile
administrativ-teritoriale de pe raza judetului au demarat procedurile pentru asigurarea
colectarii deseurilor. La nivelul lunii aprilie 2010, 5 comune din judetul Braila au incheiate
contracte de servicii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare (rezultand un grad
de conectare la servicii de salubritate de 14%). In cursul anului 2010 va intra in operare
solutia temporara privind managementul deseurilor, prin care se va asigura o rata de
acoperire cu servicii de salubritate de 100% si in mediul rural, fiind deja derulata
procedura de achizitie publica pentru desemnarea operatorului. Avand in vedere faptul
ca in iulie 2009 au fost inchise toate platformele rurale neecologice, in fiecare comuna
au fost amenajate tarcuri speciale pentru colectarea PET-urilor si deseurilor din plastic.
De asemenea, s-a incurajat compostarea individuala in gospodarii a deseurilor
biodegradabile.
• Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate
deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se
practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere
prin legislatia nationala si a CE.
• Gradul scazut al reciclarii si lipsa colectarii separate a materialelor reciclabile. Tintele
specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt
stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un
sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si
componenta de colectare selectiva a deseurilor.
Page 258 of 297


Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in
planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea
in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor.
Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea
gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate, precum si
depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si
sanatatea publica.
9.2 Descrierea proiectului

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Braila au fost
stabilite 3 zone de transport.
Prima zona de transport este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri, din
localitatea Muchea (Vadeni). Zona 1 include ca localitati urbane municipiul Braila, iar ca
localitati rurale, un numar de 13 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de 249.734
persoane la nivelul anului 2008 (212.981 in mediul urban si 36.753 in zona rurala);
Zona 2 de transport include orasele Ianca si Faurei, precum si 17 comune din jurul
acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de 66.508 persoane, dintre care
51.245 populatie rurala si 15.263 populatie urbana;
Zona 3 de transport deserveste orasul Insuratei si un numar de 10 comune adiacente.
Populatia acestei zone numara 46.110 de locuitori, din care 7.234 locuiesc in mediul
urban si 38.876 in mediul rural.
Pornind de la aceasta zonare, s-au stabilit solutiile optime pentru fiecare componenta a
sistemului de management integrat al deseurilor:
Colectarea deseurilor: se va realiza in sistem selectiv, bazat pe 4 pubele: hartie/carton, sticla,

plastic/metal si rezidual, cu exceptia localitatilor din Insula Mare a Brailei, unde datorita
conditiilor dificile de acces a fost propusa o colecta mixta.
In mediul urban, in zonele de case au fost prevazute cate doua pubele de 120 litri pentru fiecare
gospodarie, una pentru colectarea plasticului si a metalului si una pentru colectarea deseurilor
reziduale. Pentru deseurile din hartie/carton si sticla vor fi amenajate puncte de colectare
alcatuite din cate doua containere de 1,1 mc.
Pentru zonele de blocuri cu mai putin de 5 etaje colectarea deseurilor se va realiza prin puncte
de precolectare, cate un astfel de punct pentru fiecare bloc, incluzand containere de 1,1 mc:
cate unul pentru fractiile reciclabile (hartie/carton, sticla si plastic/metal) si 2 pentru deseurile
reziduale.
In ceea ce priveste blocurile inalte din municipiul Braila (cu mai mult de 5 etaje), la fiecare scara
a acestor blocuri vor fi amenajate puncte de colectare a deseurilor reciclabile cu 3 containere de
1,1 mc, in timp ce deseurile reziduale vor fi colectate in camerele speciale de la parterul
blocurilor, ce in prezent functioneaza ca si ghene. La fiecare etaj al acestor blocuri va fi inchisa
si sigilata ghena, astfel incat locatarii sa fie stimulati sa colecteze deseurile in sistem selectiv.
Aceasta masura este necesara intrucat, avand la dispozitie solutia mai usoara de a arunca
deseurile pe toboganul special amenajat exista riscul ca cetatenii sa arunce toate deseurile in
acest mod, fara a realiza colectarea selectiva. Avand in vedere spatiul in care vor fi colectate
Page 259 of 297

deseurile reziduale, si anume camerele special amenajate, pentru blocurile inalte au fost
propuse pubele de 240 l in scopul unei manevrari mai usoare.
Pentru zonele rurale vor fi prevazute pentru fiecare gospodarie cate o pubela de 60 l pentru
colectarea deseurilor reziduale si puncte de colectare a deseurilor reciclabile, cu 3 containere
de 1,1 mc pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un astfel de
punct la fiecare 250 persoane, cu exceptia Insulei Mari a Brailei.
De asemenea, a fost prevazuta si o componenta de compostare individuala pentru deseurile

menajere biodegradabile din mediul rural, respectiv, cate un recipient de 640 litri pentru fiecare
gospodarie din mediul rural.
Deseurile stradale vor fi colectate in sistem mixt, in timp ce deseurile din parcuri si gradini si
cele din piete vor fi colectate in sistem dual: cate un recipient pentru colectarea fractiei organice
si unul pentru restul deseurilor. Fractia organica din zona 1 va fi compostata in cadrul statiei
MBT Vadeni, astfel incat compostul rezultat va avea o calitate mai buna si va putea fi valorificat.
Deseurile periculoase continute in deseuri menajere, deseurile voluminoase si DEEE vor fi

colectate prin campanii regulate „din poarta in poarta”.
Transportul deseurilor
Pentru zonele 1 si 2, deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si
apoi catre depozite.
Pentru zona 3, analiza efectuata a demonstrat necesitatea construirii unei statii de transfer a
deseurilor, in zona orasului Insuratei, cu o capacitate de 5.000 tone/an.
Zona 1: Masinile de colecta vor ridica deseul in zile diferite, in functie de natura lui: deseu
reciclabil (pe fiecare tip de fractie), deseu rezidual si deseu mixt, atat din Municipiul Braila, cat si
din zona rurala. In Insula Mare a Brailei se va colecta doar mixt, datorita conditiilor dificile de
acces.
In Municipiul Braila, deseul reciclabil de hartie si carton va fi colectat de 3 ori pe luna, sticla o
data pe luna, metalul si plasticul o data pe saptamana, in timp ce deseul rezidual va fi colectat
de doua ori pe saptamana.
In ceea ce priveste frecventa colectarii in zona rurala, deseul reciclabil din hartie si carton va fi
colectat de 2 ori pe luna, sticla o data pe luna, metalul si plasticul de 3 ori pe luna, in timp ce
deseul rezidual va fi colectat o data pe saptamana.
Avand in vedere faptul ca in Insula Mare a Brailei conditiile de acces sunt dificile, s-a propus un
sistem de colectare a tuturor deseurilor in regim mixt, o data pe saptamana.
Deseul reciclabil va fi transportat la statia de sortare de la Vadeni, in timp ce deseul rezidual va

fi transportat la statia MBT din aceeasi locatie, ambele statii construite prin prezentul proiect.
Refuzul de sortare, deseul biostabilizat (rezultat in urma compostarii), precum si deseul

biodegradabil ce va depasi capacitatea statiei de compost, se vor redirectiona catre Depozitul
Conform de la Muchea. Deseul mixt colectat va fi transportat direct catre depozitul de la
Muchea.
Zona 2: Colectarea in aceasta zona se va realiza pe tipuri de deseu, in functie de cantitatile

generate. In orasul Ianca, frecventa colectarii va fi aceeasi ca si in Municipiul Braila: deseul
reciclabil de hartie si carton va fi colectat de 3 ori pe luna, sticla o data pe luna, metalul si
Page 260 of 297

plasticul o data pe saptamana, in timp ce deseul rezidual va fi colectat de doua ori pe

saptamana.
In zona rurala, frecventa colectarii va fi de 2 ori pe luna pentru deseul reciclabil din hartie si
carton, o data pe luna pentru deseul din sticla, de 3 ori pe luna pentru deseul din plastic si
metal, in timp ce deseul rezidual va fi ridicat saptamanal.
Deseul reciclabil va fi transportat la statia de sortare de la Ianca, in timp ce deseul rezidual va fi

direct transportat la depozitul conform de la Ianca, depozit ce se va construi prin proiect.
Refuzul de sortare se va redirectiona catre depozitul conform de la Ianca.
In Zona 3 se va realiza colectarea deseurilor doar din zona rurala, orasul Insuratei avand in
derulare un proiect PHARE prin care se va asigura colectarea deseurilor. La fel ca si in zona 2,
deseul colectat din zona rurala va fi de tipul reciclabil – hartie/carton, sticla si plastic/metal - si
rezidual. Frecventa colectarii va fi de 2 ori pe luna pentru deseul reciclabil din hartie si carton, o
data pe luna pentru deseul din sticla, de 3 ori pe luna pentru deseul din plastic si metal, in timp
ce deseul rezidual va fi ridicat saptamanal.
Sortarea deseurilor
In scopul atingerii tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, in judetul Braila
vor fi construite doua statii de sortare: una la Vadeni cu o capacitate de 30.000 tone/an si una la
Ianca avand o capacitate de 5.000 tone/an.
Aceste statii vor prelucra deseurile reciclabile din hartie/carton, sticla, plastic si metal si vor
facilita dezmembrarea deseurilor voluminoase, in scopul colectarii lemnului in vederea reciclarii
sau valorificarii acestuia. Succesul de sortare in cadrul statiilor de la Ianca si Vadeni va fi de
85%.
Tratarea biologica a deseurilor
Tinta privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate in judetul Braila, va fi

atinsa prin constructia unei statii de tratare mecano-biologica a deseurilor biodegradabile la
Vadeni, avand o capacitate de 26.000 tone/an. Statia va include 6 biocelule, dintre care 5 vor
composta deseurile reziduale iar una va composta fractia organica a deseurilor din piete si
deseurile „verzi”, obtinandu-se un compost de calitate ce va fi valorificat prin vanzare catre
autoritatea care administreaza spatiile verzi din Municipiul Braila.
In ceea ce priveste deseurile reziduale, avand in vedere compozitia acestora, se estimeaza ca

de la statia MBT va rezulta un refuz de sortare de aproximativ 40% din intrari, ce va fi depozitat
la Muchea fara a fi compostat.
Depozitarea deseurilor
Depozitarea deseurilor generate in zona 1 se va realiza in depozitul conform existent, situat in

aproprierea municipiului Braila (in localitatea Muchea), aflat in proprietatea SC TRACON SRL,
in timp ce pentru zonele 2 si 3 se va construi un nou depozit prin prezentul proiect, in orasul
Ianca.
Capacitatea depozitului va fi de circa 46 t/zi (260 de zile lucratoare pe an), 12.000 t/an,
capacitatea totala a depozitului fiind de 285.805 tone. Densitatea deseurilor va fi de 1,15
tone/mc, rezultand o capacitate totala a depozitului de 248.526 mc. Durata de functionare a
depozitului va fi de 26 de ani.
Page 261 of 297

In depozitul conform de la Muchea, se vor putea depozita deseuri pana in anul 2020. Cu
cel putin un an inainte ca depozitul sa isi atinga suficienta, se vor lua in considerare o eventuala
extindere a depozitului de la Muchea sau identificarea unei noi locatii pentru constructia unui
nou depozit, in vecinatatea municipiului Braila, principalul generator de deseuri.
Inchiderea depozitelor neconforme
La nivelul judetului Braila, exista un numar de 2 depozite urbane neconforme – in vecinatatea

oraselor Ianca si Faurei, si un numar de 138 de platforme neecologice de deseuri in mediul
rural.
Depozitul neconform de la Faurei are ca termen de inchidere anul 2017.
Inchiderea depozitelor rurale nu face parte din prezentul proiect, deoarece a fost realizata si
finantata de catre fiecare unitate administrativ-teritoriala de pe raza judetului Braila, intreaga
operatiune fiind finalizata la sfarsitul lunii august 2009.
9.3 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului,
utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare
globala).
Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:
- indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )
- indicele de poluare globala ( IPG )
9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele
admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “proiectului“
asupra mediului avand la baza “marimea“ care se determina luand in considerare nivelul unor
indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.
In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):
Lproiect – actiunile proiectului
Lreglementat – norme si acte de reglementare
Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate
evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem
comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:
+ influenta pozitiva
0 influenta nula
– influenta negativa
Page 262 of 297

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra
calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.
Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise
Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect
9.3.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Matricea de evaluare a impactului
Efectele asupra factorilor de mediu

Actiunea sau
sursele generatoare Asezari
Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea
umane
Amplasamentul si modul de ocupare a
0 0 - 0 0
terenului
Evacuare ape uzate 0 + + 0 +
Concentratiile de poluanti in aer in raport cu
+ 0 0 + +
C.M.A.
Nivelul zgomotului in raport cu nivelul
0 0 0 - -
maxim admis
Managementul deseurilor + + + + +
Riscul de avarii si accidente cu impact
- - 0 - -
asupra mediului
Efectul social si economic 0 0 0 0 +
MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2
ª EAER = +1
EAPA = +1
ESOL-SUBSOL = +1
EBIODIVERSITATE = 0
EASEZARI UMANE = +2
Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise
Apa +1 afectat in limite admise
Sol – subsol +1 afectat in limite admise
Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ
Asezari umane 0,5 afectat in limite admise
Page 263 of 297

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie
a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul
integrat de management al deseurilor”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in
limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.
9.3.1.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:
• valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

• scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic
Nota de
Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator
bonitate
10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25

8 Ic = 0,25 ÷ 0,50

7 Ic = 0,50 ÷1,00
- mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

6 I c = -1,0

5 Ic = -1,0 ÷ -0,5

4 Ic = -0,5 ÷ -0,25

3 Ic = -0,25 ÷ -0,025
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025 ÷ -0,0025
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub –0,0025
- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
9.3.1.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta
din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).
• Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o

diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde
de numarul factorilor de mediu analizati.
• Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa
intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).
• Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce
reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se
inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.
Page 264 of 297

• Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea
ideala (Si) si starea reala (Sr).
IPG = 1 - nu exista poluare
IPG > 1 - exista modificari de calitate a mediului.
Scara de calitate:
IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile
- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor
IPG = 2...3
de viata
- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de
IPG = 3...4
viata
- mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de
IPG = 4...6
viata
IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.
9.3.1.2.2 Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.
Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36
cm2
Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura
geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.
Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de
valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a
efectului sinergic
Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

Aer +1 7
Apa +1 7
Sol-susol +1 7
Biodiversitate 0 10
Asezar umane 0,5 8
Page 265 of 297

Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica
neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: Sr=156,11
cm2.
,
,
,
Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,64
Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de
mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT)
in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului
asupra mediului.
Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.
Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala :
Page 266 of 297

9.4 Impactul prognozat asupra mediului
9.4.1 Apa
In perioada de constructie si amenajare a depozitului si statiei de sortare Ianca se pot

manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative,
temporare sau definitive.
In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata sau
freatice din zona.
Impactul asupra calitatii apei freatice

solului. Nivelul freaticului in zona amplasamentului este de 5-10 m. In consecinta, nu va exista
impact asupra freaticului. Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura astfel incat nu va
exista un impact asupra calitatii apei freatice. Pentru impermeabilizarea de fund se vor folosi
cele mai bune materiale, indicate in Normativul
Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata
Avand in vedere ca distanta pana la cel mai apropiat curs de apa de suprafata este de 7,3 km
(raul Buzau), acest proiect nu va avea impact asupra regimului de curgere al apei de suprafata.
Impactul asupra calitatii apei de suprafata
Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea
unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a
procesului.
Proiectul prevede urmatoarele instalatii:
• statia de epurare a levigatului (inclusiv pentru apele uzate tehnologic);

• statia de epurare ape uzate menajere;
• separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.
9.4.1.1.1 Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane

Lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor
subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din:
• impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului;

• colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat
deasupra hidroizolatiei de fund;
• includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala
de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in
scopul reducerii debitului de levigat din depozit;
Page 267 of 297

• pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va

executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic
de 10%;
• un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a
apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile exterioare ale
digului perimetral;
• urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice;
• optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de
constructie preluat din gropi de imprumut
• imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie
• monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei
utilajelor
executa.
Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:
• colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare

depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in
panza freatica;
• epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa;
• colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a
celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere;
• prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale
provenite de pe platforma betonata din incinta.

impermeabilizariide fund a depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG
349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004).
canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si
controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite
eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impact direct nul.

Cel mai important curs de apa ce trece prin apropierea statie de transfer este raul Calmatui,
aflat la o distanta de ~3,5 km.
Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:
- deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de

santier;
- scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si
utilajele folosite.
9.4.1.2.1 Masuri pentru protectia apelor
Page 268 of 297


Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin
executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.

pastrarea curateniei pe amplasament

Faza de constructii
Pe perioada realizarii constuctiilor in cadrul organizarii de santier vor fi asigurate toalete

ecologice vidanjabile pentru personalul de pe santier care vor fi mentinute in stare de igiena si
curatenie.
Pentru vidanjarea periodica a apelor uzate si igienizarea toaletelor ecologice se va incheia un

contract cu o firma de servicii specialiazata.

Faza de operare
Surse de poluare
• levigat de la celulele de compostare;

• ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din halele de compostare;
• ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din hala de sortare deseuri
reciclabile;
• ape uzate menajere;
• ape pluviale colectate de pe spatii verzi, cladiri, alei, platforme betonate.
9.4.1.3.1 Masuri de protectie a calitatii apelor

Page 269 of 297


- pastrarea curateniei pe amplasament;

Teritoriul administrativ al orasului Ianca este lipsit de cursuri de apa. Din punct de vedere
hidrografic este situat in bazinul raului Buzau, care este cel mai apropiat curs de apa. Depozitul
de deseuri neconform de la Ianca se afla la o distanta de 1,8 k fata de situl ROSPA0048 Ianca-
Plopu-Sarat, acesta fiind si cel mai apropiat corp de apa de suprafata.
La momentul efectuarii Bilantului de Mediu pentru depozitul de deseuri nepericuloase Ianca,

pentru apa freatica nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita admisibile prevazute in Legea
nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile. Proba de apa analizata s-a prelevat de la o distanta
de 280m de deposit si la o adancime de 7 m.
Valori limita admisibile

Nr. crt Indicatori UM Valori determinate
(legea 311/2004)
Unitati de
1 pH 6,9 6,5 - 9,5
pH
2 Cd mg/L - 0,0005
3 Cr total mg/L - 0,05
4 Pb mg/L 0,005 0,01
5 Zn mg/L - 5
6 Sulfati mg/L 20,3 250
7 Nitrati mg/L 1,3 50
8 Nitriti mg/L 0,01 0,5
9 Cloruri mg/L 4,5 250
Conductivitate la
10 μS cm-1 2000 2500
20˚C
Sursa:” Raport cu privire la bilantul de mediu nivel II, depozitul de deseuri nepericuloase Ianca”
Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe

suprafata deseurilor. Levigatul se formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din
deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia. Aceasta sursa
de poluare va fi eliminata prin inchiderea depozitului.
9.4.1.4.1 Masuri de protectie a apelor

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitului, apele subterane pot fi afectate
doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si
uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de
hidrocarburi pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru
neutralizarea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii stratelor freatice cu
hidrocarburi.
Page 270 of 297

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa,
se vor lua urmatoarele masuri:

utilajelor;
executa;
• prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de
preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului;
• monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea a 3 foraje de monitorizare
amplasate pe directia de curgere a apelor subternae.
Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului,
fiind prevazute masuri de prevenire
9.4.2 Aer
Depozitul de deseuri nepericuloase Ianca
Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic
pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu
utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste
utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului –CO2, SO2,
COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer
pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta
negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare,
ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi
probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte
sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita
dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.
Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune:
- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate

- au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe
amplasamentelor)
- sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).
Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta
semnificativ aerul.
In cazul depozitului zonal Ianca s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se
colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii
investigati in acest sens au fost CH4 , CO2 , H2S. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2,
legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea
aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de
sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul
dintre precursorii ozonului troposferic.
Caracteristicile surselor de polare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt:
• Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata;
• Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele
pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata
(suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);
Page 271 of 297

• Depozitul de carburanti - surse punctuale asociate conductelor de aerisire ale

rezervoarelor si o sursa de suprafata asociata activitatii de distribuire a carburantilor
(motorina).
Statii de sortare, transfer si compostare
Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra

aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in
zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.
Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de
esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor respectiv din depozitele de carburanti (doar la statiile de sortare prevazute cu statii de
alimentare cu carburanti), dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din
aceste surse.
Inchiderea depozitului neconform Ianca
Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul

asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi
dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de
inchidere.
Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele

neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora
actuala.
9.4.3 Sol-subsol

Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie
Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat

pentru realizarea investitiei propuse.
Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:
• depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea
afecta calitatea acestuia;
• depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport
utilizate la constructia depozitului;
• pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe
amplasamnet;
• scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier;
Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare
Surse potentiale de poluare:

• Instalatiile din zona tehnica;
• Instalatiile de canalizare;
• Sistemul de colctare si tratare levigat;
• Zona de depozitare.
Page 272 of 297

Prognozarea impactului
Solul decopertat
Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie realizate astfel incat solul fertil
de la suprafata sa fie depozitat separat de argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara
a digurilor de protectie si a stratului superior de inchidere a depozitului neconform Ianca.

Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, deoarece aceste lucrari sunt
destinate protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform.

In ceea ce priveste dimensiunea geologica a amplasamentului, constructia celulelor de
depozitare va avea un impact considerabil, datorita amplorii acestora. Nivelul de fundare a fost
stabilit la cota -4m, care asigura fata de nivelul hidrostatic un strat de minimum 1 m grosime,
astfel incat se evita aparitia fenomenului de rupere hidraulica. Eventuale probleme din aceasta
perspectiva, ar putea aparea doar in perioada anterioara depozitarii primului strat de deseuri,
dupa care echilibrul geologic se va restabili.

Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe
retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiei de epurare,
sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact
9.4.3.1.1 Masuri de diminuare a impactului

• respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea
in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de
depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;
• scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de
carburanti sau lubrefianti;
• la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe
termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate
perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.
• verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a

eventualelor fisuri/crapaturi;
• verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat
si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea
operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;
Page 273 of 297

• respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de

deseuri.
• levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;
• verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;
• executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe
platforma betonata;
• se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare
necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate
In perioada post-inchidere
• respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a

depozitului de deseuri.
Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane.
Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor
subsolului.
9.4.4 Statia de transfer Insurateti

Surse de poluare a solului in perioada de constructie

Surse potentiale de poluare:
• Instalatiile de procesare a deseurilor

• Instalatiile de canalizare

Page 274 of 297


Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita
dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.
hidrologice. In consecinta, nu va exista un impact asupra retelei hidrologice.

constructie, cat si in cea de exploatare:

- folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa
obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de
depozitare;
- folosirea statiei de transfer doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si

acceptate;
- utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;
- verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale
containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;
- verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la
containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor;
- functionalitatea echipamentului hidraulic;
- interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in
containerele prevazute;
- utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora
pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.
Page 275 of 297


Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de executie

Posibilitatea poluarii solului, in perioada de exploatare, se poate datora:
• depozitarii inadecvate a deseurilor pe amplasament;

• operatii de reparatii-intretinere efectiuate in spatii neamenajate;
• retelelor de canalizare deteriorate;
• nerespectarea mentinerii curateniei pe amplasament;
• depozitarea deseurilor in afara spatiilor special amenajate.

acces. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile
Constructia si exploatarea statiilor de sortare si compostare, desi va dezvolta activitati limitrofe
retelei hidrologice, cum ar fi forarea unor puturi pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact
hidrologice.

In faza de executie
In faza de executie impactul asupra factorului de mediu solul poate fi diminuat prin urmatoarele
masuri:
• antreprenorul va asigura realizarea organizarii de santier corespunzatoare din punct de

vedere al facilitatilor; antrepenorul va asigura dotarea santierului cu toalete ecologice.
pentru colectarea apelor uzate menajere generate; pe perioada realizarii investitii va fi
asigurata colectarea acestor ape in fose viganjabile; se va asigura colectarea deseurilor
Page 276 of 297

menajere si din constructii; antreprenorul va incheia contracte cu operatorul de salubritate

local pentru colectarea deseurilor menajere si intretinerea si igienizarea toaletelor ecologice
• colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de executie, constructie, etc.,
colectarea realizandu-se cu sortarea deseurilor pe categorii; Eliminarea deseurilor din
constructii vor fi transportate in depozite de deseuri pentru care antrepenorul va obtine
acordul Primariei Braila;
• alimentarea cu carburanti a utilajelor necesare realizarii investitiei se va face cu cisterna
mobila
• evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a vegetatiei existente, prin
stationarea utilajelor, depozitarea de materiale etc;
• evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii din rezervoare sau
din conductele de legatura ale acestora; in acest sens toate utilajele de constructii si
transport folosite vor fi mai intai atent verificate.
In faza de exploatare
Conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul

deseurilor produse in amplasamente, pentru a evita poluarea solului. Dintre acestea fac parte
urmatorele:
• asigurarea colectarii selective a deseurilor generate pe amplasament

• mentinerea curateniei pe amplasament
• reparatia utilajelor de transport si schimbul de ulei sa va realiza in unitati specializate
• controlul periodic al retelelor de canalizare si repararea acestora in caz de avarie in cel mai
scurt timp
• manevrarea si manipularea deseurilor la statia de sortare si compostare conform
procedurilor de lucru.
9.4.5 Inchiderea depozitului neconform Ianca

Poluarea existenta
Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu
se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa
deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri
textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri
industriale etc.
Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a

condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de
deseuri menajere.
Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante
organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si
baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.
Page 277 of 297

Surse de poluare a solului
Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele,
sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.

- deseurile menajere si cele din constructie depozitate necontrolat;
- infiltrarea de ape uzate in sol, provenite de la organizarea de santier;
- scurgeri accidentale de ulei si produse petroliere provenit de la utilajele ce se vor afla
pe amplasament.
Inchiderea depozitului de la Ianca conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte
puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a
procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de
fermentare din corpul de deseuri si prin reducere producerii de levigat, prin stoparea
patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.
Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor
In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol
vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un
factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi
abundente.
inchidere a depozitului neconform Ianca. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste
manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele se circumscriu tocmai proceselor de
prevenire a poluarii mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri.
In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact
pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat.
Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada
semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata.

constructie:

Page 278 of 297

Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca
substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa
pluviala si infiltrate in masa solului.
9.4.6 Biodiversitate

Impactul prognozat
Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a

vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct).
De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de
comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata
noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor
natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive
pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect
negativ asupra lantului trofic respectiv.
Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o
perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.
De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot.
Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a
deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara
situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o
data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul exploatarii
depozitului sunt:
• praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:

• compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna;
• prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente;
Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra

florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.
Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor

climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi
precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei
ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza.
Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si
CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste
gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu
influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.
Page 279 of 297

Posibile surse de afectare a siturilor sunt:
• executarea lucrarilor;
• deversari accidentale de substante;
• depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie.
Depozitul de deseuri este amplasat la o distanta de 1,5 km de situl SPA Ianca-Plopul Sarat.
Tinand cont de distanta fata de sit, si de specificul proiectului
9.4.6.1.1 Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii

• Plantarea unei perdele vegetale
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.

• Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea

cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice
O data cu inchiderea treptata a depozituluii si acoperirea sa cu sol fertil, acesta se poate

constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel
locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.
Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din
multe puncte de vedere si anume:

- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului,
- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.
Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.
In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din situl SPA Ianca-Plopul Sarat, vor fi
luate urmatoarele masuri:
• Amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situl SPA
si a coloniilor de pasari;
• Lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie cat
mai mic;
• Amenajarea corespunzatoare a organizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile
(apa, electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate menajere,
dupa caz) si depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform legislatiei in
vigoare;
Page 280 of 297

• Programul de lucru la depozit si statia de sortare vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu se

produca perturbatii in zonele de innoptat ale pasarilor;
• Colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de excavare, executie, constructie,
etc. si transportul lor la depozitele de deseuri;
• In cadrul proiectului se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea temporara a
deseurilor, acestea urmand a fi transportate dupa un orar stabilit pe amplasamente
autorizate de depozitare. Nu vor fi depozitate temporar deseuri;
• Autovehiculele si utilajele folosite pentru constructia depozitului, pentru operarea
depozitului si transportul deseurilor vor respecta normele si prevederile privind emisiile
de noxe si de zgomot;
• Acolo unde vor fi identificate colonii de pasari vor fi amplasate panouri avertizoare de
reducere a vitezei de circulatie;
• Alegerea unor trasee de transport a materialelor de constructii optime astfel incat
impactul asupra sitului sa fie cat mai redus;
• Echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire la
existenta siturilor din vecinatatea zonei de executie a lucrarilor si asupra masurilor si
responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri;
• In vederea evitarii deversarilor accidentale va fi construit un Bazin de retentie si
evaporatie cu capacitatea de stocare de 3-4 zile, timp necesar remedierii eventualelor
defectiuni tehnologice ale statiilor de epurare;
• Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei
perdele verzi, dese in jurul amplasamentului depozitului si a statiei de sortare care are
printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp,
aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna
specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra,
astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat
si in cea rece;
• Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei
din multe puncte de vedere si anume:
- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului,
- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari si insecte, etc.
• Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise;
• Odata cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate
constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase.

Impactul prognozat
Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe
amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl
ROSCI0259 Valea Calmatuiului (aprox. 1 km), nu se preconizeaza un impact asupra sitului.
- organizarea de santier;
- descarcari accidentale de ape uzate menajere;
- emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de
descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;
Page 281 of 297

- deseuri menajere si de constructie.

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament,
zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
• SOx 0,005 kg
• CO 0,001 kg
• NOx 1,450 kg

- amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite

- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul
necesar;
mediului;
- la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a
- utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

- alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat
posibil tranzitarea ariilor protejate;
- in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea
speciale, in functie de caz;
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie
cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand
salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.
Page 282 of 297



Impactul prognozat
• depozitarea inadecvata a deseurilor de constructie si a celor menajere generate pe
perioada realizarii investitiei;
• manipularea deseurile menajere;
• deversari accidentale de ape uzate menajere;

Impactul produs de proiect asupra factorilor si aspectelor de mediu se aprecieaza ca va avea un

nivel redus.
• amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite

• suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul
necesar;
• se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor
mediului;

• utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

• alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, eventual gasirea unei
traseu alternativ;
• in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea
speciale, functie de caz;
Page 283 of 297


Impact prognozat
Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra

tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).
In faza de exploatare a depozitului factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care
insa pot aparea si pe parcursul inchiderii depozitului, au fost:
• praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta:

- vizibilitatea in zbor pentru pasari;
In vecinatatea amplasamentului investitiei sau pe suprafata acestuia nu sunt identificate Situri

Natura 2000, arii protejate, astfel ca prin lucrarile de inchidere a depozitului acestea nu vor fi
afectate. Depozitul de deseuri neconform de la Ianca se afla la o distanta de 1,8 km fata de situl
ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sarat.

• amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite

- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la
strictul necesar;
respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru
protectia mediului;
Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitului va avea un impact negativ doar pe durata

executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora,
prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere
si remediere a depozitului neconform vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin
lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru
dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).
Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se

vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in
perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
Page 284 of 297

9.4.7 Peisajul

In cazul depozitului de deseuri conform si a statiei de sortare, peisajul nu are o valoare
deosebita deoarece este un teren agricol.

definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea
depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va
fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ,
nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi
afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.
In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica,
naturale, etc.
Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:
• drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament;

• cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii;
• zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de
deseuri si depozite de pamant).
Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si anume
prin:
• aspecte negative:
- disparitia caracterului natural al zonei;
- imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani;
- aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.
• aspecte pozitive:
- senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului” si a
drumului de acces va fi corect intretinuta.
- realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.
9.4.7.1.1 Masuri de reducere a impactului

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra
peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:
- imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata din

mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;
- perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative
- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj;
Page 285 of 297

Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul

etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.
Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza

conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze
aspectele pozitive.

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a
obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier.

definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de
constructie.
Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si compostare se vor incadra in

peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile
respective.
Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi
componente antropice:
- drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament;

- cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.
Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact
semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul
necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand

cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra
corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia
peisajului.
Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective,

permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea
vegetala din arbori si arbusti.
Page 286 of 297


In ceea ce priveste depozitul neconform existent ce urmeaza a fi inchis, putem vorbi de un
impact pozitiv, deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren
inierbat. Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor
de inchidere, avand in vedere folosinta actuala a terenului.

Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitului au rolul de igienizare a terenului pe care
s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a
le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.
9.4.8 Mediul social si economic

Impactul prognozat
Se apreciaza ca realizarea Sistemului de management integrat al deseurilor poate afecta

mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:
• influenta asupra calitatii vietii;
• influenta asupra activitatilor economice existente in zona;
• influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin
crearea unor noi locuri de munca.
Numarul de locuri de munca create prin implementarea proiectului: statia de transfer Insuratei: 6
persoane, Statia de sortare s statia de compostare Vadeni: 73 persoane, depozitul de deseuri si
statia de sortare Ianca: 26 persoane.
De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin

intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea
componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de
gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Braila.
Inchiderea depozitului neconform Ianca va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai
ales pentru locuitorii orasului Ianca.
Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Ianca, precum si a statiilor de sortare, transfer

si compostare s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor
umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii
nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate
locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m).
Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a

serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:
• colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri
necesara bunei functionari a statiei de transfer;
• se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea
eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau pe
alte terenuri – un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor;
• prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor
localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;
• existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de
utilaje moderne de transport
Page 287 of 297

• unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de
sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel
sursele de venituri.
Realizarea depozitului zonal la Ianca va avea inerent unele efecte negative legate de:
• costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de

exloatare se va reflecta in acest cost.
Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane,
prin:
• afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv;

• zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor;
• poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -
muste, tantari, sobolani, pasari);
• modificarea peisajului in zona.
Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea

bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar
prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de
suprafata.
9.4.8.1 Zgomotul
Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii
locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului.
Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in

anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi
perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau
rural care se afla la distante de peste 1000m, asa cum este recomandat in legislatie.
Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de

exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea
sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise,
cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de
centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii
sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste
1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.
Pentru statiile de transfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte

utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de
compostare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dBA.
Pentru statiile de sortare nivelul de zgomot va fi cuprins intre 75 - 85 dBA, in functie de
tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se
estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va
fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa.
La statia de compostare zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un
nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dBA.
Distanta dintre sursa generatoare de zgomot si cel care receptioneza poate fi considerata o
bariera. Dubland distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se
Page 288 of 297

poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care
receptioneaza se reduce mereu cu 6 decibeli.
Table 9.4-1 Propagarea zgomotului
Distanta dintre receptorul

Nivelul de decibeli aferent Nivelul de decibeli langa
zgomotului si sursa de
sursei de zgomot receptorul zgomotului
zgomot
(dB) (m) (dB)
90 1,6 87
90 3,2 84
90 6,4 78
90 12,8 72
90 25,6 66
90 51,2 60
90 102,4 54
90 204,8 48
9.4.8.2 Poluare biologica

Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice
facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:
- poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti
in mod normal in deseuri
- poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt
vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari
Depozit neconform Ianca: Populatia din vecinatatea depozitului poate fi expusa la riscul unor
imbolnaviri atat datorita unor eventuale poluari biologice, in special poluarilor cu dioxine, furani,
H2S; CH4;CO2, cat si a unor compusi de fermentatie (acizi grasi volatili, acizi aminici, aldehide,
amoniac, etc.) acestia din urma fiind produsi metabolici.
Din halda de deseuri pot rezulta o serie de compusi organici volatili, toxici, care pot afecta
negativ starea de sanatate a personalului care activeaza in zona. Totodata, diferiti agenti
patogeni, existenti in produsele organice de natura vegetala si animala au un aport substantial
in raspandirea unor boli. Prezenta insectelor care au ca biotop principal platformele de gunoi
neigienice, sporesc riscul contaminarii oamenilor si animalelor.
Prin inchiderea depozitului, toate aceste probleme vor fi eliminate.
9.4.8.3 Poluare bacteriologica

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta
germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si
chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.
Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:
Page 289 of 297

- deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe

terenurile inconjuratoare;
- suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare;
- contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.
Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe
depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este
prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori,
pescarusi.
In ceea ce priveste statia de compostare Vadeni, activitatile se vor desfasura in spatii

inchise/acoperite.

Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va
asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:
• Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie
exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor
uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;
• Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de
lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie
cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea
biologica;
• Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale
asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare
de catre vant;
• Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea
efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea
deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si
ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;
Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica:

• Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor;
• Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si
pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea
vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact
a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii,
mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau
atragerea pasarilor.
• Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul
utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de
spalare si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul
Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de
protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic
referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor
specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal
de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.
Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru
comunitatea locala, cum ar fi:
Page 290 of 297

• Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate

realizarii infrastructurii;
• Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in
perioada de exploatare;
• Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite -
muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;
• Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in
constructii, mecanici, electromecanici, etc.
Masuri de reducere a zgomotului
• Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la

zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate
reduce impactul zgomotelor.
• Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele
trebuie sa fie pozitionate cat mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot
(personal angajat).
• Cand este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de
constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect
din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci,
sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor,
pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu
grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila
expunerea zilnica a muncitorului la zgomote.
• Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de
control prin care se limiteaza expunerea unui numar cat mai redus de muncitori la
procesele sau utilajele producatoare de zgomot .
• NPZ –urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli.
• NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a determina
distanta sigura de la sursa (90decibeli).
• Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi
marcata ca “Zona zgomotoasa – A se purta antifoane”, in acelasi mod in care se
marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie”.
9.4.10 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural

Au fost identificate monumente istorice, arheologice in orasul Insuratei, satul Liscoteanca,
orasul Ianca, sat Muchea. Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele
identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra
acestora.
Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact
semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.
9.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului pe factori de mediu si a impactului global
asupra mediului, cu metodologia aplicata sunt:
Gradul de afectare a factorilor de mediu:
Page 291 of 297

Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu:
- pentru AER: Ic AER = +1

- pentru APA : Ic APA = +1
- pentru SOL-SUBSOL: Ic SOL-SUBSOL = +1
- pentru BIODIVERSITATE: Ic BIODIVERSITATE = 0
- pentru ASEZARI UMANE : Ic ASEZARI UMANE = +2
o Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise.

o Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise.
o Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise.
o Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect.
o Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.
Impactul global asupra mediului:
Valoarea indicelui de poluare globala : IPG = 1,64
o Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor
de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici
disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire
si reducere a impactului asupra mediului.
o Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.
9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor

sociale in comunitatile afectate de impact
Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea
gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea
acestora in conditii de siguranta, fara a pune in pericol mediul inconjurator si sanatatea publica.
Calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de
punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare.
Se mentioneaza impactul pozitiv al proiectului asupra mediului social si economic, prin crearea
unor noi locuri de munca si prin imbunatatirea calitatii vietii populatiei.
Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra
mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare respectiv se
vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului, prevazute in prezentul studiu.
Page 292 of 297

10. DOCUMENTE ANEXATE

1. Harta climei Romaniei
2. Harta geologica a Romaniei
3. Harta vegetatiei Romaniei
4. Harta faunei Romaniei
Intocmit, Verificat,
ing. Roxana Murariu Ecolog Catalina Paun
Page 293 of 297

Harta climei Romaniei
Page 294 of 297

Harta geologica a Romaniei
Page 295 of 297

Harta vegetatiei Romaniei
Page 296 of 297

Harta faunei Romaniei
Page 297 of 297

Braila RSI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Braila RSI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod 313-14-34/11.

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

2. PROCESE TEHNOLOGICE _____________________________________________________ 123

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI

1.1 Proiectant general

1.2 Beneficiarul proiectului

1.3 Autoritate contractanta:

1.4 Denumirea proiectului

1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

1.5.1 Infrastructura existenta

1.5.1.1 Colectare si transport

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Date relevante Detalii

Echipament de ‐ Dotarea operatorilor de salubritate cu echipamente pentru colectarea deseurilor

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Proiecte aflate in derulare

Pana la inceperea functionarii sistemului judetean de management integrat al deseurilor, in anul

4 Jirlau Platforma Jirlau, Galbenu, 97 9 250 1 buc/

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

9 Tufesti Platforma Tufesti, Viziru, 50 18 616 1 buc/

Desi aceasta solutie va asigura un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% in

Proiectul „Reabilitarea sistemului de colectare si transport a deseurilor si extinderea sistemului

In cadrul acestui proiect se vor realiza:

Proiectul „Implementarea unui sistem de management al deseurilor in orasul Insuratei si satele

Acest proiect va fi integrat in sistemul judetean de management integrat al deseurilor

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Integrarea proiectului va presupune transportul deseurilor rezultate de la facilitatea construita

1.5.1.2 Tratarea biologica a deseurilor

Statia de compost ce se va construi in cadrul acestui proiect va prelucra deseuri menajere si

1.5.1.3 Reciclare si recuperare

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Cantitatile de hartie si carton separate in cadrul proiectelor de la Insuratei si Faurei, si lemnul

1.5.1.4 Depozite de deseuri existente

Depozitul Ecologic Muchea este administrat integral de catre SC TRACON SRL.

Conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr 2/2005, SC TRACON SRL va asigura finantarea

Capacitatea proiectata Volum inmagazinat

Ianca* neconform 1,16 25 000 12 500

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Faurei neconform 1,5 33 000 31 350

Rural 138** neconforme 177,35 2 185 250 488 940

Inchiderea si reabilitarea depozitului neconform de la Ianca este programata a se realiza in

Cantitati de deseuri depozitate (tone/an)

Braila Muchea 73 593,7 64 080,2 69 771,9 68 351 70 935

Sursa: Consiliul Judetean Braila

Totalul cantitatii de deseuri ce va fi depozitata in perioada de prognoza (2008-2038) este de

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Scopul particular al acestui proiect il reprezinta identificarea masurilor, pentru o perioada de 30

In anul 2013 vor fi conectati la serviciul de

In anul 2013 vor fi colectate 21.811 tone

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Depozitul neconform de la Ianca va fi inchis

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului

• Caracteristici tehnice generale ale investitiei

1.5.3 Colectarea si transportul deseurilor

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Figure 1.5-1 Zonarea judetului Braila

• imbunatatirea sistemului de colectare in zona urbana si extinderea acestuia in zona

1.5.3.1 Strategia de implementare

- perioada 1: 2009 – 2010

Consultant – ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

- perioada 2: 2010 – 2012

zona de transfer a deseurilor:

zona de retentie a apelor pluviale din incinta care cuprinde:

alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu