Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii

CAPITOLUL 15

M~SURI PENTRU M~RIREA FIABILIT~|II

15.1 M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii n etapa de proiectare

1

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii Determinarea fiabilit`\ii n faza de proiectare se bazeaz`, a]a cum s-a
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

ar`tat

capitolele

precedente,

pe

adoptarea

legii

de

distribu\ie

exponen\iale, att pentru ntregul sistem al ma]inii, ct si pentru fiecare subansamblu n parte. Aceast` aproximare are la baz` urm`toarele argumente: n diferitele etape ale proiect`rii sistemului ma]in` trebuie s` existe o posibilitate relativ u]oar` de a estima si mai ales de a compara siguran\a n func\ionare a variantelor sistemului. ns`, n aceast` etap` cuno]tin\ele asupra sistemului sunt insuficiente pentru a utiliza curbe de tipul (t). De aceea este indicat a se utiliza legea exponen\ial`, care este una dintre cele mai simple din statistica matematic`, n primul rnd, deoarece depinde de un singur parametru ( = ct). Devine astfel posibil calculul timpului mediu de func\ionare f`r` defec\iuni (Tm) ]tiind c`:

Tm =

(15.1)

De cele mai multe ori, la proiectarea sistemului, pentru calculele de fiabilitate exist` la dispozi\ie date referitoare la produse fabricate cu c\iva ani n urm`, n timp ce pentru sistemul proiectat , n general, se vor utiliza elemente modernizate. Va fi astfel necesar ca s` se extrapoleze legile de varia\ie a fiabilit`\ii elementelor, urmnd ca, pe m`sura acumul`rii de noi date asupra siguran\ei n func\ionare a elementelor componente ale sistemului, s` se corecteze valorile ini\iale n sensul apropierii lor de valorile reale. Pe ct posibil, la proiectare se vor studia cu aten\ie indicatorii de fiabilitate determina\i pentru ma]inile n exploatare, evitndu-se solu\iile constructive depistate ca nefiabile. De]i n practic`, pe baza urm`ririi comport`rii n exploatare a mai multor familii de ma]ini, s-a constatat c` legile de distribu\ie ale fiabilit`\ii acestora difer` de legea exponen\ial`, respectiv modelele
2

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Weibull cu

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii > 1, aceasta se poate datora ntr-o anumit` m`sur` ]i

unei ntre\ineri necorespunz`toare a ma]inii, ducnd la fenomene accentuate de uzur`. Pentru o exploatare ra\ional` a ma]inilor trebuie prev`zut` o politic` de mentenan\` preventiv`, astfel ca s` nu se dep`]easc` perioada n care intensitatea defec\iunilor are valoarea cea mai sc`zut`, de altfel aproape constant`, conform caracteristicii de varia\ie a intensit`\ii defec\iunilor (denumit` si cad` de baie, datorit` alurii ei). Pentru orice familie de ma]ini, pe baza observa\iilor exhaustive efectuate pe ntregul lot de-a lungul unei perioade de timp mai ndelungate, devine posibil` trasarea unei asemenea curbe, pentru care ns`, spre deosebire de curba intensit`\ii defec\iunilor caracteristic` pentru un element, datorit` compunerii diferitelor legi de fiabilitate specifice fiec`rui element component n parte, zona II-a (perioada de via\` util`) este mult restrns`. Caracteristic pentru aceast` zon`, n cazul sistemelor ma]inilor, mai este si faptul c`, fiind sisteme reparabile, curba intensit`\ii defec\iunilor oscileaz` n jurul unei valori aproximativ constante. Acest fapt va determina adoptarea, pentru simplificarea calculelor de fiabilitate previzional`, a unei legi exponen\iale pentru ansamblul ma]inii, evident ns` cu condi\ia aplic`rii mentenan\ei preventive, astfel ca s` nu se dep`]easc` zona a II-a a curbei caracteristice, deoarece dincolo de aceast` zon` fenomenele de uzur` devin predominante fa\` de defec\iunile accidentale si intensitatea defec\iunilor cre]te rapid n timp, fiabilitatea sistemului reducndu-se corespunz`tor (zona a III-a). n aceast` situa\ie, deci calculele previzionale efectuate pe baza legii exponen\iale vor da valori foarte diferite de valorile reale, adic` determinarea n faza de proiect a fiabilit`\ii sistemului va avea un caracter estimativ, iar asigurarea realiz`rii valorilor astfel determinate va fi n general condi\ionat` de respectarea amendamentului de mai sus. De exemplu, pentru instala\ii complexe (mecanice, hidraulice, electrice, electronice) s-a observat c`, pentru timpul mediu ntre defec\iuni raportul
3

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii ntre valoarea estimat` si cea opera\ional` este cuprins` ntre 0,09 si 5.
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Recurgndu-se la intervalele de ncredere, se pune n eviden\` c`

T m previzional 174 ,

probabilitatea ca Tm n serviciu s` fie cuprins` ntre

Tmprevizional 0,31 este de 0,83.

si

n prezent, se pot separa trei etape de calcul al siguran\ei la func\ionare a sistemelor ma]inilor: calculul aproximativ al fiabilit`\ii corespunz`toare schemei bloc a sistemului.

calculul

siguran\ei

func\ionare

la

alegerea

subansamblurilor si a tipurilor de elemente. calculul siguran\ei n func\ionare a sistemului la precizarea regimurilor de func\ionare ale elementelor. Dac` sistemul este alc`tuit din blocuri func\ionnd nesimultan, atunci, nainte de orice etap` de calcul a fiabilit`\ii, se alc`tuie]te graficul timpului de func\ionare si fiabilitatea se calculeaz` corespunz`tor. Este indicat a se efectua n faza de proiectare o analiz` a solu\iilor posibile pe baza schemei logice sau o analiz` mai am`nun\it`, pornind de la probabilitatea de realizare a leg`turilor func\ionale ntre elementele mecanice (l`g`ruiri, angrenaje, transmisii cu curele, transmiterea valorilor debitului si presiunii necesare n instala\iile hidraulice etc.); aceasta trebuie s` se fac` pe baza a dou` - trei variante, dintre care urmeaz` a fi aleas` varianta care, asigurnd acelea]i condi\ii func\ionale, conduce la fiabilitatea cea mai ridicat` (conceperea, proiectarea ma]inii din punct de vedere fiabilistic).
4

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii

Teoria deciziei statistice, care st` la baza studiilor de fiabilitate, devine astfel un mijloc utilizat pentru a contribui la conceperea si luarea unor decizii n cazul unor incertitudini. n unele \`ri, s-a trecut la experimentarea proiect`rii sistemelor mecanice asistat` de calculator, existnd ns` la dispozi\ie o banc` de date cu privire la fiabilitatea sistemelor mecanice; aceasta const` ntr-un dialog cu calculatorul, avnd afi]at n permanen\` valorile instantanee ale fiabilit`\ii func\ionale a sistemului. Urmeaz` ca, dintre solu\iile posibile de proiectare, s` se aleag` solu\ia optim` din punct de vedere al fiabilit`\ii, avnd la baz` analiza diferitelor variante constructive pe baza unor diagrame Paretto ale defec\iunilor. Astfel de diagrame au fost trecute n analizele din cadrul fiec`rui tip de ma]in`. Studiul acestor diagrame permite eviden\ierea elementelor si

subansamblurilor cu fiabilitatea cea mai sc`zut` si totodat` a cauzelor de defectare, ca si unele indica\ii asupra solu\iilor de mic]orare a num`rului de defec\iuni; de pild`, o proiectare ra\ional` a unei ma]ini va trebui s` \in` seama de cteva dintre aspectele relevate n cadrul lucr`rii: asigurarea unei fiabilit`\i corespunz`toare cu importan\a elementului (subansamblului) respectiv n func\ionarea ma]inii; evitarea elementelor cu fiabilitate redus` (relee, contactori, cuplaje), ct si a unor solu\ii constructive mai dezavantajoase; simplificarea pe ct posibil a panourilor electrice de comand`, ct si n general a ntregii ma]ini; posibilitatea unor modific`ri constructive la subansamblurile care contribuie mai serios la asigurarea preciziei geometrice, n special la probele cu evolu\ie

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii accentuat` (cre]terea abaterilor n timp), influen\nd direct fiabilitatea tehnologic`;

izolarea curelelor de transmisie de ac\iunea coroziv` a uleiului; acordarea unei aten\ii deosebite etan]`rilor, evitndu-se scurgerile de ulei, att n interiorul ct si n afara ma]inii. n cazuri speciale, se pot prevedea sesizoare care s` opreasc` ma]inaunealt` la apari\ia unor pierderi de ulei. Aceast` solu\ie este deja adoptat` la unele tipuri de ma]ini-unelte cu comand` numeric` si are ca scop protejarea suplimentar` a sistemului mecanic. De regul`, pentru asigurarea unei fiabilit`\i mai ridicate, se poate adopta solu\ia supradimension`rii unora dintre elementele cu fiabilitate foarte sc`zut`, n a]a fel nct acestea s` lucreze la sarcini sub nivelul lor de rezisten\` admisibil. n astfel de situa\ii este posibil`, de exemplu: m`rirea num`rului curelelor de transmisie fa\` de acela ce asigur` cuplul minim ; folosirea tura\iilor suprapuse (n zonele regimurilor celor mai utilizate). Aceste solu\ii pot fi considerate ca moduri de aplicare a redondan\ei n sistemele mecanice, al`turi de opera\iile de reparare sau nlocuire preventiv`. Tot la cre]terea fiabilit`\ii va duce si utilizarea unor solu\ii tehnologice avantajoase: de exemplu, la angrenajele la care nu se prev`d mont`ri si demont`ri frecvente, se vor folosi cu preponderen\` danturi nclinate pentru m`rirea petei de contact, asigurndu-se deci mic]orarea zgomotului si m`rirea fiabilit`\ii angrenajelor datorit` transmiterii mai ra\ionale a momentelor de la o roat` la alta si orient`rii eforturilor spre mijlocul din\ilor.

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii n general, se recomand` utilizarea unor solu\ii constructive cu fiabilitate
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

ridicat` (lag`re si ghidaje hidrostatice), prevederea unor lan\uri cinematice simplificate, ca de exemplu, la ma]inile cu comand` numeric`, ndeosebi prin utilizarea motoarelor de curent continuu (care simplific` si chiar elimin` cutia de viteze), ca si a ]uruburilor cu bile, precum si protec\ia ghidajelor cu capace de protec\ie si a ]uruburilor conduc`toare cu ap`r`tori telescopice. n alegerea unor variante constructive si tehnologice, se va avea n vedere si asigurarea unei izola\ii bune mpotriva vibra\iilor for\ate si centrarea ct mai corect` a pieselor n mi]carea de rota\ie, n special la tura\ii mari, si de asemenea, stabilirea ct mai corect` a materialelor, avndu-se n vedere solicit`rile la care vor fi supuse n timp. Folosirea elementelor si a subansamblurilor tipizate simplific` mult determin`rile de fiabilitate efectuate asupra produsului prin verific`ri apriori, u]urndu-se, att proiectarea ma]inii, ct si opera\iile de ntre\inere. Problema poate fi extins` de la piesele simple, pentru toate tipurile de instala\ii, pn` la subansambluri si chiar subansambluri. Acest lucru s-a realizat deja n \ara noastr` la ma]inile agregat, n timp ce la ma]inile universale, de]i nu a fost nc` extins`, se afl` n aten\ia speciali]tilor. Un mare avantaj l implic` proiectarea subansamblurilor din elemente cu valori apropiate ale fiabilit`\ii, permi\nd astfel nlocuirea simultan` a ntregului subansamblu, cnd, pe lng` o reducere a timpilor de stagnare si reparare, se pot planifica mai ra\ional stocurile de piese (subansambluri) de schimb. Devine eficient` o nlocuire preventiv`, care echivaleaz` cu o redondan\` la sistemele mecanice si se asigur` o fiabilitate ridicat` a ntregii ma]ini (nu se atinge uzura maxim`). Se men\in astfel subansamblurile la un nivel constant redus al ratei de defectare (zona a II-a din curba intensit`\ii de defectare, caracteristic` defec\iunilor accidentale) si nu se atinge zona a III-a a defec\iunilor de uzur`.
7

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii

Pentru subansamblurile foarte importante n asigurarea func\ion`rii ma]inii la parametrii de regim, se poate pune problema men\inerii unui nivel ridicat de fiabilitate, de pild` 1 - 0,9. Aceasta presupune aplicarea metenan\ei preventive la un timp ti, ceea ce duce la ridicarea fiabilit`\ii, de la valoarea existent` n momentul ti , la o valoare apropiat` de 1. Procedeul se poate repata de mai multe ori, astfel nct func\ia de fiabilitate cap`t` o forma de din\i de fier`str`u. Timpii ti de interven\ie preventiv` trebuie astfel ale]i nct ntreruperile necesare pentru nlocuirea subansamblurilor s` fie ct mai rare, ceea ce presupune nlocuirea simultan` a mai multor subansambluri cu fiabilit`\i apropiate, chiar dac` unele dintre ele mai au nc` rezerve pn` la epuizarea complet` a caracteristicilor func\ionale. Determinarea optim` a frecven\ei interven\iilor pentru mentenan\` preventiva fOM, se poate face pe baza unor calcule economice. O proiectare ergonomic` are ca efect, pe lng` o deservire mai ra\ional` a ma]inii, un interes sporit din partea muncitorului pentru buna func\ionare si ntre\inere a ma]inii. n acest sens este ra\ional` colaborarea, ndeosebi la proiectarea sistemelor de comand` manual`: colaborarea cu speciali]ti n design si psihologi, astfel ca, dintre toate solu\iile posibile de comand` manual` si moduri de simbolizare si nscriere a func\iunilor pe panourile ma]inii s` se aleag` acele solu\ii care sunt mai sugestive si mai simple, respectndu-se ordinea fireasc` a desf`]ur`rii opera\iilor de manipulare. Se vor avea n vedere normele de tehnica securit`\ii muncii, respectarea lor asigurnd o mai mare ncredere a operatorului n posibilit`\ile de lucru ale ma]inii. De exemplu, se vor evita pe ct posibil cablurile electrice lungi si legate de elemente cu mi]c`ri frecvente, care pot duce, prin deteriorare sau rupere, la electrocut`ri. Pericole similare pot interveni prin neetan]area corespunz`toare a panoului electric al ma]inii, accentuate uneori printr-o amplasare necorespunz`toare a acestuia. Asigurarea amplas`rii judicioase determin` si reducerea posibilit`\ilor de accidentare din cazul precedent.
8

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii

Astfel de probleme pot apare si n cazul unor elemente de comand` amplasate necorespunz`tor sau neergonomic (de exemplu: manetele de comand`), a c`ror pornire accidental`, n timpul altor manevr`ri pot duce la accidente grave. Toate m`surile privind cre]terea fiabilit`\ii, nc` din faza de proiectare duc, n general, la eforturi materiale suplimentare. n acela]i timp ns`, costul ma]inii trebuie p`strat n limite rezonabile, asigurndu-se pe ct posibil un optim, din punct de vedere economic. Dac` nu se \ine seama de asigurarea unei fiabilit`\i ridicate n timpul exploat`rii ma]inii, cheltuielile unui nivel optim de fiabilitate, a]a nct s` se asigure un raport corespunz`tor ntre costurile de proiectare si de execu\ie ale ma]inii si cele pentru opera\iile de exploatare, ntre\inere si reparare. n cazuri deosebite (de exemplu - linii tehnologice automate) este ra\ional` prevederea unor indicatori de siguran\` n func\ionare, ct mai apropia\i la toate tipurile de agregate din cadrul liniilor, la care opera\iile de ntre\inere si verificare s` se fac` dup` un plan riguros fundamentat, simultan la toate agregatele din linia respectiv`. Lund n considera\ie pierderile mari produse de ntreruperea fluxului productiv pe linie se va apela, eventual la realizarea unor ma]ini cu o fiabilitate ridicat` (mai scumpe), dar care s` asigure func\ionarea corespunz`toare a liniei, ap`rnd deci necesitatea ca produc\ia de ma]ini s` poat` furniza ma]ini de acela]i tip, dar cu fiabilit`\i ]i deci ]i costuri diferen\iate, urmnd c` beneficiarul s` opteze pentru unul din aceste tipuri, n func\ie de necesit`\i.

15.2 M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii n etapa de elaborare a tehnologiei ]i n etapa de execu\ie
9

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii Se recomand`, n primul rnd, verificarea riguroas` a pieselor de uzur` si a
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

mecanismelor esen\iale pentru buna func\ionare a ma]inii ]i, n special, a celor ce asigur` precizia dimensional`, de form` geometric` si de precizie relativ` indicat`. Pentru aceasta, este necesar ca proiectantul s` eviden\ieze toate reperele si subansamblurile corespunz`toare. Respectarea cu stricte\e a tehnologiei, precum si executarea unui tratament termic adecvat, va permite o apropiere mai mare de valorile previzionale ale fiabilit`\ii. Montajul va trebui s` se fac` corespunz`tor, ]tiindu-se c` acesta produce de cele mai multe ori defec\iuni importante. Este indicat a se lua o serie de m`suri n acest sens, n special la elementele ce intervin n asigurarea preciziei, respectiv a fiabilit`\ii tehnologice: la subansamblurile preten\ioase (axul principal, ghidajele, ]uruburile conduc`toare etc.), se va sigura cur`\enia la bancul de montaj, se vor folosi scule corespunz`toare (chei dinamometrice, dispozitive de extrac\ie, etc.), montajul corect al rulmen\ilor, controlndu-se prestrngerea sau jocul prescris, precum ]i realizarea ajustajelor, conform rolului func\ional al fiec`rui subansamblu. Devine ra\ional` defalcarea opera\iilor de montaj pe categorii de

complexitate si necesit`\i, n care scop se vor repartiza la opera\iile preten\ioase si foarte preten\ioase numai lucr`tori cu calificare ridicat`, iar celelalte opera\ii, care nu influen\eaz` fiabilitatea ma]inii, urmnd a fi ncredin\ate si muncitorilor av@nd calificare mai redus`. Urmeaz` ca s` se efectueze controlul pe subansambluri n toate fazele de montaj. naintea mont`rii pe ma]in`, se pot realiza probe de anduran\` pe subansambluri. La ma]inile de serie mare, se vor elabora standuri de verificare a fiabilit`\ii pe principalele subansambluri, eventual, pentru ncerc`ri accelerate sau for\ate.

10

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii

15.3 M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii n exploatare ]i ntre\inere

A]a cum s-a ar`tat n capitolele anterioare, fiabilitatea opera\ional`, adic` cea rezultat` practic din experiment`rile de fiabilitate pe ma]inile aflate n exploatare este legat` direct de probabilitatea de a fi deservit` P d n condi\ii corespunz`toare si de probabilitatea de a fi ntre\inut`, conform cu indica\iile din cartea ma]inii Pr. Aspectele legate de deservire si de ntre\inere, suprapunndu-se peste fiabilitatea real` a ma]inii, pot influen\a serios func\ionarea ma]inilor n exploatare, punnd uneori chiar sub semnul ntreb`rii valorile indicate de produc`tor. Rezult` a]adar necesitatea asigur`rii unei deserviri corespunz`toare, determinat` n primul rnd, de cunoa]terea posibilit`\ilor ma]inii si, dac` se poate si a p`r\ilor mai sensibile sau cu o pondere mai mare asupra fiabilit`\ii tehnologice si deci, acordarea unei aten\ii sporite acestor subansambluri. Este indicat, de asemenea, ca muncitorii cu o experien\` mai redus`, s` fie instrui\i n mod special, n utilizarea acestor ma]ini, deoarece unele modific`ri legate de cre]terea productivit`\ii ma]inii (schimbarea mai rapid` a tura\iilor realizat` cu cuplaje electromagnetice, folosirea unor mecanisme de avans rapid, etc.), duc la defectarea mai rapid` a lor, dect a sistemelor mecanice clasice. n ceea ce prive]te ntre\inerea, se va avea n vedere respectarea riguroas` a normelor indicate n cartea ma]inii. {n plus, se va \ine seama ]i de tipul si caracteristicile produc\iei pentru care se utilizeaz` ma]ina respectiv`, putndu-se lua uneori m`suri de ntre\inere corespunz`toare. Se va urm`ri familiarizarea echipelor de ntre\inere cu noile tipuri de ma]ini puse n func\iune, n cadrul fiec`rei sec\ii. Etapa urm`toare de mbun`t`\ire
11

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii a fiabilit`\ii pe baza ntre\inerii ar consta n opera\ii de mentenan\`
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

preventiv`: pornindu-se de la determin`ri de fiabilitate f`cute n exploatare sau n regim accelerat, se pot determina subansamblurile ]i chiar reperele cu fiabilitate mai redus`. Se trece apoi la nlocuirea preventiv` a acestor elemente, ]tiut fiind c` defectarea brusc` a unei ma]ini poate determina ntreruperi si chiar pierderi importante n procesul de produc\ie. Eviden\a m`surilor de nlocuire preventiv` este mult sporit` n cazul constat`rii unei dispersii (mpr`]tieri) reduse a timpilor de defecatre a subansamblurilor de reparat preventiv, acestea utilizndu-se un timp foarte apropiat de durata lor real`. Va fi posibil`, pe de alt` parte, asigurarea unui stoc optim de piese de schimb, ]tiindu-se c` lipsa unor piese de schimb la momentul oportun duce la scoaterea din circuitul productiv a unor utilaje importante, iar un volum prea mare de piese de schimb imobilizeaz` fonduri importante. Se impune si introducerea n planul de produc\ie a pieselor de schimb planificate, conform determin`rilor de fiabilitate, asigurndu-se astfel necesit`\ile pentru beneficiari. Pe lng` intervalele de timp indicate pentru repara\iile curente, medii si capitale, pentru o serie de ma]ini intrate de mai mult timp n exploatare, este posibil` determinarea momentelor de reparare. De exemplu, pentru un strung S3, s-au calculat timpii de nlocuire sau de repara\ie pentru unele repere mai importante pentru func\ionarea ma]inii sau cu o uzur` mai accentuat`. Lamelele ambreiajului mecanic, din cauza reglarii defectuoase, precum ]i a solicit`rilor nsemnate, mai ales la tura\ii mari se pot arde, grosimea lamelelor reducndu-se de la 2 mm la 1,2-1,4 mm n aproximativ 8000-9000 ore. Rulmen\ii dintre roata de curea si axul principal, fiind dispu]i prin construc\ie n interior, doar dou` curele ac\ioneaz` direct, iar celelalte dou` sunt n consol`. Din aceast` cauza apare o b`taie frontal` la rulmen\i, ceea ce, mpreun` cu ungerea necorespunz`toare a acestora, face ca durata de func\ionare a acestora s`
12

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii nu dep`]easc` 20.000 ore. Piuli\a din sistemul de fixare al ro\ii de curea pe
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

axul principal prezint` o uzur` maxim` dup` aproximativ 13500 ore de func\ionare a ma]inii. Cauza acestei uzuri este presiunea axial` exercitat` de axul ambreiajului, care se transmite direct piuli\ei, astfel nct filetul piuli\ei se uzeaz` mai repede dect axul, mai ales c` piuli\a este executata dintr-un material mai moale dect cel al arborelui. Furca din mecanismul de schimbare a sensului de rota\ie a axului principal prezint` o uzur` mai accentuat` la vrf, datorat` presiunii exercitate la pornirea si oprirea ma]inii-unelte. Timpul maxim de utilizare este 8000-9000 ore. O uzura mai pronun\at` se constat` la alezajul pinolei p`pu]ii mobile, atingnd valori de 0,8 - 0,9 mm. pe diametru dup` aproximativ 26000 ore de func\ionare. n condi\ii normale de exploatare, n cazul lucrului ntr-un singur schimb, pe o perioad` de un an, uzura ghidajelor poate ajunge pn` la 20-30 m, valorile modificndu-se simtitor n cazul unor condi\ii grele de exploatare. Se poate utiliza o rela\ie de calcul a necesarului de piese de schimb anual N, lund n considerare durata de serviciu a piesei respective D i si fondul real de timp manual fri, I fiind num`rul de schimburi: f ri N = Di

(15.2)

De exemplu, pentru furca de inversare a sensului de rota\ie cu D i = 8500 ore si I = 3 schimburi, rezult`:

6686 = 0,787piese / an N = 8500

Trebuie f`cut` totu]i observa\ia c` la utilizarea acestor valori ale duratei de func\ionare ale diferitelor repere, este necesar s` se \in` seama de condi\iile concrete de func\ionare ]i ntre\inere ale ma]inii, putnd apare varia\ii destul de nsemnate.

13

Capitolul 15. M`suri pentru m`rirea fiabilit`\ii Problema costului opera\iilor de mentenan\` si de exploatare a ma]inilor, n
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

orice ntreprindere care le exploateaz` a fost si r`mne una din problemele economice majore ale activit`\ii serviciilor de resort.

14