Studiu Mediu

RAPORT DE EVALUARE DE MEDIU PENTRU PLANUL JUDETEAN DE GESTIUNE A DESEURILOR JUDETUL GIURGIU
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FOAIE DE SEMNATURI
DIRECTOR GENERAL Ing. Chim. Luminita Cruceanu
S.C. D.M. TECH ECO SRL Chimist Mirel Draghici
COLECTIV DE LUCRU
Ing. Stefania Silberman Ing. Nicolae Tudosie Ing. Geolog Tudor Pandele Ing. Virgil Stefanache Fiz. Catalin Macarie
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
CUPRINS
1. Introducere 2. Metodologia evaluarii strategice de mediu a PJGDG 3. Continutul si obiectivele principale ale planului si a relatiilor cu late planuri si programe relevante 3.1.Contextul actual 3.2 Rezumat al diferitelor elemente ale PJGDG 3.3. Rezultate ce pot decurge din implementarea PJGDG 3.4.Relatia PJGD cu alte planuri si programe relevante 3.5.Prezentarea optiunilor relevante 4. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului propus 4.1. Starea actual a mediului 4.2. Problemele de mediu existente relevante pentru PJGDG 5. Obiectivele de protectia mediului , indicatorii si tintele de protective care sunt relevante pentru plan 6. Predictia si evaluarea efectelor PJGDG 7. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de prevenire , reducere ameliorare sau compensare a efectelor adverse asupra mediului 8. Descrierea efectelor reziduale ramase dupa masurile de compensare 9. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de intensificare a efectelor positive asupra mediului al implementarii PJGDG 10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusive orice dificultai intampinate in prelucrarea informatiilor cerute 11. Propuneri de monitorizare a implementarii PJGDG 12. Rezumat fara character tehnic al informatiei furnizate
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1. INTRODUCERE
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Giurgiu. Lucrarea a fost ntocmita de catre CAST SA in baza contractului ncheiat cu Consiliul Judetean Giurgiu , in conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr.2 a Hotararii de Guvern nr. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Planul Judetean de gestiune a Deseurilor pentru jutetul Giurgiu a fost elaborat de catre Consiliul Judetean al judetului Giurgiu n colaborare cu Agentia Locala pentru Protectia Mediului in conformitate cu Legea nr. 27/2007, care aproba si modifica Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor), si care prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si judetean. Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru jutetul Giurgiu a fost elaborat n baza Planului National si Regional de Gestionare a Deseurilor. Planul Judetean de gestiune a Deseurilor pentru judetul Giurgiu a fost elaborat pentru perioada 2007 2013. PJGDG se adreseaza teritoriului judetului Giurgiu (cu o suprafata de 3525 km 2), reprezentand 1,5% din suprafata tarii. Planul se bazeaza pe o abordare teritoriala integrata prin asigurarea complementaritatii, consistentei si conformitatii cu alte planuri si programe regionale si nationale. Deseurile care fac obiectul PJGDG sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. Abreveri utilizate in cadrul lucrarii PNDG planul national de gestiune a deseurilor PRDG planul regional de gestiune a deseurilor PJGDG planul judetean de gestiune a deseurilor al judetului Giurgiu SEA evaluarea strategica de mediu
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2. METODOLOGIA EVALUARII STRATEGICE DE MEDIU A PJGDG

Scopul evaluarii strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea PJGDG.
2.1. PREVEDERI LEGISLATIVE

Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE) Scopul Directivei SEA este de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor planuri si programe vor fi identificate si evaluate in timpul elaborarii si inaintea adoptarii lor. In conformitate cu cerintele Directivei SEA, autoritatile publice cu responsabilitati pentru protectia mediului si publicul trebuie s fie consultate, iar rezultatele consultarilor trebuie sa fie integrate si luate in considerare in procesul de elaborare a planului/programului. HG 1076 din 8 iulie 2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe transpune Directiva SEA in legislatia nationala si stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe. Alte acte normative relevante la nivel national sunt: OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri i programe; OM 480/2006 privind constiruirea si functionarea Comitetului special la nivel central implicat n etapa de ncadrare a procedurii SEA; OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri si programe care intra sub incidenta HG 1076/2004. Metodologia utilizata in evaluarea strategica de mediu a PJGDG a inclus toate cerintele documentelor mai sus amintite Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) etapa de incadrare a programului in procedura evaluarii de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de program si de realizare a raportului de mediu; c) etapa de analiza a calitatii raportului de mediu. 2.1 ETAPA DE NCADRARE Versiunile PJGDG au fost analizata n cadrul Consiliului Judetean Giurgiu , in grupul de lucru constituit din reprezentantii urmatori : Sedinta din data de 17.04.2008 - Cuta Gheorghe reprezentant SGA Giurgiu - Sandu Claudia reprezentant DADR Giurgiu - Florea Marilena reprezentant Agentia Regionala de Protectia Mediului Arges 4
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Masgras Carmina Cristina reprezentant Agentia Regionala de Protectia Mediului Arges Sima Diana reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu Botocan Julieta reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu Chican Carla reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu Dorobanatu Daniela reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu Tone Badita reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu Vaduva Elena reprezentant Agentia de Protectia Mediului Giurgiu Iancu Marius reprezentant Agentia de Dezvoltare Regionala Muntenia Sud Virban Delia reprezentant primaria Giurgiu
Sedinta din data de 15.05.2008 - State Daniela reprezentant ASP Giurgiu - Feresteanu Violeta reprezentant DADR Giurgiu - Sima Diana reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Botocan Julieta reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Chican Carla reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Dorobanatu Daniela reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Vaduva Elena reprezentant Agentia de Protectia Mediului Giurgiu - Dogaru Andreea reprezentant Agentia de Dezvoltare Regionala Muntenia Sud - Pencea Gabriela reprezentant primaria Giurgiu - Panduru Gheorghe reprezentant DGSPGC Giurgiu n conformitate cu cerintele art.9 alin.(2) din HG 1076/2004, Consiliul Judetean Giurgiu a transmis Agentiei Regionala de Protectia Mediului Arges prima versiune a Planului de management integrat al deseurilor pentru judetul Giurgiu si a solicitat totodata, declansarea etapei de incadrare pentru a se decide daca planul se supune procedurii evaluarii strategice de mediu. Agentia Regionala de Protectia Mediului a decis urmatoarele : PJGDG se ncadreaza n programele supuse evaluarii de mediu prevazuta n art. 5 alin. 2 din HG. 1076/2004; Sunt de parcurs etapele de definitivare a proiectului de program si realizare a raportului de mediu precum si etapa de analiza a raportului de mediu; 2.2 ETAPA DE REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIU Elaborarea raportului de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor etape: Analiza documentelor de mediu strategice relevante; Stabilirea situatiei initiale a mediului, in judetul Giurgiu, pentru a putea intelege tendintele anterioare si starea actuala a componentelor mediului, precum si pentru a contura tendintele viitoare probabile ale aspectelor de mediu in lipsa implementarii PJGD Giurgiu (alternativa 0);
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea compatibilitatii dintre diferitele obiective ale PJGD Giurgiu, precum si evaluarea compatibilittii dintre obiectivele PJGD Giurgiu si obiectivele de mediu relevante; Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ precum si identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin intermediul PJGD Giurgiu; Evaluarea efecteleor asupra mediului generate de implementarea PJGD, prin analizarea modului in care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. Identificarea rezultatelor asteptate in urma implementarii fiecaruia dintre diferitele elemente ale PJGD Giurgiu, precum si estimarea si descrierea efectelor lor potentiale asupra mediului (posibile evolutii viitoare ale starii mediului); Elaborarea listei de indicatori si a programului de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Giurgiu asupra mediului; Elaborarea unui set de recomandari privind prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers asupra mediului asociat implementarii PJGD; Pregatirea variantei finale a raportului de mediu si inaintarea acestuia pentru a fi supus consultarii de catre autoritatile de mediu si alte autoritati identificate a fi relevante, precum si publicului. 2.3. METODOLOGIA SEA APLICAT PJGD GIURGIU Raportul de mediu Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului. Prezentul raport de mediu se realizeaza n conformitate cu prevederile HG 1076 /2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri i programe. Scopul elaborarii raportului de mediu este de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor pentru Judeul Giurgiu. Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor a consultat autoritatile publice responsabile cu protectia mediului (Agentia Locala de Protectie a Mediului Giurgiu, Agentia Regionala de Protecie a Mediului, Garda de Mediu), autorittile publice responsabile cu sanatatea umana (Directii Judetene de Sanatate Publica), alte autoritati publice locale (Consiliul Judeean Giurgiu, Primaria municipiului Giurgiu, DADR Departamentul de Dezvoltare Rurala, DGSPGC Giurgiu, SGA Giurgiu,) cu privire la urmtoarele aspecte: 6
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
abordarea generala propusa; structura propusa si gradul de detaliere; planuri si programe relevante; date primare; elemente de mediu specifice; optiuni strategice si alternative ce urmeaza a fi luate in considerare; obiective de mediu propuse, indicatori si tinte.
Aria de acoperire a raportului de mediu Aria de acoperire a Raportului de Evaluare de Mediu a fost stabilita luand in considerare mai multi factori, in principal legati de obiectivele PJGD Giurgiu Aria geografic: Judetul Giurgiu. Orizontul de timp pentru PJGD: 2007-2013. Consideratii tehnice: Evaluarea s-a fcut din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evaluarea cantitativa a luat in considerare datele primare, pe baza carora s-au analizat modelele de gestionare integrata a deseurilor. PJGD Giurgiu a luat n considerare numai deseurile municipale: menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, namoluri de la statiile de epurare orasenesti, deseuri din constructii si demolari.DEE si VSU 2.4. DIFICULTAI NTAMPINATE N ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU Lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu in anumite zone si a datelor privind starea actual a factorilor de mediu, cuantificate la nivel judetean, a influentat intr-o oarecare masura acuratetea evaluarii; Timpul extrem de scurt alocat elaborarii raportului de mediu a fcut practic imposibil schimbul de informatii si primirea de observatii din partea celor implicati.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI SI A RELATIILOR CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
3.1. CONTEXTUL ACTUAL
La 1 ianuarie 2007, Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene.
ntre statele membre ale Uniunii Europene exista considerabile disparitati n ceea ce priveste produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Pentru eliminarea acestor disparitati, UE urmareste promovarea, n intervalul 20072013, a unei politici de coeziune dezvoltata pe baza a trei obiective: 1. Convergenta; 2. Competitivitate regionala si ocupare; 3. Cooperare teritoriala. Aceste obiective vor fi atinse prin alocarea de sprijin financiar statelor membre din: Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR; Fondul de Coeziune FC; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala FEADR. Accesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele membre a unor documente de programare, care sa indice domeniile spre care va fi orientata asistenta financiara a UE. De interes pentru Romania sunt FEDR si FC, din acesta urmand sa se realizeze cofinantarea politicii de protectia mediului si prevenirii riscurilor. Aceasta politica are drept obiectiv protejarea si imbunatatirea mediului n decembrie 2005 a fost finalizat Planul National de Dezvoltare (PND) pentru 2007 2013, instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare prin care Romania va ncerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economic fata de tarile membre ale Uniunii Europene. PND a stabilit directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale din surse interne (bugetul statului, bugete locale etc) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE, credite externe, etc.). n PND au fost identificate sase prioritati nationale de dezvoltare, ce grupeaza n interior o multitudine de domenii si sub-domenii prioritare: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe 8
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
cunoastere; 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; 3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative; 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol; 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii. 3.2. REZUMAT AL DIFERITELOR ELEMENTE ALE PJGD GIURGIU In sensul celor prezentate mai sus, elaborarea Planului Judetean de Gospodarire a Deseurilor pentru judetul Giurgiu are ca scop: 1. asigurarea unui cadru unitar si controlat de abordare a problemelor in domeniul gospodaririi deseurilor la nivelul judetului; 2. asigurarea condiiilor pentru atingerea tintelor prevazute in acordurile semnate de Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana si transpuse n legislatia nationala; 3. corelarea cu planurile si programele locale, judeene i/sau naionale; 4. crearea unei baze de date primare pentru potentialii investitori in domeniul gestionari deseurilor 5. cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind gestiunea deseurilor, prin organizarea de actiuni specifice de constientizare si educare. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Giurgiu realizeaza o tratare complexa a urmatoarelor probleme: 1. situatia existenta n domeniul gestionarii deseurilor; 2. masurile ce trebuiesc luate pentru rezolvarea problemelor existente in sistem; 3. conditiile impuse in domeniul gestionarii deseurilor luand in considerare: - cerinele UE si nationale; - cerintele judetului Giurgiu. 4. etapele ce trebuiesc parcurse pentru respectarea acestor conditii; 5. realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean. Sistemul integrat de management al deseurilor impus de planul judetean, a fost centrat n jurul urmatoarelor cerinte principale, cerinte ce au urmatoarele tinte asociate: a. extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, atat n mediul urban, cat si in cel rural; b. implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectiva a deseurilor municipale; c. recuperarea si reciclarea deseurilor cu valoare economica; d. reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate (n conformitate cu tintele stabilite in legislatie); e. depozitare (nchiderea depozitelor neconforme de deseuri in conformitate cu calendarul publicat n Anexa 5 a H.G. 349 din 2005, concomitent cu 9
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
deschiderea unor capacitati de depozitare echivalente, in depozitele judetene conforme).
3.2.1. STRUCTURA PJGDG PJGDG este un document de 172 pagini structurat pe 11 capitole dupa cu urmeaza 1. Introducere 2. Prezentarea situaiei existente 2.1. Descrierea general a judeului 2.2. Date specifice referitoare la generarea i gestionarea deeurilor 3. Obiective i inte 4. Prognoza privind generarea deeurilor municipale i asimilabile i a deeurilor de ambalaje 4.1. Tendina factorilor relevani privind generarea deeurilor municipale i a deeurilor de ambalaje 4.2. Prognoza privind generarea deeurilor municipale 4.3. Prognoza privind generarea deeurilor biodegradabile municipale 4.4. Prognoza privind generarea deeurilor de ambalaje 4.5. Cuantificarea intelor privind deeurile biodegradabile municipale i deeurile de ambalaje 5. Fluxuri specifice de deeuri 5.1. Deeuri periculoase din deeurile municipale 5.2. Deeuri de echipamente electrice i electronice 5.3. Vehicule scoase din uz 5.4. Deeuri din construcii i demolri 5.5. Nmoluri rezultate de la staiile de epurare oreneti 6. Evaluarea tehnicilor poteniale privind gestionarea deeurilor municipale nepericuloase 7. Calculul capacitilor necesare pentru gestiunea deeurilor 7.1. Colectare i transport 7.2. Tratarea i valorificarea deeurilor 7.3. Depozitarea deeurilor 8. Evaluarea costurilor 8.1. Introducere 8.2. Indicatori de cost 8.3. Suportabilitate 8.4. Etapele principale n estimarea costurilor 9.Msuri de implementare 10. Monitorizare 11. Anexe 3.2.2. OBIECTIVELE PJGDG Obiectivul general al PJGD pentru judetul Giurgiu l reprezinta reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deseurilor ca resursa si indeplinirea cerintelor legislatiei europene. 1. elaborarea de reglementari specifice locale in concordanta cu politica de gestionare 10
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a deseurilor si cu legislatia 2. cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor
3. cresterea eficentei implementarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor 4. dezvoltarea institutiilor locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale 5. asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala 6. stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare si a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor subsidiaritatii si poluatorul plateste 7. promovarea unor sisteme de informare constientizare si motivare pentru toti factorii implicati 8. obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate ceerintelor de raportare nationala si europeana 9. prevenirea eficienta a generarii deseurilor 10. utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor 11. sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica 12. asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarulului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate 13. asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si depozitare finala 14. imbunatatirea tratarii deseurilor 15. reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate 16. prevenirea generarii deseurilor de ambalaje si a impactului asupra mediului 17. valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje 18. reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje 19. crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje 20. crearea si optimizarea schemelor de valorificare a deseurilor de ambalaje, ce nu pot fi reciclate 21. separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari 22. colectarea separata a deseurilor voluminoase 23. managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare 24. crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz 25. implementarea serviciilor de colectare , dezmembrare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEE) 26. implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase 27. eliminarea deseurilor peericuloase in mod ecologic 28. eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei
11
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3.2.3. Categoriile si cantitatile de deseuri ce se vor genera in judetul Giurgiu in perioada 2007 - 2013 Deseuri menajere si asimilabile Conform prognozelor, populatia, institutille publice si societatile comerciale din judetul Giurgiu vor genera anual, in perioada 2008-2017 intre 74.000 tone si 76.000 tone de deseuri menajere si asimilabile acestora anual. Pana in 2015 se prevede ca un procent de 95% din totalul populatiei judetului sa beneficieze de serviciile de salubrizare. Populatia, institutiile publice si societatile comerciale vor genera anual peste 29.000 tone de deseuri din ambalaje, in fiecare an pana in 2015. In conformitate cu obiectivele cuprinse in program din aceasta cantitate vor trebui sa fie valorificate sau reciclate urmatoarele cantitati : Valorificate : 17400 tone/an valorificate , din care prin reciclare : 4136 tone/an hartie carton 1906 tone/an plastic 3821 tone/an sticla 1315 tone/an metale 526 tone/an lemn 1160 tone/an valorificate prin incinerare Categoria deseurilor biodegradabile In conformitate cu datele prezentate in plan in perioada urmatoare se estimeaza producerea unei cantitati de deseuri biodegradabile intre 62.000 tone - 64.000 tone/an, repartizata astfel populatie intre 48.500 tone/an si 53.500 tone/an comert, industrie , institutii 5.500 tone/an si 5.800 tone/an gradini parcuri 1.150 tone/an si 1.200 tone/an piete aproximatv 100 tone/an stradale aproximativ 1.100 tone/an Pana in anul 2013 vor mai exista anual aproximativ 4.000 tone/an necolectate Conform obligatiilor ce decurg din acquis-ul de mediu si obiectivelor planului dintre acestea aproximativ 22.500 tone/an vor trebui tratate anual, astfel ncat sa nu mai fie depuse la depozitele de deseuri menajere. Conform PJGD, va fi infiintata o statie de sortare pe amplasamentul depozitului de deseuri menajere. 12
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Capacitatea total disponibil a depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban, raportata in functiune la nceputul anului 2007 era de 221.500 m 3 la depozitele date in functiune anterior anului 2007, la care se adauga capacitatea de depozitare a celor 117 depozite rurale ( capacitate neevaluata in planul judetean) disponibile pana in anul 2017 pentru mediul urban si 2009 pentru mediul rural . Volumul cumulat necesar n cazul continuarii depozitarii la o colectare selectiva de 20% este de aprox. 246.859 m3 pana in anul 2010, si de aprox 496.681 m 3 pana in anul 2016. Aceste prognoze nu au inclus o serie de fluxuri de deseuri a caror valoare nu se poate determina, din lipsa unor nregistrari pe termen lung: a) deseuri din constructii si demolari; b) deseuri din dezmembrarea VSU (admitand ca se va solicita si permite infiintarea unor platforme de dezmembrare/tocare n judetul Giurgiu); c) deseuri din dezmembrare a DEEE. In acelasi timp, date preliminare partiale ale operatorilor de colectare a deseurilor indica faptul ca indicele de generare poate fi mai mare cu pana la 30% fata de cel luat in calcul (mediile nationale), dar n lipsa unor masuratori cu relevanta statistica, valoarea exacta nu poate fi determinata. Masurile tehnologice privind cresterea gradului de compactare la depozit si masurile de prevenire a generarii de deseuri vor avea un impact pozitiv asupra prelungirii duratei de operare a depozitelor, cu pana la 20%. In aceasta situatie, tinand cont si de termenele de inchidere a depozitelor existente, chiar si n ipoteza introducerii rapide si eficiente a colectarii selective si a prelucrarii fractiei biodegradabile in compost pe scara extinsa, capacitatea de depozitare va fi epuizata pana n 2010, ceea ce impune adoptarea urgenta a uneia dintre urmatoarle optiuni de eliminare finala a deseurilor (pentru alegerea careia este necesar un studiu de solutie) :Construirea unor noi capacitati de depozitare, de preferinta sub forma unui depozit de capacitate suficienta, pentru a minimiza impactul de mediu si in vederea unei exploatari economice eficiente; Deseurile periculoase din deseurile menajere n orasele mari ale Uniunii Europene sistemele de colectare si procesare a deseurilor periculoase din deseurile menajere au fost organizate, de obicei ca sisteme de sine statatoare, in special din cauza tehnicilor costisitoare si complicate de reciclare care necesita cantitati importante pentru a fi fezabile din punct de vedere economic. Sistemul propus in cadrul PJGD urmeaza sa se bazeze pe urmatoarele caracteristici ale etapelor principale: - Colectare Exista mai multe optiuni pentru colectarea deseurilor periculoase de la gospodarii, 13
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
aceasta putand fi organizata prin colectarea mobila, cu ajutorul unor masini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau productori. Preconditia pentru toate sistemele o constituie existenta instalatiilor de tratare i eliminare. Sortare i conditionare Transportul acestor containere la statii de sortare de pe teritoriul altor judete, tinand cont ca in PJGD este prevazuta numai o statie de sortare in incinta depozitului care urmeaza sa fie realizat.
VSU In lipsa statisticilor judetene pentru aceste autovehicule s-au utilizat informatiile furnizate de Asociatia Asiguratorilor din Romania si Ministerului Administratiei si Internelor. Din aceste informatii reiese ca un numar de peste 350.000 autovehicule ar urma sa fie scoase din circulatie in anii 2007-2008, fiind nmatriculate nainte de 1995 si necerandu-se preschimbarea talonului. Din calcule ( utilizand informatiile ca 350000 de autovehicule ar trebui scoase din uz in perioada 2007-2008) rezulta pentru judetul Giuurgiu un numar maxim de 7.000 autovehicule mai vechi de 11 ani. Namoluri de la statiile de epurare Considerand ca masa namolului generat intr-o statie de epurare corespunde unui indice de 70g/loc.zi, in ipoteza colectarii apelor uzate de la peste 280.000 de locuitori din Giurgiu, se va genera anual peste 715 tone substanta uscata/an. DEEE Calculatoare In anul 2007 s-au vandut peste 800.000 de PC-uri n Romania, dintre care peste 250.000 de notebook-uri. Aceste cifre reprezinta o crestere cu 25% fata de 2006, (conform estimarilor Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor). Aceasta reprezinta o vanzare specifica pe cap de locuitor de aproximativ 0,038 PC-uri pe locuitor. Aplicand acest indice la populatia judetului, rezulta ca n Giurgiu s-au vandut n 2007 peste 10.640 PC-uri. La aceasta se adauga sistemele realizate din componente si up-grade-urile pentru care nu exista o statistica, nici macar aproximativa, dar care sunt apreciate de regula pe pietele de profil ca fiind de aproximativ 30% din sistemele vandute complet, ca sisteme de calcul preformate. Durata de viata pana la reinoire (imbatranirea morala) a unui PC, confirmata si de practica, este de 2 ani, ceea ce inseamana ca anual in Giurgiu sunt scoase din uz peste 5.000 de PC-uri, insumand o cantitate calculata la aproximativ 5 kg/sistem, de peste 25 tone/an 14
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(fara a socoti monitoarele, care ar mai adauga inca 25 tone/an acestei cantitai). La acestea se aduaga perifericele (imprimante, boxe si alte asemenea).
Principala dificultate a colectarii acestora va fi necesitatea existentei unei retele de colectare organizate si cunoscute de populatie si de firme la nivel local. La acestea se adauga si celelalte electrocasnice (masini de spalat, aragaze, frigidere, aparate radio, cuptoare cu microunde) Daca consideram ca cel putin 1% din populatia judetului isi va reinoi aparatura electrocasnica din dotare ( cel putin 1 aparat/an ) rezulta ca in judetul Giurgiu vor aparea anual cel putin 2.800 aparate 3.2.4. COSTURILE NECESARE IMPLEMENTARII PJGD Pentru judetul Giurgiu au fost estimate investitii de 29,4 milioane Euro, esalonate ntre anii 2007 si 2013, pentru nivelul mediu al cheltuielilor. Aceste investitii n infrastructura de mediu, investitii ce se vor realiza pentru implementarea noului sistem de management al deseurilor la nivelul judetului vor avea un impact asupra tarifelor percepute de la consumatori. Scopul final al acestei analize este s evalueze fezabilitatea si sustenabilitatea financiara a sistemului. Disponibilitatea de plata se refera la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare a deseurilor de a plati aceste servicii fara a pune in pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-si satisface nevoile personale esentiale (alimente, locuire, sanatate, incalzire). Se estimeaza, conform PJGD , ca nivelul de suportabilitate pentru mediul rural va fi in anul 2013 de 2 euro/pers.. Din datele prezentate in PJGDG rezulta ca repartizarea costurilor pe persoana pentru perioada propusa de realizarea investitiilor, care sa permita atingerea tintelor este de 0,79 euro/pers. Tinand cont ca o parte din aceste investitii pot fi realizate in cadrul programelor de finantare nerambursabile rezulta ca din valoarea de 0,79 euro /pers poate fi acopert 70% respectiv 0,55 euro/pers. Tinand cont ca, in conformitate cu PJGDG, nu au fost calculate efectele subventionarii incrucisate , consecintele tarifare ale investitiilor propuse se incadreaza in anumite limite posibil acceptabile in cadrul judetului . 3.3. REZULTATELE CE POT DECURGE DIN APLICAREA PJGDG In cadrul PJGDG nefiind prezentate alternative de realizare a obiectivelor , in mod concret, acestea au fost extrase din descrierea modalitatilor de realizare a etapelor care compun fluxul deseurilor . In conformitate cu datele cuprinse in PJGDG , prin aplicarea planului se vor obtine 15
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
urmatoarele rezultate, care vor contribui alaturi de celelalte masuri la atingerea unuia dintre obiectivele principale, care-l reprezinta cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate la 100% pentru mediul urban si 90% pentru mediul rural
Tabel nr 1
Propunere PJGD
Rezultat ateptat
Alternativa 1 Alternativa 2 Colectarea in amestec a Colectarea selectiva a Dotarea cu recipieni de colectare deseurilor deseurilor 34639 buc de selectiv, indviduali i colectiva 17868 pubele de diverse diverse capacitati Sistem de colectare, tratare si capacitati valorificare a deseurilor de ambalaje Infiintarea a 3200 puncte de colectare Extinderea punctelor de colectare a deseurilor pe raza judetului Construirea unui centru integrat de management al deseurilor Dezvoltarea facilitatilor de eliminare finala pentru procesarea intregii cantitati de deseuri colectata pentru depozitare cu posibilitatea de sortare a deseurilor care vor ajunge amestecate la depozzit Pentru mediul rural realizarea de platforme de Facilitati de colectare/tratare a fractiei compostare in gospodariile taranesti biodegradabile din deseurile municipale Pentru restul categoriilor de deseuri biodegradabile( din rezultate zona urbana, provenita din gospodarii, parcuri, gradini) realizarea unei instalatii de compostare si tratare Este prevazuta necesitatea completarii dotarii cu Completarea mijloacelor de transport urmatoarele mijloace auto folosite in gestiunea deseurilor Acoperirea partii de sud a judetului cu Autogunoiere compactoare 39 buc servicii de transprt a deseurilor Autotransportor cu container 12 buc Colectarea deseurilor in procent de Camion cu remorca 6 buc 100% din mediul urban Colectarea in procent de 90% in mediul rural Construirea in cadrul centrului integrat de management Facilitati de sortare a deseurilor care al deseurilor a unei statii de sortare vor fi colectate in amestec Construirea unei instalatii de sortare pentru toate tipurile Facilitati pentru procesarea deseurilor de deseuri reciclabile din constructii si demolari reciclabile din constructii si demolari Platforme de colectare si ateliere de dezmembrare Sistem pentru colectare si procesare DEEE Platforme de colectare si ateliere de dezmembrare Sistem pentru colectare si procesare VSU Sistem de implementare si Organizarea institution- Organizare insitutionala specifica, monitorizare a implementarii, nala cu dotarea exis- implicand dotare cu mijloace n vederea atingerii intelor tenta informatizate privind deseurile din ambalaje, evitarea depunerii la ramp a materialului biodegradabil.
16
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3.4. RELAIA PLANULUI JUDETEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE Planul Judetean de gestiune a deseurilor s-a elaborat tinand cont de legislaiile UE i romanesti si de urmtoarele strategii nationale , regionale si judetene: Planul National de Dezvoltare Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor Programul Regional de Gestiune a Deseurilor In tabelul urmator este prezentata coerenta PJGD cu alte strategii si planuri
Tabel nr 2 COERENTA CU Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar Obiiective Modul de reflectare in cadrul PJGD Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar Componentele PJGD au prioritate ridicat, deoarece sunt propuse n planurile de implementare asumate conform Capitolului 22; n particular: Construirea unei instalaii de sortare-valorificare pentru promovarea reciclrii i reducerea cantitilor de deeuri depozitate; Implementarea Punctului verde pentru colectarea deeurilor voluminoase i a DEEE; Introducerea unui sistem de colectare selectiv Compostarea fractiunii biodegradabile si a deseurilor verzi. COERENTA CU PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE Obiective si tinte PND Modul de reflectare in cadrul PJGD La pct. 3.3.1. mbuntirea standardelor de Obiectivul principal al PJGD este acela de a construi in via prin asigurarea serviciilor de utiliti perioada 2008-2013 un sistem de management integrat publice la standardele de calitate i cantitate al gestiunii deseurilor
cerute, n sectoarele de ap i deeuri , in paragraful 2 este prevazut Construirea sistemelor integrate de deeuri n regiunile/judeele mai puin dezvoltate i punerea n practic a ierarhiei opiunilor pentru gestionarea deeurilor (hierarchy of waste) ap uzat n regiunile mai puin dezvoltate Sistemele integrate de management al deeurilor vor include urmtoare aciuni: - asigurarea facilitilor corespunztoare de colectare i transport al deeurilor n localitile vizate; - construirea facilitilor adecvate de tratare/eliminare; - nchiderea depozitelor neconforme care afecteaz sntatea uman i mediul nconjurtor.
PJGD cuprinde obiective si masuri care pentru judetul Giurgiu sa conduca la realizarea acestui deziderat
17
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
COERENTA CU SNGD Obiective si tinte SNGD Modul de reflectare in cadrul PJGD Obiective strategice din SNGD Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile 1.1; 1.3; 2.1; 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 7.1; 8.1; respective pentru atingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru 8.2; 9.1; 9.2; 10.1; 11.1; dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic. Obiective specifice anumitor fluxuri de Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru atingerea principalului scop declarat in deseuri Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 6.2; 7.1; 8.1; 9.1; 9.2; dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic. Obiective strategice generale privind gestiune deseurilor periculoase 1.1; 5.1; 6.1; 7.1; 8.1; 8.2; Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru aatingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic.
COERENTA CU PRGD Obiective si tinte PRGD Modul de reflectare in cadrul PJGD Planul regional de gestionare a Stabilirea obiectivelor i intelor judeene dezvoltate in deseurilor in regiunea Sud Muntenia planul judetean de gestionare deseuri s-a facut n coordoneaza alegerea de optiuni conformitate cu obiectivele i intele Planului Regional, care stabililea aceste elemente pentru intreaga regiune. fezabile de gestionarea deseurilor, in concordanta cu strategia de gestionare PJGD detaliaz o serie ntreag de elemente legate de a deseurilor si care sa conduca la calcularea fluxurilor de deeuri, stabilirea capacitilor indeplinerea obiectivelor in conditii de necesare pentru instalaiile de valorificare/eliminare a impact minim asupra mediului si deeurilor, prezentarea msurilor de implementare i a planului de monitorizare a progresului in vederea atingerii sanatatii umane la nivel regional. obiectivelor i intelor judeene n conformitate cu obiectivele i intele Planului Regional i Naional de Gestionare a Deeurilor
Relatia PJGD Giurgiu cu Master-Plan-ul Giurgiu in domeniul Gestiunii Deseurilor Avnd n vedere faptul ca Master Planul descrie investitile in infrastuctura necesara dezvoltarii unui sistem de gestiune a deseurilor, Planul judetean de gestionare a deseurilor in judetul Giurgiu a utilizat propunerile de dotari si calculele estimative ale costurilor cuprinse in MASTER PLAN. La nivelul judetului Giurgiu, din datele prezentate in PJGD, urmeaza sa se realizeze un proiect avand ca obiect . Sistem integrat de management al deeurilor Cum perioada de executie este 2008-2013, nu putem sa tragem o concluzie referitoare la relatia acestuia cu PJGD . 18
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Implementarea propunerilor din PJGD va determina o imbunatatire semnificativa a conditiilor generale de mediu: calitatea apelor (de suprafata si subterane), a aerului (poluanti si mirosuri), soluri si subsoluri contaminate, ecosisteme, peisaj. Implementarea PJGD va avea ca rezultat adaptarea procesului de colectare si tratare a deseurilor solide municipale la cerintele Directivelor Consiliului nr. 75/442/EEC, nr. 94/62/EC si nr. 99/31/EC si la reglementarile Romaniei n domeniul gestionarii deseurilor urbane. 3.5. PREZENTAREA OPTIUNILOR RELEVANTE 3.5.1. Definirea domeniului PJGD si relevanta sa pentru ESM Planul de gestionare a deseurilor va fi un instrument de planificare solicitat de catre Uniunea Europeana, pe baza caruia se pot obtine asistenta financiara si suport din partea acesteia. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor va ajuta la proiectarea fluxului de deseuri pentru organizarea gestionarii acestora, inclusiv n ce priveste estimarea necesarului de investitie pentru atingerea tintelor de colectare, reciclare,valorificare si tratare a deseurilor menajere si asimilabile acestora ce revin autoritatilor locale pe plan judetean din angajamentele si obligatiile Romaniei ca Stat Membru al Uniunii Europene. prin: viziune global asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe ajuta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului, care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata; identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile locale specifice. Tipurile de deseuri care fac obiectul planificarii din PJGD sunt cele prezentate in tabelul nr 3
19
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabelul nr 3 Cod Tipul de deeu

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii) inclusiv fractiile colectate separat: fractii colectate separat (cu excepia 15 01) deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire) alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.) Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) Deseuri din constructii si demolari Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti Vehicule scoase din uz Deseuri de echipamente electrice si electronice 15 01 17 01; 17 02; 17 04 19 08 05 16 01 20 01 21 20 01 23 20 01 35 20 01 36
(Lista european a deeurilor; HG856/2002)

20 20 01 20 02 20 03
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor nu ofera informatii detaliate privind proiectarea tehnic a sistemelor, privind tehnologia sau procedura selectata pentru gestionarea deseurilor, ci doar prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte: masuri necesare pentru indeplinirea tintelor; capacitati necesare si locatii potrivite pentru reciclare, tratare si eliminare a deseurilor; tehnologii, proceduri si sisteme potrivite de gestionare a deseurilor; strategia de implementare si monitorizare in jude. Pe baza acestui plan vor fi planificate investitiile si masurile de organizare care sa asigure indeplinirea obiectivelor si atingerea tintelor din Strategia nationala de gestionare a deseurilor si din Programul regional de gestionare a deeurilor. Planul judetean de gestionare a deseurilor a fost ntocmit pe baza datelor si informaiilor obtinute de la urmatoarele institutii: Agenia Locala de Mediu Giurgiu ; Agenia Regional de Protecia Mediului Arges ; Consiliul Judeean Giurgiu ; Pentru planificarea gestionarii acestor tipuri de deseuri, PJGD include masuri generale de implementare si masuri ce vizeaza stimuarea investitiilor. Masurile generale prezinta un 20
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
impact direct asupra mediului nesemnificativ, n timp ce masurile ce vizeaza investiiile au o influena directa asupra mediului, atat pozitiva cat si negativa. Pentru aceste tipuri de masuri a fost realizata o analiza detaliata a impactului negativ asupra mediului, dup urmatoarele criterii: - eliminarea de contaminanti n mediu, ca urmare a activitaii curente - riscurile de poluare accidentala - impactul direct asupra comunitailor umane In scop strategic a fost realizata o evaluare calitativa dupa aceste criterii, evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecare investitie in parte urmand sa faca obiectul studiilor de impact, daca vor fi solicitate de APM/ARPM. 3.5.2. DETERMINAREA ALTERNATIVELOR RELEVANTE DE ELABORARE A PJGD (OPIUNI) Obiectivele: 1.1.; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 7.1; reprezinta masuri de organizare pentru care nu se pot identifica alternative, din punct de vedere al impactului asupra mediului. Obiectivele: 8.1.; 8.2; 9.1; 9.2; 10.1;11.1; 12.1 12.2 12.3; 12.4; 12.5; 13.1; 14.1; 15.1;16.1;17.1; 18.1;18.2 19.1; 7-20 ale PJGD pot fi atinse n mai multe moduri (opiuni). In cadrul PJGD nu au fost diferentiate, in mod concret alternative de realizare a obiectivelor . S-au preluat propunerile din cadrul MASTER PLANULUI, referitoare la modalitatile de realizare tehnica a diferitelor etape care compun gestiunea deseurilor . Alternativele de elaborare a PJGD se refer exclusiv la optiunea strategica de alegere a tehnologiilor ce asigura atingerea obiectivelor, elaborarea propriu-zisa a PJGD, inclusiv metodologia si continutul sau, fiind reglementate legal. PJGDG propune implementarea unui singur sistem de management a deseurilor,care are ca prioritate scaderea cantitatii de deseuri depozitate prin cresterea gradului de colectare selectiva si tratare a deseurilor (reciclare, compostare, fermentare, incinerare si tratare mecano-biologica). Nu a fost mentionata nici o posibiltate de reducere a cantitailor de deseuri generate - masuri de prevenire. In ceea ce priveste deseurile periculoase in PJGD este prezentata o gama completa de solutii tehnice ce pot fi aplicate pentru remedierea acestei situatii. n ultima sa variant, PJGD-ul prezint n mod succint toate variantele tehnice ce sunt aplicate la momentul actual pe plan mondial pentru toate cele patru componente ale lantului tehnologic de eliminare a deseurilor: - Colectare; - Transport; - Sortare i tratare; - Eliminare. 21
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel nr 4
Obiectivul PJGD
8.1 Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor 8. 2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetic 9. Implementarea sistemelor de transport deseuri 11.1 Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate 12.1. Prevenirea deseurilor de ambalaje si a impactului asupra mediului 12.2. Valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje 12.3. Reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje 12.4 Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje .
Infrastructura necesara
Echipamente de colectare a deseurilor (pubele, containere, saci) Echipamente de colectare a deseurilor (pubele, containere, saci) Puncte de colectare Sistem de coincinerare disponibil Societati dispuse sa utilizeze materiale reciclate Autovehicule speciale pentru colectarea deseurilor Autovehicule de colectare Echipamente de colectare Statii de procesare a biodegradabil Echipamente de colectare Puncte de colectare Echipamente de colectare Puncte de colectare Mijloace de transport Echipamente de incinerare cu obtinere de energie Echipamente de colectare Puncte de colectare Mijloace de transport Echipamente de colectare Puncte de colectare Mijloace de transport Echipamente de incinerare cu obtinere de energie
Descriere Alternativa 1
Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere de 1,1 m3)
Presortare exclusiv individuala, pe 3 fluxuri (posibil exclusiv publele sau pubele+saci)
Presortare individuala pe 2 fluxuri, comunitara pe 3 fluxuri si infiintarea de linii speciale pentru colectarea hartiei si PET
Autovehicule de colectare de uz general de dimensiuni medii ale benei Colectare cu pubele si autovehicule de uz dedicat fractiei de biodegradabile Combinatie de tehnici si tehnologii: compostare la depozit si in amplasa metneindividuale Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere Pre-sortare exclusiv in comunitare (la containere puncte
Autovehicule de uz general, cu dimensiuni diferite ale benei, in functie de zone
Combinatie auto colectare uz general/ auto speciale (biodegradabile, DCD)
materialului
Pre-sortare exclusiv in comunitare (la containere
puncte
Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere Exclusiv co-incinerare (utilizarea capacitatii de reciclare existente si suplimentarea sa cu echipamente din alte judete)
22
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiectivul PJGD
12.2. Valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje 12.Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari 14.1 colectarea separata a deseurilor voluminoase
Infrastructura necesara
Echipamente de colectare Puncte de colectare Mijloace de transport Echipamente de incinerare cu obtinere de energie Sisteme de colectare Statii de sortare dotate cu echipamente de procesare/tratare a deseurilor din constructii si demolari Sisteme de colectare selectiva Autovehicule specializate pentru transport categoria aceasta de deseui Echipamente de incinerare cu obtinere de energie Statii de tratare mecano-biologica, alte statii Puncte de colectare Puncte de dezmembrare Facilitati de valorificare-reciclare Puncte de colectare Puncte de dezmembrare Facilitati de valorificare-reciclare Echipamente de colectare Puncte de colectare Mijloace de transport specializate pentru aceasta categorie de deseuri Echipamente de colectare Puncte de colectare Instalatii de tratare Solutie de eliminare finala a deseurilor Realizarea de capacitati de depozitare Studii privind posibilitatea coincinerarii a unor fractii din deseurile municipale
Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere Exclusiv co-incinerare (utilizarea capacitatii de reciclare existente si suplimentarea sa cu echipamente din alte judete) Containere de volum ridicat Autovehicule specializate pentru containerele respective Concasare si tehnologii de valorificare Amenajare de puncte de colectae Colectare selectiva a deseurilor Initiere de proiecte de colectare, valorificare prin reciclare/valorificare energetica Uscare si conditionare Facilitati de dezmembrare cu grad ridicat de recuperare Dezmembrare si reciclare in afara judetului Colectare individual sau colectiva transport
Containere de volum ridicat Autovehicule de transport din flota comuna Concasare si tehnologii de valorificare+ depozit separat pentru deseurile inerte din constructii Depozitare, procesare in afara judetului
Incinerator de deseuri periculoase Statie de recuperare a materialelor din deseurile voluminoase
15.1 Managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare 16.1 Crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz. 17.1. Deseuri de echipamente electrice si electronice 18.1. Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase 18.2. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational 19. eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei
Instalatii de tratare separate, cu fermentare anaeroba Facilitati de dezmembrare cu grad ridicat de recuperare si unitati de reciclare atasate Dezmembrare si reciclare in judet Depozitare, procesare in afara judetului Dezmembrare, reciclare ,
reparare/reutilizare Incinerator de deseuri periculoase Statie de recuperare a materialelor din deseurile voluminoase
Depozit nou de volum ridicat Depozitare in depozitele deservesc orasul bucuresti
care
Tratare termica (cu subvariantele: incinerare, gazificare, piroliza)
23
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE A MEDIULUI I ALE EVOLUIEI SALE PROBABILE N SITUAIA NEIMPLEMENTRII PJGD
4.1. STAREA ACTUALA A MEDIULUI 4.1.1. Caracteristici fizice i geografice ale judetului Giurgiu Relieful judeului este format din 5 uniti principale ale Cmpiei Romne: Burnas, Vlsia, Gveanu-Burdea, Titu i Lunca Dunrii. Altitudinea maxim, nregistrat n nordul judeului, n satul Cartojani, este de 136 m deasupra nivelului mrii, iar altitudinea minim, de 12 m deasupra nivelului mrii, se nregistreaz n lunca Dunrii. Din punct de vedere geomorfologic, n cadrul judeului Giurgiu se individualizeaz dou tipuri de forme de relief i anume: - cmpie fluviuo-lacustr, acoperit cu depozite loessoide, tabular, nefragmentat, alctuind n fapt cea mai mare parte a suprafeei judeului; - cmpie aluvial, holocen, de subsiden, cu aspect de albie major, reprezentnd luncile dezvoltate de-a lungul rurilor i n special, de-a lungul Dunrii. Lunca Dunrii, influenat de aciunea direct a fluviului, cu limi ce pot ajunge n unele locuri la 10 km, este ndiguit i canalizat pe mari suprafee, fiind transformat n teren agricol. Clima este de tip temperat continental. Caracterul continental al climei este dat de amplitudinile termice mari, de peste 22C ntre anotimpurile extreme i de un regim al precipitaiilor cu o mare variabilitate n cursul anului. 4.1.2. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE A MEDIULUI N JUDETUL GIURGIU Datele despre situatia actuala a mediului in judetul Giurgiu, au fost preluate din Raportul anual de mediu pentru anul 2007. 4.1.2.1.Aer In cadrul judetului Giurgiu se efectueaza monitorizarea calitatii aerului numai la nivelul municipiului Giurgiu Exista un sistem de monitorizare care permite cunoasterea n timp real a datelor privind calitatea aerului pentru municipiu format din doua statii automate amplasate n centrul si n partea de sud a orasului astfel: statie de fond suburban - n acest punct sunt monitorizati poluantii transportati din zonele industriale din zonele limitrofe, precum si poluarea transfrontiera; stasia este amplasata n turnul clddirii Administratiei Porturilor Dunrrii Fluviale Giurgiu. (APDF); statie de fond urbana pentru masurarea nivelului mediu de poluare a aerului n municipiul Giurgiu (concentratii urbane de fond); statia este amplasata n zona rezidentiala, la sediul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP). Indicatorii monitorizati sunt: SO2, NO2, NO, CO, O3 si PM10, 24
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Precipitatiile sunt controlate si supravegheate printr-o retea formata din doua puncte amplasate la Statia Meteo si n Cartierul Negru Voda. Frecventa de recoltare a probelor de precipitatii n aceste puncte este saptamanal. Indicatorii de calitate monitorizati sunt: pH, alcalinitate a ciditate, conductivitate, amoniu, amoniac, azotati, azotiti, sulfati, cloruri si calciu. Dupa cum se observa atat calitatea aerului, cat si calitatea precipitatiilor este urmarita numai pentru municipiul Giurgiu. Calitatea aerului pentru zonele rurale ndepartate de centrele urbane si de sursele industriale este influentata n principal de activitatile cu impact local (depozitele necontrolate de deseuri si practica arderii acestora, arderea combustibililor fosili, surse mobile de ardere etc); Aceste surse sunt generatoare de poluanti organici persistenti, substante chimice foarte stabile, care se pot acumula n lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si a mediului nconjurator. Raportul de mediu precizeaza ca pe raza judetului Giurgiu nu exista zone critice sub aspectul poluarii,si ca in principal, participarea importanta revine industriei In aceste conditii, contributia noilor facilitati prevazute de PJGDG la aceasta poluare trebuie avuta in vedere la decizia de amplasare a statiei de compostare si la amplasarea centrului integrat de management al deseurilor si la selectia celor mai potrivite tehnologii si metode de conducere a proceselor fizico-chimice si biologice.
4.1.2.2 Apa
n judeul Giurgiu exist dou bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunrea i bazinul hidrografic Arge, cu o bogat reea de ruri. Lungimea reelei hidrografice pe teritoriul judeului Giurgiu este de 847 km (n bazinul hidrografic Dunre 122 km, iar n bazinul hidrografic Arge 725 km). Aceast reea este completat de bli, lacuri naturale (13,44 km2) i lacuri artificiale (28,07 km2). Cursul Dunrii n judeul Giurgiu are o direcie general V-E, cu o albie minor de 0,650 1km lime. Din datele cuprinse in Raportul de Mediu pentru anul 2007 cursurile de apa interioare se in cadreaza in trei clase de calitate astfel : Clasa I 118 Km (21%) Clasa a II-a 316Km (54%) Clasa a III-a 144Km (25 %) Indicatorii monitorizati s-au ncadrat n clasa I de calitate, conform Ord. MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitaii apelor de suprafata n vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, cu exceptia nutrientilor care au avut si valori de clasa a II-a de calitate. Din punct de vedere biologic sectiunea s-a ncadrat n zona betamezosaproba. 25
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
In ceea ce priveste Dunarea aceasta pe lungimea 13 km pe care se face monitorizarea calitatea este clasa a IIa Lacurile naturale 13,44 km2 si lacuri artificiale 28,07 km2. n anul 2007 starea lacurilor n judetul Giurgiu a fost controlata de SGA Giurgiu. Calitatea principalelor lacuri din Giurgiu n raport cu gradul de troficitate Din punct de vedere al gradului de troficitate toate cele 6 lacuri monitorizate au corespuns categoriei mezotrof. Calitatea principalelor lacuri din Giurgiu n raport cu chimismul apei Din punct de vedere al chimismului apei, din cele 6 lacuri investigate 3 lacuri (50%) sau ncadrat n categoria I de calitate, 2 (33,33%) n categoria a II-a de calitate si 1 lac (16,66%) n categoria a III-a. Apele subterane Calitatea apelor subterane n judetul Giurgiu a fost monitorizata semestrial de Administratia Nationala Apele Romne Directia Apelor Arges Vedea Pitesti SGA Giurgiu prin analize fizico-chimice din 10 foraje din judet. Fata de limitele de potabilitate a Legii 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile s-au observat depasiri la indicatorii NH4+, NO2 In general, in literature de specialitate se mentioneaza faptul ca, contaminarea apei subterane este un risc prezentat de depozitele de deseuri si de statiile de transfer. Procesarea namolurilor de la statiile de epurare poate sa conduca la scurgeri in panza de apa freatica. Avand in vedere ca namoluri de la statii de epurare vor rezulta in cantitati insemante odata cu indeplinirea obligatiei de a dota cu statii de tratare cu treapta biologica toate aglomerarile umane cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenti, calitatea apei subterane este un aspect de mediu ce trebuie analizat in cadru SEA. PJGD va trebui sa tina seama de raspandirea acestui tip de impact pe intreg teritoriul judetului, prevazind masuri de urmarire riguroasa a starii apei subterne si de includere a analizelor apei subterane in studiile de impact de mediu.
4.1.2.3. Sol
Judetul Giurgiu are o suprafata agricola de 278.519 ha, din care teren arabil 261.528 ha. Solurile caracteristice pentru aceasta zona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice si cele cambice. In luncile raurilor se ntalnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul raurilor Calnistea si Neajlov, datorita excesului de umiditate, apar soloneturile (cu exces de saruri). 26
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Laboratorul A.P.M. supravegheaza calitatea solului printr-o atenta monitorizare a zonelor, care pot avea un impact deosebit asupra mediului. Se urmareste poluarea provenita din: trafic; depozitarea deseurilor; extractia si transportul produse petroliere; din zonele protejate din punct de vedere al biodiversitatii. n anul 2007 au fost efectuate analize de sol pentru supravegherea calitatii n urmatoarele puncte: Zona Drumul National Giurgiu-Bucuresti Km 30 si parcurile din Giurgiu; n urma analizelor efectuate la indicatorul Pb nu a fost depasita limita maxima admisa (100 mg/kg) valoarea maxima nregistrata n anul 2007 a fost de 20 mg/kg. Zona adiacenta depozitului de deseuri menajere a orasului Giurgiu; n urma analizelor efectuate s-a constatat ca valorile obtinute s-au ncadrat n limitele prevazute de Ordinul 756/1997. Zona Schela Floresti Stoenesti, Schela Videle si Schela petroliera Roata (actualmente Grupurile de zacaminte Videle Vadu Lat si Ileana Cartojani Bolintin); pentru a stabili gradul de poluare cu produs petrolier; s-a constatat ca valorile nregistrate la acest indicator specific au fost cuprinse ntre135 mg/kg si 475 mg/kg ceea ce nseamna ca nu s-a depasit pragul de alerta pentru zone mai putin sensibile. Zona ostroavelor Cama Dinu; au fost efectuate analize la urmatorii indicatori: pH, conductivitate, saruri fosfor, azotiti, azotati, amoniu, calciu, magneziu, cloruri, bicarbonati, metale (plumb, crom, nichel, cadmiu, mercur). Valorile nregistrate s-au ncadrat n limitele prevazute de legislatia n vigoare. Se constata ca n general la nivelul judetului Giurgiu, pentru zonele monitorizate nu sunt probleme deosebite privind poluarea solului. Tinand cont de modul in care se prezinta solul, amplasarea centrului integrat de managementul deseurilor, si celorlalte puncte de colectare nu va inrautati starea actuala. 4.1.2.4. Biodiversitate La nivelul judeului exist 1 parc natural, 3 rezervaii naturale i 8 situri propuse a face parte din reeaua ecologic european Natura 2000. Arii de Protecie Special Avifaunistic COMANA Situat pe teritoriul administrativ al localitilor: Comana, Singureni, Mihai Bravu, Bneasa, Prundu, Gostinari, Clugreni, Greaca i Hotarele, situl Comana este populat de o mare 27
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
varietate de specii aparinnd avifaunei. Acest fapt se datoreaz formelor variate de relief. Prin depunere de aluviuni, se formeaz locuri excelente pentru hrnire. Stabilizarea aluviunilor prin fixarea unor asociaii vegetale au creat condiii de adpost i reproducere pentru un numr nsemnat de specii caracteristice zonelor umede: Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Fulica atra (liia), Alcedo athis (pescra albastru), dar i numeroase specii de paseriforme. Pdurea Comana este situat la limita sudic a blii i constituie un habitat deosebit pentru psri. Dintre speciile care se concentreaz n zona de lizier a pdurii se menioneaz prdtorii de zi, mai multe specii de ciocnitori i unele paseriforme. Aceast zon reprezint un punct important i n migraia rpitoarelor, observndu-se aici Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Accipiter nisus (uliu psrar), Falco peregrinus (oim cltor), Falco subbuteo (oimul rndunelelor) i altele. DUNRE-OLTENIA Cu o suprafa de 5951,1 ha, cuprinde ostroavele de pe malul romnesc al Dunrii ntre kilometrul 454 i 430, ntinzndu-se, pe raza a dou judee: Giurgiu i Clrai. Teritoriul aferent judeului Giurgiu cuprinde Ostrovul fr nume. Pe arealul propus al sitului se ntlnesc specii de psri de pasaj, sedentare i migratoare. Profitnd de condiiile excelente de hran i odihn psrile folosesc acest loc i pentru reproducere. Dintre speciile de psri ntlnite aici amintim: Ardea cinerea (strcul cenuiu), Ixobrychus minutus (strcul pitic), Egetta alba (egreta mare), Riparia riparia (lstunul de mal) i mai multe specii de rae. OSTROVUL LUNG GOSTINU Avnd o suprafaa de 15936,4 ha, situl cuprinde o parte din teritoriile administrative ale localitilor: Prundu, Puieni, Pietrele, Bneasa, Gostinu, Branitea i ostroavele de pe Dunre dintre kilometrii 482 i 462. Aceast zon umed reprezint un adevrat areal pentru cuibritul i hrana multor specii de psri ocrotite prin Directiva Psri, Convenia de la Berna i Convenia de la Bonn. Diversitatea mare de specii localizate n acest sit este explicat prin varietatea locurilor de cuibrit, dar i prin abundena hranei. Numeroase specii de psri folosesc acest sit ca areal de reproducere i pasaj: Aythya nyroca (raa roie), Egreta alba (egreta mare), Ciconia ciconia (barza alb), Ciconia nigra (barza neagr), Pelecanus crispus (pelicanul cre). VEDEA - DUNRE Avnd o suprafa de 22888,9 ha, situl VedeaDunre IBA face parte din Lunca Dunrii Inferioare i se ntinde pe dou judee: Giurgiu i Teleorman. Teritoriul aferent judeului Giurgiu cuprinde localitile: Slobozia, Malu, Vedea, Gujani i Ostroavele Cama-DinuPsrica. Obiectivul de conservare al sitului l reprezint speciile de psri cu afiniti biologice pentru vegetaia de lunc i habitatul de ap dulce continental. Acest sit este folosit ca loc de odihn, de reproducere i pasaj de psri ca: Alcedo atthis (pescra albastru), Ardea purpurea (strc rou), Ardeola ralloides (strc galben), Aythya nyroca (raa roie), Ciconia ciconia (barza alb), Ciconia nigra (barza neagr), Egretta alba 28
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(egreta), Himantopus himantopus (piciorong) i altele. n majoritatea cazurior se poate vorbi de inexistena unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc n principal, un impact vizual si dezagremente ambientale. n principiu, modul actual de gestionare a deseurilor n judet nu a afectat aceste zone. Din acest motiv, decizia de amplasare a facilitatilor trebuie sa se bazeze si pe o analiza atenta a impactului asupra habitatelor si a populatiilor locale de plante si animale.
Amplasarea facilitatilor trebuie sa tina seama de siturile de importanta comunitara (Natura 2000), fiind necesara o buna colaborare cu structurile ce realizeaza managementul acestor situri.
4.1.2.5 Peisajul Romnia este al treilea stat care a ratificat, prin Legea nr.451/2002, Conventia Europeana a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. n ntelesul Conventiei, peisajul si diversitatea formelor sale sunt rezultatul actiunii a doi factori principali: factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie si clima) a caror actiune la scara geologica precum si la scara recenta reprezinta principalii factori de modelare a peisajului; factorii antropici (tipul si modul de raspndire a localitatilor, activitatile preponderente desfasurate n interiorul si n vecinatatea asezarilor, infrastructura existenta) care contribuie direct, n mai mica sau mai mare masura la modelarea peisajului natural. Diversitatea conditiilor naturale face ca n spatiul judetului Giurgiu sa existe o paleta larga de forme de peisaj, de la cele naturale nealterate de activitatile umane pna la cele puternic antropizate ca rezultat al activitatilor economice intensive si/sau destructive. Vulnerabilitatea peisajului este data de capacitatea sa de a integra sau asimila elementele antropice. Elemente cheie ale vulnerabilitatii sunt: tipul si gradul de acoperire cu vegetatie (cat de extinsa si variata este vegetatia de la terenuri lipsite de vegetatie sau cu monoculturi pana la paduri naturale extinse); topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce confera un impact negativ peisajului); gradul de expunere / vizibilitate (cat de expuse sunt elementele antropice si modul n care acestea au fost sau nu realizate la o scara care sa le permita integrarea armonioasa n peisaj). Printre principalii factori destructivi ai peisajului se numara si managementul defectuos al deseurilor care permite aparitia depozitelor salbatice de deseuri; Prin realizarea PJGDG , care prevede si masuri pentru inchiderea depozitelor neconforme, se va stopa depozitarea haotica a deseurilor, mai ales in mediul rural. 4.1.2.6.Conservarea resurselor naturale Utilizarea resurselor regenerabile de energie are ca scop reducerea dependentei de resursele de combustibil fosili (petrol, gazele naturale si carbune) si contribuie direct la 29
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
reducerea costurilor energiei la consumatori, in conditiile in care, in prezent, consumul de energie pe unitatea de produs in Romania este ridicat n comparatie cu tarile din Uniunea Europeana, acest fapt generand costuri de productie mari si o competitivitate relative scazuta a produselor. n privinta valorificarii energetice a deseurilor situatia este critica in conditiile in care in spatiul rural doar 4,6% din populatie beneficiaza, in prezent, de servicii de salubritate. Majoritatea proiectelor de gestiune si valorificare a deseurilor se adreseaza exclusiv sau preponderent spatiului urban. 4.1.2.7.Sanatate umana In judetul Giurgiu la nivelul anului 2007 sunt 3 orase si 51 de comune (cu 166 sate). O problema importanta este reprezentata, in zonele rurale, de mbolnavirile datorate contaminarii apelor cu nitriti din zonele rurale. Ingerarea de nitrati odata cu apa potabila este de mult timp considerata cauza principala a imbolnavirilor juvenile, adesea cunoscute si sub denumirea de "sindromul copilului albastru". Principala preocupare din punctul de vedere al sanatatii oamenilor privind ingerarea de nitrati este aceata imbolnavire juvenila acuta. 4.1.2.8. Impactul neimplementrii PJGDG asupra calitii factorilor de mediu Scopul analizei starii mediului in conditiile neimplementarii planului este de a identifica oportunitatea implementarii PJGDG precum si de a pune bazele evaluarii modului in care acest plan raspunde nevoilor si cerintelor starii mediului din judetul Giurgiu si a tendintelor sale de evolutie. Alternativa O (aceea de neimplementare a programului) trebuie sa ia in considerare: efectele programelor si proiectelor actuale dedicate gestionarii deseurilor; alte programe propuse pentru intervalul 2007 2013 precum si fondurile care vor afecta in mod direct sau indirect calitatea mediului in spatiul judetului Giurgiu; obligatiile legale care tebuiesc indeplinite cu sau fara PJGD (Directiva Cadru Apa, Reteaua Natura 2000, tintele pentru anul 2010 in privinta biodiversitatii, directiva privind calitatea aerului, etc). Analiza alternativei 0 s-a realizat pe baza gradului actual de cunoastere si a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului si tendintele evolutiei sale. Analiza a fost structurata pe baza aspectelor de mediu relevante, asa cum au fost selectate de catre echipa care a participat la realizarea evaluarii si se concentreaza pe caracterizarea evolutiei starii mediului in zonele cuprinse in cadrul judetului Giurgiu. Este cunoscut faptul ca evaluarea starii viitoare a mediului si in mod particular a alternativei 0 este dificil de realizat in conditiile in care datele necesare nu sunt disponibile si a existentei a numeroase lipsuri si incertitudini in privinta caracterizarii actuale a starii mediului. In present , in cadrul judetului Giurgiu se deruleaza sau urmeaza sa fie incepute o serie de proiecte ( conform tabelului urmator) 30
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel nr 5
Localizare Denumire proiect
Asisten tehnic pentru pregtirea proiectelor n domeniul managementului deeurilor din Romnia Implementarea sistemelor de colectare selectiv; valorificarea deeurilor reciclabile colectate selectiv de la persoane fizice i de la agenii economici Un ora mai curat, un mediu mai sntos Sistem de colectare selectiv i amenajare platforme de compostare a deeurilor biodegradabile i animaliere
An estimat implementare 2005 - 2016
Observaii Proiect aflat
Judeul Giurgiu
n derulare
Municipiul Giurgiu
2008 - 2012
Proiect viitor
Bolintin Vale
Bneasa, Bucani, Crevedia Mare, Daia, Gujani, Ghimpai, Grdinari, Isvoarele, Herti, Hotarele, Letca Nou, Roata de Jos, Schitu, Vrti, Vntorii Mici, Vedea
2008
Proiect viitor
2008 - 2009
Proiect viitor
Hotarele Mun. Giurgiu, Oraele Mihileti, Bolintin Vale Com. Bolintin Deal Jud. Giurgiu Bucani Vadu Lat Podior
Alimentare cu ap, canalizare i staie epurare
2007 - 2008
Proiect viitor Proiect viitor Proiect viitor Proiect viitor
Dezvoltarea sectorului de ap potabil i ap uzat n judeul 2008 - 2026 Giurgiu Sistem integrat de management al 2008 - 2010 deeurilor Canalizare staie epurare 01.02.200731.07.2007
Din cele 8 proiecte prezentate in PJGD , 5 nu sunt inca antamate. Din acest motiv analiza asupra evolutiei mediului , in absenta PJGD, are un coeficient mare de incertitudine. In conditiile acestea , se poate aprecia ca prin aplicarea proiectelor in derurale se va obtine o oarecare imbunatatire a calitatii mediului , in urmatoarele conditii - perioada de timp mult mai lunga, sunt proiecte, pentru care sunt propuse termene de derulare pana in anul 2016 - nu exista certitudinea atingerii procentelor prevazute in planul national de gestiune a deseurilor - sistemul de colectare selective a deseurilor nu se va extinde la nivelul intregului judet Tabelul nr 6 prezinta evolutia posibila in absenta PJGDG
31
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel nr 6
Elemente de mediu relevante Evolutia posibila in absenta PJGD Depozitarea ilegala in cazul n care serviciul de salubrizare nu se va extinde si in mediul rural, o cantitate de 28.000 tone/an de deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat; Colectarea n amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase (de exemplu, deseurile spitalicesti) sau care contin substante periculoase (de exemplu, deseuri electrice si electronice). Mentinand actualele tendinte de gestionare a deseurilor va exista un risc permanent de poluare a apelor de suprafata, cat si a apelor subterane , ca urmare a infiltrarii levigatului depozitelor de deseuri neconforme ( este vorba de zona rurala) Principalele emisii poluante pentru aer din depozitele de deseuri menajere vor fi: pulberile spontane, mirosurile i biogazul. Principalele cauze si mecanisme de poluare fiind: degajarea gazului de depozit, gaz ce contine, pe langa componentele principale (CH 4 si CO2) si cantitati mici de compusi organici volatili (COV), substante volatile cu miros dezagreabil, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, functie de compozitia deseurilor; transportul de catre vant si dispersia n atmosfera a pulberilor prezente in deseurile municipale; arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme; nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare amplasate in zone dens populate; folosirea de masini de transport sau terasiere invechite; colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a asigura compactarea, ceea ce implica mai multe curse, deci o crestere a traficului; Deeurile menajere si cele asimilabile acestora contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile, prin depozitarea acestora direct pe sol producnduse acidifierea solului, n urma dezvoltarii de procese fermentative si implicit, a generarii de compusi cu caracter acid (CO 2, acid acetic, acizi grasi, H 2S NH4+ etc.). In absenta implementarii PJGD poate creste cantitatea de CH 4 biodegradabile a deseurilor menajere. ca urmare a feremnetarii la depozitul de deseuri, in conditii necontrolate, a fractiei
Apa de suprafata si subterana
Aer
Sol
Schimbari climatice Sanatatea
Starea de sanatate a populaiei poate fi influientata pe termen lung de emisiile n aer, apa si sol a principalilor poluanti (levigatul si biogazul), generate n special de depozitele de deseuri, municipale sau rurale.
32
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
umana
Mentinerea modului actual de gestiune a deseurilor gospodaresti va conduce de asemenea la cresterea incidentei bolilor datorate lipsei asigurarii apei potabile de calitate pe suficiente arii rurale. Prezenta in apropierea locuintelor rurale a depozitelor de desuri va inrautatii calitatea aerului cu efecte asupra starii de sanatate a populatiei ( aparitia unor boli a cailor respiratorii specifice ) De asemenea, prin procesele infiltratii, solul de sub depozitele de deseuri, asupra caruia, n toate cazurile nu s-au efectuat nici un fel de lucrari de impermeabilizare, se mbiba cu agenti patogeni microbieni (febra tifoida, dizenterie, holera) si virali (hepatita si poliomielita), putand avea efecte deosebit de nefaste asupra starii de sanatate a oamenilor. Exista riscul diminuarii suprafetelor cu inalta valoare naturala ca urmare a mentinerii unui procent din terenurile arabile ca terenuri de depozitare a deseurilor precum si a abandonului. Va spori presiunea exercitata de populatia rurala rezidenta in aceste zone precum si riscul aparitiei unor conflicte cauzate de restrictiile impuse in ariile protejate. Deoarece deseurile menajere au un coninut de numai 4 % metale, continutul de metale grele ce ar putea avea impact negativ asupra ecosistemelor este mult diminuat. Totusi, modul cel mai frecvent si cu impactul cel mai mare asupra ecosistemelor l constituie faptul c atat sistemele de precolectare a deseurilor, dar n special depozitele de deseuri menajere, municipale sau rurale, constituie surse de hrana pentru rozatoare, caini, pisici, porci etc. Astfel, agenii patogeni din deseurile menajere sunt transportati fizic sau isi gasesc gazda n organismul acestor animale, fiind raspanditi apoi pe o arie mult mai larga decat spatiul de depozitare, afectand grav calitatea ecosistemelor respective. Va continua utilizarea pubelelor uzate fizic, a celor procurate second-hand si a celor sub-dimensionate sau nepotrivite scopurilor, inlcouirea acestora urmand sa se realizeze exclusiv prin eforturile populatiei si prin procurarea unui numnar mic de bucati, ceea va ridica pretul unitar al acestora si va scadea implicit disponibilitatea de cumparare. Pubelele vechi vor deveni o sursa de contamianre a mediului. Peisajul si aspectul ambiental este afectat de starea recipienilor de pre-colectare, gradul lor de uzura, forma si gradul de curatenie a spatiilor de pre-colectare, starea mijloacelor de transport, forma, marimea si modul de gestionare a depozitelor necontrolate. Lipsa oricarei plantatii de protecie, dar, n special, n cazul locurilor de depozitare necontrolata a deseurilor, situarea acestora la periferia marilor orase, produce efecte peisagistice nefavorabile. La acest lucru contribuie i prezena deseurilor mprastiate de vant, a fumului produs de aprinderea spontana a deseurilor, a mirosului, pasarilor sau rozatoarelor care produc dezagremente ambientale majore.
Biodiversitate
Habitat uman
Peisaj
33
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4.2. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PJGDG Tabel nr 7 Aspecte de mediu Aer Apa de suprafata si apa subterana Sol Probleme de mediu relevante pentru PJGDG
Inrautatirea calitatii componentelor de mediu prin: perclorarea apelor din precipitatii prin depozitele de deseuri produce afectarea solului si a apelor subterane toate depozitele de desuri din judetul Giurgiu, nu au autorizatii de mediu, datorita faptului ca nu respecta cerintele de mediu referitoare la aceasta activitate terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate ce nu pot fi folosite in scopuri agricole extinderea depozitarii necontrolate, in mediul rural , va scoate in continuare terenuri din circuitul agricol sau economic degradarea in continuare a calitatii aerului din zonele de depozitare datorita emisiilor rezultate din transformarile suferite de deseuri Emisiile de gaze cu efect de sera prin arderea necontrolata a deseurilor din gospodarie. Emisiile de gaze cu efect de sera prin depozitarea in procent foarte ridicat a deseurilor menajere sau asimilate cu acestea Degradarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea necorespunzatoare a deseurilor Inrautatirea conditiilor de viata a populatiei prin nerespectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor (colectarea neconforma a deseurilor, nerespectarea distantelor de siguranta, lipsa controlul emisiilor atmosferice). Neinitierea procesului de reducerea generarii deseurilor, Inexistenta sistemului de colectare controlata a deseurilor in mediul rural, Gradul scazut de valorificare a deseurilor. Inexistenta conditiilor pentru asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor. Gradul scaut de informare a locuitorilor judetului Giiurgiu privind comportarea fata de mediul nconjurator , asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.
Schimbari climatice
Biodiversitate Sntatea Uman
Arii de interes special
Patrimoniu cultural si peisaj Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu
34
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGDG
Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGDG, au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante, legate n mod direct de: Aspectele de mediu indicate n Anexa 2 a HG 1076/2004; Problemele de mediu relevante pentru PJGDG (vezi capitolul 4) rezultate n urma analizarii starii actuale a mediului; Obiectivele si prioritatile PJGDG. S-au avut in vedere obiective si tinte privind: Colectarea selectiva; Tratarea deseurilor: sortare si/sau compostare; Depozitarea deseurilor; Inchiderea depozitelor istorice. Lista de obiective relevante de mediu, a fost realizata dupa o documentare pe baza documentelor de referinta nationale si internationale si in concordanta cu : Obiective si tinte din Strategia Naionala si Planul National de Gestionare a Deseurilor; Obiective din Planul Regional de Actiune pentru Mediu; Obiective din PRGD Regiunea 3 SUD Muntenia; Forma finala a acestor obiective este prezentata n tabelul nr.6.
35
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Aspecte de mediu Obiective relevante Tabel nr 8

Nr crt Domeniul Ape de suprafata Obiectivul de mediu Limitarea poluarii apelor la nivelul care sa nu dauneze sistemelor naturale Protejarea apelor subterane de aceleasi efecte amintite la apele de surpafata; prevenirea deteriorarii apelor subterane de catre levigate si ape de spalare, in special acolo unde acestea se constituie in surse de apa bruta pentru apa potabila si pentru apa de irigatii. Prevenirea contaminarii punctiforme si difuze a solului Refacerea si protejarea terenului si solului Limitarea poluarii aerului la niveluri care nu dauneaza sistemelor naturale Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Indicatori Calitatea (chimica si biologica) a raurilor si lacurilor de pe teritoriul judetului Giurgiu Disponibilitatea apei pentru asezarile umane dependente de apa(calitatea apei de baut) Calitatea (chimica si biologica) a apelor subterane de pe teritoriul judetului Giurgiu Disponibilitatea apei pentru asezarile umane dependente de apa subterana (calitatea apei de baut pentru localitatile rurale unde nu a fost inca realizat un sistem de alimentare cu apa centralizat) Cantitatea de deseuri generate Cantitatea de deseuri reciclate si valorificate Suprafata ocupata de facilitatile de colectare, trasnport si procesare a deseurilor Numar de zile de poluare a aerului Niveluri de poluator cheie ale aerului/sector si cap de locuitor Emisii de gaze cu efect de sera fata de tintele stabilite Concentratia in atmosfera a gazelor cu efect de sera Nivelurile de degradare raportate pentru locatiile/speciile desemnate Calitatea apelor de suprafata favorabile mentinerii starii celei mai favorabile Utilizarea terenului asociata cu recuperarea si depozitarea deseurilor
Ape subterane
Sol
4 5
Aer
Schimbari climatice
Biodiversitate
Populatia si sanatatea umana
Evitarea deteriorarii faunei si florei salbatice desemnate precum si a speciilor protejate Mentinerea biodiversitatii, evitarea pierderilor inevitabile Asigurarea gestionarii durabile a locatiilor cheie a florei si faunei salbatice si a proceselor ecologice de care depind(inclusiv evitarea fragmentarii habitatelor) Mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare Crearea conditiilor care permit imbunatatirea sanatatii si reducerea inegalitatilor privind sanatatea Imbunatatirea compoprtamentului proactiv prin incurajarea gestiunii deseurilor in acord cu legislatia in avigoare Protejarea si consolidarea intregului peisaj Prevenirea deteriorrii acestor zone ca urmare a implementarii msurilor de colectare, procesare si eliminare a deseurilor menajere si a celor din
Numarul de imbolnaviri profesionale, accidente de munca si de imolnaviri legate de profesie Numarul de indivizi
8 9
Patrimoniu cultural si peisaj Arii de interes special
Modificari de peisaj Suprafata gestionata prin Planuri de Management, conforme cu cerintele Directivelor Habitat si Pasari
36
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
10
Energie
fluxuri speciale. Facilitarea generarii energiei din surse regenerabile
Co-generare energie din deseuri
Metodologia de evaluare
In conformitate cu prevederile articolului 14 din HG 1076/2004, au fost analizate diferite posibilitati de evaluare a PJGDG cu privire la domeniul si nivelul de detaliu al informatiilor ce trebuie incluse n raportul de mediu. S-a stabilit ca nivelul optim de evaluare este cel al obiectivelor subsidiare al PJGDG. Argumentele n acest sens sunt urmatoarele: Obiectivele subsidiare au un nivel suficient de integrare si reprezentativitate pentru masurile stabilite (pentru 37% din obiectivele subsidiare exista doar cte o masura corespondenta, pentru 18% dintre obiectivele subsidiare exista cate 2 masuri; pentru 15% dintre obiectivele subsidiare sunt 3 sau mai multe masururi, iar pentru 30% dintre obiectivele subsidiare sunt masuri comune); Analiza la nivelul obiectivelor subsidiare este eficienta din punct de vedere al raportului resurse angrenate in evaluare/rezultate ce pot fi utilizate in modelarea, imbunatatirea PJGD; Se evita realizarea unor evaluari redundante pentru masuri cu un oarecare grad de similaritate din punct de vedere al impactului asupra mediului (ex: activitatile de instruire si informare se regasesc n numeroase masuri ale programului). Evaluarea impactului obiectivelor subsidiare ale PJGDG s-a facut fata de obiectivele de mediu relevante identificate si prezentate mai sus. Sistemul de notare aferent evaluarii de impact. S-a optat pentru o scala de la -2 la +2 conform situatiilor din tabelul
Tabel nr 9
Valoarea impactului
+2 +1 0 -1 -2
Justificare
Impact pozitiv substantial al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant Impact pozitiv al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant Niciun impact Impact negativ al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant Impact negativ substantial al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant
In anexa 1 la Raportul de evaluare de mediu este prezentata evaluarea impactului produs asupra fiecarui obiectiv de mediu si justificarea pentru fiecare obiectiv subsidiary.
37
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel nr 10
Obiectiv PJGD
1.1. Elaborarea de reglementri specifice locale n concordan cu politica de gestionare a deeurilor i cu legislaia, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic i ecologic. 1.2. Contientizarea populaiei privind necesita-tea gestionrii corespunztoare a deeurilor
Obiectiv subsidiar
1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru nfiinarea i dezvoltarea unei organizaii privind gestionarea deeurilor bazate pe principiile proximitii i subsidiaritii 1.1.2. ncurajarea autoritilor locale i judeene n vederea elaborrii unei strategii pentru organizarea mpreun a gestionrii deeurilor, n colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat) 1.1.3. Contientizarea popula-iei privind necesitatea gestionrii corespunztoare a deeurilor 1.2.1. Creterea importanei aplicrii legislaiei i a controlului la nivelul autoritilor de mediu care au responsabiliti n gestionarea deeurilor. 1.2.2. ntrirea cooperrii ntre instituii n vederea aplicrii le-gislaiei APM, Garda Naional de Mediu i administraiile publice locale 1.2.3. Creterea eficienei structurilor instituionale la nivel judeean/ local, printr-o definire clar a responsabilitilor 1.2.4. ncurajarea activitilor private de gestionare a deeurilor 1.3.1.Informarea tuturor factorilor intere-sai/ implicai cu privire la legislaia de mediu specific 1.3.2. Creterea importanei activitilor de monitorizare i control efectuate de autoritile de mediu competente n con-cordan cu atribuiile acestora 2.1.1 Crearea de condiii pentru o structur instituional mai eficient n ceea ce privete gestionarea deeurilor 2.1.2. ntrirea capacitii administrative a instituiilor judeene i locale cu competene i responsabiliti n implementarea legislaiei i controlul activitii de gestionare a deeurilor 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0
OBIETIVE DE MEDIU
6 0 7 0 8 0 9 0 10 0 11 0 12 0 13 0 14 0 15 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
+1 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 +1 +1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
1.3. Creterea eficienei implementrii legislaiei n domeniul gesti-nrii deeurilor 2.1 Dezvoltarea instituiilor locale i organizrea structurilor instituionale n vedrea conformrii cu cerinele naionale
38
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca numr i pregtire profesional
4.1. Stabilirea i utilizarea sistemelor i mecanismelor economico-financiare i a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor subsidiaritii i polua-torul pltete
5.1. Promovarea unor sisteme de informare contientizare i motivare
3.1.1. Asigurarea de personal instruit, la toate nivelele judeean, local - att n sec-torul public, ct i n cel privat. 3.1.2. Conceperea unui pro-gram de instruire pentru instituiile locale privind: - problemele administrative - problemele juridice - controlul conformrii tehnice/inspecia instalaiilor - nregistrarea datelor - serviciile de licitare 4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deeurilor care s cuprind toate etapele, de la colectare i pn la eliminare 4.1.2. Optimizarea accesrii tuturor fondurilor disponibile la nivel naional i internaional pentru realizarea unor investiii n domeniul gestionrii deeurilor Pregtirea unei liste de investiii prioritare adaptate nevoilor judeului Giurgiu 4.1.3. mbuntirea gestionrii deeurilor i dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care s permit organizarea unui management integrat bazat pe taxe convenabile pentru ceteni i care s poat acoperi costurile de colectare, tratare i depozitare controlat, efectuate de o manier profesionist 4.1.4. ncurajarea utilizrii tuturor mecanismelor economicofinanciare n vederea colectrii selective a bateriilor i acumulatorilor, a deeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice i electronice i a vehiculelor scoase din uz. 4.1.5. Iniierea unor grupuri consultative formate din reprezentani ai APM, Consiliului Judeean/ Local - n vederea implementrii unor sisteme de gestionare a deeurilor, att pentru colectarea mixt, ct i pentru cea selectiv, (din punct de vedere al tarifelor percepute) 5.1.1. Eficientizarea comunicrii ntre toi factorii implicai n gestionarea deeurilor 5.1.2. Organizarea i supervi-zarea programelor de educaie i contientizare la toate nivelele.
+1
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 +1
0 +1
0 0
0 0
0 0
39
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
pentru toi factorii implicai.
6.1. Obinerea de date i informaii corecte i complete, adecvate cerinelor de raportare naional i european.
7.1. Prevenirea eficient a generrii deeurilor 8.1. Utilizarea eficient a tuturor capacitilor tehnice i a mijloacelor economice de valorificare a deeurilor 8.2. Sprijinirea dezvoltrii activitilor de valorificare material i energetic.
5.1.3. Utilizarea tuturor canale-lor de comunicaie pentru informarea publicului i pentru contientizarea anumitor grupuri int ale populaiei 5.1.4. Promovarea auditurilor de gestio-nare a deeurilor. Pentru comuniti i ntreprinderi mari, se recomand integrarea auditului de gestionare a deeurilor n procedurile de planificare i control 5.1.5. mbuntirea informrii publicului privind riscurile determinate de depozitarea ne-controlat a deeurilor 6.1.1. mbuntirea sistemului judeean/ local de colectare, procesare i analiz a datelor i informaiilor privind gestionarea deeurilor, utiliznd un sistem integrat i de dublu control conectat cu Garda Naional de Mediu. 6.1.2. Crearea unui sistem ju-deean pentru raportarea, analizarea i validarea datelor cu privire la gestionarea deeurilor voluminoase, respectiva celor provenite din construcii i demolri 6.1.3. Conceperea, dezvoltarea i implementarea unui sistem de asigurare a calitii datelor, precum i a unui sistem IT de raportare la nivel central, regional i local, n conformitate cu prevederile Directi-vei UE 7.1.1. Promovarea, ncurajarea i im-plementarea principiului prevenirii la productori i consumatori 8.1.1. Susinerea dezvoltrii unei piee viabile de materii prime secundare 8.1.2. Reducerea cantitilor totale de de-euri eliminate, utiliznd capaciti optime de selectare a deeurilor colectate 8.2.1. Creterea gradului de valorificare material prin reciclarea a 7% din deeurile menajere (altele dect cele de ambalaje), estimate a se colecta mpreun cu deeurile din ambalaje din cauza lipsei de informaie/contientizare a populaiei 8.2.2 Promovarea valorificrii energetice prin coin-cinerare, n cazul n care valorificarea material nu este fezabil din punct de vedere tehnico-economic
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
+1 0
+2 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
+1 0
+1 0
0 0
0 0
0 0
0 0 +2
0 0 +2
0 0 +2
0 0 +2
0 0 0
0 0 0
0 0 +1
0 0 +1
0 0 +1
0 0 +1
0 0 +1
0 0 0
0 0 +1
0 0 +1
0 0 0
-1
-1
+2
40
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9.1. Asigurarea de capaciti de colectare i de sisteme de transport adaptate numru-lui de locuitori i cantitilor de deeuri generate. 9.2. Asigurarea celor mai bune opiuni de colec-tare i transport al deeurilor, core-late cu activitile de reciclare i depozitare final
9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deeurilor municipale n mediul urban 9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deeurilor municipale n mediul rural ntr-o manier fezabil d.p.d.v. economic 9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare i transport.
+1 +2 +1 +2 +1 +1 +1
+1 +2 +1 +2 +1 +1 +1
+2 +2 +1 +2 +1 +2 +2
+1 +1 +1 +2 +1 +1 +1
+1 +1 +1 0 +1 0 0
+1 +1 +1 0 0 0 0
0 +2 +1 0 0 +1 +1
0 +2 +1 0 0 +1 +1
0 +2 +1 0 0 +1 +1
0 +2 +1 0 0 +1 +1
+2 +2 +2 0 0 0 0
0 0 +1 0 0 0 0
+2 +2 +1 +1 +1 +1 +1
0 0 +1 0 0 +1 0
0 0 0 0 0 0 0
10.1. mbuntirea tratrii deeurilor 11.1. Reducerea cantitii de dee-uri biodegradabile depozitate 12.1. Prevenirea generrii deeurilor de ambalaje i a impactului asupra mediului.
12.2.Valorificarea material/energetic a materialelor de ambalaje sau a deeurilor de ambalaje
9.2.1 Colectarea separat a deeurilor periculoase de cele nepericuloase din deeurile municipale. 9.2.2 Implementarea i extinderea colectrii separate a deeurilor la surs, n zonele urbane 9.2.3 Implementarea i extinderea colectrii separate a deeurilor la surs, n zonele rurale 9.2.4 Implementarea sistemelor de colec-tare selectiv a materialelor valorificabile, astfel nct s se asigure atingerea obiec-tivelor privind deeurile de ambalaje i cele biodegradabile 9.2.5 Construirea unor staii de transfer, corelat cu anii de nchidere a depozitelor existente 10.1.1. mbuntirea tratrii deeurilor n vederea valorificrii materiale i energetice, facilitrii manipulrii, diminurii caracterului periculos i reducerii cantitii finale eliminate 11.1.1. Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile (fa de anul de referin 1995) 11.1.2. Direcionarea investiiilor n realizarea unor instalaii de compostare i tratare a deeurilor biodegradabile 12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importana prevenirii generrii deeurilor de ambalaje 12.1.2 Organizarea unei colectri selective viabile, care s conduc la creterea cantitii de deeuri de ambalaje reciclate 12.1.3 Reducerea, pe ct posibil, a cantitii de ambalaj utilizat la ambalarea produselor 12.2.1.Valorificarea a 50% din ntreaga cantitate de deeuri de ambalaje pus pe pia nregistrat pn n 2011 12.2.2. Valorificarea a 60% din ntreaga cantitate de deeuri de ambalaje pus pe pia nregistrat pn n 2013 12.2.3. Promovarea valorificrii energetice a deeurilor de
+1 0 +1 +1 +1 +1 +1
+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1
+1 +2 +1 +1 +1 +1 +1
+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1
+1 +1 -1 -1 0 0 0
+1 +2 0 -1 0 0 0
+1 0 +1 +1 0 0 0
+1 0 +1 +1 0 0 0
+1 0 +1 +1 0 0 0
+1 0 +1 +1 0 0 0
+1 0 -1 +1 0 0 0
+1 0 +1 0 +2 +2 +2
+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1
+1 0 +1 +1 0 0 0
+1 0 0 0 0 0 0
+2
+2
+2
+2
-1
-1
+2
+2
41
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
12.3. Reciclarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje
12.4. Crearea i optimizarea schemelor de valorificare energetic a deeurilor de ambalaje 12.5 Crearea i optimizarea schemelor de valorificare a deeurilor de ambalaje ce nu pot fi reciclate 13.1. Separarea pe fracii a deeurilor din construcii i demolri
ambalaje (ce nu pot fi reciclate) prin utilizarea drept combustibil alternativ n fabricile de ciment 12.3.1. Reciclarea a 60% din greutatea deeurilor de ambalaje din hrtie-carton i a 50 % din a celor metalice-2008 12.3.2 Reciclarea a 15% din greutatea deeurilor de ambalaje din plastic, respectiv a celor din lemn - 2010 12.3.3.Reciclarea a 55% totalul amba-lajelor i deeurilor de ambalaje, din care: - 60% deeuri din sticl - 22.5% deeuri din plastic - 2013 12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separat, n vederea atingerii intelor pentru deeurile de ambalaje
+2
+2
+2
+2
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+2
12.5.1 Organizarea valorificrii energetice a 10% din deeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.- 2013
14.1. Colectarea separat a deeurilor voluminoase
13.1.1. Tratarea deeurilor contaminate din construcii i demolri n vederea scderii potenialului periculos i eliminrii n condiii de siguran 13.1.2. Inventarierea detaliat a cantitilor de deeuri provenite din demolri i a celor valorificate 13.1.3. Reutilizarea i reciclarea deeurilor provenite din construcii i demolri, n cazul n care nu sunt contaminate 13.1.4. Studierea oportunitii construirii unui depozit de deeuri inerte i deeuri periculoase provenite din construcii i demolri (pentru deeurile ce nu pot fi valorificate). 14.1.1. nfiinarea unor puncte pentru colectarea deeurilor voluminoase n fiecare localitate. 14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din u n u la perioade bine stabilite 14.1.3. Valorificarea deeurilor voluminoase colectate separat 15.1.1.Prevenirea depozitrii ilegale n acord cu prevederile Ordinului nr. 344/708/2005
+2
+2
+2
+1
-1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1 0 +1 +1 +1
+1 0 +1 +1 +1
+1 0 +1 +1 +1
+1 0 +1 +1 +1
-2 0 0 0 -1 0 0 0
+1 0 0 0 0
+1 0 0 0 0
+1 0 0 0 0
+1 0 0 0 0
-1 0 0 0 0
0 0 0 0 0
+2 0 +1 +1 +1
+1 0 0 0 0
0 0 0 0 +1
-1
15.1. Managementul ecologic raional
42
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
al nmolului provenit de la staiile de epurare
16.1. Crearea i dezvoltarea unei reele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz
15.1.2. Prevenirea descrcrii nmolului n apele de suprafa 15.1.3. Utilizarea, pe ct posibil, a nmolului necontaminat ca i fertilizator n agricultur 15.1.4. Deshidratarea i pre-tratarea n vederea coincinerrii n cuptoare de ciment sau n incineratoare. 16.1.1.Proiectarea unui sistem care s permit ultimului proprietar al mainii s o depun la un punct de colectarevalorificare, gratuit, sau pltind o tax rezonabil 16.1.1.a) Colectarea i tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaa de produc-tori individuali sau ale cror productori i-au ncetat activitatea 16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permit ultimului proprietar al mainii s o depun la un punct de colectarevalorificare gratuitcu excepiile prevzute de HG 2406/2005 16.1.2. Stabilirea a cel puin un punct de colectare VSU n jude 16.1.3. Extinderea reutilizrii i reciclrii materialelor provenite de la VSU i valorificarea energetic a acelor materiale care nu pot fi reciclate. 16.1.4. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 75% din masa medie pe vehicul i an pentru VSU produse nainte de 1.01. 1980- ncepnd din 2007 16.1.5. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 85% din masa medie pe vehicul i an pentru VSU dup 1.01.1979ncepnd din 2007 16.1.6. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 70% din masa medie pe vehicul i an pentru VSU nainte de 1.01. 1980ncepnd din 2007 16.1.7. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 80% din greutatea mainilor produse dup 1.01. 1980- ncepnd din 2007 16.1.8. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 95% din greutatea tuturor VSU; - ncepnd din 2015 16.1.9. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 85% din greutatea tuturor VSU - ncepnd din 2015 17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiv dup cum urmeaz:
+2 +1 +1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
0 0 -1
0 0 -1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
+1 +1 +1
+1 0 +1
0 0 +2
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
-1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
17.1. Deeuri de echipamente
43
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
electrice i electronice (DEEE)
18.1.mplementarea serviciilor de colectare i transport pentru deeurile periculoase 18.2. Eliminarea deeurilor periculoase n mod ecologic raional. 19.1. Eliminarea deeurilor n condiii de siguran pentru mediu i sntate a populaiei.
- 1 punct de colectare n jude - 1 punct de colectare n fiecare ora cu > 20.000 locuitori 17.1.2. Organizarea colectrii selective a DEEE i a componentelor acestora, cu o int de cel puin: - 2 kg/locuitor *an n 2006 - 3 kg/ locuitor * an n 2007 - 4 kg/ locuitor * an n 2008 17.2.3. ncurajarea i facilitarea dezmembrrii, reciclrii DEEE, a componentelor i materialelor din care sunt fabricate EEE- rile 18.1.1. Informarea i ncurajarea cetenilor s separe componentele periculoase din deeurile menajere 18.1.2. nfiinarea unor puncte de colectare a deeurilor periculoase ce provin din deeurile menajere 18.2.1. Dezvoltarea tratrii deeurilor periculoase n vederea reciclrii i utilizrii n procese tehnologice 18.2.2. Facilitarea exportului de deeuri periculoase, n vederea eliminrii n condiii de siguran 19.1.1. Reducerea numrului depozitelor neconforme 19.1.2. nchiderea etapizat a depozitelor ilegale din zona rural 19.1.3 Sistarea activitii de depozitare pe depozitul Giurgiu 19.1.4.Sistarea activitii de depozitare pe depozitele Mihileti i Bolintin Vale 19.1.5. Utilizarea potenialului de co-incinerare al unor fracii din deeurile municipale n fabricile de ciment
+1
+1
+1
+1
+1
+1
-1
+1 0 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 +1
+1 0 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 +1
+1 0 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 +1
+1 0 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 +1
-1 0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 -1
0 0 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 -1
0 0 +1 0 +1 +2 +2 +2 +2 0
0 0 +1 0 +1 +2 +2 +2 +2 0
0 0 +1 0 +1 +2 +2 +2 +2 0
0 0 +1 0 +1 +2 +2 +2 +2 0
0 +1
+2
+1 +2
+1
+1
0 +1
+1
0 +1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 +2
0 0
+2 +2 +2 +2
0 0
+1 +1 +1 +1
0 +1
+2 +1 +1 +1
0 +1
+2 +2 +2 +2
+1
+1
+1
44
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. PREDICIA I EVALUAREA EFECTELOR PJGDG

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea PJGDG s-a realizat prin insumarea notelor de evaluare acordate in cadrul sectiunii anterioare. In evaluarea de mediu au fost descrise numai tintele legate de operarea facilitatilor de gestionare a deseurilor prevazute n PJGDG. In diagrama de mai jos este prezentat grafic impactul implementarii PJGDG asupra fiecarui obiectiv de mediu
Acest grafic pune in evidenta principalele efecte de mediu prevazute pentru implementarea
PJGDG,respectiv : Pozitiv: de reducere a imapcutului deseurilor menajere si a deseurilor din fluxurile speciale asupra mediului Negativ: de crestere a impactului asupra mediului, ca urmare a infiintarii unor noi facilitati de gestionare a deseurilor din categoriile amintite.
Este necesar sa fie laute toate masurile, dintre care la nivel strategic o parte dintre ele au fost descrise in prezentul raport, pentru a se asigura minimizarea efectelor negative si maximizarea celor pozitive in implementarea PJGDG. Este de remarcat in special impactul eliminarii finale a deseurilor, asa cum a fost descris in capitolele anterioare ale PJGDG, care se manifesta in special prin:
45
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
modificarea situatiei zonelor in care nu exista serviciu de salubritate pentru colectarea si transportul deseurilor menajere; evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele ilegale de deseuri menajere; evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele neconforme de deseuri menajere; efecte sinergice cu alte etape ale gestionarii deseurilor.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri menajere sunt: - modificri de peisaj si disconfort vizual; - poluarea aerului; - poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a infiltratiilor levigatului, in special modificri ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei terenurilor invecinate; - participarea la generarea efectului de sera, la deteriorarea stratului de ozon si la modificarile climatice; - scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri - afectarea sanatatii populatiei si a conditiilor de viata In continuare sunt descrise detaliat, pe etape si categorii, efectele asteptate ale implementarii PJGDG.
Evaluarea impactului de mediu negativ aparut datorita extinderii colectarii si a

introducerii pe scara larga a colectarii selective a deseurilor menajere in judetul Giurgiu Acest impact este provocat in special de intensificarea activitatii de colectare si transport, avand ca urmare: a) Cresterea suprafetelor ocupate de punctele de colectare (3200 de puncte noi de colectare ), care vor actiona asupra aspectului zonelor respective. Masuri care trebuiesc luate :
utilizare pe cat posibil a suprafetelor deja existente in cazul colectarii in regim amestecat; organizarea unui program de intretinere a punctelor de aport voluntar dimensionare foarte atenta a suprafetelor respective; dimensionare foarte atenta a volumelor recipientilor care vor servi colectarii.
b) Cresterea numarului de pubele va conduce la sporirea activitatii de igenizare ( cresterea volumului de apa uzata rezultata de la spalarea acestora), cresterea cantitatii de deseuri . Masurile care trebuiesc avute in vedere sunt urmatoarele :
includerea in Regulamentele de Salubritate a unor prevederi de igienizare a pubelelor cat mai putin daunatoare mediului; incurajarea infiintari de centre de reciclare a pubelelor scoase din uz
c) Cresterea necesitatii de transport datorita cresterii substantiale a serviciului de salubritate in mediul rural Masurile care trebuiesc luate: 46
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
repartizarea deseurilor la mai multi agenti de salubritate ( asa cum este corect prevazut in PJGDG pentru partea de nord a judetului )
orgnaizarea transportului fractiilor separate de comun acord cu reciclatorii
Evaluarea impactul de mediu negativ aparut datorita cresterii parcului auto care va deservi sistemul modernizat de gestiune a deseurilor in judetul Giurgiu a) Cresterea traficului, a frecventei de colectare si extinderea traseelor de colectare si de transport catre facilitatile de eliminare-sortare-reciclare
Un impact semnificativ se asteapta in zona rurala , in orase existnd deja organizat in proportie ridicata transportul .
Masurile care trebuiesc luate

selectarea de autovehicule de capacitate cat mai ridicata pentru reducerea numarului de curse
organizarea optima a transportului, in special pentru operatorii ce colecteaz pe o scar mai larg n jude.
Evaluarea impactului de mediu al facilitatilor de transformare a deseurilor biodegradabile n compost PJGD prevede ca tratarea deseurilor biodegradabile se va realiza in 3 moduri: prin compostare la platforme, prin compostare n instalatii de capacitate redusa prin compostare individuala, la populatie,
Prin asocierea mai multor localitati la o platforma de compostare se va crea posbilitatea de a colecta si deseuri biodegradabile rezultate de la prepararea mancarii si resturi vegetale din parcuri si gradini, in special in zona orasului Giurgiu. Prin implementarea masurilor ce vor fi luate pentru acest obiectiv vor aparea o serie de impacturi asupra mediului pe care le descriem in comtinuare
a) Extinderea suprafetei ocupate de facilitati de procesare a deseurilor Masurile care trebuiesc luate
utilizarea tehnologiilor in reactor acolo unde este posibil, gruparea utilajelor in platforme de deservire zonale.
b) Miros neplacut provocat de procesarea in compost Aparitia mirosului in jurul amplasamentelor unde se va realiza compostarea . Pentru tratarea industriala a deseurilor biodegradabile aria de afectare va depinde de eficienta
controlului mirosului prin urmarirea fermentarii si utilizarea biofiltrelor. 47
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Masurile care trebuiesc luate:

pentru compostarea individuala, care se va realiza aerob nu se pot preciza masuri de compensare decat acea de analiza cu mare atentie gospodariile care vor implementeze masura respectiva putea sa-si
pentru tratarea industriala a deseurilor biodegradabile urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic pentru tratarea industriala a deseurilor biodegradabile utilizarea biofiltrelor si intretinerea acestora,.
c) Risc de mediu reprezentat pe de o parte de continutul de substante periculoase intro categorie de deseuri biodegradabile ( este vorba de cele rezultate din procesarea mancarii si igienizarea ustensilelor de bucatarie) si pe de alta parte provocat de transportul materialului biodegradabil si de transportul compostului Masurile care trebuiesc luate: atenta selectie a deseurilor biodegradabile ( eventual realizarea unor modalitati de constientizare a locuitorilor cu privire la pericolele pe care le reprezinta amestecarea unor substante periculoase cu deseurile de mancare ) utilizarea autovehiculelor specializate si ntretinerea lor. Imapchetarea compostului n saci rezistenti, optimizarea rutelor de transport Evaluarea impactului de mediu al eliminrii finale a deseurilor menajere Pentru eliiminarea definitiva in PJGDG sunt prevazute doua cai depozitarea intr-un centru de management integrat al deseurilor in zona Fratesti co-incinerarea in societati economice existente a unei cantitati de deseuri menajere Impactul asupra mediului este descris in continuare
a) Miros neplacut de la depozitlul de deseuri menajere
Daca se respecta tehnologia de depozitare, aceste mirosuri apar numai incidental, in localtatile foarte apropiate de depozitele respective

respectarea proceselor tehnologice de depozitare, cresterea gradului de compactare. plantarea de perdele de protectie vegetale
b) Risc de poluarea a atmosferei (in cazul tratarii termice)
Tehnologiile de co-incinerare prezinta risc de poluare a atmosferei prin emisii curente sau 48
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
incidentale.

selectarea tehnologiilor celor mai putin riscante in ce priveste eliminarea de noxe in aer urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic
c) Poluare globala (in special in cazul statilor de tratare mecono-biologica)
Tratarea mecano-biologica presupune o combinatie de tehnologii de sortare si tratare a fractiei umede. Aceste fluxuri combinate prezinta un impact asupra mediului cauzat de actiuni adiacente cum ar fi: transportul deseurilor, depozitarea temporara insitu. Masurile care trebuiesc luate
asigurarea unui flux corespunzator pentru minimizarea transportului si pentru operarea sigura si continua a utilajelor utilizate. urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic
Evaluarea impactului de mediu al colectarii si tratarii Vehiculelor Scoase din Uz (VSU)

a) Suprafata ocupata de punctele colectare temporara Amplasamentele de colectare (existente) si cele ale atelierelor de dezmembrare si tocare (in plan) vor scoate din circuitul agricol sau urban anumite suprafete . Peisajul va avea de suferit in zona acestor puncte de colectare ( volum mare de deseuri) Masura care trebuie luata ( si este cuprinsa in plan) minimizarea numarului de astfel de facilitati si amplasarea lor in cadrul unor parcele de teren mai putin valoroase
b) Risc de poluarea accidentala la punctele de colectare si mai ales la cele de procesare (concasare, dezmembrare)
In zona amplasamentelor de colectare si a atelierelor de dezmembrare si tocare (in plan) exista riscul contaminarii solului si a apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la subansamblele rezultate n cursul dezmembrrii. Masurile care trebuiesc luate: dimensionarea utilajelor n functie de fluxul de VSU asteptat, stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie si dezmembrare a VSUurilor urmarirea atenta a dotarii acestor puncte cu sisteme de depoluare corespunzatoare ( naturii substantei poluatoare si cantitatii)
49
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic
Evaluarea impactului de mediu al colectarii si procesarii Deseurilor din Echipamente Electrice si Electronice (DEEE)
Efectul pozitiv al PJGDG este reprezentat de eliminarea posibilitatii de pastrare si aruncare la intimplare a DEEE. Se manifesta totusi si un impact negativ asupra mediului al colectarii si procesarii de DEEE constand in principal in ocuparea de teren si in cresterea riscului de poluare accidentala. a) Suprafate ocupate de punctele colectare temporara si de atelierele de dezmembrare Amplasamentele de colectare (existente/in plan) si cele ale atelierelor de dezmembrare si tocare (in plan) vor scoate din circuitul agricol sau urban anumite suprafete . Peisajul va avea de suferit in zona acestor puncte de colectare ( volum mare de deseuri) Masura care trebuie luata: asigurarea unui raport optim intre reducerea contaminarii prin scurtarea traseelor de transport si reducera suprafetei de teren prin dimensionarea tehnologiilor utilizate. b) Poluare accidentala
Contaminarea solului si apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la subansamblele rezultate in cursul dezmembrrii.
Masurile care trebuiesc luate: dimensionarea utilajelor in functie de fluxul de DEEE-uri asteptat, stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie si dezmembrare a DEEE-urilor urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic urmarirea atenta a dotarii acestor puncte cu sisteme de depoluare corespunzatoare ( naturii substantei poluatoare si cantitatii)
c) Eliberarea accidentala de substante care conduc la distrugerea stratului de ozon stratosferic , in special din frigiderele, congelatoarele si aparatele de aer conditionat mai vechi
Impact la nvel planetar, prin distrugerea stratului de ozon stratosferic Masurile care trebuiesc luate: dotarea facilitatilor respective cu utilaje, tehnologii; aplicarea de metode corespunzatoare specificului deseurilor pentru colectarea separat. aplicarea de metode pentru distrugerea substantelor care afecteaza stratul de ozon
50
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
stratosferic.
Evaluarea impactului de mediu al colectarii, transportului si procesarii deseurilor periculoase din deseurile menajere
Alternativele de procesare prevazute in PJGDG includ: - utilizarea capacitatilor existente - construirea de capacitate noi de tratare transportarea spre tratare a acestor deseuri in afara judetului, a regiunii sau chiar a tarii (cu respectarea acquis-ului comunitar si a conventiilor internationale la care Romania este parte). Cu exceptia acestei din urma optiuni, celealte variante prezinta si un impact asupra mediului, generat de exploatarea lor curenta.
a) Risc de poluare accidentala la punctele de colectare

In zona amplasamentelor de colectare exista riscul contaminarii: aerului, solului i a apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la deseurile periculoase. Masurile care trebuiesc luate reducera suprafetelor de teren alocate punctelor de colectare . scurtarea traseelor de transport
b) Risc de poluare accidentala la punctele de procesare

In zona amplasamentelor instalatiilor de tratare (prezente si in plan) exista riscul contaminarii: aerului, solului si a apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la deseurile periculoase. Masurile care trebuiesc luate dimensionarea utilajelor in functie de fluxul de deseuri periculoase preconizat, stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie a deseurilor periculoase urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic urmarirea atenta a dotarii acestor puncte cu sisteme de depoluare corespunzatoare ( naturii substantei poluatoare si cantitatii) c) Tratare in afara judetului sau a tarii Are loc doar o deplasare a impactului. Masura care trebuie luata
amlasarea facilitatii respective intr-o zona mai putin sensibila decat ar fi disponibil in
judet unde exista zone protejate
51
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului de mediu al colectarii, transportului si procesarii deseurilor din constructii si demolari PJGDG enumera principalele investitii n gestionarea deseurilor din constructii si demolari in cadrul judetului : - construirea unui depozit de deseuri inerte provenite din constructii si demolari; - amenajarea , acolo unde spatiul existent permite, a unor puncte de colectare - Infiintarea unei statii de sortare si procesare in cadrul CIMD; a) Risc de poluarea accidentala la punctele de colectare si in timpul transportului
In zona amplasamentelor de colectare exista riscul contaminarii: aerului, depozitarii . Masurile care trebuiesc luate: minimizarea numarului de astfel de facilitati si amplasarea lor in zone mai putin valoroase scurtarea traseelor de transport solului si a apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la materialele rezultate n cursul
b) Risc de poluarea accidentala la punctele de procesare (sortare,concasare, )

In zona amplasamentelor de procesare(in plan) exista riscul contaminarii: aerului, solului i a apelor subterane de ctre scurgerile accidentale sau incidentale n cursul sortarii,concasarii. Masurile care trebuiesc luate dimensionarea utilajelor n funcie de fluxul de DC&D ateptat, stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie si dezmembrare a DC&D-urilor urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic urmarirea atenta a dotarii acestor puncte cu sisteme de depoluare corespunzatoare ( naturii substantei poluatoare si cantitatii)
52
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7.
IDENTIFICAREA, ANALIZA I EVALUAREA MSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
PJGD prevede o serie de masuri pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului in judet: nu sunt prevazute statii de transfer, dar este asigurat transportul deseurilor in conditii de eficienta economica; maximizarea operatiei de colectare selectiva , prin insotirea masurilor de dotare tehnica (pubele, containere, mijloace de transport si statie de sortare) de masuri de educare si consitentizare a populatie judetului; asigurarea unei implementari efciciente a PJGDG, a unei monitorizarii prompte prin infiintarea unui sistem computerizat in acest sens; stimularea cooperarii cu sectorul de afaceri pentru asigurarea unor facilitati de reciclare suficiente si potrivite, astfel incat sa nu existe pericolul colectarii selective si sortarii unor categorii de deseuri pentru care sa nu existe faciltiati de reciclare suficiente sau corespunzatorare, nici in judet si nici la distante economic acceptabile. Tebuie avut in vedere categoriile si cantitatile de grupe de deseuri noi , precum calculatoare, telefoane mobile, elemente de stocare electronica pentru a se elimina posibilitatea producerii de gatuiri in fluxul de gestionare. abordarea preventiva a eliminarii finale a deseurilor, prin asigurarea din timp a capacitatilor corespunzatoare, abordarea diversificata a procesarii deseurilor biodegradabile, astfel incat sa existe suficiente capacitati si, mai ales, resurse umane instruite pentru utilajele de obtinere a compostului si pentru marketingul compostului rezultat; 7.1. Msuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului n faza de colectare si transport a deseurilor menajere Masuri de prevenire etapa de coelctare si transport
alocarea catre operatorii de colectare a facilitatilor de eliminare finala in functie de amplasamentul localitatii ( urbane sau rurale) in cadrul judetului . Planul prevede pentru locuitorii din partea de nord a judetului sa fie deserviti de operatori economici care deservesc si orasul Bucuresti. minimizarea numarului de pubele prin selectarea unor capacitati mai mari, de cate ori este posibil Avantajul utilizarii acestui tip de recipienti de colectare consta in faptul ca permite colectarea la intervale mai mari, iar eventualele intarzieri accidentale ale frecventei de colectare au un impact mai redus asupra mediului.
53
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7.2. Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in eliminarea finala a deseurilor menajere Masuri de prevenire , etapa de eliminare finala
evitarea depozitarii unor categorii de deseuri ce pot fi tratate in alt mod (fractia biodegradabiala, deseurile din constructii si demolari) intensificarea pre-colectarii selective si a eficientei sortarii la statie (de sortare sau la statiile mecano-biologice)
7.3. Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea fluxurilor speciale de deseuri: DEEE, VSU, DCC Masuri de prevenire procesarea fluxurilor speciale diversificara colectarii pe categorii a deseurilor, in special acelor din categoria DEEE (exemplu colectarea separata a telefoanelor mobile, becurilor, bateriilor poate asigura minimizarea impactului de mediu a getionarii DEEE in ansamblu). optimizarea tratarii VSU si DEEE prin colaborarea cu sectorul privat, cel care va realiza facilitatile de reciclare respective la amplasarea punctelor de colectare dezmembrare, precum si la dimensionarea acestora se va tine cont de minimizarea impactului asupra mediului. 7.4. Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea deseurilor periculoase din deseurile menajere Masuri de prevenire procesarea deseurilor periculaose supravegherea stricta a cantitatilor generate si a celor colectate si procesate
organizarea colectarii, in oricare din optiunile descrise in PJGDG, necesita o supraveghere stricta pentru a reduce riscul de mediu; trebuie puse in aplicare mecanisme de raportare si evidenta specifice acestor tipuri de deseuri
combinarea acestor fluxuri cu fluxurile de deseuri periculaose rezultate din gestioanrea DEEE, VSU si DC&D. cooperarea cu sectorul privat pentru procesarea finala a acestui tip de deseuri
tratarea comuna a acestor deseuri, indiferent de sursa lor, asigura minimizarea riscului de mediu. Se propune pregatirea unui astfel de proiect de investitie comun pentru judet procesarea finala a deseurilor periculoase necesita aplicarea unor tehnologii specializate sau utilizarea tehnologiilor existente, care sunt de regula in proprietate privata.
54
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
8. DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RAMASE DUPA MASURILE DE COMPENSARE

Descrierea efectului rezidual al implementarii PJGDG a) Impactul traficului autospecialelor de tranport deseuri. Traficul va creste semnificativ ca rezultat a cresterii gradului de acoperire al serviciului de salubritate.
b) Riscul de mediu al compostului obtinut din deseuri menajere Avand in vedere posibilitatea ca deseurile menajere sa fie contaminate cu deseuri periculoase, exista riscul contaminarii compostului. Analizele compostului pot preveni contaminarea deseurilor ce intra in procesele de compostare, si neutilizarea compostului contaminat de poluanti cu grad mare de periculozitate pentru sanatatea omului. Totusi riscul utilizarii accidentale sau frauduloase a compostului ramane prezent. c) Impactul cresterii numarului de pubele si containere scoase din uz. Tendinta naturala a beneficiarilor este de a prelungi viata de utilizare a pubelelor deteriorate, pana la un stadiu in care recuperarea materialului devine dificila. Aceasta tendinta se manifesta chiar in situatia preluarii pubelelor deteriorate si infiintarea unor centre de reciclare a acestora. d) Contaminarea apelor subterane de catre levigatul depozitelor de deseuri existente si planificate Experietna a demonstrat ca intotdeuana exista scurgeri in panza freatica, oricat de bine ar fi gestionate, aceste depozitele de deseuri. e) Contaminarea accidentala de catre scurgeri de lichide de la atelierele de dezmembrare a DEEE si a VSU Atelierele de dezmembrare vor depozita temporar unele repere cu potential de contaminare ridicat: transformatoare si cutii de viteze, chiulase (uleiuri), acumulatori (acizi), etc.
55
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9. IDENTIFICAREA, ANALIZA SI EVALUAREA MASURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI

Din punct de vedere strategic, principalele metode de identificare si analiza a intensificarii efectelor pozitive asupra mediului a implementarii PJGDG se incadreaza in 2 categorii: cresterea gradului de colectare selectiva si reciclare, care va determina reducerea impactului individual si global al facilitatilor planificate asupra mediului completarea analizei si masurilor planificate pentru a lua in considerare impactul global al gestionarii fluxurilor de deseuri. Masurile individuale rezultate sunt descrise in detaliu in continuare. Din evaluarea situatiei de mediu se poate trage concluzia ca variantele expuse in PJGDG sunt potrivite si din punct de vedere al impactului asteptat al acestora asupra mediului cu urmatorele recomandari de modificare a PJGD,: 1) Corelarea termenelor de inchidere a depozitelor neconforme cu termenul de finalizare a centrului de management integrat al deseurilor. In caz contrar apare posibilitatea de creare a unor noi zone de depozitare necontrolata a deseurilor
2)
Includerea unor consideratii privind aspectele de poluare de-a lungul ciclului de viata pentru deseurile din constructii si demolari, in vederea luarii unor decizii de proiectare a sistemului si de dimensionare a utilajelor, inclusiv in cazul desemnarii unei locatii pentru depozitarea exclusiv a deseurilor din constructii si demolari din judet 3) Incurajarea mai puternica a sectorului privat in ce priveste infiintarea de facilitati de reciclare a deseurilor, in din hartie, carton, sticla, dar si a deseurilor periculaose din deseurile menajere si a celor rezultate din precesarea DEEE si VSU; 4) includerea unor facilitati de reciclare a pubelelor scoase din uz, ce urmeaza sa apara in numar foarte mare odata cu cresterea suprafetei deservite de sistemul de colectare a deseurilor menajere in judet; 5) Includerea unor consideratii privind gestionarea substantelor chimice care prezinta un efect de distrugere/descompunere a ozonului stratosferic in cazul procesarii DEEE si a VSU (aparatele de aer conditionat, agregate frigorifice), astfel incat sa se asigure respectarea obligatiilor Romaniei din acest punct de vedere;
6) completarea PJGDG cu masuri de verificare a parametrilor de operare a noilor investitii in vederea respectarii exigentelor de mediu.
7) 8) Completarea programului de monitorizare (posibil prin preluare directa) cu programul de monitroizarea a impactului asupra mediului; Includerea unor recomandari privind minimizarea suprafetelor ocupate de colectarea deseurilor menajere, in special favorizarea colecatarii individuale in locul celei colective prin aport volunatar, acolo unde acest lucru este tehnic posibil si fezabil economic;
56
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE I O DESCRIERE A MODULUI N CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTI NTMPINATE N PRELUCRAREA INFORMAIILOR CERUTE
n privinta modului n care a fost elaborat PJGDG si a variantelor luate n considerare trebuie facute urmatoarele precizari: PJGDG reprezinta un cadru de desfasurare a viitoarelor proiecte specifice ce vizeaza: imbunatatirea gestiunii deseurilor menajere si asimilabile acestora din mediul urban si rural; mbunatatirea mediului si a spatiului rural prin utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere, cresterea calitatii vietii si ncurajarea diversificarii economiei, precum si demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala. PJGDG a fost structurat astfel nct sa raspunda nevoilor actuale ale judetului, cu respectarea n acelasi timp a cerintelor din Liniile Directoare Strategice ale UniuniiEuropene. Trebuie subliniat faptul ca nca de la prima lectura a PJGDG se poate identifica faptul ca acest program a fost structurat pe baza unei viziuni durabile, cu considerarea aspectelor de protectia mediului si a fiecarui obiectiv subsidiar. Altfel spus, nu avem de a face cu mai multe variante de plan din care una este mai favorabila mediului nconjurator. Procesul de elaborare a planului s-a construit n jurul conceptului de dezvoltare durabila permitnd astfel mbunatatirea permanenta a continutului masurilor. Referitor la colectarea fluxurilor speciale DEEE si VSU; nu s-a realizat practic inventarul generarii acestora , si, prin urmare nu exista nici concluzii ferme privind necesarul de facilitati si dimensionarea acestora (de interes pentru PJGDG). Aceste tipuri de deseuri reprezinta insa si unul dintre cele mai dificile de controlat din punct de vedere al impactului asupra mediului, avand in vedere atat lipsa de experienta pe plan national, cat si incertitudinile legate de investiiile necesare. PJGDG este prezentat ntr-o singura versiune. S-a optat pentru alegerea unei solutii de remodelare permanenta a masurilor programului fata de aceea a pregatirii mai multor alternative si selectarea celei mai favorabile. Este dificil ca la momentul demararii evaluarii de mediu sa mai putem identifica alternativele initiale ale masurilor.
Din aceste motive, evaluarea de mediu s-a realizat printr-o abordare cuprinzatoare a posibilului imapct negativ asupra mediului.
57
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
11. PROPUNERI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII A PJGDG

11.1. Baza legala si scopul monitorizarii PJGDG are prevazut un sistem propriu de monitorizare si evaluare. Monitorizarea are la baza
tintele si indicatorii de monitorizare a efectului produs asupra mediului de implementare PJGD, pentru a fi posibila masurarea impactului de mediu si prognoza acestuia, precum si verificarea preciziei prognozei.
Monitorizarea PJGD este o responsabilitate a Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, a Ageniei Regionale pentru Protecia Mediului Piteti i a Ageniei pentru Protecia Mediului Giurgiu, iar rezultatele monitorizrii Planului vor fi raportate anual ctre Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, ageniilor pentru protecia mediului (la nivel local, regional i naional), consiliilor judeene, publicului i altor organizaii interesate.Consiliul Odata cu raportul anual asupra atingerii obiectivelor si progresului in atingerea tintelor de gestioanre a deseurilor asa cum au fost stabilite in PJGD, Grupul de monitorizare elaboreaza si un raport privind impactul asupra mediului.
11.2. Abordare, surse si frecvente de monitorizare a impactului de mediu al Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor Din punct de vedere al evaluarii impactului asupra mediului generat de implementarea PJGDG consideram ca setul de indicatori de impact trebuie completat cu un set suplimentar care sa permita evaluarea tendintelor dinamicii componentelor de mediu n intervalul 2007 2013. Acesti indicatori suplimentari nu trebuie asociati n aceasta faza cu masurile din PJGDG ci vor trebui selectati n functie de tipul proiectelor ce vor fi propuse. Astfel: Pentru toate proiectele ce includ lucrari de constructii, achizitie de echipamente ce constituie surse fixe sau mobile de emisii n atmosfera va trebui aplicat un indicator suplimentar care va fi definit ulterior in concordanta cu cele prezentate mai sus Pentru toate proiectele ce vizeaza actiuni n cadrul siturilor Natura 2000 precum si pentru siturile n care exista terenuri unde urmeaza sa fie amplasate noile investitii trebuie aplicat un indicator suplimentar. Pentru proiectele ce vizeaza realizarea de platforme de depozitare a deseurilor trebuie aplicat un indicator suplimentar Ceilalti indicatori propusi au caracter general si pot fi aplicati la nivelul ntregului plan. Trebuie tinut cont de faptul ca sistemele de monitoring actuale, la nivel judetean, acopera 58
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
deficitar zona judetului. n acest sens o atentie trebuie acordata de catre responsabilii din cadrul Agentiei Locale de Protectia Mediului n vederea crearii instrumentelor de generare si colectare a datelor relevante (masuratori, date din studii de impact, date nepublicate ale insitutiilor de cercetare etc). n aceelasi timp mentionam ca numeroase date si informatii relevante pentru procesul de monitorizare vor fi generate de programe complementare PJGDG. (ex: informatii despre dinamica populatiilor speciilor de interes n siturile Natura 2000).
Frecventa minima de colectare si analiza a datelor de mediu pentru evaluarea impactului PJGD asupra mediului, este de 5 ani, data de frecventa cu care PJGD trebuie revizuit. Necesitatea de a realiza investitii majore inca din primii ani ai orizontului de planificare, in special in ce priveste colectarea selectiva, reciclarea, gestionarea fluxurilor speciale de deseuri si eliminarea finala impune ca frecventa minima de colectare si analiza a datelor sa fie anuala, situatie favorizata si de publicarea anuala de catre APM Giurgiu a Raportului privind starea mediului.
Programul de monitorizare va fi revizuit anual in ce priveste eficienta si reprezentativitatea sa. 11.3. Programul de monitorizare a PJGDG a privind impactul sau asupra mediului
PJGD dezvolt un plan de monitorizare a implementarii sale, structurat n jurul obiectivelor urmrite de acesta , care sunt prezentate in tabelul urmator.
59
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabel nr 11
Domeniu / activitate 1. Dezvoltarea 1.1. Obiective Elaborarea Obiective subsidiare de Elaborarea unui ghid pentru nfiinarea i dezvoltarea unei Indicator cuantificabil - existena unui ghid de implementare a unui sistem integrat de management al deeurilor - numr de ntlniri organizate cu toi
politicilor locale / reglementri judeene cu
specifice organizaii privind gestionarea deeurilor bazate pe principiile de ncurajarea autoritilor locale i judeene n vederea elaborrii
locale n concordan proximitii i subsidiaritii politica
gestionare a deeurilor unei strategii pentru organizarea mpreun a gestionrii factorii implicai la nivel judeean i local i cu legislaia, pentru a deeurilor, n colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public implementa un sistem Privat) integrat eficient d.p.d.v Contientizarea economic i ecologic. 1.2. importanei efective privind deeurilor a populaiei privind necesitatea gestionrii - numr campanii de contientizare organizate - numr hotrri emise de CJ i CL pentru deeurilor numr controale/inspecii comune mbuntirea gestionrii corespunztoare a deeurilor
Creterea 1.2.1. Creterea importanei aplicrii legislaiei i a controlului aplicrii la nivelul autoritilor de mediu care au responsabiliti n legislaiei gestionarea gestionarea deeurilor. 1.2.2. ntrirea cooperrii ntre instituii n vederea aplicrii legislaiei APM, Garda Naional de Mediu i administraiile publice locale 1.2.3. Creterea eficienei structurilor instituionale la nivel judeean/ local, printr-o definire clar a responsabilitilor
privind respectarea legislaiei specifice definire clar prin i a responsabilitilor de specifice
specifice Organizare
Regulamente Funcionare
fiecrei organizaii
60
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Domeniu / activitate
Obiective
Obiective subsidiare 1.2.4. ncurajarea activitilor private de gestionare a deeurilor
Indicator cuantificabil - numr parteneriate publice private ncheiate i/sau numr servicii private de management al deeurilor nfiinate
1.3. Creterea eficienei n domeniul gestionrii deeurilor
1.3.1.Informarea tuturor factorilor interesai/implicai cu privire
- numr aciuni (seminarii, conferine, ateliere de lucru) organizate din pentru privind domeniul diseminarea modificrile informaiilor legislative
implementrii legislaiei la legislaia de mediu specific
gestionrii deeurilor 1.3.2. Creterea importanei activitilor de monitorizare i - numr controale efectuate de instituiile control efectuate de autoritile de mediu competente n concordan cu atribuiile acestora 2. Aspecte 2.1 i instituiilor cu responsabiliti n domeniu pentru verificarea implementrii prevederilor de legislative, la generatorii de deeuri Dezvoltarea 2.1.1 Crearea de condiii pentru o structur instituional mai locale i eficient n ceea ce privete gestionarea deeurilor aprobarea Regulamentului instituionale organizatorice Organizare i Funcionare pentru fiecare instituie cu responsabiliti n domeniul gestionrii deeurilor - numr personal angajat/numr personal din organigram, cu responsabiliti n domeniul gestionrii deeurilor numr instruiri la care particip i locale cu competene i responsabiliti n implementarea legislaiei i controlul activitii de gestionare a deeurilor 3. Resurse umane 3.1. Asigurarea 3.1.1. Asigurarea de personal instruit, la toate nivelele
organizarea structurilor instituionale n vederea conformrii cu cerinele 2.1.2. ntrirea capacitii administrative a instituiilor judeene naionale
necesarului de resurse judeean, local - att n sectorul public, ct i n cel privat. umane ca numr i
personalul cu responsabiliti n domeniul gestionrii deeurilor
61
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective pregtire profesional
Obiective subsidiare 3.1.2. Conceperea unui program de instruire pentru instituiile locale privind: - problemele administrative - problemele juridice - controlul conformrii tehnice/inspecia instalaiilor - nregistrarea datelor - serviciile de licitare
Indicator cuantificabil - numr instruiri
4.
Finanarea 4.1.
Stabilirea
i 4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deeurilor eliminare
- numr proiecte depuse de Consiliile Judeene i Locale privind gestionarea deeurilor numr instruiri tematice privind
sectorului gestionare deeurilor
de utilizarea sistemelor i care s cuprind toate etapele, de la colectare i pn la a mecanismelor economico-financiare i a celor de gestionare a 4.1.2. Optimizarea accesrii tuturor fondurilor disponibile la mediului, pe principiilor subsidiaritii domeniul gestionrii deeurilor i poluatorul pltete Pregtirea unei liste de investiii prioritare adaptate nevoilor judeului Giurgiu
baza nivel naional i internaional pentru realizarea unor investiii n oportunitile de finanare organizate - numr proiecte aprobate / numr proiecte depuse
62
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Obiective subsidiare 4.1.3. mbuntirea gestionrii deeurilor i dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care s permit organizarea ceteni i care s poat acoperi costurile de colectare, tratare i depozitare controlat, efectuate de o manier profesionist
Indicator cuantificabil - implementarea i optimizarea unui management integrat al deeurilor taxele aferente gestionrii deeurilor - numr proiecte pilot iniiate - raport cheltuieli / venituri ale sistemului de gestionare a deeurilor municipale
unui management integrat bazat pe taxe convenabile pentru - emiterea de hotrri de consiliu privind
4.1.4. ncurajarea utilizrii tuturor mecanismelor economicoacumulatorilor, a deeurilor periculoase menajere,
numr
de
ntlniri/schimburi
de
financiare n vederea colectrii selective a bateriilor i experien ambalajelor, a echipamentelor electrice i electronice i a vehiculelor scoase din uz. 4.1.5. Iniierea unor grupuri consultative formate din
privind
managementul
a fluxurilor de deeuri organizate - numr proiecte depuse - numr ntlniri ale grupurilor de lucru organizate pentru a oferi factorilor de decizie idei i scheme practice pentru implementarea corespunztoare a colectrii selective a deeurilor
reprezentani ai APM, Consiliului Judeean/ Local - n vederea implementrii unor sisteme de gestionare a deeurilor, att pentru colectarea mixt, ct i pentru cea selectiv, (din punct de vedere al tarifelor percepute)
63
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Domeniu / activitate factorilor implicai
Obiective
Obiective subsidiare
Indicator cuantificabil - numr sesiuni de informare organizate cu consiliul judeean, consiliile locale, ADR, ARPM; APM, referitoare la legislaie, stadiul de implementare al PJGD, monitorizarea acestuia, msuri i aciuni corective ntreprinse
5. Contientizarea 5.1. Promovarea unor 5.1.1. Eficientizarea comunicrii ntre toi factorii implicai n sisteme de informare gestionarea deeurilor contientizare motivare pentru factorii implicai. 5.1.2. Organizarea i supervizarea programelor de educaie i contientizare la toate nivelele. i toi
- numr ghiduri colare speciale pentru profesori i informarea elevilor elaborate
64
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Obiective subsidiare 5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaie pentru informarea publicului i pentru contientizarea anumitor grupuri int ale populaiei -
Indicator cuantificabil numr aciuni de mediatizare
(conferine de pres, comunicate de pres, articole n presa local etc) organizate privind stadiul implementrii PJGD - APM va publica lunar pe pagina web la capitolul deeuri : Lista tuturor actelor normative n vigoare referitoare la managementul deeurilor Lista tuturor punctelor de colectare/colectare selectiv pentru fiecare flux de deeu Lista agenilor economici autorizai implicai n colectarea, transportul, reciclarea, tratarea, eliminarea deeurilor (cu date de contact)
5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deeurilor. Pentru comuniti i ntreprinderi mari, se recomand integrarea auditului de gestionare a deeurilor n procedurile de planificare i control
- numr sesiuni de contientizare cu marii ageni economici i municipaliti organizate, pentru promovarea auditului referitor la managementul deeurilor
65
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Obiective subsidiare 5.1.5. mbuntirea informrii publicului privind riscurile determinate de depozitarea necontrolat a deeurilor
Indicator cuantificabil - iniierea unei locaii speciale pe site-ul web APM, care sa informeze publicul riscurile i inconvenientele necontrolate depozitrii despre asociate
fotografii cu exemple negative i pozitive - numr de aciuni de informare i educare adecvate grupurilor int (site-uri web, mass-media, brouri, afie etc.) organizate 6. i Colectarea i 6.1. Obinerea de date 6.1.1. mbuntirea sistemului judeean/local de colectare, i analiz a datelor i informaiilor privind adecvate gestionarea deeurilor, utiliznd un sistem integrat i de dublu - numr personal din cadrul APM i GNM implicat n activitatea de colectare, procesare i analiz a datelor specifice - numr controale efectuate de ctre GNM datelor raportare 6.1.2. Crearea unui sistem judeean pentru raportarea, - stabilirea clar a atribuiilor privind analizarea i validarea datelor cu privire la gestionarea construcii i demolri colectarea, validarea i centralizarea deeurilor voluminoase, respectiv a celor provenite din datelor privind aceste tipuri de deeuri prin intermediul ROF prentru controlul de ncruciat ctre al raportate agenii raportarea referitoare gestionarea deeurilor datelor i informaii corecte i procesare
informaiilor complete,
la cerinelor de raportare control conectat cu Garda Naional de Mediu. naional i european.
economici i consiliile locale implicate n
66
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Indicator cuantificabil
6.1.3. Conceperea, dezvoltarea i implementarea unui sistem - mbuntirea transmiterii on-line a de asigurare a calitii datelor, precum i a unui sistem IT de raportare la nivel central, regional i local, n conformitate cu prevederile Directivei UE 7. Prevenirea 7.1. eficient deeurilor a Prevenirea 7.1.1. Promovarea, ncurajarea i implementarea principiului generrii prevenirii la productori i consumatori datelor la toate nivelele - elaborarea i utilizarea de formulare de raportare numr conforme seminarii, cu cerinele de Directivelor privind deeurile sesiuni generrii deeurilor contientizare i instruire a agenilor economici i asociaiilor profesionale, referitor la prevenirea generrii deeurilor, organizate 8. Valorificarea 8.1. Utilizarea eficient 8.1.1. Susinerea dezvoltrii unei piee viabile de materii prime tehnice i a mijloacelor economice de - realizarea, actualizarea periodic i publicarea pe site-ul APM a listei cu agenii economici care utilizeaz deeurile ca materii prime secundare
potenialului util din a tuturor capacitilor secundare deeuri
67
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective valorificare a deeurilor
Obiective subsidiare 8.1.2. Reducerea cantitilor totale de deeuri eliminate, utiliznd capaciti optime de selectare a deeurilor colectate
Indicator cuantificabil - numr puncte de colectare selectiv stradale nfiinate (cu containere inscripionate pe tip de deeu, n zonele rurale, n cele urbane aglomerate) - numr aciuni de contientizare a populaiei avantajele deeurilor - numr saci, pubele etc, inscripionate pe tip de deeu (hrtie, carton, mase plastice, sticl), repartizate populaiei organizate, colectrii cu privire la a selective
68
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Domeniu / activitate 8.2.
Obiective
Indicator cuantificabil - numr proiecte pilot de colectare selectiv a hrtiei de scris, ziarelor, revistelor i cartoanelor, organizate n instituiile publice. - numr puncte de colectare selectiv a deeurilor reciclabile organizate
Sprijinirea 8.2.1. Creterea gradului de valorificare material prin activitilor reciclarea a 7% din deeurile menajere (altele dect cele de ambalaje), estimate a se colecta mpreun cu deeurile din ambalaje din cauza lipsei de informaie/contientizare a populaiei
dezvoltrii
de valorificare material i energetic.
8.2.2 Promovarea valorificrii energetice prin co-incinerare, n - numr ntlniri organizate cu operatorii cazul n care valorificarea material nu este fezabil din punct de vedere tehnico-economic. de salubritate, colectorii i IMM-urile care utilizeaz deeurile ca materii secundare - numr proiecte pilot de colectare selectiv din poart de n poart a deeurilor reciclabile cantiti deeurile menajere coincinerate n cuptoarele de clincher existente n regiune 9. Colectarea i 9.1. i Asigurarea de sisteme de 9.1.1 de 9.1.2 Extinderea Extinderea sistemelor sistemelor de de colectare colectare a a deeurilor deeurilor - aria anual de acoperire cu servicii de salubrizare numr consilii locale rurale care introduc extind aria de acoperire cu servicii de salubritate transportul deeurilor capaciti de colectare municipale n mediul urban transport adaptate municipale n mediul rural ntr-o manier fezabil d.p.d.v.
numrului de locuitori i economic
69
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Indicator cuantificabil - existena planificrilor schemelor de colectare i transport, realizate de consiliile locale, mpreun cu operatorii de salubritate
cantitilor de deeuri 9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare i transport. generate.
9.2. Asigurarea celor 9.2.1 Colectarea separat a deeurilor periculoase de cele -numr mai bune opiuni de nepericuloase din deeurile municipale. colectare i transport al deeurilor, corelate cu activitile de reciclare 9.2.2 Implementarea i extinderea colectrii separate a i depozitare final deeurilor la surs, n zonele urbane 9.2.3 Implementarea i extinderea colectrii separate a deeurilor la surs, n zonele rurale deeurilor
puncte
de
precolectare din
periculoase
deeurile
menajere existente capaciti a de colectare/colectare municipale
separat nfiinate
deeurilor
- numr comune n care se realizeaz colectarea reciclabile selectiv a deeurilor
9.2.4 Implementarea sistemelor de colectare selectiv a materialelor valorificabile, astfel nct s se asigure atingerea obiectivelor privind deeurile de ambalaje i biodegradabile
- numr proiecte pilot de colectare selectiv a deeurilor de ambalaje i a
cele celor, depuse / aprobate
70
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Obiective subsidiare 9.2.5 Construirea unor staii de transfer, corelat cu anii de nchidere a depozitelor existente
Indicator cuantificabil - numr aciuni de contientizare a populaiei organizate n zonele alese pentru implementare - numr staii de transfer realizate prin sistemul integrat de management al deeurilor
10. deeurilor
Tratarea 10.1.
mbuntirea 10.1.1. mbuntirea tratrii deeurilor n vederea valorificrii materiale i energetice, facilitrii manipulrii, diminurii caracterului periculos i reducerii cantitii finale eliminate
- numr ageni economici autorizai pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deeurilor - numr capaciti noi construite a existena deeurilor unei solide provenite deeuri piee i a din viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare deeurilor deeurile periculoase menajere
tratrii deeurilor
11.
Deeuri 11.1. cantitii depozitate
Reducerea 11.1.1. Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile (fa de de deeuri anul de referin 1995) 11.1.2. Direcionarea investiiilor n realizarea unor instalaii de compostare i tratare a deeurilor biodegradabile
cantitate
biodegradabile
biodegradabile
depozitat anual - fonduri alocate pentru realizarea unor instalaii de compostare i tratare a deeurilor biodegradabile
biodegradabile
71
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Domeniu / activitate 12. Deeuri de 12.1. ambalaje
Obiective
Indicator cuantificabil - numr proiecte pilot iniiate de ctre entitile juridice care atingerii preiau intelor responsabilitatea
Prevenirea 12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la i a asupra 12.1.2 Organizarea unei colectri selective viabile, care s conduc la creterea cantitii de deeuri de ambalaje reciclate
generrii deeurilor de importana prevenirii generrii deeurilor de ambalaje ambalaje impactului mediului.
mpreun cu agenii economici, pentru a reduce cantitatea de deeuri de ambalaje numr aciuni de contientizare organizate pentru promovarea sistemului de garanii rambursabile de tipul sistem depozit pentru ambalajele reutilizabile - numr puncte de colectare selectiv stradale, organizate pentru colectarea ambalajelor (sticl, hrtie i carton, PET, alte plastice, metal etc) 12.1.3 Reducerea, pe ct posibil, a cantitii de ambalaj utilizat la ambalarea produselor - promovarea cumprturilor ecologice (adic pe ct posibil a cantitilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai puine, evitarea pungilor i obiectelor de unica folosin)
12.2.Valorificarea materialelor ambalaje sau de a
12.2.1.Valorificarea a 50% din ntreaga cantitate de deeuri de
- gradul de acoperire cu servivii de colectare ambalaje cantitate de deeuri valorificat selectiv a deeurilor de
material / energetic a ambalaje pus pe pia nregistrat pn n 2011 12.2.2. Valorificarea a 60% din ntreaga cantitate de deeuri de ambalaje pus pe pia nregistrat pn n 2013
72
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective deeurilor de ambalaje
Indicator cuantificabil n instalaiile existente n
12.2.3. Promovarea valorificrii energetice a deeurilor de energetic ambalaje (ce nu pot fi reciclate) prin utilizarea drept combustibil alternativ n fabricile de ciment regiune
12.3. ambalajelor
Reciclarea 12.2.1. Reciclarea a 60% din greutatea deeurilor de ambalaje i din hrtie-carton i a 50 % din a celor metalice - 2008 12.3.2 Reciclarea a 15% din greutatea deeurilor de ambalaje din plastic, respectiv a celor din lemn - 2010 ambalaje, din care: - 60% deeuri din sticl - 22.5% deeuri din plastic - 2013
- cantitate deeuri de ambalaje din hrtiecarton i metal reciclat - cantitate deeuri de ambalaje din plastic i lemn reciclat
deeurilor de ambalaje
12.3.3.Reciclarea a 55% totalul ambalajelor i deeurilor de - cantitate total de ambalaje reciclat
12.4. de
Crearea
i 12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separat, n
cantitate
de
ambalaje
valorificat
optimizarea schemelor vederea atingerii intelor pentru deeurile de ambalaje valorificare energetic a deeurilor de ambalaje 12.5 de Crearea valorificare i 12.5.1 Organizarea valorificrii energetice a 10% din deeurile a optimizarea schemelor de ambalaje care nu pot fi reciclate.- 2013 deeurilor de ambalaje ce nu pot fi reciclate
energetic
73
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Domeniu / activitate 13. Deeuri din 13.1. construcii demolri
Obiective Separarea
Obiective subsidiare pe 13.1.1. Tratarea deeurilor contaminate din construcii i n condiii de siguran 13.1.2. Inventarierea detaliat a cantitilor de deeuri provenite din demolri i a celor valorificate 13.1.3. Reutilizarea i reciclarea deeurilor provenite din construcii i demolri, n cazul n care nu sunt contaminate 13.1.4. Studierea oportunitii construirii unui depozit de demolri (pentru deeurile ce nu pot fi valorificate). -
Indicator cuantificabil capaciti de tratare/inertizare a
i fracii a deeurilor din demolri n vederea scderii potenialului periculos i eliminrii construcii i demolri
deeurilor contaminate din construcii i demolri nfiinate - numr instalaii de sortare pentru deeuri reciclabile din C&D nfiinate cantiti i deeuri demolri provenite reutilizate din i construcii reciclate - evaluarea oportunitii construirii unui construcii i demolri (pentru deeurile ce nu pot fi valorificate) i de deeuri periculoase
deeuri inerte i deeuri periculoase provenite din construcii i depozit de deeuri inerte provenite din
14.
Deeuri 14.1. voluminoase
Colectarea 14.1.1. nfiinarea unor puncte pentru colectarea deeurilor
- numr puncte de colectare pentru deeurile voluminoase nfiinate - numr proiecte pilot de colectare selectiv a deeurilor deeuri voluminoase voluminoase promovate i implementate
voluminoase
separat a deeurilor voluminoase n fiecare localitate. 14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din u n u la perioade bine stabilite 14.1.3. Valorificarea deeurilor voluminoase colectate separat
cantitate
valorificat/cantitate colectat
74
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Domeniu / activitate 15. Nmol de la 15.1.
Obiective
Indicator cuantificabil - numr staii de epurare autorizate - cantitate nmol necontaminat utilizat pentru reabilitarea terenurilor degradate i acoperirea depozitelor existente - cantitate nmol utilizat n agricultur, ca fertilizant sau amendament agricol - cantitate nmol pre-tratat/coincinerat
Managementul 15.1.1.Prevenirea depozitrii ilegale n acord cu prevederile raional al Ordinului nr. 344/708/2005
staiile de epurare ecologic a apelor oreneti
uzate nmolului provenit de la 15.1.2. Prevenirea descrcrii nmolului n apele de suprafa staiile de epurare 15.1.3. Utilizarea, pe ct posibil, a nmolului necontaminat ca i fertilizator n agricultur 15.1.4. Deshidratarea i pre-tratarea n vederea co-incinerrii n cuptoare de ciment sau n incineratoare.
16.
Vehicule 16.1. de
Crearea
i 16.1.1.Proiectarea unui sistem care s permit ultimului
- numr ageni economici autorizai pentru colectarea / tratarea VSU - numr VSU colectate / tratate
scoase din uz
dezvoltarea unei reele proprietar al mainii s o depun la un punct de colectarecolectare, valorificare, gratuit, sau pltind o tax rezonabil 16.1.1.a) Colectarea i tratarea vehiculelor scoase din uz ale cror productori i-au ncetat activitatea 16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permit ultimului proprietar al mainii s o depun la un punct de colectarevalorificare gratuit cu excepiile prevzute de HG 2406/2005 valorificare, reciclare a uz
vehiculelor scoase din care au fost introduse pe piaa de productori individuali sau - numr vehicule preluate de la ultimul deintor, atunci cnd acestea devin VSU
75
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Obiective subsidiare 16.1.2. Stabilirea a cel puin un punct de colectare VSU n jude
Indicator cuantificabil - raportare anual la MMGA a listei cu punctele APM - afiarea listei cu punctele de colectare la punctele de vnzare a vehiculelor noi de colectare desemnate, publicarea acesteia pe pagina web a
16.1.3. Extinderea reutilizrii i reciclrii materialelor provenite pot fi reciclate. medie pe vehicul i an pentru VSU produse nainte de 1.01. 1980- ncepnd din 2007 16.1.5. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 85% din masa medie pe vehicul i an pentru VSU dup 1.01.1979- ncepnd din 2007 16.1.6. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 70% din masa medie pe vehicul i an pentru VSU nainte de 1.01. 1980ncepnd din 2007 16.1.7. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 80% din greutatea mainilor produse dup 1.01. 1980 - ncepnd din 2007
- identificarea de ageni reciclatori pe n vederea reciclrii/valorificrii cantiti materiale provenite din dezmembrarea VSU valorificate
de la VSU i valorificarea energetic a acelor materiale care nu tipuri de materiale i predarea acestora 16.1.4. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 75% din masa -
76
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Obiective subsidiare 16.1.8. Reutilizarea i valorificarea a cel puin 95% din greutatea tuturor VSU; - ncepnd din 2015 16.1.9. Reutilizarea i reciclarea a cel puin 85% din greutatea tuturor VSU - ncepnd din 2015
17.
Echipamente 17.1.
Deeuri
de 17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiv dup cum - 1 punct de colectare n jude - 1 punct de colectare n fiecare ora cu > 20.000 locuitori
- numr puncte de colectare selectiv a DEEE autorizate
electrice electronice
i echipamente
electrice urmeaz:
i electronice (DEEE)
17.1.2.
Organizarea
colectrii
selective
a DEEE
i a
- existena unui program de colectare a DEEE de la populaie - numr puncte de colectare operaionale - numr aciuni de contientizare a populaiei organizate - cantitate DEEE colectate
componentelor acestora, cu o int de cel puin: - 2 kg/locuitor *an n 2006 - 3 kg/ locuitor * an n 2007 - 4 kg/ locuitor * an n 2008
17.2.3. ncurajarea i facilitarea dezmembrrii, reciclrii DEEE, a componentelor i materialelor din care sunt fabricate EEErile
- existena unui proiect social pentru repararea aparatelor electronice vechi n vederea re-vnzrii
77
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Domeniu / activitate 18. periculoase deeurile municipale
Obiective
Deeuri 18.1.mplementarea i transport pentru
18.1.1. Informarea i ncurajarea cetenilor s separe - numr aciuni de contientizare a populaiei periculoase 18.1.2. nfiinarea unor puncte de colectare a deeurilor periculoase ce provin din deeurile menajere n i privina a deeurilor de modalitilor
din serviciilor de colectare componentele periculoase din deeurile menajere deeurile periculoase
manevrare corespunztoare a acestora. - numr puncte de colectare a deeurilor periculoase din deeurile menajere reciclrii
18.2. deeurilor n mod raional. 19. Eliminarea 19.1.
Eliminarea 18.2.1. Dezvoltarea tratrii deeurilor periculoase n vederea - cantiti de deeuri tratate n vederea periculoase reciclrii i utilizrii n procese tehnologice ecologic 18.2.2. Facilitarea exportului de deeuri periculoase, n - cantitate deeuri periculoase exportat vederea eliminrii n condiii de siguran Eliminarea 19.1.1. Reducerea numrului depozitelor neconforme n vederea eliminrii - numr sesiuni de contientizare a factorilor de decizie i a publicului asupra impactului 19.1.2. nchiderea etapizat a depozitelor rural ilegale din zona negativ al depozitrii necontrolate a deeurilor - numr depozite necontrolate din zona rural nchise i ecologizate
deeurilor
deeurilor n condiii de siguran pentru mediu i sntate a populaiei.
78
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Obiective
Obiective subsidiare 19.1.3 Sistarea activitii de depozitare pe depozitul Giurgiu -
Indicator cuantificabil sistarea depozitrii unor deeurilor soluii la un la
depozitul Giurgiu la 31.12.2007 identificarea pentru depozit noi de eliminarea conform 19.1.4.Sistarea activitii de depozitare pe depozitele Mihileti i Bolintin Vale realizarea identificarea de capaciti unor soluii la un depozitare pentru depozit coeliminarea conform 19.1.5. Utilizarea potenialului de co-incinerare al unor fracii din deeurile municipale n fabricile de ciment cantitate deeuri municipale incinerat deeurilor deeurilor
79
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC A INFORMATIEI FURNIZATE

12.1 Introducere PJGDG prezina viziunea managementului deseurilor in judetul Giurgiu , pe o perioad de 10 ani cu posibilitatea de a fi revizuit periodic. Obiective si scop Obiectivul general al PJGDG il reprezinta reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deseurilor ca resursa si indeplinirea cerintelor legislatiei europene. PJGDG reprezinta: Legatura intre tintele nationale si regionale si posibilitatile si optiunile de a atinge aceste tinte la nivel local Strategia de gestionare a deseurilor planificata la nivelul judeului Un instrument care faciliteaza accesarea schemelor de finantare pentru proiecte in domeniul gestiunii deseurilor
12.2 Obiectivele principale ale PJGDG sunt reprezentate de: asigurarea de servicii de colectare a deseurilor pentru zonele in care acestea lipsesc; asigurarea de facilitati de colectare selectiva a deseurilor; asigurarea de facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile (statii de compostare, statii de tratare mecano-biologica); asigurarea de facilitati conforme de eliminare a deseurilor; cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind gestiunea deseurilor si aspectele conexe ale acesteia: protectia mediului inconjurator, aspecte economice, etc. 12.3 Relatii cu alte planuri si programe Solutiile cuprinse in PJGDG, au fost propuse in conformitate cu legislatia CE si nationala si se afla in relatie directa cu prevederile urmatoarelor strategii nationale, regionale si locale: Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 3 Muntenia Sud.
12.4 Metodologia de evaluare Raportul de Mediu a fost realizat n concordan cu prevederile HG 1076/2005 ce transpune n legislaia naional Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Obiectul evalurii a fost reprezentat de varianta finala a Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentrujudetul Giurgiu. Constrangerile principale privind elaborarea Raportului de Mediu au vizat perioada foarte 80
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
scurta de timp avuta la dispozitie. Au fost analizate mai multe alternative tehnice propuse ca tehnologii de tratare a deseurilor biodegradabile, un rol hotrtor n implementarea lor avandu-l costul implementarii si al operarii instalatiilor de tratare respective. Indicatorii utilizai in evaluarea de mediu acopera urmatoarele teme principale: Apa de suprafata si apa subterana Sol Calitatea Aerului Modificari climatice Biodiversitate, flora i faun Populatie si sanatate umana Patrimoniu cultural si peisaj Arii de interes special Energie.
Raportul de mediu reprezinta primul document al procesului de evaluare a efectelor implementarii PJGDG, in vederea promovarii principiilor dezvoltarii durabile. Singura alternativ de management a deseurilor propusa in PJGDG necesita imbunatatirea infrastructurii de mediu si implicit investitii semnificative. Cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv determina o crestere a necesarului de instalatii pentru sortare, reciclare, compostare, fermentare si tratare mecano-biologic. Varianta final a PJGDG contine cu un capitol de evaluare a costurilor investitiilor ce vor trebui facute in judet pentru implementarea noului sistem de management al deseurilor. PJGDG prezinta de asemenea si o prognoza a disponibilitatii de plata si a abilitatii de suport a tarifelor populatiei pe intervalul 2007 2013, tinandu-se cont de investitiile in infrastructura de mediu ce se vor face n perioada mai sus mentionata. 12.5 Monitorizare Raportul de mediu propune monitorizarea implementrii PJGDG prin urmrirea realizarii indicatorilor proiectati. Majoritatea datelor necesare sunt colectate de catre Autoritatea locala de mediu. Obiectivul principal este de a construi baze de date solide care sa constituie punctul de 81
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
plecare pentru propunerile de modificare si revizuire ulterioara a planului.
12.6 Referitor la principiul prevenirii Cu toate ca unul din principalele obiective ale politicii de gestionare a deseurilor il constituie prevenirea generarii deseurilor pe termen mediu si lung PJGDG nu are nici o masura care sa conduca la realizarea acestui obiectiv. Sistemul de management integrat al deseurilor propus are totusi un efect preventiv, deoarece acesta va asigura un sistem modern de gestionare a deseurilor, care va avea profit din produsele reciclabile continute in deseuri si va minimiza impactul asupra mediului a deseurilor depozitate. Avand in vedere cele de mai sus se recomanda ca la revizuirea PJGD sa se ia in calcul si masuri preventive. 12.7 Amplasarea infrastructurii de gestionare a deseurilor Se recomanda evitarea amplasarii diverselor instalatii planificate in zonele protejate sau cu impact peisagistic si/sau ambiental important. Ar trebui s fie evitate distantele prea mari, deoarece efectele negative ar putea s fie generate de trafic. Trebuie s existe oportunitatea de a amplasa instalatiile cat mai aproape de locul de generare. (De exemplu: statii de compost in apropierea unor ferme). Amplasamentele noilor instalatii trebuie s tina cont de distantele impuse fata de zonele rezidentiale. Este recomandabil ca terenurile neproductive sa fie preferate pentru amplasarea instalatiilor. Faza de constructie a instalatiilor Este necesar sa se faca controale regulate pentru: a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres cum ar fi orele de lucru; a evita emisiile de poluanti si alte materiale periculoase depozitate sau utilizate n instalatiile respective; a lua masuri adecvate pentru optimizarea traficului. Faza de operare Este necesar s se faca controale regulate pentru: a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres cum ar fi orele de lucru; controale operationale privind manipularea, depozitarea temporara, pregatirea, tratarea si indepartarea materialelor provenite din deseuri si a altor resurse utilizate in procesele de tratare;
82
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
12.8. Concluzii A fost identificata posibilitatea ca anumite efecte pozitive precum mbunatatirea starii de conservare a habitatelor speciilor salbatice si mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare sa poata genera efecte pozitive pe un teritoriu mai larg, ce depaseste limitele judetului.
In scopul reducerii potentialelor efecte negative generate de implementarea masurilor din plan a fost propus un set de recomandari care vizeaza: continutul viitoarelor ghiduri de finantare, efectuarea studiilor de evaluare a impactului pentru viitoarele proiecte de investitii si implementarea programelor de monitorizare a efectelor asupra mediului nconjurator. In privinta monitorizarii efectelor implementarii PJGDG asupra mediului au fost analizati indicatorii de impact propusi de catre echipa de elaborare a raportului si acceptati de catre elaboratorii PJGDG. In concluzie, apreciem ca implementarea PJGDG va avea un efect pozitiv asupra mediului, cu o contributie importanta la dezvoltarea durabila a judetului. Putem afirma ca acest plan va permite dezvoltarea sociala si economica a judetului prin consolidarea si protejarea temeliei sale naturale.
83

Studiu Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE EVALUARE DE MEDIU PENTRU PLANUL JUDETEAN DE GESTIUNE A DESEURILOR JUDETUL GIURGIU

DIRECTOR GENERAL Ing. Chim. Luminita Cruceanu

S.C. D.M. TECH ECO SRL Chimist Mirel Draghici

2. METODOLOGIA EVALUARII STRATEGICE DE MEDIU A PJGDG

2.1. PREVEDERI LEGISLATIVE

cunoastere; 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; 3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului;

deschiderea unor capacitati de depozitare echivalente, in depozitele judetene conforme).

Tabelul nr 3 Cod Tipul de deeu

(Lista european a deeurilor; HG856/2002)

Autovehicule de uz general, cu dimensiuni diferite ale benei, in functie de zone

Combinatie auto colectare uz general/ auto speciale (biodegradabile, DCD)

Pre-sortare exclusiv in comunitare (la containere

Incinerator de deseuri periculoase Statie de recuperare a materialelor din deseurile voluminoase

Depozit nou de volum ridicat Depozitare in depozitele deservesc orasul bucuresti

Tratare termica (cu subvariantele: incinerare, gazificare, piroliza)

An estimat implementare 2005 - 2016

Observaii Proiect aflat

Alimentare cu ap, canalizare i staie epurare

Proiect viitor Proiect viitor Proiect viitor Proiect viitor

Apa de suprafata si subterana

Schimbari climatice Sanatatea

Biodiversitate Sntatea Uman

Arii de interes special

Patrimoniu cultural si peisaj Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

Aspecte de mediu Obiective relevante Tabel nr 8

Populatia si sanatatea umana

Patrimoniu cultural si peisaj Arii de interes special

fluxuri speciale. Facilitarea generarii energiei din surse regenerabile

Co-generare energie din deseuri

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca numr i pregtire profesional

5.1. Promovarea unor sisteme de informare contientizare i motivare

pentru toi factorii implicai.

12.2.Valorificarea material/energetic a materialelor de ambalaje sau a deeurilor de ambalaje

12.3. Reciclarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje

14.1. Colectarea separat a deeurilor voluminoase

15.1. Managementul ecologic raional

al nmolului provenit de la staiile de epurare

17.1. Deeuri de echipamente

electrice i electronice (DEEE)

6. PREDICIA I EVALUAREA EFECTELOR PJGDG

Evaluarea impactului de mediu negativ aparut datorita extinderii colectarii si a

orgnaizarea transportului fractiilor separate de comun acord cu reciclatorii

Masurile care trebuiesc luate

controlului mirosului prin urmarirea fermentarii si utilizarea biofiltrelor. 47

Masurile care trebuiesc luate:

Masurile care trebuiesc luate

b) Risc de poluarea a atmosferei (in cazul tratarii termice)

Masurile care trebuiesc luate

c) Poluare globala (in special in cazul statilor de tratare mecono-biologica)

Evaluarea impactului de mediu al colectarii si tratarii Vehiculelor Scoase din Uz (VSU)

urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic

a) Risc de poluare accidentala la punctele de colectare

b) Risc de poluare accidentala la punctele de procesare

judet unde exista zone protejate

b) Risc de poluarea accidentala la punctele de procesare (sortare,concasare, )

8. DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RAMASE DUPA MASURILE DE COMPENSARE

9. IDENTIFICAREA, ANALIZA SI EVALUAREA MASURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI

11. PROPUNERI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII A PJGDG

politicilor locale / reglementri judeene cu

locale n concordan proximitii i subsidiaritii politica

privind respectarea legislaiei specifice definire clar prin i a responsabilitilor de specifice

Obiective subsidiare 1.2.4. ncurajarea activitilor private de gestionare a deeurilor

1.3. Creterea eficienei n domeniul gestionrii deeurilor