Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pagina 1 din 77
Pagina 1 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
RAPORT DE MEDIU
ACTUALIZARE PLAN URBANISITIC GENERAL
COMUNA MATCA, JUDEŢUL GALŢI
2014
Pagina 2 din 77
Pagina 2 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
1 INTRODUCERE
1.1. Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,
planuri şi programe
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potenţialele
efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra
mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:
Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată şi
completată de Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006.
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de
mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105 din
01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului (abrogă HG 1213/2006), modificată de Hotărâre nr. 17 din 11 ianuarie 2012 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (abrogă Ord.
860/2002);
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003);
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în
cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003), cu
modificările şi completările ulterioare.
Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004), cu
modificările şi completările ulterioare.
OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind aplicarea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;
OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si
programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.
În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele şi
Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei si faunei sălbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06 /2007, cu
modificările şi completările ulterioare;
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
Pagina 3 din 77
Pagina 3 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a
efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar;
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale si
parcurilor naturale si constituirea administraţiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr.
1.529 din 1 noiembrie 2006;
H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi
zone;
H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;
Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale si a
parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
Ord. nr. 1948/2010, privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor
naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de
administrare;
Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 si
a manualului de completare al acestuia;
Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea României la Convenţia
privind conservarea vieţii sălbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19
septembrie 1979;
Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Convenţiei privind
diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea României la Convenţia
privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie
1979;
Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind
conservarea păsărilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995;
Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea României la Acordul
privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.
Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât
mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează fezabilitatea
proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse
materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta parte, să existe informaţii
suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.
Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în
legislaţia de mediu, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor naturale,
cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor, industria
materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica, industria lemnului şi
hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul apei şi al
deşeurilor.
Pagina 4 din 77
Pagina 4 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 5 din 77
Pagina 5 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 6 din 77
Pagina 6 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 7 din 77
Pagina 7 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 8 din 77
Pagina 8 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 9 din 77
Pagina 9 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 10 din 77
Pagina 10 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 11 din 77
Pagina 11 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 12 din 77
Pagina 12 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 13 din 77
Pagina 13 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Odată stabilite direcţiile de dezvoltare ale comunei Matca, lucrarea (P.U.G. actualizare -
comuna Matca) va da răspuns tuturor problemelor imediate cu care se confruntă Consiliul Local,
în special determinarea categoriilor de intervenţii, permisiuni şi restricţii, necesităţi şi urgenţe.
În urma discuţiilor cu Primăria şi Consiliul Local al comunei Matca s-au stabilit
amplasamentele construcţiilor prevăzute a fi realizate în perioada imediată şi direcţiile de
dezvoltare ale comunei, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public.
planul evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a ţinut cont de obiectivele de protecţie a
mediului la nivel naţional, dar şi a modului în care aceste obiective au fost luate în considerare
la elaborarea planului de urbanism.
Prin urmare, dezvoltarea obiectivelor strategice care formează cadrul de evaluare nu se
limitează la situaţia curenta a mediului la nivelul teritoriului analizat, fiind necesar să se
evidenţieze cadrul în care obiectivele strategice vor fi implementate, respectiv obligaţiile de
mediu ce trebuiesc realizate ca urmare a implementării prevederilor planului de urbanism.
Din Actualizarea Planului de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia
întocmit de CABINET INDIVIDUAL DE ARHITECTURĂ ARH. ROXANA MARIA GHEORGHIU, a
rezultat că pentru întocmirea documentaţiei de urbanism au fost analizate următoarele
documente:
• Planul de amenajare al Teritoriului Naţional (P.A.T.N.), elaborat de S.C. URBANPROIECT
între 1994-1997 cu cele 5 secţiuni aprobate şi publicate;
• Planul de Amenajare al Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) Galaţi;
• Suportul topografic al lucrării reambulat (Martie – Aprilie 2013), scara 1: 5.000;
• Studiul geotehnic;
• Proiecte privind dezvoltarea infrastructurii edilitare în zonă, pentru comuna Matca;
• Date statistice de la Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană pentru
statistică, şi Anuarele statistice;
• Date cadastrale privind modul de folosinţă al terenurilor din intravilan şi extravilan
obţinute de la Primăria Matca;
Conţinutul PUG corespunde obiectivelor europene de coeziune economică şi socială
prevăzute în Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeana, Planul Naţional
de Dezvoltare al României, Planul Naţional pentru Transport, Strategia Naţională pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane.
De asemenea, în P.U.G.-ul comunei Matca sunt prevăzute obiective care se regăsesc în
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a
Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a
Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului
Galaţi.
biodiversitate;
sănătatea umană;
patrimoniul cultural arheologic şi arhitectonic;
transport;
turism.
Problemele de mediu actuale relevante pentru plan Actualizare PUG – comuna Matca au
fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A
fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a tuturor elementelor pe
care le presupune evaluarea de mediu.
Pagina 16 din 77
Pagina 16 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 17 din 77
Pagina 17 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
3.1.2 Aer
Din punct de vedere climatic, zona comunei Matca aparţine sectorului de climă temperat
continentală, atât datorită poziţiei geografice estice în cadrul ţării, cât şi datorită predominării
influenţei directe a maselor de aer continental, de origine asiatică.
Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt 400 - 550 mm, iar repartiţia lor este foarte
neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea
ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant.
Temperatura medie anuală calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de 10 ºC si la
Tecuci de 9,8 ºC. Temperatura medie a verii este cuprinsă între 21 ºC la Tecuci si 21,3 ºC la
Galati.
În timpul iernii, deasupra judetului Galati vin din nord si nord-est mase de aer rece care
produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2-3 ºC. Temperatura medie lunară este
mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4 ºC. Temperatura medie a lunii iulie este de
21,7ºC. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 ºC. Repartitia anuală a
precipitatiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub
formă de averse.
Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecventa anuală a vânturilor. Al
doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecventă de 16% si bate mai mult vara si este
destul de uscat.
Pagina 18 din 77
Pagina 18 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 19 din 77
Pagina 19 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
3.1.4 Biodiversitate
Pagina 20 din 77
Pagina 20 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 21 din 77
Pagina 21 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
3.1.5 Relief
Geomorfologia şi peisajul geografic sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi
ansamblul de factori şi condiţii ai modelării externe.
Relieful din comuna Matca este direct influenţat de aşezarea sa în lunca Bârladului inferior
şi pe marea câmpie a Tecuciului, in zona central vestica a Tinutului Covurluiului ambele
cuprinzând partea sudică a Moldovei.
Se poate observa o dispunere a cotelor de la nord la sud, având creasta cea mai înaltă la
limita estică. Din acest punct şi până în malul Siretului curbele de nivel îşi micşorează treptat
cotele, aproape pe neobservate.
Câmpia Tecuciului este o subdiviziune a Câmpiei Romane si este o câmpie subcolinară de
terase, slab fragmentată si alcătuită dintr-un complex de alte patru terase. Văile care
fragmentează câmpia Tecuciului sunt paralele si orientate de la nord la sud si nu au apă decât la
viituri. Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud-vest a Podişului
Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord-vest şi Podişul Covurlui la est. Albia râului
Bârlad este mai joasă decât cea a râului Siret, ceea ce face să fie împotmolită mereu de
aluviunile cărate de Siret, ca urmare provoacă inundaţii la cele mai mici viituri.
Figura nr. 7
Harta unitatilor de
relief – comuna
Matca
Pagina 22 din 77
Pagina 22 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
12.400
MATCA 9.470 11.226 11.969 (date conform
recensământ 2011)
Judeţul Galaţi se caracterizează printr-o populaţie masculină uşor mai numeroasă (51,60 %)
faţă de populaţia feminină (48,40 %).
Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) arată că în comuna studiată
sunt 108 bărbaţi la 100 femei, raport superior faţă de media pe ţară (95,5/100).
Judeţul Galaţi se caracterizează printr-o populaţie masculină uşor mai numeroasă (51,60 %)
faţă de populaţia feminină (48,40 %).
Tabel nr. 4 Pe grupe mari de vârstă, structura populaţiei pentru anul 2011 este următoarea:
Principalele grupe de Număr locuitori – 2011*
vârstă Total masculin feminin
Total, din care: 12.400 6.293 6.107
0 – 14 ani 2.489 1.266 1.223
15 – 64 ani 9.635 4.927 4.708
64 ani şi peste 276 100 176
*Date: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011,
Populaţia activă înregistrată în anul 2011 era de 6.270 persoane (din care 2.760 femei),
ceea ce pune în evidenţă un grad de activitate al resurselor de muncă de 39,35 % şi o rată de
activitate a populaţiei de 50,56 % (superioara ratei medii pe judeţ de 45,4%).
Raportul dintre populaţia inactivă (6.130 locuitori) şi cea activă din punct de vedere
economic pune în evidenţă gradul de dependenţă economică a populaţiei inactive. Aceasta se
ridică, în comuna Matca, la cca. 10 persoane inactive la 100 persoane active în anul 2011.
La nivelul anului 2011, circa 50 persoane din populaţia activă se află în şomaj sau în
căutarea primului loc de muncă.
Creşterea rapidă a numărului de pensionari, reducerea proporţiei populaţiei şcolare se
Pagina 23 din 77
Pagina 23 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Agricultura
Agricultura cu cele două ramuri ale sale, creşterea animalelor şi cultivarea cerealelor,
legumelor şi a viţei de vie au fost singurele îndeletniciri ale locuitorilor. Desigur că au existat şi
mori, dar şi numeroşi meşteşugari, iar pe drumurile spre Tecuci, Galaţi, Bârlad şi Iaşi se făcea şi
comerţ şi cărăuşi).
O cincime din solariile din România se află in comuna Matca.
Legumicultorii – în special – dar şi producătorii de fructe şi flori au ales să se grupeze într-
o asociaţie, Matca fiind unul dintre cei mai mari proucători de legume din ţară, cuprinzând peste
1.000 de hectare de solarii şi 2.000 de hectare cu culturi în câmp.
În comuna Matca nu există familie care să nu aibă solarii sau teren în câmp cultivate cu
legume. Se cultivă roşii, ceapă, castraveţi, salată, ridichi, gogoşari, dar şi pepeni galbeni sau
verzi.
Astfel legumicultura este o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie.
Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 92,86 % din suprafaţa totală a
comunei. Din acesta 85,97 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a
Pagina 24 din 77
Pagina 24 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Privind structura culturilor agricole, aceasta este judicios alcătuită după criterii
agrotehnice şi economice (rentabilitatea şi asigurarea securităţii alimentare a locuitorilor).
Analiza valorilor din tabelul anterior relevă, că pe lângă culturile de bază grâu, secară şi
porumb, se cultivă plante tehnice (floarea soarelui şi cartoful) si o varietate larga de legume,
care ocupă un loc important în suprafaţa cultivată a comunei.
O analiză a producţiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Matca faţă de
întregul judeţ, în anul 2012, este prezentată în tabelul următor:
Tabel 6 Culturi agricole
CULTURI AGRICOLE comuna MATCA - % faţă de
judeţul Galaţi
PRINCIPALE 2012 judeţ
grâu şi secară kg/ha 1.167 2.641 226,31
porumb kg/ha 1.153 1.828 158,54
floarea soarelui kg/ha 667 821 123,09
francezi.
1. Producţia animalieră
Privind situaţia activităţii de creştere a animalelor aceasta va fi apreciată prin doi
indicatori:
încărcătura de animale la 100 ha teren (2011), care ne dă posibilitatea de stabilire a
efectivelor totale - (porcine/suprafaţa arabilă) 25,14 %
încărcătura de animale la 100 ha teren (2011), care ne dă posibilitatea de stabilire a
efectivelor totale - (bovine, ovine, caprine/suprafaţa arabilă + păşuni + fâneţe) 77,80 %
Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2011 (comparativ cu anii anteriori)
se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul următor
comparativ cu anul 2009.
Tabel 7 Efective de animale
Efective de animale (nr.) 2007 2009 2012
Bovine 1.112 1.065 761
Porcine 2.240 2.030 2.070
Păsări 20.700 22.500 22.671
ovine şi caprine 1.800 2.250 2.400
Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării
necesarului pentru autoconsum (1 porc şi cca. 10 păsări minim/gospodărie) şi ţinând seama că în
comuna Matca (în anul 2012) existau 3.626 de gospodării ale populaţiei, indicatorul menţionat
este de 0,57 la porci, iar la păsări este de 62,52 ceea ce reprezintă un existent foarte bun,
necesar si suficient pentru autoconsum.
Referitor la producţiile totale de carne, lapte, lână şi ouă sunt prezentate în tabelul
următor comparativ anul 2009 cu anul 2011:
Tabel 8 Producţia animală
Producţia animală U.M. 2007 2009 2011
Carne (sacrificări) Tone viu 120 126 135
Lapte de vacă şi bivoliţă Hl. Fizic 5.500 5.350 5.440
Lână Kg. Fizic 6.600 7.800 7.500
Ouă Mii buc. 3.400 4.500 4.700
Pagina 26 din 77
Pagina 26 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
• LOT SEMICER
Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor
asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale).
Pe lângă cultivarea pământului, parte din locuitori comunei se ocupă cu creşterea
animalelor. Serviciile către populaţie sunt axate pe activităţi comerciale, de producere şi
desfacere a produselor alimentare şi nealimentare în magazinele, asociaţiile familiale şi pieţele
agroalimentare din comuna.
Industria
Profilul comunei Matca nu presupune o dezvoltare de amploare a industriei pe plan local.
Se pot lua în considerare sustineri de initiative private privind industria mica si prestari servicii,
ca si îmbunatatiri ale calitatii proceselor tehnologice.
Pe teritoriul comunei Matca îşi desfăşoară activitatea o serie de societăţi comerciale cu
profil de industrie şi depozitare astfel:
• BRUTARIE;
• MOARA;
• AGROMEC MATCA;
• DEPOZIT CEREALE;
încercat din răsputeri să se opună hunilor, care veneau ca un tăvălug, determinând miscarea mai
multor triburi pe care le împing în faţa lor. Astfel, printr-un efort extraordinar, ar fi construit
acest val de apărare, a cărui sanţ se află în partea de sud al acestuia.
Valul de apărare a fost cercetat încă din 1885, profesorul Radu Vulpe efectuând cercetări
mai ample în 1948-1949, iar profesorul Mihalache Brudiu, definitivând munca predecesorului
său în jurul anilor 1970-1980.
Deoarece face parte din valurile antice de apărare si se întinde pe o lungime de 90 de km,
străbătând judeţul Galaţi de la Stoicani, pe malul Prutului, până la Ploscuţeni pe Siret, a fost
clasat în 1992, ca monument istoric de importanţă naţională si internaţională.
Este singurul monument istoric pe care îl deţine comuna Matca. Trebuie precizat că din
localitatea Plevna (com. Rediu) şi până la Matca, în zona Tecuciului, valul este mai puţin
cunoscut de localnici. Acest lucru se datorează, probabil, şi stării precare de conservare, care
este cu mult mai rea decât în 1949, când a fost cercetat de prof. R.Vulpe.
Astăzi se poate observa o fâşie lată de pământ, de circa 6 metri, care se diferenţiază prin
culoare de restul pământului din jur. Acest val are o direcţie în diagonală NV- SE, aproape de
limita administrativă a comunei Matca.
3.1.9 Transport
Teritoriul administrativ şi intravilanul Comunei Matca, sunt străbătute de traseele
drumurilor: DJ 251, DJ 251A, care se intesectează în Matca.
Pe teritoriul comunei drumurile se prezintă astfel:
o DJ 251 cu traseul traseul Tecuci (DN 25) - Limita Jud.Tulcea (Galaţi) are sistemul rutier cu
îmbrăcăminte asfaltică uşoară. La km 7+284 există un pod peste Pârâul Corozel.
o DJ 251A cu traseul Matca (DJ 251) – Corod – Blânzi – Brătuleşti – Nicopole – DJ 242
(Drăguşeni), are sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară. Pe porţiunea de
intravilan existent drumul este modernizat, inclusiv intrările către străzi, pe o lungime de
10m. La km 4+168 există un pod peste Pârâul Corozel.
Reţeaua stradală a comunei s-a dezvoltat de o parte şi de alta a drumurilor judeţene.
Trama stradală prezintă trasee libere, cu loturi diferite ca formă şi suprafaţă, cu distante
variabile între garduri, lăţimea carosabilului fiind în mare parte de la 4.0 la 6.0 m. Drumurile
interioare sunt fie modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, pietruite (80%), şi din pamânt.
Transportul în comun se realizează prin intermediul microbuzelor pe traseul drumului
principal DJ 251.
aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a planului.
Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei,
patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic.
Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei
economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a
acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în
considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creează un cadru pentru dezvoltarea şi
modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera
presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluţiona anumite
probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic
general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar
celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice.
Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism
aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului natural
şi construit.
În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă, aer,
sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul,
mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUG al comunei Matca.
Pagina 30 din 77
Pagina 30 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Tabelul nr. 9 Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic General
Factori de Efecte în cazul neimplementării obiectivelor din
Aspect identificat Propuneri PUG
mediu PUG
Gospodăriile individuale si dotările social-culturale din Realizarea sistemului centralizat de Neimplementarea PUG al comunei va conduce în
Comuna Matca, beneficiază de surse proprii de alimentare cu apa, realizarea reţelei de continuare la degradarea calităţii apelor de
alimentare cu apa reprezentate prin puţuri individuale canalizare in conformitate cu Master suprafaţă şi adâncime, în proces continuu de
săpate la adâncimi reduse , pentru a intercepta stratul de palnul pentru aglomerarea Tecuci Matca si degradare datorită exploatării intensive a
Apă apa freatica. a legaturii la statia de epurare Tecuci resurselor de apă freatică şi a lipsei unui sistem
Sursa de alimentare cu apa o constituie puţurile forate in centralizat de alimentare care să aibă
lunca râului Corozel , care sunt amplasate in lungul râului capacitatea de a deservi efectivul de gospodării
pe teritoriul administrativ al com. Matca si în partea de al întregii comune şi evacuare/tratare ape uzate.
nord a localitatii Matca.
Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ Modernizarea reţelei stradale şi asfaltări Gradul de degradare al drumurilor va creşte.
Încălzirea locuinţelor se realizează în prezent cu sobe pe ale drumurilor interioare. Rezolvarea Relaţiile de comunicare dintre localităţi vor fi din
combustibil solid sau centrale termice proprii cu drumurilor de exploatare în funcţie de ce în ce mai restrânse.
Aer combustibil lichid sau solid. importanţa şi destinaţia acestora; Consumul de combustibil va creşte şi implicit
Toate gospodăriile posedă contract cu firme specializate modernizarea infrastructurii agricole: emisiile de gaze cu efect de seră.
pentru ridicarea deşeurilor menajere pentru a evita drumurile de acces şi drumurile agricole Nemulţumirea populaţiei şi creşterea
depozitarea necontrolată a acestora. de exploataţie, fenomenului migrator.
Lipsa sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate la Realizarea reţelei de canalizare a apelor Degradarea solului din lipsa unui sistem
Sol
nivelul întregii comunei. menajere, şi o staţie de epurare. centralizat de colectare a apelor menajere.
Pagina 31 din 77
Pagina 31 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Deşeurile menajere sunt colectate în pubele ecologice Sistemul de colectare a deseurilor Degradarea solului şi a apei, neîndeplinirea
poziţionate în 5 locaţii a câte 3 pubele fiecare, menajere se pastreaza conform obiectivelor de mediu privind gestionarea
Molozul rezultat din dezafectări ale diverselor construcţii, reglementarilor existente, gasite in deşeurilor asumate la nivel judeţean
fiind în cantitate mică se foloseşte la amenajarea momentul elaborarii P.U.G.-ului (2013).
terenului ca umpluturi.
Deşeurile electrice şi aparatura electrocasnică degradată se
depozitează într-un spaţiu special amenajat, în spatele
Managementul Primăriei.
deşeurilor edeseurile agrozootehnice (gunoi de grajd), depozitarea si
valorificarea se realizeaza individual in fiecare gospodarie
prin depunere pe terenurile proprii pentru mineralizare si
utilizare ca fertilizant
Cadavrele animaliere sunt depozitate temporar în
containere speciale de tip cameră frigorifică şi evacuate
pe bază de contract de către
o firma specializata, în vederea incinerării.
Lipsa sistemului de alimentare cu apă, de colectare şi Alimentarea cu apa a localitatii Matca se Înrăutăţirea stării de sănătate şi confort a
tratare a apelor uzate menajere. va face cu populaţiei, apariţia unor boli specifice, având în
Exploatarea apei din pânza freatică de mică adâncime. - Conducta de aductiune apa potabila de la vedere lipsa dotărilor de utilitate publică
Stocarea apelor uzate menajere, în bazine absorbante Gospodaria de apa a localitatii Tecuci cu o precum: alimentare cu apă, sistem centralizat de
(latrine), poluând atât apa freatică de mică şi mare lungime de cca 10,5 Km canalizate/tratare ape uzate, spaţii verzi şi de
Sănătatea
adâncime, cât şi solul. - Rezervoare de înmagazinare 2 buc x 500 recreere, etc
populaţiei
- Statie de clorinare
- Conducte de distributie pe o lungime de
50 Km.
Exinderea zonelor verzi şi a spaţiilor de
agrement.
Riscuri Zona localităţii Matca în conformitate cu Secţiunea V - Inventarierea şi delimitarea zonelor Exploatarea neraţională a zonelor cu risc, ar
naturale Inundaţii din PATJ aparţine acelor areale în care se produc afectate de inundaţii periodice, eroziuni, putea produce efecte negative asupra viitoarelor
inundaţii datorate unor cursuri de apă - pâraiele Corozel alunecări de teren construcţii, ce ar putea fi ridicate în zonă, fără o
şi afluentul său de dreapta Valea Pietrişulu, zona cu Structura de rezistenţă a noilor construcţii supraveghere atentă încă din faza de proiectare
potenţial redus de producere a alunecărilor de teren, vor respecta în proiectare şi execuţie şi aprobarea lor, în urma unor studii de
categorie geotehnica 2, care corespunde riscului normele de stabilitate, siguranţă în specialitate.
geotehnic moderat construcţii şi studiul geotehnic.
Pagina 32 din 77
Pagina 32 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 33 din 77
Pagina 33 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
4.1 APA
Reţeaua de alimentare cu apă potabilă
Alimentarea cu apa
In prezent gospodăriile individuale si dotările social-culturale din Comuna Matca,
beneficiază de surse proprii de alimentare cu apa reprezentate prin puţuri individuale săpate la
adâncimi reduse , pentru a intercepta stratul de apa freatica.
Locuintele, sunt alimentate cu apa in sistem centralizat prin intermediul cişmelelor
amplasate in curţi.
Reţeaua de canalizare
Comuna Matca nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere
si a celor pluviale.
Soluţia de canalizare in prezent o constituie haznalele de tip rural. Apele uzate din
haznale se infiltrează in sol, poluând pânza de apa freatica folosita in prezent ca sursa de apa
potabila pentru populaţie.
Agenţii economici din comuna Matca nu sunt echipaţi cu fose de colectare a dejecţiilor.
Apele de ploaie de pe teritoriul comunei se scurg gravitaţional prin rigole sau şanţuri
amplasate pe marginea străzilor.
Apele pluviale din zonele de locuinţe, dotări social-culturale şi economice se scurg
gravitaţional prin şanţurile de pe marginile drumurilor existente, nesistematizate. Întrucât nu
există pante continui spre o vale sau râu, apa în unele zone bălteşte. Unele străzi nu au şanţuri
sau rigole de scurgere, sau au şanţuri cu secţiunea obturată, acest lucru împiedecând scurgerea
Pagina 34 din 77
Pagina 34 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
corespunzătoare a apelor.
Propuneri PUG
alimentare cu apă
Situaţia actuala a alimentarii cu apa impune rezolvarea sistemului centralizat de alimentare
existent in comuna Matca si apoi extinderea acestuia în noile zone de locuit .
Localitatea Matca face parte din Zona de Alimentare cu Apa ZA 02 Tecuci. Masurile
pentru Matca vor fi finantate din Fondul de Coeziune – Faza 2 cu termen de realizare a
investitiilor 2020.
Măsuri de investiţii pentru alimentarea cu apa conform Master Plan
Pagina 35 din 77
Pagina 35 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
canalizare
Rezolvarea problemei canalizării si epurării apelor uzate menajere pentru comuna Matca ,
se propune a se face intr- un sistem separativ.
Masurile pentru comuna Matca vor fi finantate din Fondul de Coeziune – Faza 2. Efluentul de la
staţiile de epurare va indeplini complet cerinţele NTPA 001 pentru zonele sensibile. Pentru o
racordare corespunzătoare la reţeaua de canalizare vor fi reabilitate sau construite, acolo unde
este cazul, noi linii intermediare de conducte. Nu sunt prevăzute masuri de tratare a apelor
uzate a caselor aflate la distanta mare de localitatea propriu-zisa.
Statia de epurare ape uzate menajere SEAU va fi amplasata în municipiul Tecuci, va fi
proiectata pentru un debit Qzimed= 17.677 mc/zi (204,6 l/s), va deservi si localitatea Matca,
inclusa in Aglomerarea Tecuci.
Investitiile prinse în master plan, pentru sistemul de canalizare, sunt:
- Retea de canalizare în localitatea Matca 50 Km;
- Statie de pompare apa uzata menajera;
- Colector de transfer apa uzata menajera de la statia de pompare la statia de tratare apa
uzata menajera L= 3,2 Km.
Calculul colectoarelor de canalizare se va efectua tinand seama de numarul locuintelor
care vor fi preluate de aceste colectoare.
In cadrul Comunei Matca sunt prevăzute colectoare de canalizare menajera în mare parte
gravitational.
Traseul si dimensiunile exacte ale colectoarelor propuse prin acest PUG se vor determina
in cadrul fazelor ulterioare de proiectare de specialitate.
Zonele propuse pentru dezvoltare vor beneficia de sistemul centralizat de canalizare pe
măsura extinderii reţelei de colectoare propusa.
Evacuarea apelor pluviale, se va face prin rigole si şanţuri de scurgere amplasate pe
marginea străzilor.
Proiectarea, execuţia si exploatarea lucrariior de alimentare cu apa si canalizare se va face
conform normativelor si STAS-urilor in vigoare
Pentru evacuarea apelor meteorice se propune ca în prima etapă deversarea acestora să se
realizeze prin rigole stradale, iar în etapa ulterioară sub rigola să fie montată canalizarea
pluvială, prin care se vor dirija către canalele de desecare din zonă;
Pagina 36 din 77
Pagina 36 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
4.2 AER
Principalele surse de impurificare/poluare a aerului în zona care fac obiectul prezentei
evaluări sunt reprezentate de:
numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;
surse fixe reprezentate de procese de ardere a combustibililor gazoşi, lichizi, solizi pentru
încălzirea locuinţelor şi activităţile economice desfăşurate pe teritoriul comunei.
Poluanţii de interes sunt reprezentaţi prin:
pulberi în suspensie;
oxizii de azot (exprimaţi în NO2);
oxizii de sulf (exprimaţi în SO2);
oxizi de carbon (CO, CO2).
Aceştia sunt caracteristici atât arealelor cu densitate mare a locuinţelor, cât şi celor din
lungul principalei artere de circulaţie (DJ 215, DJ 251A) şi sunt reprezentaţi prin hidrocarburi
nearse şi produşi de oxidare.
Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS
12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor
tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor
de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.
Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu
tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.
Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este ”bună”
deoarece nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul localităţii,
capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în principal în sectorul
agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideraţie sunt:
arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor şi activităţile din comună
(dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);
surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de
oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;
depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de emisii specifice de gaze de
depozit (oxizi de carbon, compuşi organici volatili, metan, etc).
4.3 SOL
Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a
utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea
unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice,
depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate
prevăzute cu sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite
neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în
zonele aferente amplasamentelor acestora.
Pagina 37 din 77
Pagina 37 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip latrină
neimpermeabilizate contribuie atât la contaminarea solului şi subsolului, cât şi a apei freatice.
Deşeurile
Sistemul de colectare a deseurilor menajere se pastreaza conform reglementarilor existente,
gasite in momentul elaborarii P.U.G.-ului (2013).
Deşeurile colectate pe teritoriul comunei sunt: menajere, comerciale (similare celor menajere),
din scuaruri şi grădini, din construcţii, zootehnice, stradale (deşeuri rezultate din curăţarea
străzilor şi deşeuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale).
Deşeurile menajere sunt colectate în pubele ecologice poziţionate în 5 locaţii a câte 3
pubele fiecare, amplasate astfel:
- 3 locaţii în curtea următoarelor şcoli: Şcoala nr.1 Suseni, Şcoala nr.2 şi Scoala nr.3,
- o locaţie la cimitir şi,
- o locaţie în curtea Primăriei, de unde o dată pe săptămână, S.C. ROMPREST S.R.L. le ridică şi
le transportă la groapa de gunoi Rateş (Tecuci).
Molozul rezultat din dezafectări ale diverselor construcţii, fiind în cantitate mică se
foloseşte la amenajarea terenului ca umpluturi.
Deşeurile electrice şi aparatura electrocasnică degradată se depozitează într-un spaţiu
special amenajat, în spatele Primăriei.
In privinta deseurilor agrozootehnice (gunoi de grajd), s-au adoptat solutii de compostare
individuala a deseurilor biodegradabile; depozitarea si valorificarea acestora se realizeaza
individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii pentru mineralizare si
utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe o platforma speciala. “Platforma de
gunoi” de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si
de sursele de apa ;
Cadavrele animaliere sunt depozitate temporar în containere speciale de tip cameră
frigorifică şi evacuate pe bază de contract de către o firma specializata, în vederea incinerării.
4.4 BIODIVERSITATE
Teritoriul administrativ al comunei Matca nu se suprapune cu arii naturale protejate, situri
Natura 2000.
Având în vedere lipsa zonelor protejate la nivelul comunei, implementarea obiectivelor propuse
prin PUG, nu vor afecta integritatea siturilor NATURA 2000, ele realizându-se în afara ariilor
naturale protejate.
Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare
resurse naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare necorespunzătoare.
Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării
planului. Zonele de implementare a obiectivelor PUG, sunt localizate în interiorul intravilanului
existent/propus, în afara siturilor NATURA 2000, neconţinând specii edificatoare/protejate.
Speciile de flora şi fauna existente în zona de implementare a obiectivelor prevăzute în
Pagina 38 din 77
Pagina 38 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
prezentul plan şi în vecinătatea acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Luând în considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat
prezent în zona de implementare a PUG precum şi posibilităţile de refacere se poate considera
ca asupra zonei studiate (perimetrul necesar implementării planului) nu se preconizează un
impact negativ asupra florei din zonă.
Pentru dezvoltarea urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din comuna Matca se
desprind următoarele cerinţe principale:
⇒ Stabilirea intravilanului comunei Matca;
⇒ Instituirea zonei centrale a comunei;
⇒ Construirea unui Camin Cultural cuplat cu Bilioteca pe amplasamentul actualului
dispensar;
⇒ Construirea unei hale produse agro-alimentare şi crearea unui tampon verde de tip scuar
la strada ce o deserveste;
⇒ Amenajarea unui scuar legat de zona de protecţie a râului Corozel în imediata vecinătate
a terenului de sport, ca o continuare a acestuia;
⇒ Regularizarea râului Corozel;
⇒ Modernizarea sau construirea integrală a 5 poduri peste râul Corozel, dupa expertiza
tehnică a acestora;
⇒ Completarea necesarului de spaţii verzi, respectiv de 26,00 mp/locuitor (populaţie 12.400
locuitori) până la 32,24 ha;
Pagina 39 din 77
Pagina 39 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Comuna Matca dispune de un potenţial uman foarte bun (12.400 locuitori), în cadrul cărei
activităţile industrial - agrare constituie principala sursă de venituri şi ocupare a resurselor de
muncă.
Comuna Matca este o localitate renumită prin productia sa de legume, cultivate mai ales
în solarii. Fondul funciar constituie principalul potential natural al comunei, în cadrul căruia
fondul funciar agricol reprezintă circa 92%. Aflată la mai puţin de cinci kilomteri de municipiul
Tecuci şi la circa o sută de Galaţi, comuna Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă
cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de
hectare de teren.
Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile
de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare
(Republica Moldova, Rusia şi Polonia).
Un factor încurajator pentru dezvoltarea localitatii îl constituie aparitia investitorilor
interesati de utilizarea surselor de energie regenerabila. In acest sens este necesara
disponibilitatea autoritatilor locale de a incuraja acest tip de dezvoltari.
Se poate observa interesul autoritatilor locale pentru îmbunatatirea calitatii locuirii prin
realizarea sistemului de canalizare, prin extinderea sistemului de alimentare cu apa,
modernizarea unor strazi, reabilitarea scolilor.
Însa, pentru a realiza o dezvoltare viabila si de durata, aceste actiuni vor trebui corelate
cu proiecte si strategii menite a atrage noi investitori care sa diversifice activitatile economice,
sa creeze noi locuri de munca, sa ofere alternative viabile fortei de munca tinere. De asemenea,
este importanta si participarea în mod activ la formularea unor strategii comune si a unor
parteneriate cu localitatile învecinate din cadrul grupului local de actiune, având ca obiective
atragera fondurilor comunitare.
Aceste masuri de dezvoltare socio-economice vor trebui sustinute si de
rezolvarea/ameliorarea unor probleme ale cadrului construit si ale tramei stradale, lipsa
sistemului de canalizare, existenta unor incompatibilitati functionale, insuficienta spatiilor verzi
si de agrement.
Pagina 40 din 77
Pagina 40 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Prin aşezarea sa geografică, prin resursele naturale, prin existenţa unor obiective
economice şi a unei forţe de muncă calificate, localitatea poate căpăta noi valenţe economice şi
sociale şi poate în acelaşi timp să atragă noi investitori în crearea sau repunerea în funcţiune a
unor obiective existente, care să prelucreze produsele.
TERENURI AGRICOLE IN
325,9358 31,00 - - - 325,9358 30,88
INTRAVILAN -
TOTAL INTRAVILAN 1.051,4658 100 3,6889 100 0,5384 100 1.055,6931 100
Pagina 41 din 77
Pagina 41 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Propuneri PUG
Pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul se menţine la 1.055,6931 ha pe total
comună.
Propuneri PUG
Urmărindu-se eliminarea în cât mai mare măsură a disfuncţionalităţilor, în vederea asigurarii
traficului rutier în condiţii de fluenţa, siguranţă şi confort, se fac următoarele propuneri:
• Reabilitarea drumului judeţean DJ 251A în extravilan, acesta având îmbrăcămintea
asfaltică uşoară degradată;
Pagina 42 din 77
Pagina 42 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 43 din 77
Pagina 43 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Iluminat public
Iluminatul public este amplasat pe reţeaua aeriana de joasă tensiune a comunei si a reţelei
de alimentare a consumatorilor casnici (0,4 kV), aceştia fiind echipaţi cu corpuri de iluminat cu
lămpi cu vapori de mercur. Starea tehnică a reţelei de iluminat public este nesatisfăcătoare.
Propuneri PUG
Reţele de distribuţie de medie tensiune (20 kV):
trasee noi corelate cu dezvoltările prevăzute
extinderea reţelelor electrice existente ale comunei;
înlocuirea posturilor care prezintă un grad de încărcare mai mare decât normele în
vigoare sau un grad de uzură depăşit.
înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere cu grad de uzură
avansat.
Se propune ca racordarea noilor obiective şi a consumatorilor, să se facă respectând normele în
vigoare PE 155/94.
Iluminatul public
Aşa cum s-a menţionat în Programul Guvernamental, acest tip de reţele trebuie să fie aduse
la nivelul normelor în vigoare si consumuri reduse de energie electrica.
Pagina 44 din 77
Pagina 44 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Alimentarea cu energie electrică se propune să fie făcută din PT din reţea, asigurându-se şi
comanda aprinderii automate, sistemul de iluminat putând fi ulterior alimentat din surse
regenerabile (panouri fotovoltaice sau/si centrale eoliene) .
In vederea cresterii gradului de siguranta a iluminatului public precum si reducerea
costurilor cu energia electrica pentru iluminatul public se recomanda introducerea iluminatului
public utilizand corpuri cu LED-uri a caror caracteristici principale sunt durata foarte mare de
viata si consum de energie electric redus.
De asemenea, se va avea in vedere modernizarea iluminatului public astfel ca pentru acesta
sa fie utilizate si alte surse de energie electrica regenerabila prin utilizarea panourilor
fotovoltaice, centralelor eoliene, etc. La dimensionarea si alegerea corpurilor de iluminat se va
tine cont si de evolutia tehnologiilor in acest domeniu astefel incat sa fie utilizate cele mai noi
tehnologii.
Stabilirea definitivă a soluţiilor de alimentare cu energie electrică, precum şi obiectivele
energetice aferente propuse, se va face de către proiectanţii de specialitate, în colaborare cu
autorităţile publice locale şi cu avizul de racordare al S.C.FDFEE ELECTRICA S.A.-SDFEE Galaţi.
La eliberarea autorizaţiilor de construcţii pentru noile obiective se vor avea în vedere
obţinerea avizelor de amplasament specifice, inclusiv de la SDFEE Galaţi.
Propuneri PUG
propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale pe întreg teritoriul comunei;
4.5.5 Telecomunicaţii
Comuna Matca este racordata la sistemul National de Telecomunciatii prin intermediul
unei centrale telefonice automate, amplasate in zona centrala a localităţii Matca, fiind
racordate cca 90 % din nr. imobile existente.
Alimentare cu căldura
Pagina 45 din 77
Pagina 45 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea
perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns pentru acest areal este Tc = 1,0s.
4. RISC GEOTEHNIC
Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori:
• factori legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt reprezentaţi de condiţiile de
teren şi apa subterană;
• factori legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia.
Pentru completarea informaţiilor asupra riscurilor naturale şi tehnologice de pe raza
localităţii se poate studia de regulă materialul întocmit de Serviciul de Protecţie Civilă Voluntar
pentru Situaţii de Urgenţă Matca.
5. RISC ECOLOGIC
Teritoriul administrativ al comunei Matca fiind situat în partea de sud-est a ţării este
expus secetei. Seceta din vara anului 2000, prelungită până în iarna lui 2001, a fost cea mai
puternică din ultimii 100 de ani, a afectat peste 3,7 milioane hectare de teren la nivelul întregii
ţări. Nivelul râurilor a scăzut considerabil, Dunărea a înregistrat cel mai scăzut nivel de la 1840
încoace (de când a început să fie monitorizat nivelul ei).
Pentru atenuarea efectelor secetei în agricultură se utilizează irigaţiile, se cultivă specii
de plante rezistente la uscăciune şi se folosesc diferite sisteme agrotehnice care reduc pierderile
de apă din sol.
4.8 PEISAJUL
În vederea unei ocupări cât mai raţionale a teritoriului, suprafeţele agricole incluse în
intravilan vor fi scoase din circuitul agricol etapizat, în funcţie de solicitări şi eliberarea de
autorizaţii de construire, numai pe baza întocmirii de documentaţii de urbanism (PUD, PUZ) şi a
Regulamentului Local de Urbanism.
În PUG-ul comunei Matca este prevăzută necesitatea înfiinţării spaţiilor verzi şi plantaţiilor
de protecţie.
Menţinerea şi protecţia pădurilor şi plantaţiilor forestiere din extravilan şi intravilan, având
în vedere rolul lor de protecţie sau de protecţie şi producţie.
Unul din obiectivele PUG este creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din comună şi apropierea
mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea
spaţiilor verzi din cadrul localităţilor componente şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi
aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.
Propuneri PUG
Spaţiile verzi existente vor fi amenajate în scopul îmbunătăţirii calităţii plantaţiei şi a
valorii peisagistice a acestora, împreună cu spaţiile verzi propuse, corelat cu pădurile existente
şi cele care vor fi plantate, trebuie să fie realizate într-o concepţie unitară.
În afara păstrării integrităţii fondului forestier public şi privat, prin asigurarea stării de
igienă corespunzătoare a acestuia, se propune extinderea în continuare a suprafeţelor care se
plantează cu puieţi şi a altor forme de vegetaţie forestieră, în cadrul amenajării complexe a
teritoriului, prin împăduriri de terenuri degradate, creare de perdele de protecţie, aliniamente
etc.
Necesarul de spaţii verzi este:
12.400 locuitori x 26,00 mp/locuitor = 32,240 ha
Se propun astfel următoarele măsuri şi acţiuni silvo-tehnice şi de amenajare prin:
Intensificarea protecţiei şi pazei fondului forestier, eliminarea păşunatului din
păduri, reducerea stării infracţionale;
Instituirea unui regim normal de tăiere care să asigure recoltarea unui volum de
masă lemnoasă mai mică sau egală cu creşterea anuală.
Pagina 48 din 77
Pagina 48 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 49 din 77
Pagina 49 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument
cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită
integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi,
amenajarea teritoriului şi sănătate). în luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a
PNAPM; selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în
concordanţă cu următoarele criterii:
- domenii majore de activitate;
- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);
- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;
- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a
atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura,
managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;
- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.
Pagina 51 din 77
Pagina 51 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din
punct de vedere ecologic şi economic.
De asemenea, planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum
şi unele acţiuni pentru perioada 2004 - 2013.
Pagina 53 din 77
Pagina 53 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 54 din 77
Pagina 54 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Factor/aspect de
Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori
mediu
Respectarea valorilor limită
Limitarea, la surse, a poluării
legale pentru protejarea Respectarea limitelor maxime admisibile
fonice în zonele cu receptori Nivel zgomot :
Zgomotul şi receptorilor sensibili la poluarea pentru zgomot şi vibraţii
sensibili la zgomot Limita incintei <65 dB
vibraţiile fonică H.G. 321/2005, H.G. 674/2007, STAS 10009 –
Limitarea nivelurilor de Zone de locuit < 50 dB
Protejarea receptorilor sensibili 88
vibraţii
la vibraţii
Menţinerea, în măsura
posibilului, a trăsăturilor de Reducerea impactului asupra peisajului în
Minimizarea impactului
Peisajul continuitate a formelor terenului etapele de implementare a obiectivelor -
asupra peisajului
şi minimizarea schimbărilor planului.
topografice
Minimizarea impactului asupra biodiversităţii
Respectarea legislaţiei cu Menţinerea stării de sănătate a
Biodiversitatea în etapele de implementare a obiectivelor -
privire la ariile protejate ecosistemelor
planului.
Pagina 55 din 77
Pagina 55 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Asigurarea protecţiei
Biodiversitate OR7 peisajului natural, a 0 Nici un efect
biodiversităţii
TOTAL 3
Pagina 57 din 77
Pagina 57 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Nivel
Factor de mediu Obiective de mediu relevante Justificarea încadrării
impact
Pagina 58 din 77
Pagina 58 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Factor de Nivel
Obiective de mediu relevante Justificarea încadrării
mediu impact
Impact pozitiv major datorat:
desfiinţării puţurilor absorbante;
Sol OR3 îmbunătăţirea calităţii solului +2
eliminării deversărilor necontrolate
de apei poluate
Impact pozitiv major datorat:
Sănătatea OR4 îmbunătăţirea calităţii vieţii,
+2 îmbunătăţirea confortului şi a
populaţiei creşterea confortului
igienei;
Impact pozitiv datorat:
eliminarea puţurilor absorbante din
gospodăriile săteşti, conduce la
OR5 protecţia populaţiei prin
Riscuri eliminarea umidităţii excesive din sol,
diminuarea/eliminarea efectelor +1
naturale alunecărilor de teren/inundaţii.
umiditate ce poate produce procese
geomorfologice (alunecări de teren,
surpări, ravenări, etc) deja întâlnite la
nivelul comunei în partea de V
dezvoltarea sistemului de Impact pozitiv datorat:
Mediul social
OR6 infrastructură rutieră şi utilităţi +1 posibilităţilor de dezvoltarea
şi economic economică şi socială;
Conservarea resurselor
Asigurarea protecţiei peisajului
Biodiversitate OR7 0 Nici un efect
natural, a biodiversităţii
TOTAL 10
Pagina 59 din 77
Pagina 59 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Nivel
Factor de mediu Obiective de mediu relevante Justificarea încadrării
impact
Impact pozitiv major datorat: diminuarii
OR5 protecţia populaţiei prin /eliminarii fenomenelor de alunecare,
Riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor +2 fenomenelor geomorfologice, de
alunecărilor de teren/inundaţii. defragmentare a zonei, prin procese de
tasare, sufuziune, ravenare
dezvoltarea sistemului de Impact pozitiv datorat: sigurantei in
Mediul social şi
OR6 infrastructură rutieră şi utilităţi +1 constructii si trafic
economic Conservarea resurselor
Asigurarea protecţiei peisajului
Biodiversitate OR7 0 Nici un efect
natural, a biodiversităţii
TOTAL 7
Sănătatea OR4 îmbunătăţirea calităţii vieţii, Impact pozitiv datorat creşterii gradului
+2
populaţiei creşterea confortului de confort al cetăţenilor comunei
dezvoltarea sistemului de
Mediul social şi
OR6 infrastructură rutieră şi utilităţi 0 Nici un efect
economic Conservarea resurselor
Impact pozitiv datorat îmbunătăţirii
Asigurarea protecţiei peisajului semnificative a peisajului şi a măririi
Biodiversitate OR7 +2
natural, a biodiversităţii zonelor de spaţii verzi, posibile areale
propice de dezvoltare a faunei locale
TOTAL 7
Pagina 60 din 77
Pagina 60 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Obiectivul stabilite
prin PUG OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 Total
Obiective relevante
O1 0 +1 -1 +1 0 +2 0 3
O2 0 +1 -1 +2 0 +2 0 4
O3 +2 +2 +2 +2 +1 +1 0 10
O4 0 +1 +2 +1 +2 +1 0 7
O5 +2 0 0 +2 +1 0 +2 7
TOTAL 4 5 2 8 4 6 2 31
Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Matca rezultă un efect pozitiv
asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.
Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va
concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori
de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată în figura de
mai jos.
Figura nr. 8 Impactul generat de implementarea PUG
Pagina 61 din 77
Pagina 61 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Figura nr. 9
Pagina 62 din 77
Pagina 62 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 63 din 77
Pagina 63 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 64 din 77
Pagina 64 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
să se situeze sub CMA – STAS 12 574/1987 şi Legea nr. 104 din 15 iunie 2011
privind calitatea aerului înconjurător.
disponibilă la nivel local să fie utilizată pentru realizarea lucrărilor prevăzute în planul de
urbanism. Sprijinirea iniţiativelor private la nivel local, pentru realizarea unor activităţi
economice în comună vor contribui la crearea unor noi locuri de muncă pentru populaţie dar şi
îmbunătăţirea nivelului de trai. De asemenea, ca urmare a modernizării infrastructurii rutiere, se
doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi a creşterii gradului de siguranţă al circulaţiei.
10.2 DIFICULTĂŢI
Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru P.U.G. comuna Matca, nu au fost
întâmpinate dificultăţi.
Pagina 68 din 77
Pagina 68 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
11MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE
URBANISM GENERAL
Tabelul nr. 15 Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării planului Actualizare P.U.G. – Comuna Matca
Nr. Obiectivul relevant pentru
Indicator Frecvenţa Surse de informare Responsabilitate
crt. mediu
Ord. 462/1993 pentru aprobarea
condiţiilor tehnice privind protecţia
Poluanţi atmosferici
atmosferei si Normelor metodologice Primăria
1 Protecţia calităţii aerului specifici: pulberi, noxe, anual
privind determinarea emisiilor de Operatori economici
miros
poluanţi atmosferici produşi de surse
staţionare
Se va face
Rezultatele analizelor de laborator
monitorizare regulată Operatorul
Asigurarea calităţii apelor de Parametri de calitate a prin comparaţie cu prevederile din HG
2 conform autorizaţiei de servicii de gospodărie
suprafaţă şi subterane apelor uzate evacuate 352/2005 pentru apa epurată evacuată
de gospodărire a comunală
în receptori naturali – NTPA 001/2002.
apelor
Protecţia solului şi reducerea
Primăria
suprafeţelor afectate de Cantitatea de deşeuri Evidenţa gestiunii deşeurilor la nivel
3 lunar Operatorul de salubritate
depozitarea necontrolată a colectate şi predate localitate
(Romprest)
deşeurilor
În perioadele de pasaj
Monitorizarea degradării
şi cuibărit şi pe
Protecţia şi conservarea speciilor de floră şi faună Primăria
4 perioada de realizarea P.V. pe faze de executare a lucrărilor
biodiversităţii aferentă SCI/SPA Lunca ARPM Galaţi/Custode/ONG
a obiectivelor
Siretului Inferior
prevăzute în plan
Pagina 69 din 77
Pagina 69 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Număr Certificate de
Registru hotărâri ale consiliului local;
6 Zonarea teritorială urbanism şi Autorizaţii de anual Primăria
Evidenţele serviciului de urbanism.
construire eliberate
Pagina 70 din 77
Pagina 70 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 72 din 77
Pagina 72 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia protecţiei mediului în
România pe perioada 2000-2020, Bucureşti, 1999;
2. Institutul Naţional de Statistica Anuarul statistic al României 2005;
3. Arhiva REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL ROMÂNIEI a Institutului de Arheologie "Vasile
Parvan”
4. Institutul Pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European,
Acta Terrae Septemcastrensis I, Sudul Moldovei în cadrul sistemului defensiv roman
contribuţii la cunoaşterea valurilor de pământ, Autor: Costin Croitoru, pag. 107-120,
Editura Economica – Sibiu 2002 - ISSN 1583-1817;
5. Guvernul României, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Decembrie 2005;
6. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia Naţionala de Gestionare a
Deşeurilor;
7. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Plan Naţional de Gestionare a
Deşeurilor;
8. O.U.G. nr. 195/2005, privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/2006;
9. H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe;
10. Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
11. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi
completările ulterioare;
12. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
13. Legea nr. 50/1991*** republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
14. H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;
15. O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobata prin legea 426/2001, ordonanţa
modificata prin O.U.G. 61/2006, modificată de Legea 27/2007, act care transpune
Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr. 91/156/EEC
şi Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase, completată de Legea nr.
64/2011;
16. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările
ulterioare;
17. Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind
mediul de viata al populatiei, cu modificările şi completările ulterioare;
18. STAS 12574/1987 –Privind aerul din zonele protejate.
19. Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national:
a. Sectiunea I – Cai de comunicatie (Legea nr. 363/2006)
Pagina 73 din 77
Pagina 73 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
13 ABREVIERI
P.U.G. PLAN DE URBANISM GENERAL
P.U.Z. PLAN DE URBANISM ZONAL
P.U.D. PLAN DE URBANISM DE DETALIU
H.G. HOTARARE DE GUVERN
O.U.G. ORDONANTA DE URGENTA
C.L. CONSILIUL LOCAL
U.T.R. UNITATE TERITORIALA
U.E. UNIUNEA EUROPEANA
S.E.A. EVALUARE STRATEGICA DE MEDIU
P.N.D. PLAN NATIONAL DE DEZVOLTARE
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EVALUAREA LA NIVEL
E.I.A.
DE PROIECT A EFECTELOR DE MEDIU)
I.N.C.D. INSTITUTUL NATIONAL D E CERCETARE DEZVOLATARE
P.A.T.J. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN
A.D.R. AGENTIILOR DE DEZVOLTARE REGIONALA
C.E.S. COEZIUNE ECONOMICA ŞI SOCIALA
Pagina 74 din 77
Pagina 74 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
CUPRINS:
1 INTRODUCERE ................................................................................................. 3
1.2 Consideraţii generale ............................................................................................ 8
1.3. Informaţii generale .............................................................................................. 9
1.4. Beneficiarul proiectului ....................................................................................... 10
1.5. Autorul atestat al raportului de mediu.................................................................... 10
1.6. Denumirea proiectului ........................................................................................ 10
1.7. Localizarea geografică şi administrativă ................................................................. 10
2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE URBANISM GENERAL,
PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ............................... 13
2.1 Structura Planului de Urbanism General ................................................................. 13
2.2 Obiectivele Planului de Urbanism General .............................................................. 14
2.3 Relaţia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante .................. 14
3 ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE
PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL ................ 15
3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ........................................................ 16
3.1.1 Apa ..................................................................................................... 16
3.1.2 Aer ...................................................................................................... 18
3.1.3 Sol şi subsol .......................................................................................... 18
3.1.4 Biodiversitate ........................................................................................ 20
3.1.5 Relief ................................................................................................... 22
3.1.6 Sănătatea populaţiei ............................................................................... 23
3.1.7 Activităţi economice ............................................................................... 24
3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic ........................................... 28
3.1.9 Transport.............................................................................................. 29
3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Urbanism General .... 29
4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV ....... 34
4.1 APA ................................................................................................................. 34
4.2 AER ................................................................................................................. 37
4.3 SOL ................................................................................................................. 37
Deşeurile 38
4.4 BIODIVERSITATE ............................................................................................... 38
4.5 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ............................................................................. 39
4.5.1 INTRAVILANUL EXISTENT .................................................................................. 41
Pagina 75 din 77
Pagina 75 din 77
MEDIU Consulting
Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca
Pagina 77 din 77
Pagina 77 din 77
MEDIU Consulting