Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor

CAPITOLUL 13

FIABILITATEA ASAMBL~RILOR RO|ILOR PE ARBORE }I A ETAN}~RILOR

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor

13.1 Fiabilitatea penelor ]i canelurilor

Cele mai utilitate moduri de fixare a ro\ilor (din\ate, pentru transmisii prin curele sau prin fric\iune) pe arbore, sunt asambl`rile cu pene sau caneluri, sau, asambl`ri prin frecare (asambl`ri conice sau presate). Dup` cum se ]tie, aceste organe de fixare sunt scoase din func\iune ca urmare a solicit`rii de strivire, presiunea de contact fiind un parametru principal. n cazul asambl`rilor prin forme, (pene ]i caneluri) presiunea de contact depinde de variabile aleatoare Mt, dup` o lege de forma p = c.Mt , c fiind un parametru constant, ce \ine seama de geometria asambl`rii . Cunoscnd caracteristicile statistice ale presiunii: - media - dispersia rela\ia:

p = cMt
D = p cVT
2 2

se poate determina parametrul statistic de siguran\` n func\ionare, ap, cu

a
unde:

p ps D p + D ps
, (13.1)

ps - presiunea de contact limit` a materialului penei, canelurilor; p s - media preiunii de contact limit`; Dp, Dps - dispersiile corespunz`toare. Se poate determina func\ie de fiabilitate, avnd n vedere c` momentul de torsiune, Mt, ]i presiunea de contact, p, au o reparti\ie dup` legea normal`:

R p = (ap )

(13.2)

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor Fiabilitatea asambl`rii se consider` ridicat` dac` R = 0,9999, ceea ce
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

corespunde unei valori ap= 3,72, medie dac` R= 0,999, cu ap= 3,10, ]i mic` dac` R= 0,99, cu ap= 2,33.

13.2 Fiabilitatea asambl`rii prin frecare

n cazul asambl`rilor prin frecare, transmiterea momentului de torsiune Mt ntre butucul ro\ii ]i arbore, impune ca valoarea momentului de frecare s` fie mai mare dect cel de torsiune. n aceste condi\ii, parametrul statistic de siguran\` se calculeaz` cu rela\ia:
M f Mt DMf DMt ,

af =

(13.3)

unde:

M f media momentului de frecare; M t media momentului de torsiune.

Momentul de frecare se calculeaz` cu rela\ia:

Mf =
n care: d - diametrul arborelui; l - lungimea de contact; f - coeficientul de frecare;

d 2 l p f k frec k f 2 ,

(13.4)

kfrec - coeficientul de corectie dpdv al frec`rii; kf - coeficientul de corec\ie ce \ine seama de efectul tensiunii de ncovoiere asupra frec`rii. Presiunea din zona de contact se poate ob\ine prin presare, prin str`pungere pe con, cu inele troconice sau cu br`\ar` elastic`. Cea mai des
3

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor folosit` este construc\ia presat`. n acest caz, presiunea de contact se
Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

determin` cu rela\ia:

p= unde:

ka ka + d E a Eb ,

(13.5)

Ea, Eb - modulele de elasticitate ale materialelor asambl`rii;

- deformatia radial`;
ka, kb - coeficien\i de rigiditate ai materialelor, ]i se calculeaz` cu rela\iile:

d 2 + d12 ka = 2 a d + d12 ;

2 d2 +d2 kb = 2 b d2 d 2 ,

(13.6)

cu

a,b - coeficien\ii lui Poisson pentru materialele arborelui ]i respectiv ro\ii,

iar d, d1 ]i d2 - din figura 13.1.

Figura 13.1. Strngerea radial` medie, , se calculeaz` cu rela\ia:

= ai u r u u ,
unde:
u r - deforma\ia medie a rugozit`\ilor: u r = R z1 + R z 2 uu - media mont`rilor ]i demont`rilor operate: u u = 0,05l N
s1

(13.7)

l - lungimea de contact; N - num`r de mont`ri/demont`ri.

4

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor

Calculnd parametri statistici, cu rela\iile: - media: - dispersia: sus. n aceste condi\ii, func\ia de fiabilitate este:
R f = (a f )

d 2 l p f k frec k f 2 ,
2

2 DM f = M f c rMf

se poate determina parametrul statistic de siguran\`, af, cu rela\ia de mai

(13.8)

Aprecierea fiabilit`\ii se face [n mod asem`n`tor celei a asambl`rilor cu pene si caneluri, adic`: R= 0,9999 (af=3,72) - fiabilitate mare; R= 0,999 (af=3,72) - fiabilitate medie; R= 0,99 (af=3,72) - fiabilitate mic`.

13.3 Fiabilitatea etan]`rilor

Organele de ma]ini pentru etan]are sunt acele organe, elemente, subansamble ce asigura separarea total` sau aproape total` a dou` spa\ii, sau cavit`\i. Aplicabilitatea rela\iilor generale pentru calculul intensit`\ii de uzare la calculul etan]`rilor, impune cunoa]terea caracteristicilor microgeometriei suprafe\elor, etan]are. n timpul fundament`rii, elementele de etan]are sunt supuse unor procese intense de distrugere cauzat de fenomenele complexe din zona de frecare.
5

caracteristicile

mecanice

ale

suprafe\elor,

st`pnirea

coeficientului de frecare ]i a presiunilor nominale de contact din zona de

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor

Vitezele relative dintre garnituri ]i subansamblele etan]ate, precum ]i interac\iunea reciproc` dintre eforturile normale ]i tagen\iale din zona de contact, favorizeaz` procese de uzare, de care este obligatoriu s` se \in` seama n calculul fiabilit`\ii. De asemenea, siguran\a n func\ionare, mai este influen\at` de: mediul etan]at; microgeometria suprafe\elor; caracteristicile mecanice de material; coeficientul de frecare; solicit`rile din zona de contact. Mediul etan]at - impune condi\iile de compatibilitate ntre acesta ]i materialul elementului de etan]are, n caz contrar producndu-se distrugerea prematur` a etan]arii. Rugozitatea suprafe\elor - influen\eaz` calitatea ]i durata de vrst` a etan]`rii, determin` m`rimea for\elor de frecare ]i, implicit uzura elementelor etan]`rii. n vederea ob\inerii unei etan]`ri corespunz`toare este necesar ca rugozitatea suprafe\ei n contact direct cu organul de etan]are s` nu dep`]easc` valoarea Ra= 0,4mm. Propriet`\ile mecanice ale materialelor elementelor etan]ate sunt superioare celor corespunz`toare organelor de etan]are, de aceea se iau n considerare doar aspectele legate e rugozitatea elementelor etan]ate, garniturile uzndu-se mult mai rapid. n vederea mic]or`rii frec`rii n zona etan]ata n condi\iile men\inerii 7constante a eficien\ei izol`rii celor doua cavit`\i, este necesar, ca pe lng` mic]orarea rugozit`\ii elementelor etan]ate, s` se foloseasc` ]i ungerea. Presiunea niminal` de contact dintre elementele de etan]are ]i cele etan]ate se determin` pe baza: geometriei etan]`rii;
6

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor presiunea ce trebuie etan]at`; valoarea ]i sensul for\elor din exterior.

Presiunea nominal`, pn, se modific` n timpul func\ion`rii n special ca urmare a modific`rii propriet`\ilor elastice ale cauciucului, crescnd modulul de elasticitate fie prin mb`trnire natural`, fie prin nt`rire. Modificarea elasticit`\ii are ca efect ]i cre]terea ponderii uz`rii elementului etan]at n uzur` total`, comparativ cu uzura ini\ial`. Scoaterea din func\iune a etan]`rii se produce odat` cu dep`]irea grosimii limit` a stratului a stratului total uzat, hulim, grosime la care presiunea nominal` scade cu 50% fa\` de presiunea ini\ial` de montaj. Caracteristicile statistice ale grosimii stratului uzat, huz, se calculeaz` cu rela\iile:

media: unde:

huz = v u t h ,

vu - viteza de uzare, vu = vu(h,pn,ae) th - durata de func\ionare.

2

dispersia:

2 2 D uz = v u t h cvuz

n aceste condi\ii se poate determina parametrul statistic de siguran\` n func\ionare, cu rela\ia:

ae = huz lim huz Dhuz lim + Dhuz .
ae

(13.9)

Func\ia de fiabilitate este:

Re = 1 f Zae (t )dt
0

(13.10)

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

unde

fZae

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor este densitatea de posibilitate a curgerii lubrifiantului din

transmisie prin etan]are. Rezultatele experimentelor conduc la concluzia c` se poate accepta ipoteza reparti\iei normale pentru densitatea de probabilitate fz. n acest caz, fiabilitatea se poate calcula ]i astfel:
Re = ( ae ) = v e 100,

(13.11)

cu ve - fiabilitate procentual`. Rela\iile de mai sus stau la baza calculului fiabilit`\ii dup` un timp de func\ionare th, sau calculul durabilit`\ii, Th, pentru o anumit` valoare pentru fiabilitatea Re. n absen\a unor date experimentale, se poate determina fiabilitatea ]i cu expresia:
t Re = e h1 ,

(13.12)

unde este rata defect`rilor, ]i poate fi considerat` ca inversul duratei medii de func\ionare:
1 1 1 = = MTBF t h T h

(13.13)

Durata medie de func\ionare se poate aproxima astfel:

th =
[n care:

t h1 v1

(13.14)

v - viteza de alunecare din etan]are;

8

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 13. Fiabilitatea asambl`rilor ]i a etan]`rilor

t h1 - durata medie de func\ionare pentru v = 1m/s.

Pentru t h1 se recomand` urm`toarele valori:

t h1 = 2500 ore pentru man]ete t h1 = 50.000 ore pentru inele frontale.

Deoarece func\ionarea etan]`rii este foarte pu\in influen\at` de parametrul principal al transmisiei, Mt, la calculul fiabilit`\ii globale a transmisiei nu se ia n considerare fiabilitatea etan]`rilor.