155 SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE
AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI
AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI PITETI

Strada Egalitii, nr. 50 A, cod 110049 Piteti
AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 155 din 26.10.2007
Ca urmare a cererii adresate de S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieti, str.

Mihai Bravu nr. 235, jud. Prahova inregistrata la Agentia Regionala pentru
Protectia Mediului Pitesti cu nr. 4659/27.10.2005, privind solicitarea autorizatiei
integrate de mediu pentru activitatea de fabricare a produselor obtinute din
prelucrarea titeiului i a completarilor cu nr. 365/17.01.2006, 2693/04.05.2006,
6053/13.08.2007 si 7574/01.10.2007,
in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii
etapelor procedurale,
in baza H.G. nr 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului
Mediului si Dezvoltarii Durabile, a HG Nr. 459/2005 privind reorganizarea si
functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, a Ordonantei de
Urgenta a Guvernului Nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii, aprobata de Legea nr. 84/2006, al Ordinului Ministrului Nr. 818/2003
privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu, cu completarile si
modificarile ulterioare,
se emite:
AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU
Titular: S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieti

Amplasament: Municipiul Ploieti, str. Mihai Bravu nr. 235, jud. Prahova
CUPRINS
1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII _____________________ 4

2. OBIECTUL AUTORIZARII __________________________________________________ 4
3. CATEGORIA DE ACTIVITATE ______________________________________________ 4
4. DOCUMENTATIA SOLICITARII ____________________________________________ 5
5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII ____________________________________________ 7
6. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE ________________________________ 7
7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZ NATURALE ________________________________ 10
7.1.1. Alimentarea cu ap _______________________________________________________________ 10
7.1.2. Apa recirculat ___________________________________________________________________ 11
7.1.3. Norme de apa pe unitatea de produs __________________________________________________ 12
8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE
AMPLASAMENT____________________________________________________________ 14
8.14.1. Fabrica de Hidrogen _____________________________________________________________ 22
8.14.2. Instalatia Azot __________________________________________________________________ 23
8.14.3. Instalatia Sisteme Apa Recirculata___________________________________________________ 23
8.14.4. Instalatia de Producere a Aerului, Distributie a Aerului, Aburului si Gazelor (PADAAG)________ 23
8.14.5. Depozitare materii prime si produse finite_____________________________________________ 24
8.14.6. Gospodaria de Chimicale _________________________________________________________ 25
8.14.7. Producerea energiei termice Sectia CET_____________________________________________ 26
8.14.8. Statia de epurare finala____________________________________________________________ 26
8.14.9. Lista rezervoarelor pentru depozitarea materiilor prime, produselor intermediare si finite - produse
petroliere 29
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN
MEDIU ____________________________________________________________________ 33
9.1.1. Echipamente de depoluare __________________________________________________________ 33
9.1.2. Cosuri de dispersie________________________________________________________________ 33
9.2.1. Instalaii de preepurare de pe platforma BU ____________________________________________ 34
9.2.2. Instalaii de preepurare Cocsare DGRS, PGL __________________________________________ 34
9.2.3. Sistemul de canalizare _____________________________________________________________ 35
10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL
INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT________________________________________ 35
10.2.1. Apa uzata ______________________________________________________________________ 41
10.2.2. Apa freatica ____________________________________________________________________ 42
11. GESTIUNEA DESEURILOR ______________________________________________ 44
11.2.1. Batalurile vechi _________________________________________________________________ 49
11.2.1. Instalatia de stocare temporara a deseurilor ____________________________________________ 49
12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE
URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI________________________________________ 50
12.1.1. Generalitati_____________________________________________________________________ 50
12.1.2. Inventarul substantelor si preparatelor periculoase prezente pe amplasament __________________ 54
12.1.3. Identificarea zonelor de risc din amplasament _________________________________________ 54
12.1.4. Informatii preventive asupra efectului domino _________________________________________ 54
12.2.1. Accesul si circulatia in amplasament _________________________________________________ 54
12.2.2. Supravegherea platformei industriale_________________________________________________ 54
12.2.3.Cladiri si locatii__________________________________________________________________ 54
12.2.4. Legarea la pamant a instalatiilor electrice _____________________________________________ 55
12.2.5. Protectia contra trasnetelor_________________________________________________________ 55
12.2.6. Protectia contra seismelor _________________________________________________________ 55
12.3.1. Proceduri de exploatare destinate prevenirii accidentelor _________________________________ 55
12.3.2. Verificari periodice ______________________________________________________________ 55
12.3.3. Interdictia de foc ________________________________________________________________ 55
12.3.4. Instruirea personalului ____________________________________________________________ 56
12.3.5. Mentenanta si lucrari de reabilitare __________________________________________________ 56
12.4.1. Lista elementelor importante pentru securitate _________________________________________ 56
12.4.2. Domeniu de functionare___________________________________________________________ 56
12.4.3. Echipamente importante pentru securitate ____________________________________________ 57
12.4.4. Sisteme de alarma si securizare a instalatiilor __________________________________________ 57
2
12.4.5. Supravegherea si detectarea zonelor de pericol _________________________________________ 57
12.4.6. Alimentarea electrica _____________________________________________________________ 57
12.4.7. Utilitati destinate exploatarii instalatiilor______________________________________________ 57
12.5.1. Organizarea amplasamentului ______________________________________________________ 57
12.5.2. Etichetarea substantelor si preparatelor periculoase _____________________________________ 57
12.5.3. Retentii________________________________________________________________________ 58
12.5.4. Rezervoare _____________________________________________________________________ 58
12.5.5. Reguli de compatibilitate in stocare__________________________________________________ 58
12.5.6. Transport, incarcare, descarcare_____________________________________________________ 58
12.5.7. Eliminarea substantelor sau preparatelor periculoase ____________________________________ 58
12.6.1. Generalitati privind mijloacele______________________________________________________ 59
12.6.2. Intretinerea mijloacelor de interventie _______________________________________________ 59
12.6.3. Protectia individuala a personalului de interventie ______________________________________ 59
12.6.4. Resurse de apa si spuma___________________________________________________________ 59
12.6.5. Reguli de securitate ______________________________________________________________ 60
12.6.6. Sistem de alertare interna__________________________________________________________ 60
12.6.7. Informarea preventiva a populatiei care poate fi afectata de un accident major ________________ 60
13. MONITORIZAREA ACTIVITATII __________________________________________ 61
13.1.1. Emisii _________________________________________________________________________ 61
13.2.1. Apa epurata ____________________________________________________________________ 62
13.2.2. Apa freatica ____________________________________________________________________ 64
13.4.1. Deseuri tehnologice ______________________________________________________________ 64
13.4.2. Depozitul temporar de deseuri periculoase ____________________________________________ 65
14. EVIDENTE _____________________________________________________________ 67
15. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI
PERIODICITATEA ACESTORA _______________________________________________ 67
16. INSTIINTARI. ___________________________________________________________ 68
17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI _____________________________ 69
18. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII. ________________________________ 69
19. PLAN DE ACTIUNE ______________________________________________________ 74
20. GLOSAR DE TERMENI ___________________________________________________ 78
21. DISPOZITII FINALE _____________________________________________________ 79
3
1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII
Numele: S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieti

Adresa: Municipiul Ploieti, str. Mihai Bravu nr. 235, jud. Prahova
Tel/fax: 0244/504000; 0244/504625, 0244504631
E-mail: office@petrotel.lukoil.com
bdumitru@petrotel.lukoil.com
2. OBIECTUL AUTORIZARII
S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieti este un complex industrial care cuprinde un
sector de productie i livrare produse petroliere i un sector de producere i distributie utilitati.
Obiectivul este amplasat in Zona Industriala Teleajen, intre paraul Dambu spre V si raul
Teleajen spre N NE, albia raului Teleajen fiind la 1,0 1,5 km de obiectiv.
Societatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. are sediul in str. Mihai Bravu nr. 235,
orasul Ploiesti.
Suprafata ocupata de SC PETROTEL LUKOIL SA este de 273 ha, iar altitudinea
terenului este de aproximativ 145 m fata de nivelul Marii Negre.
La Est: - S.C.MATIZOL S.A. Fabrica de materiale izolatoare (carton asfaltat)
- S.C.UZTEL S.A. presteaza in principal activitatea de turnatorie
La Sud: - Depozitul si Statia de Pompe PETROTRANS transporta prin conducte
subterane produse petroliere (benzina, motorina)
- S.C. Blue Bird S.R.L activitate de valorificare a deseurilor metalice
La Sud - Sud-Vest: - Saint - Gobain ISOVER Romania
La Nord : - S.C. Valgab Invest S.R.L- productie de pavele si confectii metalice
- Teren arabil proprietate Primaria Ploiesti
Terenul este utilizat in principal in scopul rafinarii petrolului si prelucrarii subproduselor

pentru obtinerea de produse comerciale.
- Suprafata totala Petrotel-Lukoil, conform certificate de proprietate = 273 ha
- Suprafata incinta Petrotel-Lukoil 222 ha
- Suprafata construita 112 ha
- Cai de acces (drumuri, CFU) 67 ha
- Retele electrice, canalizari, conducte 25 ha
- Spatii verzi 18 ha
3. CATEGORIA DE ACTIVITATE
Cod CAEN: 2320 Fabricare a produselor obtinute din prelucrarea titeiului

Categoria de activitate conform Anexei nr.1 a OUG nr. 152/2005:
1.2. Rafinarii de titei si prelucrare a gazelor
1.1. Instalatii de ardere cu capacitate de combustie mai mare de 50 MW.
5.4. Depozite controlate de deseuri cu o capacitate totala > 25 000 tone
o Cod NOSE-P conform Ordinului 1144/2002:
105.08 Procesarea produselor petroliere
101.01 Procese de combustie > 300 MW pentru ntregul grup
109.06 Depozite de deseuri
o Cod SNAP 2 conform Ordinului 1144/2002:
0401 Procesarea produselor petroliere
01-0301 Procese de combustie > 300 MW pentru ntregul grup
0904 Depozite de deseuri
4
Perioada de tranzitie sub Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii, obtinuta de SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti in urma negocierii
cu Uniunea Europeana a Capitolului 22 Mediu, este 31.12.2014.
In conformitate cu prevederile HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri

pentru limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari de ardere,
cu modificarile si completarile ulterioare, termenul de conformare cu valorile limit de
emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi pentru S.C. PETROTEL LUKOIL SA
Ploiesti - Instalatia mare de ardere CET 2 (3 cazane C2-APG: 105,5 MWt, 107,5 MWt,
respectiv 106,5 MWt), este 31.12.2011.
Termenul limita conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005

privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata prin Legea nr. 84/2006,
pentru realizarea masurilor din Planul de Actiune este 31.12.2014.
4. DOCUMENTATIA SOLICITARII
Documentatia care a stat la baza emiterii prezentei Autorizatii integrate de mediu:

- Formular de solicitare, intocmit de SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti;
- Raport de amplasament, intocmit de ICIM Bucureti ;
- Bilant de mediu nivel I pentru SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM
Bucureti;
- Bilant de mediu nivel II pentru SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM
Bucureti;
- Studiu de evaluare a riscului asupra mediului pentru SC PETROTEL LUKOIL SA
Ploiesti, intocmit de ICIM Bucureti;
- Bilant de mediu nivel I pentru batalurile de reziduuri petroliere ale SC PETROTEL
LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM Bucureti;
- Bilant de mediu nivel II pentru batalurile de reziduuri petroliere ale SC PETROTEL
LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM Bucureti;
- Raport de Securitate, intocmit de SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti;
- Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 14/06.07.2007 emis de APM Prahova pentru
batalul de depozitare deseuri periculoase NDS 214;
- Studiu de evaluare a riscului si impact asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu
obiectivul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, elaborat de Centru de Mediu si Sanatate Cluj
Napoca si Cabinet de Medicina Mediului Cluj Napoca;
- Inregistrare pentru operatiunile cu substante clasificate categoria 2, nr. 20/1678430 din
04.07.2007, eliberata de Agentia Nationala Antidrog;
- Declaratia locatiilor pentru operatiuni cu substante clasificate din categoria 3, nr.
625/1678300 din 15.06.2007, eliberata de Agentia Nationala Antidrog;
- Certificat tehnic de inspectie nr. 267/PD/003004-00-COV din 26.06.2007 emis de SC
Petrodesign SA Bucuresti pentru rezervoarele pentru depozitarea benzinei aferente
rampei CF;
5
Petrodesign SA Bucuresti pentru rezervoarele pentru depozitarea benzinei aferente
rampei auto;
Petrodesign SA Bucuresti pentru rampa auto;
Petrodesign SA Bucuresti pentru rampa CF;
- Acord de mediu nr. PH 19/04.05.2004 pentru restrangere batal existent NDS 213, emis
de APM Prahova;
- Acord de mediu nr. 22/03.06.2004 pentru restrangere batal existent NDS 211, emis de
APM Prahova;
- Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 106/14.06.2007, eliberata de Administratia
Nationala Apele Romane Bucuresti;
- Autorizatie de desfiintare nr. 98/21.11.2002 pentru desfiintarea si dezafectarea
instalatiilor tehnologice: Furfurol 1 si 2, Deparafinare 1, Deparafinare 2, Desuleiere,
Aditivi 1, 2, 3, Bitum, Parafina, CET 1, Demineralizare 1, SNP, RV, Ulei Alb, Vaselina,
Unsori, Ulei emulsionat, Rafinatie petrol, DV1, DV2, DAV2;
- Autorizatie de desfiintare nr. 125/16.10.2003 pentru dezafectare si desfiintare turn racire
din instalatia de alchilare;
- Autorizatie de desfiintare nr. 134/31.10.2003 pentru dezafectare instalatii din complexul
Petrochimie; instalatie dubla a rafinarii uleiurilor (Moara de bentonita) si cladire
laborator probe in litigiu (magazie de materiale);
- Certificat constatator nr. 57824/08.12.2004 emis de Oficiul Registrului Comertului
Prahova;
- Contract nr. 269/21.02.2007 privind vanzarea uleiurilor uzate incheiat intre SC
PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti si SC Dytiv SRL Ploiesti;
- Contract nr. 234/22.08.2003 incheiat intre Platecxis France si SC PETROTEL LUKOIL
SA Ploiesti privind eliminarea catalizatorilor uzati;
- Contract nr. 234/22.08.2003 incheiat intre Engeldard Italiana SpA Roma, Italia, SC
PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti si UOP Limited Anglia privind eliminarea
catalizatorilor uzati;
- Contract nr. 45/16.01.2006 pentru depozitarea, neutralizarea i ingroparea deseurilor
menajere i industriale in rampa incheiat intre SC IRIDEX GROUP IMPORT
EXPORT SRL Bucuresti i SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti;
- Contract prestari servicii nr. 393/06.08.2007 incheiat intre SC Compania de expeditii si
transport auto CETA SA Bucuresti si SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti privind
colectarea anvelopelor uzate;
- Contract nr. 879/17.111.2004 incheiat intre SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti si SC
INCONEX COM SRL Ploiesti privind vanzarea deseurilor metalice nedezmembrate;
- Contract de vanzare cumparare nr. 542/20.04.2006 incheiat cu SC Muller
Guttenbrunn Recycling SRL pentru vanzarea deseurilor reciclabile de hartie si carton;
- Contract de colaborare incheiat la data de 16.01.2006 intre Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor prin reprezentantul legal INCD ICIM Bucuresti si SC PETROTEL
LUKOIL SA Ploiesti privind colaborarea pentru realizarea proiectului Dezvoltarea
sistemului de management al bifenililor policlorurati in conditii corespunzatoare din
punct de vedere al protectiei mediului
- Plan de eliminare a echipamentelor cu continut de PCB
- Plan de situatie;
- Plan de incadrare in zona.
6
5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII
5.1. Instalatia va fi exploatat, controlat i ntreinut, aa cum s-a stabilit n prezenta

Autorizaie Integrat. Toate programele depuse in solicitare, vor fi duse la ndeplinire conform
condiiilor prezentei Autorizaii, sunt parte integranta a acesteia.
5.2. Activitatea se va desfasura cu personal calificat pentru fiecare loc de munca, special instruit
si familiarizat cu conditiile impuse de prezenta autorizatie.
5.3. Toate echipamentele si instalatiile utilizate in desfasurarea activitatii, a caror avarie sau
functionare necorespunzatoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi
intretinute in conditii optime de lucru.
Operatorul va asigura:
un program de intretinere a echipamentelor si instalatiilor;
registru de evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate.
5.4. Operatorul va inregistra si investiga orice reclamatie sau sesizare pe care o primeste
referitoare la mediu. Inregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamatie/sesizare,
investigarea facuta si orice actiune intreprinsa.
5.5. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca o persoana responsabila cu protectia mediului va

fi in orice moment disponibila pe amplasament.
5.6. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un program pentru a asigura faptul
ca membrii publicului pot obtine in orice moment informatii privind performantele de mediu al
titularului.
5.7. Titularul activitatii va mentine un Sistem de management al autorizatiei, prin care se va

urmari modul de actiune pentru realizarea conditiilor din autorizatie, inclusiv de realizare
esalonata a masurilor din Planul de Actiune. Sistemul de management al autorizatiei va evalua
toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate,
productiei mai curate precum si reducerea si minimizarea deseurilor si va include o planificare a
obiectivelor si a sarcinilor de mediu.
5.8. Titularul autorizatiei trebuie sa implementeze masurile stabilite in Planul de Actiuni,

conform planificarii in timp aprobate.
5.9. Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la APM Prahova si ARPM Pitesti anual un Raport
Anual de Mediu pentru intregul an calendaristic precedent.
6. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE
6.1.Principalele materii prime si materiale auxiliare utilizate n procesele tehnologice sunt redate
in tabelul de mai jos:
7
Nr. Natura chimica/ Cantitate
crt. Materia prima compozitie estimata a se Impactul asupra mediului Depozitare
utiliza anual (t)
1. Titei Amestec de hidrocarburi 2 400 000 Prezinta risc de incendiu, fiind un lichidRezervoare cu capac flotant, prevazute cu
parafinice, naftenice si combustibil; scurgerile de titei
instalatie de stropire, cu generatoare de
aromate (cu continut de sulf constituie pericol pentru mediu; se va spuma aeromecanica, cu serpentina de
mediu de 1,35%) preveni contaminarea apei, a solului si incalzire, supape, opritoare de flacari, cu
scurgerea in ape curgatoare. sistem de scurgere a apei de pe capac,
racordate la canalizarea industriala
2. Metanol Lichid, temp.inflamare = 17120 Produsul este inflamabil, foarte toxic si Rezervoare cu capac fix prevazute cu perna
12C (vas inchis) si afecteaza fauna, de aceea se va evita de azot
16C (vas deschis) deversarea in ape. Limita letala este de
17-32 g metanol/l apa. Deversat pe sol
se evapora repede si produce noxe in
zona afectata.
3. Gaz metan Gazos, densitate= 0,71 g/l; 10431 Extrem de inflamabil, se va evita Retea gaz metan
temperat. de autoaprindere = poluarea aerului.
595C
4. MTBE Lichid, temp. 39054 Se va evita deversarea in apele de Rezervoare cu capac fix, prevazute cu
inflam= - 34C ; suprafata si patrunderea in canalizari. membrana de etansare
densitate = 0,74 g/cm3
5. Component Conform FTS 28000 Produs biodegradabil Rezervoare cu capac fix
biodiesel
6. Aditivi pentru Conform FTS 169 Posibil toxic pentru organisme acvatice Vase etanse de dozare din instalatia HPM.
filtrabilitatea la expunere prelungita. Se va evita
motorinei evacuarea in ape de suprafata si
canalizari.
7. Aditivi pentru Conform FTS 104 Nu prezinta pericol pentru sanatate, nu Se descarca in vasele de dozare din
lubricitatea sunt date disponibile pentru toxicitate si instalatia HPM.
motorinei ecotoxicitate.
8. Aditivi pentru Conform FTS 373 Nociv in contact cu pielea si la inhalare. Se descarca in vasele de dozare din
cresterea cifrei Efecte adverse pe termen lung pentru instalatia HPM.
cetanice organismele acvatice.
9. Aditivi pentru Conform FTS 5 Toxic pentru organismele acvatice si Se depoziteaza in containere.
cresterea cifrei poate cauza efecte adverse pe termen
octanice lung asupra mediului acvatic.
8
Nr. Natura chimica/ Cantitate
crt. Materia prima compozitie estimata a se Impactul asupra mediului Depozitare
utiliza anual (t)
10. Monoetanolamina Lichid, temp. 44 Nociv; se va evita golirea la canalizare; Rezervor sub perna de azot
inflam.= datorita valorii pH-ului se va neutraliza
95C; solubil in apa inaintea introducerii in statia de epurare.
11. Dietanolamina Lichid, 40 Nociv; se va evita golirea la canalizare; Rezervor sub perna de azot
temp. inflam.= datorita valorii pH-ului se va neutraliza
176C, solubil in apa inaintea introducerii in statia de epurare.
12. Acid clorhidric Lichid cu densitatea=1,194 1524 Lichid puternic coroziv care poate Se depoziteaza in cisterne cauciucate.
g/cmc la 26C, cu puternic determina, functie de concentratie, iritari,
miros intepator ulceratii sau vatamari permanente.
13. Acid sulfuric Lichid, reactioneaza violent 163 Puternic coroziv; daunator pentru pesti si Se depoziteaza in rezervoare in cadrul
cu apa; densitatea = 1,841 organisme acvatice; prin incalzire gospodariei de chimicale si in containere
g/cmc; punct de fierbere elimina gaze toxice si corozive la sectiile utilizatoare.
290C ;
14. Hidroxid de sodiu Lichid 698 Coroziv; poluant pentru ape de suprafata Se depoziteaza in rezervoare in cadrul
punct fierbere 140C si subterane gospodariei de chimicale si se pompeaza
catre sectiile utilizatoare.
15. Solutie Lichid cu concentratia de 4 Este un lichid coroziv, care poate irita Se depoziteaza in rezervoare in cadrul
amoniacala cca. 25% amoniac; punct de pielea, ochii; poate afecta plamanii la gospodariei de chimicale si in containere in
fierbere 38C; densitatea expunere prelungita de vapori sau cadrul sectiilor utilizatoare.
relativa= 0,9 g/cmc aerosoli. Este toxic pentru organisme
acvatice, micro si macro-organisme din
sol, pasari, albine, plante.
Nota: Alte materialele auxiliare folosite sunt: catalizatori, inhibitori de coroziune, dispersanti, alti aditivi, etc.
9
6.2. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare
Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, manipulate si
depozitate conform normelor specifice fiecarui material, fiselor tehnice de securitate - unde este
cazul - in conditii de siguranta pentru personal si pentru mediu.
Depozitele si magaziile se vor mentine amenajate si intretinute corespunzator si se va
asigura securitatea acestora. Deseurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislatiei specifice in
vigoare.
Traseele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale materiilor prime si
materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.
6.3. Selectia materiilor prime

Operatorul va tine evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale utilizate.
Operatorul va introduce in procesul de fabricatie si in activitatile auxiliare, materiile
prime si materialele cele mai putin periculoase pentru mediu.
7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZ NATURALE
n cadrul RAFINRIEI PETROTEL LUKOIL Ploieti se desfoar activiti de

producere i/sau distribuie a utilitilor.
Aceste utiliti sunt:
- ap rece: este distribuit din 3 surse de alimentare (2 de suprafata, 1 din subteran);
- ap recirculat: apa cald care rezult din procesele tehnologice, este rcit n dou
sisteme de apa recirculata i retrimis n instalaiile tehnologice;
- abur: se produce n centrala termic;
- ap demineralizat: se produce ntr-o instalaie de demineralizare echipat cu coloane
cu schimbtori de ioni;
- energia electric: se preia din reeaua naional si partial se produce in instalatia
proprie;
- aer comprimat: se produce n rafinrie cu ajutorul compresoarelor;
- combustibili: gaz metan din magistrala naional, gaze de rafinarie i pcur;
- azotul: se produce prin distilarea fractionata a aerului atmosferic in regim criogenic;
- hidrogenul: este folosit in procesele de hidrofinare din rafinarie.
7.1. APA
7.1.1. Alimentarea cu ap
Societatea detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 106/14.06.2007 emisa de
Administratia Nationala Apele Romane.
Surse de alimentare
1) Administratia Nationala Apele Romane ESZ Prahova SH Movila Vulpii doua
conducte F1 si F2 cu diametrele de = 600-800 mm si lungimea de 17 km fiecare,
executate din azbociment cu portiuni metalice in zonele de subtraversari de drumuri
si CF. Capacitatea de transport a fiecarei conducte este de 400 l/s - Sursa de rezerva.
2) Administratia Nationala Apele Romane - ESZ Prahova nod hidrotehnic Brazi o
singura conducta de = 800 mm, cu lungimea de 15 km, din azbociment cu portiuni
metalice in zonele de subtraversari de drumuri si CF. Capacitate de transport 600 l/s.
3) Surse proprii (38 foraje din care numai 12 sunt echipate cu pompe), astfel:
- pentru apa potabila 6 foraje, amplasate in incinta societatii : 1BU, 2BU,
7BU, 14BU in sectia Blocul de ulei ; 4RV, 11RV in sectia Rafinaria veche ;
- pentru apa industriala 6 foraje: 15BU, 16BU, 21BU, 1RV, 1aRV, 10RV.
- restul forajelor sunt in conservare.
Volume de apa autorizate
1. Apa potabila subteran
Qzi max = 9331 mc (108 l/s) V max anual = 3406 mii mc
Qzi med = 2765 mc (32 l/s) V med anual = 1009 mii mc
2. Apa industriala subteran

Qzi med = 3110 mc (36 l/s) V med anual = 1135 mii mc
din care la terti 679 mc/zi (7,85 l/s) Vmed anual = 248 mii mc
3. Sursa ESZ NH Brazi (sau sursa de rezerva ESZ Paltinu Movila Vulpii)
Qzi med = 17068 mc (197,5 l/s) V med anual = 6230 mii mc
Instalatii de inmagazinare si distributie

Instalatiile de inmagazinare constau in 2 bazine de 500 mc fiecare pentru apa industriala
si 4 bazine de 5000 mc fiecare pentru apa incendiu.
Distributia apei din rezervoarele de inmagazinare de 500 mc se face printr-o retea de
conducte in lungime de 0,6 km pentru apa industriala, cu diametrul de Dn 50 Dn 150
Distributia apei din rezervoarele de inmagazinare de 5000 mc se face printr-o retea de
conducte in lungime de 22 km pentru apa PSI, cu diametrul de Dn 300 Dn 400
Distributia apei din nodul hidrotehnic Brazi se face printr-o retea interioara de conducte
in lungime de 2,2 km, cu diametrul de Dn 800 Dn 400.
Apa prelevata din puturi este pomapata in retele inelare cu ramificatii catre consumatori,
fara a se face acumulari. Reteaua de apa din foraje are lungimea de 7,5 km si diametrul de 2-8.
Utilizarea apei
Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, in procesul tehnologic si pentru furnizarea de
agent termic.
1. Cerinta de apa potabila si industriala

Qzi max = 36115 mc (418 l/s)
Qzi med = 22943 mc (265,5 l/s)
V med. anual = 8374 mii mc
2. Necesarul de apa potabila si industriala

Qzi max = 347 846 mc (4026 l/s)
Qzi med = 325 861 mc (3771,5 l/s)
V med. anual = 118 939,26 mii mc
7.1.2. Apa recirculat

Pe platforma Rafinariei PETROTEL LUKOIL sunt dou sisteme de apa recirculata, prin
care se recircul apa folosit ca agent de rcire, gradul de recirculare fiind 98 %,
Qzi max = 311 731 mc (3608 l/s)
Qzi med = 302 918 mc (3506 l/s).
11
7.1.3. Norme de apa pe unitatea de produs
Nr. Instalatia Volume specifice de apa

crt. m3/tona
1. Distilare Atmosferica 3 2,8
2. Hidrofinare Benzina 3,63
3. Hidrofinare Petrol Motorina 6,98
4. Fractionare Gaze 51,34
5. Reformare Catalitica 11,68
6. Izomerizare 44,60
7. Fabrica de hidrogen 186,0
8. Cracare Catalitica 42,05
9. Hidrofinare Benzina de 7,40
Cracare Catalitica
10. Cocsare 14,79
11. Desulfurare Gaze 32,20
12. Recuperare Sulf 4,82
13. AFPE BU 0,10
14. Imbuteliere ulei 0,80
15. AFPE RV 0,14
16. CET Demineralizare 1,30
17. CET Dedurizare 1,10
18. Statii Trafo + iluminat 0,01
19. Turnuri 0,02
20. Fabrica de azot 0,14
21. Compresoare 0,04
22. MTBE 30,36
23. TAME 8,27
24. Epurare 0,001
25. Separator BU 0,0004
Comparatia cu BAT
Indicator BAT Petrotel
Lukoil
Consum de apa proaspata 0,01 0,62 1,68
(t/ t de titei procesat)
Volum specific de apa uzata generata 0,5 0,8 1,77
(m3/t de titei procesat)
7.2. ENERGIA TERMIC
Aburul si apa fierbinte necesare functionarii instalatiilor tehnologice sunt produse in

cadrul seciei CET care este format din : Instalatia Demineralizare + Laborator analize i
Instalatia CET.
Instalatia CET cuprinde urmtoarele parti componente:
- CET2 3 x 105,5 MWt centrala electric de termoficare produce abur n cele trei
cazane acvatubulare cu circulaie natural tip C2-AP (debit nominal 120 t/h) i energie electric
n cele trei turbine cu abur cu contrapresiune tip PR 12 90 15 7 de 12 MW, 6 kV.
In conformitate cu prevederile HG 541/2003, modificata de HG 322/2005, instalatia
CET2 este instalatie mare de ardere tip I.
12
- CT 2 x 85 MWt centrala termic produce abur industrial, dispune de 2 cazane
acvatubulare cu circulaie natural tip CV 22 (debit nominal 105 t/h).
In conformitate cu prevederile HG 541/2003, modificata de HG 322/2005, instalatia CT
este instalatie mare de ardere tip I. Pentru aceasta instalatie, titularul a solicitat derogari de la
respectarea prevederilor HG 541/2003, conform articolului 5, aliniatul (2) functionare 20000
ore in perioada 01.01.2008 si 31.12.2015.
7.3. ENERGIA ELECTRIC
In cadrul rafinariei functioneaza CET2, care asigura in totalitate energia termica necesara
si o parte din energia electrica cca. 13 MW, pentru alimentarea echipamentelor din cadrul
sectiilor si instalatiilor componente.
In completare fata de necesar energia electrica este preluata din Sistemul energetic
national ( SEN), prin intermediul a doua Statii de inalta tensiune - 110/6 kV, SRA 1 si SRA 2,
fiecare avand puterea de 40 MVA. Energia electrica este distribuita consumatorilor prin
intermediul a 26 de Statii electrice 6/04 kV
7.4. AERUL COMPRIMAT
Aerul produs in instalatie este utilizat pentru: actionarea aparaturii AMC si vanelor
pneumatice, regenerarea catalizatorilor, transportul produselor, suflarea de produse usor
congelabile a conductelor tehnologice, oxidarea gumelor din benzine, epurarea apelor reziduale,
actionarea masinilor pneumatice si a pompelor cu pistoane.
Producerea aerului comprimat se face cu ajutorul compresoarelor piston. Aerul
instrumental este comprimat cu compresoare cu ungere partiala (segmenti din PTFE), iar aerul
tehnic este produs cu compresoare cu ungere totala. Prepararea aerului instrumental se realizeaza
in agregate de uscarea aerului cu caldura tip AUC 3000.
7.5. COMBUSTIBILI
Gazele naturale sunt preluate din magistrala naional prin intermediul unei staii de
distribuie gaze situata in zona soselei de centura Ploiesti est, dup care sunt trecute prin staia de
reglare si masurare existent, amplasat n interiorul rafinriei, n zona de nord, unde se regleaz
presiunea i distribuia ctre consumatori. Se pot furniza ntre 200 10000 Nm3/h.
Gazele rezultate din instalatiile tehnologice din rafinarie sunt dirijate la instalatia DGRS
pentru retinerea compusilor cu sulf in solutii de MEA si DEA si sunt utilizate drept combustibil
la cuptoarele tehnologice si cazanele CET. Gazele de rafinarie au un continut de sulf de 100
1000 mg/Nm3.
De asemenea, in focarele cuptoarelor si cazanelor se utilizeaza pacura produsa in
instalatiile tehnologice proprii. Continutul de sulf in pacura este maxim 3%.
Cantitatile de combustibil consumate pe fiecare consumator se stabilesc functie de
disponibilul de combustibil pe tipuri (gaz de rafinarie, gaz metan, pacura) si de necesarul
energetic global pe rafinarie.
Comparatia cu BAT
Combustibil Continut de sulf
BAT Petrotel Lukoil
Gaze de rafinarie 20-200 mg H2S/Nm3 110-1100 mg H2S/Nm3
Combustibil lichid de rafinarie <0,1-7%S <3%
13
7.6. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI.
7.6.1. Utilizarea energiei se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.
7.6.2. Titularul autorizatiei trebuie sa identifice si sa aplice toate oportunitatile pentru reducerea
energiei folosite si cresterea eficientei energetice.
7.6.3. Anual se va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va
realiza un audit privind eficienta energetica. Aceste documente vor fi cuprinse in Sistemul de
management al autorizatiei.
Comparatia cu BAT
Indicator BAT Petrotel
Lukoil
Energia totala specifica consumata 470 1500 1318
(kWh/t de titei)
8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

AMPLASAMENT
Rafinariile de petrol sunt fabrici complexe, unde combinatia si succesiunea proceselor

este foarte specifica caracteristicilor materiilor prime si produselor dorite. Intr-o rafinarie,
produse rezultate dintr-un anume proces alimenteaza alt proces, intra intr-un proces anterior sau
se amesteca cu produse rezultate de la alte produse pentru a forma produse finite.
Rafinaria PETROTEL LUKOIL are o capacitate de 2 400 000 t titei/an si utilizeaza ca
materie prima titeiul URALS cu urmatoarele caracteristici:
1 Densitate la 20 0C, g/cm3 max. 0,870

2 Coninut de sulf, % gr. max. 1,8
3 Coninut de parafin, %gr. max. 6,0
4 Coninut de apa si sedimente, %gr. max. 1,2
5 Coninut de saruri, mg/l max. 100
Rafinarea petrolului brut in produse petroliere finite este delimitata in doua faze :
1. Desalinizarea petrolului brut si distilarea in componenti (fractii). O distilare mai avansata
a componentilor usori si naphta, pentru recuperarea metanului si etanului, LPG-ului
(propan si butan), componentilor de amestec pentru benzine, materiilor prime
petrochimice.
2. A doua faza consta in aplicarea a trei tipuri de procese : combinarea, ruperea si
reformarea fractiilor. Aceste procese schimba structura moleculara a hidrocarburilor: prin
ruperea in molecule mai mici, unirea lor pentru a forma molecule mai mari, sau
reformarea lor pentru cresterea calitatii. Scopul acestor procese este de a converti unele
fractii de distilare in produse cautate pe piata.
8.1. INSTALATIA DAV3
Instalatia are ca scop desalinarea titeiului brut si distilarea atmosferic si n vid a acestuia
n vederea obtinerii fractiunilor de benzin, motorin, distilat de vid si reziduu, materii prime
pentru procesele secundare de prelucrare. Capacitatea nominala a instalatiei este de 2400000
tone/an materie prima (titei URALS). Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi.
Principiul desalinizarii este spalarea petrolului brut cu apa la temperaturi si presiuni
ridicate, pentru a dizolva, separa si indeparta sarurile si solidele.
14
Distilarea are loc in doua faze: distilarea atmosferica si distilarea in vacuum. Distilarea
atmosferica consta in incalzirea petrolului si apoi distilarea la presiune atmosferica (sau usor
mai mare) separand principalele fractii in functie de temperature de fierbere. Fractiile grele ce
nu vaporizeaza in acesta faza (pacura), pot fi mai departe separate prin distilare in vid.
Distilarea in vid reprezinta distilarea fractiilor petroliere la presiuni foarte joase pentru a
creste volatilizarea si separarea, evitand cracarea termica.
Fazele principale ale procesului tehnologic sunt:
- preincalzirea materiei prime, titei
- desalinare electrica in vederea separarii apei si a sarurilor minerale
- incalzirea titeiului desalinat
- separarea prin fractionare la presiune atmosferica
- distilarea in vid a pacurii cu obtinerea distilatului de vid si a reziduului de vid
Cuptoarele tehnologice tubulare pentru incalzirea materiei prime (01-H2, 01-H3) au puterea
de 56 MWt, respectiv 28 MWt, functioneaza pe combustibil mixt (pacura si gaze de rafinarie) si
au un cos comun de evacuare a gazelor arse.
Apa separata care contine saruri preluate din titei prin desalinizare (in principal cloruri de
sodiu si magneziu) este deversata in canalizarea chimic impura. Apa de proces de la distilarea
atmosferica este trimisa la stripare ape uzate.
8.2. INSTALATIA COCSARE
In instalatia de cocsarea are loc un proces de conversie al reziduurilor petroliere grele cu

producere de gaze, benzina, motorina usoara, motorina grea si cocs.
Cocsarea este un proces termic sever de cracare utilizat primar pentru reducerea
productiei de combustibili petrolieri cu valoare scazuta si transformarea lor in combustibili de
transport precum benzina si motorina. Procesul produce deasemenea cocs petrolier, ce este
practic carbon solid cu continut de impuritati. Materia prima o constituie reziduu de vid provenit
din instalaia DAV3 i motorina grea de la Cracare Catalitic.
Fazele procesului tehnologic sunt:
- nclzire materie prim;
- fracionare cu obinere de gaze,benzin i motorin;
- cocsare reziduu cu formare de cocs in camere de cocs;
- stripare rcire cocs;
- tiere hidraulic cocs;
Capacitatea nominala a instalatiei este de 600 000 tone/an materie prima, compusa din:
- Gudron de la instalatia DAV3
- Motorina grea de la instalatia CC (slurry)
- Slops recuperat
Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi
Cuptorul tehnologic pentru incalzirea materiei prime (02-H1) are puterea de 47,5 MWt,
functioneaza pe combustibil mixt (pacura si gaze de rafinarie) si are cos de evacuare a gazelor
arse.
Apa de proces se compune din:
-apa acida-se colecteaza intr-un vas inchis (V1), din care este pompata la coloana de
stripare ape acide.
-apa de la stripare-racire cocs-se colecteaza la zumf, de unde se dirijeaza la statia de
epurare.
-apa de la taiere cocs-se recircula in sistem inchis.
15
8.3. INSTALATIA CRACARE CATALITICA
Instalatia de Cracare catalitica are drept scop fabricarea benzinelor de calitate superioara,
prin cracarea hidrocarburilor grele, in prezenta unui catalizator, dupa procedeul UOP.
Cracarea catalitica este cel mai utilizat proces de conversie pentru convertirea
hidrocarburilor grele in hidrocarburi valoroase, cu punct de fierbere scazut. Folseste caldura si
catalizatori pentru a sparge moleculele mari in molecule mai mici.
Instalatia cuprinde urmatoarele sectii:
Sectia Reactie-Regenerare Fractionare
Instalatia Concentrare gaze (GASCON)
Instalatia Merox GPL
Instalatia Fractionare GPL
Instalatia Stripare ape uzate
Materia prima este constituita dint-un amestec de gaze, motorine si distilat de vid
provenite de la instalatiile DAV3 si Cocsare.
Gazele rezultate din faza de regenerare sunt dirijate la un boiler (CO-Boiler) unde CO
este transformat in CO2 iar caldura este recuperata pentru a produce abur. Gazele arse de la CO-
Boiler sunt evacuate in atmosfera prin cosul 09F-H3. CO-Boylerul poate functiona si in regim
de cazan recuperator (fara aport de combustibil).
Solutia de soda uzata provenita din instalatia MEROX este dirijata la rezervoarele de
depozitare a sodelor uzate.
Apele uzate (cu continut de H2S) provenite din procesele componente sunt colectate
intr-un vas separator si apoi prelucrate prin sectia de stripare ape uzate, unde H2S, o parte dintre
ionii CN si cca. 20-35 % dintre fenoli sunt inlaturati prin stripare cu abur. Apele stripate sunt
dirijate in canalizarea chimic impura, iar gazele cu continut de H2S si compusi cu sulf sunt
distruse intr-un incinerator, care evacueaza in atmosfera prin cosul FH2 +YH1.
Sectia Reactie-Regenerare CC- Fractionare

In sectia Reactie-Regenerare-Fractionare are loc reactia propriu-zisa de cracare catalitica
in prezenta unui catalizator de tip zeolit si fractionare a efluentului rezultat la varful reactorului,
in vederea obtinerii fractiilor petroliere care constituie materie prima pentru celelalte instalatii
din cadrul complexului .
Materia prima este distilatul de vid de la DAV3 si motorina grea de la Cocsare.
Efluentul de la varful reactorului 09-FV4 alimenteaza coloana de fractionare 09-FV8,
unde se obtin produse care constituie materie prima pentru celelalte instalatii ale complexului CC
si alte instalatii, dupa cum urmeaza:
- Gaze sarace + fractie C3-C4 - pentru instalatia GASCON
- Benzin nestabilizata - pentru instalatia GASCON
- Motorin usoar pentru instalatia HPM
- Motorin grea SLURRY pentru instalatia Cocsare
- Apa uzata - pentru Instalatia de stripare
Instalatia Concentrare Gaze (GASCON) face parte din Complexul Cracare Catalitica si
are ca scop prelucrarea gazelor rezultate din sectorul de fractionare si cele provenite de la
Cocsare, in vederea obtinerii componentilor valorosi C3 si C4. Procedeul utilizat consta in
absorbtia gazelor cu ajutorul unor absorbanti disponibili in instalatie: benzina nestabilizata si
motorina usoara de la coloana de fractionare si benzina debutanizata obtinuta la baza coloanei
de debutanizare.
Produse obtinute din instalatie constituie materie prima pentru alte instalatii ale societatii,
dupa cum urmeaza:
- Gaze combustibile pentru instalatia DGRS
- Fractie C3 - C4 - la Instalatia Merox GPL
16
- Benzina debutanizata COR 94 la HDS- CC
- Apa uzata - pentru Instalatia de stripare CC
- Produse absorbite in motorina usoara - recirculata la Instalatia de fractionare
Instalatia Merox GPL

Fractia C3 - C4 de la varful coloanei de debutanizare este supusa prelucrarii prin
eliminarea hidrogenului sulfurat prin absorbtie cu solutie de dietanolamina-DEA si a
mercaptanilor prin extractie cu solutie de NaOH, in prezenta de catalizator Merox si cu formare
de mercaptide.
Regenerarea sodei epuizate se realizeaza prin incalzire si oxidare cu exces de aer, dupa
care disulfurile formate sunt separate intr-un vas separator de disulfuri si dirijate la incinerator.
Solutia de soda este reutilizata in proces.
Produse obtinute sunt:
- Fractie C3 - C4
- Solutie DEA bogata
- Gaze reziduale
- Solutie de hidroxid de sodiu uzata
Instalatia Fractionare GPL

Instalatia Fractionare GPL are ca scop prelucrarea fractiei C3 - C4 provenita din Instalatia
Merox Gaze, in vederea obtinerii propanului, propilenei si a fractiei C4 .
Instalatia Stripare ape uzate - CC

Instalatia de stripare ape uzate are ca scop indepartarea partiala a hidrogenului sulfurat,
amoniacului si fenolilor din apele rezultate ca urmare a operatiilor de stripare, racire, spalare
gaze efectuate in diverse puncte ale instalatiilor din Complexul Cracare Catalitica, din platforma
DAV3 si Cocsare.
In urma striparii rezulta:

- produs petrolier dirijat la rezervorul de slops
- ape stripate dirijate la Statia de epurare
- gaze cu continut de H2S dirijate la incinerator 09-YH1
8.4. INSTALATIA HB HIDROFINARE BENZINA
Hidrofinarea benzinei are ca scop indepartarea compusilor nedoriti cu sulf, azot, compusi
organici cu oxigen, olefine din materia prima, compusi ce constituie otravuri pentru catalizatorii
cu platina din instalatia Reformare Catalitica. Acesti compusi sunt indepartati prin transformarea
lor in prezenta unui strat fix de catalozator Ni-Mo/aluminiu, si a hidrogenului in hidrogen
sulfurat, apa si amoniac. Hidrogenul este preluat de la sectia de reformare catalitica si fabrica de
hidrogen..
Fazele principale ale procesului tehnologic:
- nclzire materie prim, reacie i separare gaze - in care au loc reactiile specifice
procesului de hidrofinare care constau in hidrogenarea selectiva a legaturilor carbon-sulf,
carbon-azot, carbon-oxigen, carbon-metal si ale legaturilor nesaturate carbon-carbon
- comprimarea i recircularea gazelor bogate n hidrogen
- striparea, in care are loc procesul de ndeprtare din benzin a H2S i a fraciilor
uoare absorbite.
- benzina de la inst. DAV3
- benzina de la inst. Cocsare
- benzina de la inst. HPM
17
Cuptoarele tehnologice tubulare pentru incalzirea materiei prime (03-H1, 03-H2) au
puterea de 35,2 MWt, respectiv 14,2 MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie si au cate un cos
de evacuare a gazelor arse.
Gazele de reactie, cu un continut ridicat de H2S sunt dirijate in instalatia DGRS.
Apa de proces de la etapele de reactie si stripare care mai contine cantitati ridicate de
H2S este trimisa la vasul colector de ape uzate din instalatia DAV3.
8.5. INSTALATIA HDS CC HIDRODESULFURAREA BENZINEI DE

CRACARE CATALITICA
Instalatia de hidrodesulfurare benzina de CC are drept scop prelucrarea unei fractii de

benzina debutanizata obtinuta in Instalatia Fractionare CC pentru indepartarea compusilor cu
sulf si azot si hidrogenarea selectiva a diolefinelor.
Materia prima este supusa prelucrarii in doua instalatii care lucreaza inseriat:
- instalatia de hidrodesulfurare in care compusii cu sulf din benzina sunt transformati in
H2S, compusii cu azot in NH3 si se satureaza o parte din olefine
- instalatia de spalare cu KOH pentru indepartarea mercaptanilor din benzina (fluxul
tehnologic al rafinariei permite functionarea si cu acesta instalatie in conservare).
Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele sectii:

sectia preincalzire, alimentare si reactie
sectia racire efluent si separare
sectia spalare si comprimare gaze recirculate
sectia de stabilizare a benzinei
- benzina de la instalatia Concentrare Gaze CC
- gaze cu H2 de la RC , Fabrica Hidrogen
Cuptorul tehnologic (75- H1) are puterea de 6,4 MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie
si are un cos de evacuare a gazelor arse.
Gazele de reactie, cu un continut ridicat de H2S sunt dirijate in instalatia DGRS.
Apa de proces care contine cantitati ridicate de H2S este trimisa la stripare ape uzate in
instalatia CC.
8.6. INSTALATIA HPM - HIDROFINARE PETROL - MOTORINA
Instalaia Hidrofinare Petrol Motorina prelucreaz o fractie de petrol motorina de

Distilare Atmosferica in amestec cu motorina de Cocsare si motorina de Cracare Catalitica in
scopul obtinerii de motorina cu un continut scazut de sulf (10-:-50 ppm). Procesul are loc in
prezenta unui catalizator de Ni-Mo pe suport de aluminiu in strat fix si a hidrogenului.
Compusii cu sulf si oxigen sunt transformati in hidrogen sulfurat si apa. Reactia are loc in doua
reactoare cilindrice verticale, la 330-400 0C si o presiune de 51-55 bari. In acelasi timp, posibile
olefine (diolefine) continute in motorina de la Cocsare si Cracare Catalitica sunt transformate in
parafine.
Instalatia cuprinde urmatoarele sectii:
- incalzire, reactie si separare
- absorbtie cu solutie MEA a H2S din gazele cu hidrogen recirculate
- comprimare si recirculare a gazelor bogate in H2
- stripare
- aditivare
- preincalzire aer
18
Capacitatea nominala a instalatiei este de 1 150 000 tone/an materie prima, compusa din:
motorina de la inst. DAV3, motorina 1 de la inst. Cocsare, motorina 1 de la inst. CC, gaze cu
hidrogen de la inst. RC, hidrogen de la Fabrica de H2
Cuptorul tehnologic tubular pentru incalzirea materiei prime (06-H1) are puterea de 17,5
MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie si are un cos de evacuare a gazelor arse.
Gazele bogate cu hidrogen sulfurat sunt tratate in coloana de absorbtie cu MEA 06-C2
urmand ca solutia de MEA bogata sa fie trimisa la DGRS. Gazele cu hidrogen sulfurat din vasul
de reflux 06-V5 sunt dirijate prin instalatia Recuperare gaze facla la instalatia DGRS. Apa de
proces de la etapele de reactie si stripare care contine H2S este trimisa la instalatia DAV3 si
apoi la stripare ape uzate in instalatia C.C.
8.7. INSTALATIA RC-CCR REFORMAREA CATALITICA A BENZINELOR
Reformarea catalitica este un proces termocatalitic prin care benzinele hidrofinate de

distilare primara, in amestec cu cele de provenienta termica (cocsare), cu cifre octanice scazute,
sunt transformate in benzine cu cifre octanice ridicate.
Acest proces se caracterizeaza prin producerea mai multor tipuri de reactii:
dehidrogenarea naftenelor la aromatice, dehidrociclizarea parafinelor la aromatice, izomerizarea
si hidrocracarea.
Instalaia Reformare Catalitic cuprinde urmtoarele secii:
- Secia de nclzire materie prim i reacie
- Secia de separare gaze
- Secia de comprimare i recirculare a gazelor bogate n hidrogen
- Secia de fracionare
- Secia de generare abur
- Secia de regenerare continu a catalizatorului
Capacitatea nominala a instalatiei este de 500 000 tone/an materie prima benzina de la
instatatia HB. Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi
Cuptoarele de proces (04-H1, 04-H2, 04-H3 si 04-H5) au puterea de 18 MWt, 25,2 MWt,
43 MWt, respectiv 12,3 MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie si au cate un cos de evacuare a
gazelor arse.
Regenerarea continu a catalizatorului

Secia de regenerare continu a catalizatorului const dintr-un sistem de echipamente
integrate, conectate la secia de reacie.
Funciile principale sunt circulaia catalizatorului i regenerarea acestuia n mod
continuu.
Catalizatorul uzat este regenerat n patru etape:
- arderea carbonului depus pe catalizator;
- oxiclorinarea suportului catalizatorului;
- uscarea;
- reducerea metalelor ce reprezint centrii catalitici, de la forma de oxid la forma
element chimic (Platin, Staniu).
8.8. INSTALATIA IZOMERIZARE
Instalatia izomerizare are ca scop realizarea conversiei normal parafinelor C5/C6 cu cifr
octanic sczut, n izomerii lor corespunztori cu cifra octanic mare (pas necesar n scopul
reducerii coninutului de plumb n benzina auto si totodata indepartarea benzenului din
izomerizat, in vederea incadrarii in specificatiile impuse benzinei auto, incepand cu anul 2005)
19
Izomerizarea este procesul de modificare a aranjamentului unei molecule fara a adauga
sau indeparta nimic
Instalaia Izomerizare cuprinde urmtoarele secii:
Coloana splitare benzin
Coloana de deizopentanizare
Secia de reacie
Secia compresoarelor de completare i recirculare
Coloana de stabilizare
Coloana de deizohexanizare
- Fractia C5-C6 ( HB)
- gaze cu hidrogen de la inst. RC
In cadrul instalatiei, incalzirea azotului necesar pentru regenerarea sitei moleculare de la
uscatoarele de materie prima, se realizeaza intr-un cuptor, care functioneaza cca. 10 zile/luna cu
combustibil gaze de rafinarie. Cuptorul este utilizat si la regenerarea catalizatorului.
8.9. INSTALATIA FG - FRACTIONARE GAZE
Instalatia FG are ca scop obtinerea fractiilor de propan, butani si pentani, prin

prelucrarea unor fractii rezultate din instalatiile RC si HB.
Instalatia FG cuprinde urmatoarele sectii:
- sectia extractie
- sectia deetanizare
- sectia debutanizare
- sectia depropanizare
Capacitatea nominala a instalatiei este de 66 000 tone/an materie prima.
8.10. INSTALATIA RGF RECUPERARE GAZE FACLA
Instalatia Recuperare Gaze Facla (RGF) are ca scop valorificarea gazelor de joasa
presiune rezultate din proces in instalatiile DAV3 si HPM si a gazelor esapate ocazional in
colectoarele de facla din instalatiile tehnologice ale rafinariei. Gazele utile recuperate sunt
dirijate la instalatia DGRS, desulfurate si apoi reintroduse in sistemul de gaze combustibile al
rafinariei.
In instalaie se realizeaz:
- separarea eventualelor lichide antrenate n gazele de facl;
- comprimarea gazelor recuperate i dirijarea lor la instalaia D.G.R.S pentru desulfurare;
- purjarea cu N2 n sistem nchis a compresoarelor .
Instalaia Recuperare Gaze Facl are n componen urmtoarele echipamente: 3
compresoare gaze de capacitate 2500 Nmc/h fiecare, vase separatoare (intermediare), vas
aspiraie compresoare, vas separator refulare, vas purj,rcitoare gaz (intermediare), rcitor final,
filtre basket, supape de siguran, supape de dilatare, pod rulant manual.
8.11. INSTALATIA EGF EVACUARE GAZE FACLA
Instalatia Evacuare Gaze Facla (EGF) asigura eliminarea in conditii de siguranta a

fluxurilor de gaze evacuate din instalatiile tehnologice in conditii de emergenta. Ea a fost
dimensionata pentru a prelua debite mari de gaze rezultate din depresurizarea simultana a mai
multor instalatii, in conditii deosebite de functionare.
20
In conditii de functionare normala arderea la facla este fara fum, fiind intretinuta de
piloti.
In instalatie se realizeaza:
- colectarea si dirijarea gazelor descarcate din instalatiile rafinariei in conditii normale
de lucru si de emergenta (sistermul ESD-emergency shut down)
- separarea eventualelor lichide antrenate in gazele dirijate spre facla
- arderea gazelor la facla, in conditii de siguranta
Se mentioneaza urmatoarele situatii speciale in functionarea instalatiei facla:
- colectarea gazelor din instalatia de Cracare Catalitica in situatia opririi compresorului,
la oprirea si pornirea instalatiei (durata de cca. 4 ore)
- operatiuni de pornire si oprire a instalatiei de Cocsare (durata de cca. 4 ore)
In situatia dirijarii la facla a gazelor din vase, datorita cresterii presiunii, in functionare
normala, durata operatiunii este foarte scurta.
Rafinaria are trei sisteme independente de colectare si evacuare a gazelor la facla:
- facla de joasa presiune care colecteaza gazele esapate din instalatiile: izomerizare,
FG-Carou 21, RC, HB, HPM, DAV3, Cocsare, DGRS;
- facla de medie presiune- care colecteaza gazele esapate din instalatiile Cracare
catalitica, HDS-CC, MTBE si TAME
- facla de inalta presiune care colecteaza gazele esapate de la instalatiile DGRS,
izomerizare, HPM, RC, HB, parc sfere si Rampa GPL;
Instalatia EGF are in componenta urmatoarele echipamente:
3 vase separatoare de condens (V1, V2, V3), pe fiecare colector de joasa, medie si
inalta presiune
pompe condens
pompe apa uzata
3 vase inchidere hidraulica (H1, H2, H3),
3 cosuri de facla, cu capete NAO
Panou de aprindere si control al arderii
Instalatia Facla indeplineste conditiile BAT din urmatoarele considerente:

- facla este conceputa ca sistem de siguranta pentru pornire, oprire si situatii de urgenta;
- asigura arderea gazelor la facla in conditii de siguranta si fara fum ;
- este prevazuta cu injectie de abur pentru reducerea emisiilor ;
- include sistemul de recuperare a gazelor, care sunt dirijate la instalatia de desulfurare
gaze si reintroduse in sistemul de gaze combustibile al rafinariei ;
- asigura separarea eventualelor lichide antrenate in gazele dirijate spre facla, fluxul de apa
fiind directionat la instalatia de stripare ape uzate, iar condensul in sistemul de prelucrare;
- este implementat un sistem de control al procesului in instalatie, pentru mentinerea
sigurantei in fuctionare si asigurarea controlului descarcarilor nedorite in mediu.
8.12. INSTALATIA DGRS DESULFURARE GAZE SI RECUPERARE SULF
In aceasta instalatie are loc inlaturarea H2S din gazele rezultate din prelucrarea secundara
a produselor petroliere (hidrofinari, CC, etc). Procesul de desulfurare este proiectat pentru
inlaturarea H2S (care este ulterior prelucrat pentru a recupera sulful) si obtinerea gazelor de
rafinarie fara sulf, folosite mai departe in procesul de combustie.
Instalatia este compusa din:
a) Desulfurare gaze: gazele provenite din DAV, hidrofinari si cele recuperate din liniile
de facla sunt tratate intr-o coloana de absorbtie cu solutie de MEA; H2S este absorbit de solutia
de MEA, iar gazele ce parasesc coloana (au lipsa H2S) sunt dirijate in reteaua de gaze
combustibile. H2S este desorbit in coloana de desorbtie, dupa care merge la RS (recuperare sulf).
21
Gazele provenite din FG-CC sunt tratate intr-o coloana de absorbtie cu solutie de DEA; H2S este
absorbit de solutia de DEA, iar gazele ce parasesc coloana (au lipsa H2S) sunt dirijate in reteaua
de gaze combustibile. H2S este desorbit in coloana de desorbtie, dupa care merge la RS
(recuperare sulf).
b) Recuperarea sulfului: H2S recuperat este dirijat la soba Claus, unde la o temperatura
de 1200-1450 0C si in prezenta aerului este convertit termic la sulf (in proportie de 50-60%). La
iesirea din soba Clus sulful se recupereaza, iar gazele intra in treapta catalitica, unde conversia
creste pana la 95-97%. Sulful lichid colectat intr-o cuva este solidificat in prezenta apei si
depozitat. Gazele reziduale (contin 3-5% compusi cu sulf) sunt arse intr-un incinerator la 600-
8000C. Gazele arse (care contin si SO2) sunt evacuate in atmosfera printr-un cos de cca. 80m
inaltime.
Capacitatea nominala a instalatiei este de 148 000 tone/an gaze cu H2S, si 12 000 t/an sulf
de petrol recuperat.
Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi.
8.13. INSTALATIA DE PRODUCERE MTBE SI TAME
Procesul tehnologic de producere a MTBE consta in reactia de aditie a metanolului la

izobutilena din fractia C4 de la complexul Cracare Catalitica, in prezenta unui catalizator
schimbator de ioni cationit macroporos (acizi minerali, acizi sulfonici si rasini solide puternic
sulfonate) urmata de separarea produselor de reactie.
Principalele faze ale procesului tehnologic sunt :
- Pretratarea consta in spalarea fractiei C4 cu apa in vederea indepartarii
produselor bazice (urma de MEA, acrilonitril, soda) :
- Eterificarea formarea MTBE in doua trepte in reactoarele R1 si R2 ;
- Debutanizarea separarea MTBE in fractia C4 reziduala ;
- Recuperare metanol si recircularea acestuia in faza de reactie.
Sinteza TAME este o reactie selectiva de aditie a metanolului la olefine tertiare C5 in

prezenta unui catalizator solid, schimbator de ioni.
Principalele faze ale procesului tehnologic sunt :
- Separarea benzinei grele de fractia C5 consta in separarea intr-o coloana de
separare a fractiei C5 din benzina hidrodesulfurata ;
- Spalarea fractiei C5 consta in spalarea cu apa tratata a fractiei C5 in vederea
eliminarii produselor bazice (peroxizi, amoniac, amine, Na+) care sunt otravuri
pentru catalizator.
- Reactia reactia de eterificare are loc in doua reactoare.
- Extractia metanolului separarea amestecului de fractie C5 si Tame de amestecul
de metanol si apa.
8.14. INSTALATII ANEXE PROCESULUI TEHNOLOGIC

8.14.1. Fabrica de Hidrogen
Fabrica de hidrogen produce hidrogenul necesar proceselor de hidrofinare, prin

reformarea gazului metan cu vapori de apa, in prezenta unor catalizatori specifici. Instalatia a
fost realizata dupa tehnologie Linde.
Gazul natural provenit din linia de gaze naturale a Rafinriei, mpreun cu o parte din
gazele cu hidrogen provenite din sistemul de adsorbie, este comprimat pn la 19,3 bari, face
schimb de cldur cu efluentul din reformer i intr pe la partea inferioar n hidrodesulfurizator
(V-101). Aici gazele trec prin stratul de catalizator pe baz de Co-Mo unde are loc transformarea
compuilor cu sulf n hidrogen sulfurat i apoi prin stratul de catalizator de ZnO unde are loc
ndeprtarea hidrogenului sulfurat din gaze.
22
Gazele desulfurate, dup amestecarea cu abur supranclzit provenit de la
supranclzitorul de abur WH-101, intr n reformerul R-101 pe la partea inferioar. Aici n
prezena catalizatorului de nichel, are loc oxidarea parial cu obinerea unui amestec format din
H2, CO2, CO, CH4 (urme) i ap. Pentru realizarea arderii la reformer se folosesc gaze naturale i
gaze provenite din sistemul de adsorbie.
Capacitatea nominala a instalatiei este de 5000 Nm3 /h hidrogen.
8.14.2. Instalatia Azot

Profilul acestei instalatii este de a obtine azot prin lichefierea aerului si distilarea lui
fractionata.
Cantitatea aer prelucrat 23200 Nm3/h
Cantitatea azot pur obtinut 8000 Nm 3/h
Puritate 99,99 % N
8.14.3. Instalatia Sisteme Apa Recirculata

1. GOSPODARIA DE APA RECIRCULATA CC-DAV3
Sistemul este format din 2 turnuri de racire, statia de pompare si conductele de distributie
apa recirculata. Asigura alimentarea cu apa de racire la instalatiile tehnologice de pe intreaga
platforma a rafinariei.
Turnurile de racire sunt turnuri de 10.000 mc, de tipul contracurent cu tiraj natural.
Turnul de racire aferent inst. Cracare Catalitica, Cocsare, DGRS si RGF a fost
modernizat, sistemul de distributie si racire fiind confectionat din fibra de sticla.
Turnul de racire aferent instalatilor din caroul 21 a fost reparat si se va tine in rezerva.
Sistemul de distributie este din tuburi PVC, iar sistemul de racire din rulouri din fibra de
sticla.
Turnul de racire modernizat este dimensionat pentru cerintele instalatilor tehnologice
deservite, asigurand apa de racire pentru toate instalatiile.
Sistemul de recirculare are o statie de pompare cu opt pompe tip MV-603, cu
urmatoarele caracteristici: Q = 3500mc/h , H=58m , P= 800kW.
2.GOSPODARIA DE APA RECIRCULATA MONOMERI

Este alcatuita dintr-un turn de racire cu tiraj natural de constructie hiperboloid, de
capacitate de 10.000 mc/h, cu umplutura de placi de azbociment.
Turnul asigura apa recirculata pentru instalatia Azot.
8.14.4. Instalatia de Producere a Aerului, Distributie a Aerului, Aburului si Gazelor

(PADAAG)
In instalatie se desfasoara urmatoarele activitati:
Producerea si distributia aerului comprimat instrumental (pentru a.m.c., regenerari de
catalizatori) si aerului tehnic (pentru procesele tehnologice din cadrul instalatiilor, suflari de
conducte si transport de materiale).
Distributia gazelor combustibile la consumatorii de gaze (pentru arzatoarele
cazanelor de abur sau cuptoarelor tehnologice) si ca materie prima la instalatia de producere a
hidrogenului.
Preluarea si distribuirea aburului la instalatiile tehnologice, retelele de insotitori si
perdele de abur.
Recuperarea condensului din instalatiile producatoare de condens si din retelele de
insotitori cu abur.
Preluarea si distributia apei demineralizate la instalatiile consumatoare de apa
demineralizata.
23
Distributia si recuperarea apei de termoficare din sistemul de incalzire cu calorifere si
boylere de apa calda.
Producerea aerului comprimat se face cu ajutorul compresoarelor piston. Aerul

instrumental este comprimat cu compresoare cu ungere partiala (segmenti din PTFE), iar aerul
tehnic este produs cu compresoare cu ungere totala. Prepararea aerului instrumental se realizeaza
in agregate de uscarea aerului cu caldura tip AUC 3000.
Transportul produselor distribuite: aer, abur, gaze combustibile, condens, apa
demineralizata, apa calda termoficata, se realizeaza prin conducte din otel carbon si fibra de
sticla cu epoxi (apa demineralizata).
Condensul recuperat din instalatiile tehnologice, drenajele conductelor de abur de medie
si joasa presiune si de la insotitorii cu abur, este colectat prin intermediul retelelor de condens de
medie si joasa presiune in vase de condens, amplasate in statii de recuperarea condensului. Din
statiile de condens, cu ajutorul pompelor, condensul acumulat in vase este pompat la instalatia
Demineralizare pentru refolosire.
8.14.5. Depozitare materii prime si produse finite

In cadrul acestei sectii se realizeaza:
- receptionarea titeiului din diferite fluxuri si transmiterea spre prelucrare
- receptionarea tuturor produselor obtinute in Rafinarie
- stocarea produselor finite si semifabricate
- amestecarea diferitelor tipuri de produse petroliere din aceeasi gama: benzine,
motorine, in vederea obtinerii produselor comerciale
- finisarea amestecurilor prin aditivare
- expeditia produselor catre beneficiari prin Rampa auto sau CF
- amestecul de GPL si incarcarea prin rampe
Componentele sectiei:
1. Instalatia Rampe livrare combustibil, care include:
- Rezervoare si Rampa Auto carburanti
In cadrul obiectivului se executa urmatoarele activitati: depozitare, manipulare si comert
cu ridicata a carburantilor (se incarca benzine si motorine la autocisterne).
Obiectivul se compune din:
Parc de rezervoare- 4 pentru benzina avand capacitatea utila de 1600 m3 fiecare (cu
capac fix si membrana plutitoare) si 4 pentru motorina avand capacitatea utila de
2x1600 m3 si respectiv 2x480m3.
Casele de pompe si rampe de incarcare pentru benzina si motorina
Prin rampa auto se pot incarca anual circa: 350.000 tone benzina si 350.000 tone
motorina, pacura.
- Rampa CF carburanti
In cadrul obiectivului se executa urmatoarele activitati: manipulare si incarcare benzine,
motorine si pacura la vagoane CF.
Rezervoare de benzina
Posturi de incarcare produse albe- benzine
Posturi de incarcare produse negre (pentru motorina si pentru pacura)
Prin rampa CF se pot incarca anual circa: 700.000 tone benzina, 700.000 tone motorina
si 200.000 tone pacura.
In cadrul acestei instalatii se executa si activitatea de descarcare a biocombustibilului.
24
2. Instalatia Parc Rezervoare, care include:
- Rezervoare si rampe de descarcare titei
Titeiul se poate aproviziona prin conducta sau prin vagoane CF. Rampa CF dispune de
posturi de descarcare si pompe care pompeaza titeiul in rezervoare cu capac flotant incluse in
lisata anexata.
- AFPE- RV
Pentru depozitarea semifabricatelor si a produselor finite, amestecarea acestora,
depozitarea produselor comeciale in vederea expeditiei la beneficiari, instalatia AFPE-RV
dispune de parcuri de rezervoare si case de pompe.
- Blending benzine
Instalatia are ca obiectiv obtinerea benzinelor aditivate cu MTBE.
Instalatia cuprinde :
- rampa de descarcare cazane CF cu MTBE
- 3 rezervoare depozitare MTBE avand capacitatea utila de 1600 m3 fiecare (cu capac
fix si membrana plutitoare).
3. Instalatia Rampa Parc gaze lichefiate - Rezervoare si rampe GPL

In cadrul obiectivului se executa urmatoarele activitati: depozitare, manipulare si
expeditie GPL.
Parc de rezervoare sferice si cilindrice, casele de pompe si rampa de incarcare
propriu-zisa
Rampa CF prin care se pot incarca anual circa 100.000 tone gaze lichefiate.
Rampa auto cuprinde rezervoare GPL si posturi de incarcare.
Prin rampa auto se pot incarca zilnic circa 200 tone gaze lichefiate.
8.14.6. Gospodaria de Chimicale

In instalatia Gospodaria Chimicale se descarca, se depoziteaza si se pompeaza catre
instalatiile tehnologice consumatoare (DAV3, RC, FG, CC, CET-DEMI, TERMO-HIDRO),
urmatoarele produse chimice:
- hidroxid de sodiu concentratie 490Be (4 rezervoare avand capacitatea totala de cca.
165 000 litri)
- hidroxid de amoniu concentratie 25% (2 rezervoare avand capacitatea totala de cca.
80 000 litri)
- acid sulfuric tehnic concentratie 98% (2 rezervoare avand capacitatea totala de cca.
100 000 litri)
- solutie de hidroxid de potasiu 490Be 1 rezervor de cca. 22 000 litri
Aceste chimicale sunt aduse in cazane CF.
Tot in cadrul instalatiei se pregatesc si solutii de diferite concentratii (80Be-250Be) de
hidroxid de sodiu, la cererea instalatiilor consumatoare specificate mai sus.
Cazanele cu chimicale sunt pozitionate in rampa de descarcare, direct pentru descarcare
daca produsul este fluid, sau este pozitionat mai intai in camera de incalzire pentru fluidizarea
produsului prin incalzire cu abur in serpentina cazanului CF, in cazul in care acesta este
cristalizat, inghetat sau are slam depus.
Dupa receptia calitativa si cantitativa cazanele se descarca la rezervoare.
Hidroxidul de amoniu se pompeaza sau se descarca la butoaie pentru instalatiile
consumatoare cu concentratia cu care este primit si depozitat in instalatie.
Hidroxidul de sodiu se pompeaza la instalatiile consumatoare cu diferite concentratii
(8 Be-400Be) pregatite in instalatie conform cerintelor instalatiilor respective ( DAV3, CC, FG).
0
Acidul sulfuric se poate da instalatiilor consumatoare numai prin descarcare la butoaie,

bazine PVC cu concentratia cu care este primit in instalatie.
25
8.14.7. Producerea energiei termice Sectia CET
Secia CET este format din :
Instalatia Demineralizare + Laborator analize i Instalatia CET.
Instalatia Demineralizare - trateaz apa brut primit prin sursa - Brazi, pentru
obinerea apei demineralizate i dedurizate necesar asigurrii exploatrii sigure i de lung
durat a agregatelor termoenergetice din Secia CET i din alte instalaii ale societatii.
Deasemenea prelucreaz condensul impurificat provenit din societate.
Laborator analize, unde se efectueaza, conform normelor ISCIR, incercari privind
indicii de calitate pentru :
- apa bruta ( sursa Brazi, Paltinul )
- apa demineralizata nefinisata si finisata
- apa decationizata
- apa de alimentare a cazanelor si apa din cazan
- abur tehnologic
- condensul tehnologic
- cazanele pentru abur din cadrul instalatiilor societatii
Instalatia CET cuprinde urmtoarele parti componente:

CET2: cuprinde 3 cazane C2-APG-120 t/h (105,5 MWt, 107,5 MWt, respectiv 106,5
MWt) cu ardere mixta (pacura, gaz combustibil) pentru producere de abur viu la parametrii 100
bar, 540C si 3 turbine cu abur cu contrapresiune PR-12-90-15-7, pentru producere electricitate.
Centrala poate functiona pe pacura cu max. 3.3 % S, gaze naturale si gaze de rafinarie. Gazele
arse sunt evacuate in atmosfera prin intermediul unui cos cu H = 150 m.
CT: cuprinde 2 cazane CV-2.2-105 t/h (85 MWt fiecare) cu ardere mixta (pacura, gaz
combustibil) pentru producere abur industrial la parametrii 17,5 bar, 250C. Centrala poate
functiona pe pacura cu max. 3.3 % S, gaze naturale si gaze de rafinarie. Gazele arse sunt
evacuate in atmosfera prin intermediul unui cos cu H = 150 m.
8.14.8. Statia de epurare finala

Instalaia de epurare a apelor reziduale din rafinrie primete pentru prelucrare:
- ape reziduale / impurificate, provenite din instalaiile de proces, parcuri de rezervoare,
rampe - debit mediu estimat la 965 m3/h
- ape menajere/sanitare (sunt introduse numai n treapta biologic) - debitul mediu
estimat la 80 m3/h (avnd vrful de debit 100 m3/h n timpul primului schimb).
Instalaia de epurare ape reziduale existent este proiectat pentru preluarea la treptele de
epurare mecanic i fizico-chimic a unui debit de 1.500 m3/h, iar la treapta biologic 1.700
m3/h; deci debite superioare cu peste 50 %, n raport cu debitul mediu.
n cazul n care survin precipitaii de intensitate mare i se nregistreaz debite a cror
variaie are o amplitudine mare, apele impurificate sunt deversate n bazinul de egalizare cu rol
de bazin tampon pentru cazul n care capacitatea de recepie a instalaiei de epurare este
depit.
Procesul de epurare finala a apelor reziduale din rafinrie se desfoar pe
urmtoarele trepte de tratare succesiv:
- Compensarea variaiei debitelor influente i ncrcrii cu impurificatori prin
egalizare / uniformizare
- Predecantarea prin reinerea materialelor solide grosiere
- Separarea gravitaional a produsului petrolier (lops) i a particulelor solide fine
antrenate;
- Neutralizarea caracterului acid / bazic al apelor reziduale i coagularea / flocularea
produsului petrolier i particulelor solide aflate n suspensie sub aciunea reactivilor chimici
- Flotaia flocoanelor uoare, cu aer dizolvat sub presiune, i sedimentarea celor
grele n decantoarele-flotatoare;
26
- Epurarea biologic cu nmol activ prin care se produce degradarea compuilor
organici dizolvai n apel reziduale sub aciunea unei culturi de microorganisme aerobe;
- Dezinfectarea apelor epurate prin iradiere cu radiaii UV.
1. Treapta de epurare mecanic, compus din:

- cmin deversor recepie ape reziduale permite ca vrfurile de debit sau depasirea
volorilor admise ale poluantilor la intrarea in statie s fie dirijate spre bazinul de egalizare
- grtare pentru reinerea suspensiilor grosiere: grtarele mecanice, n numr de dou,
sunt montate n paralel, avnd rolul de a reine materialele solide grosiere (crpe, hrtie,
materiale plastice etc.)
- deznisipator pentru sedimentarea i ndeprtarea suspensiilor grosiere: construcie din
beton bicompartimentat, avnd rolul de a reine suspensiile materialele granulare (cu
dimensiuni cuprinse ntre 0,2 1,0 mm), caracterizate prin viteze de sedimentare superioare
materiilor solide organice n suspensie.
- separatoare de produse petroliere: n numr de trei, fiecare compus din dou secii
independente, pot prelua debitul de 1 500 m3/h, la o ncrcare a capacitii lor nominale de 83 %
(se consider o secie n revizie, iar celelalte cinci secii ncrcate la capacitatea maxim).
Separatoarele mecanice sunt dotate in fiecare compartiment cu sistem de hidrospalare a
depunerilor de namol.
- bazin egalizare: este destinat acumulrii apelor reziduale, cnd acestea ntrec ca debit
capacitatea de recepie a instalaiei sau sunt depasite volorilor admise ale poluantilor la intrarea
in statie, urmnd ca apele acumulate s fie apoi dirijate n circuitul de epurare.
2. Treapta de epurare fizico-chimic, compus din:

- bazin floculare compus din camer de amestec i camer de reacie: este o construcie
din beton, compartimentat, n care are loc injecia soluiilor de reactivi (lapte de var pentru
corectarea pH-ului i polielectrolit de tip ZETAG 7651 ca agent de floculare), amestecarea lor cu
ap rezidual i formarea flocoanelor, care adsorb pe suprafaa lor produsul petrolier existent n
apele reziduale, sub form de emulsie sau de suspensie liber. n primul compartiment se
realizeaz o agitaie medie a sistemului ap rezidual - reactivi chimici, n timp ce, n al doilea
compartiment se realizeaz o agitare lent, n vederea formrii i aglomerrii flocoanelor, prin
agitare evitndu-se i depunerea flocoanelor pe fundul bazinului.
- instalaie de flotaie cu aer dizolvat compusa din: staia de pompare pentru presurizarea
apei, vasul de presurizare, caminele de recepie a nmolului sedimentat i a spumei de suprafa,
pompe verticale cu urub pentru pompare nmol, pompe orizontale cu urub pentru pompare
spum, decantoarele flotatoare.
Din jgheaburile laterale ale camerei de reacie din bazinul de floculare, amestecul de ap
cu reactivi de floculare, n dou fluxuri distincte, este dirijat la cele dou decantoare flotatoare,
alimentarea avnd loc central, pe la partea inferioar. Pe tronsonul vertical al conductei de
alimentare are loc injecia apei saturate cu aer, din vasul de presurizare.
n decantoarele flotatoare sunt eliminate produsele de densitate mare, precum i
flocoanele grele, prin decantare gravitaional. Flocoanele uoare i cea mai mare parte a
produselor petroliere sunt eliminate prin flotaie. Apa tratat din bazinele decantoare flotatoare
este deversat prin intermediul jgheaburilor periferice n cminul de evacuare spre treapta de
tratare biologic. O parte din aceast ap este preluat cu pompele de recirculare ap i dirijat n
vasul de presurizare n care se introduce aer la presiunea de 46 bar. Amestecul ap - aer, astfel
presurizat, este reintrodus apoi n decantoarele flotatoare.
3. Treapta de epurare biologic, compus din:

- bazin de aerare treapta I: este o construcie din beton, de form paralelipipedic,
compus din dou compartimente identice, alimentarea cu ap realizndu-se printr-un jgheab
central, iar evacuarea prin cte un jgheab lateral, de-a lungul laturilor mici ale bazinului.
27
n fiecare din compartimentele bazinului de aerare treapta I a este instalat un sistem de
aerare cu bule de aer. n bazinul de aerare se formeaz i se dezvolt nmolul activ epurator al
apei de tratat. Amestecul, nmol activat - ap epurat, este evacuat gravitaional spre decantorul
secundar
- bazin decantor secundar tr. I: este de tip circular i asigur separarea nmolului activ de
efluent. Apele decantate sunt preluate prin deversare ntr-un jgheab periferic i dirijate
gravitaional spre bazinul de aerare treapta a II-a, iar nmolul este raclat de un pod raclor i
dirijat spre baa de fund, de unde este evacuat la pompele de recirculare.
- pompe nmol recirculat treapta I: are rolul de a introduce n sistem nmolul separat n
decantorul secundar.
- bazin de aerare treapta II: este din punct de vedere funcional identic cu cel din treapta
I, cu deosebirea c are capacitate dubl.
-bazine decantoare secundare tr. II: reprezint dou uniti identice cu cele din treapta I-
a, realizndu-se astfel parametrii funcionali mbuntii.
-pompe namol recirculat treapta II: are rolul de a introduce n sistem nmolul separat n
decantorul secundar.
Apa rezidual epurat prin treptele mecanic i fizico-chimic, trece gravitaional din
decantoarele flotatoare n bazinul de primire nutrieni (sulfat de amoniu i fosfat trisodic), unde
este trimis prin pompare i apa menajer (sanitar - fecaloid). De aici fluxul de ap rezidual
este dirijat gravitaional la instalaia de epurare biologic cu nmol activ, unde are loc, pe baza
formrii i aciunii unei culturi de microorganisme aerobe, oxidarea materiei organice din apele
reziduale pn la dioxid de carbon (CO2) i ap (H2O).
Epurarea biologic se realizeaz n bazinele de aerare existente utiliznd decantoarele
secundare i staiile de pompe pentru recircularea nmolului, existente, grupate n dou trepte de
epurare biologic.
4. Instalaie tratare ap epurat cu radiaii UV, compus din:

- Camere de iradiere cu radiaii UV
- Pompe de splare camere UV
Apa epurat din bazinul tampon final este trimis n instalaia de dezinfectare cu radiaii
UV pe conducta de ap recirculat. Apa rezultata in urma tratarii cu radiatii UV este pompata in
instalatii in vederea refolosirii.
5. Bazin tampon final de stocare ap epurat

Este o constructie din beton, semiingropat, in forma de trunchi de piramida, cu volumul
util de 2450 mc.
Are rolul de a continua decantarea namolului care a fost antrenat cu efluentul din
decantoarele secundare, treapta II, precum si de a constitui un volum tampon de apa pentru
perioadele in care debitul de apa epurata reutilizata este mai mare decat debitul de apa intrata in
bazin.
6. Instalaii auxiliare prelucrare lops i nmol

- Instalaie de deshidratare nmol cu hidrociclon i buncr de depozitare;
- ngrotoare de nmol biologic;
- Instalaie de deshidratare lops (decantor centrifugal trifazic Flottweg);
- Instalaie de deshidratare nmol chimic i biologic (ECOTEL).
De asemenea, instalaia mai este dotat cu echipamentele aferente instalaiilor auxiliare:
- Staii de pompare ap: pompe ap rezidual; pompe recirculare ap epurat
- Pompe lops
- Pompe nmol mecanic, pompe nmol i spum chimic, pompe nmol biologic ;
- Staie de preparare a reactivilor folosii n procesul de tratare fizico-chimic.
28
8.14.9. Lista rezervoarelor pentru depozitarea materiilor prime, produselor
intermediare si finite - produse petroliere
Nr. Denumire Capacitate Tip capac

crt rezervor nominala (m3)
Titei
1. T5 20000 flotant
2. T6 20000 flotant
3. T7 20000 flotant
4. T8 20000 flotant
5. T9 20000 flotant
6. T1/5 50000 flotant
7. T2/5 50000 flotant
8. T3/5 50000 flotant
9. T70 5000 flotant
10. T71 5000 flotant
Benzina DAV3
Benzina Cx
Benzina hidrogenata
Benzina RC
20. 69 5000 fix
21. T119 2000 fix
22. T120 2000 fix
23. T122 2000 fix
Benzina CC
25. 70 5000 fix
26. 5 6000 fix
Benzina finita- rampa CF
27. T132 5000 flotant
28. T133 5000 flotant
29. T135 5000 flotant
30. T138 5000 flotant
31. T100 5000 flotant
32. 15 5000 flotant
Benzina component auto
33. T136 5000 flotant
34. T137 5000 flotant
29
MTBE
37. T83 2000 fix
38. T84 2000 fix
39. T126 2000 fix
Benzina finita rampa auto
40. R1-R.AUTO 2000 fix
Motorina materie prima HPM
48. T40 2000 fix
49. T41 2000 fix
50. R79 1500 fix
51. R80 1200 fix
53. 117 2500 fix
Motorina 1 CC
54. 615 1000 fix
55. 616 1000 fix
Motorina finita la AFPE
56. 2 6000 fix
57. 68 4000 fix
58. 91 2000 fix
59. 92 2000 fix
60. T101 5000 fix
61. T117 10000 flotant
62. T118 10000 flotant
63. T139 5000 fix
64. T106 2000 fix
65. T107 2000 fix
66. T108 1000 fix
Motorina finita rampa auto
67. R2 2000 fix
68. R3 2000 fix
69. T89 600 fix
70. T90 600 fix
Component biodiesel
71. 26 1800 fix
72. T81 1500 fix
Materie prima CC
76. 77 1500 fix
30
77. 78 1500 fix
78. 114 6000 fix
Motorina II CX
79. T61 1000 fix
80. T62 1000 fix
81. T63 1000 fix
Rezidiu CC
82. T30 2000 fix
83. T31 2000 fix
Semigudron
84. T32 2000 fix
85. T33 2000 fix
86. T34 2000 fix
87. T35 2000 fix
88. T36 2000 fix
89. T37 2000 fix
Pacura finita sau component pacura
90. T127 2000 fix
91. T128 2000 fix
92. T140 10000 fix
93. T141 10000 fix
94. 65 5000 fix
95. R1-CET 400 fix
96. R2-CET 400 fix
97. R3-CET 400 fix
98. R4-CET 700 fix
99. R5-CET 700 fix
100. V1-DAV3 360 fix
101. V2-DAV3 360 fix
102. V9-CX 100 fix
103. V10-CX 100 fix
104. V11-CX 100 fix
105. V12-CX 100 fix
Slops
106. T3CX 660 fix
107. T4CX 660 fix
108. 419 400 fix
109. 420 400 fix
110. 646 400 fix
111. 648 400 fix
114. T12 2000 fix
115. T13 2000 flotant
116. T14 2000 fix
31
B. GAZE LICHEFIATE
Nr. Denumire rezervor Capacitate nominala

crt (m3)
Fractie C5-C6
1. V1 200
2. V2 200
3. V3 200
4. V4 200
5. V5 200
6. V19 200
7. V20 200
8. V21 200
9. V22 200
10. F971A 1000
11. F971B 1000
Aragaz
12. V7 200
13. V8 200
14. V9 200
15. V10 200
16. V11 200
17. T144 1000
18. T145 1000
19. T146 1000
20. T147 1000
21. T148 1000
22. T149 1000
23. T150 1000
Combustibil pentru automobile GPL
24. 167/R1 200
25. 167/R2 200
26. 167/R3 200
Propan
27. V12 200
28. V13 200
29. V14 200
30. V15 200
Propilena/propan/autogaz
31. T151 1000
32. T152 1000
33. T153 1000
34. T154 1000
35. T155 1000
36. T156 1000
37. T157 1000
32
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR
IN MEDIU
9.1. AER
9.1.1. Echipamente de depoluare
Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare

Arderea Echipament pentru aditivarea
SO2
combustibililor la Cos CET 2 aerului de combustie conform
NOx
cazanul 1 din CET2 procedeului ECOBIK
Rezervoare Membrana plutitoare la
Depozitare benzina
aferente Rampei COV rezervoarele de benzina
comerciala la terminal
auto comerciala
H2S si
Recuperare gaze facla Facla Compresoare RGF
mercaptani
Evacuare gaze facla Facla Particule Capete de facla NAO
9.1.2. Cosuri de dispersie

Pentru dispersia poluantilor proveniti din sursele de ardere (cazane, cuptoare tehnologice)
si din procesele de productie, instalatiile sunt prevazute cu cosuri de dispersie. In tabelul de mai
jos sunt enumerate toate sursele dirijate din rafinarie:
Parametri de
Caracteristici cos
evacuare
Nr. Sursa de Obser-
Instalatia Cod Diametru
crt. emisie Inaltime Viteza Tempera vatii
la varf
(m) (m/s) tura (oC)
(m)
Cuptor
Distilare 01- H2
tehnologic
atmosferica si
in vid- DAV 3 Cuptor 01- H3
tehnologic Cos
1. 100 3,8 4.05 390
Hidrofinare comun
petrol Cuptor
06- H1
motorina- tehnologic
HPM
Cuptor
2. Hirofinare 03- H1 35,2 1,38 3.8 300 -
tehnologic
benzina-HB
Cuptor
3. 03- H2 33,8 1,4 3.76 240 -
tehnologic
Cuptor
4. 04- H1 51,6 1,58 3.61 300 -
tehnologic
Cuptor
5. Reformare 04- H2 62,2 2,05 3.61 275 -
tehnologic
catalitica-RC
Cuptor
6. 04- H3 51,6 1,58 2.14 345 -
tehnologic
Cuptor
7. 04- H5 33,3 1 1.77 215 -
tehnologic
Regenerator
Cracare
catalizator Cos
8. catalitica- CC 09F-V3 60 2,9 5.38 350
comun
CO-Boyler
33
Parametri de
Caracteristici cos
evacuare
Nr. Sursa de Obser-
Instalatia Cod Diametru
crt. emisie Inaltime Viteza Tempera vatii
la varf
(m) (m/s) tura (oC)
(m)
Cuptor
tehnologic
Cracare
Incinerator FH2+Y Cos
9. catalitica- CC 100 4 5.47 650
gaze cu H1 comun
H2S de la
stripare ape
Hidrodesulfur
Cuptor
10. are benzina 75-H1 30,6 0,5 5.5 200 -
tehnologic
CC
Instalatia Cuptor
11. 76-H1 10,75 0,85 0.92 154 -
izomerizare tehnologic
Cuptor
12. Cocsare- Cx 02- H1 75 2,5 3.84 230 -
tehnologic
Desulfurare
Incinerator
gaze si
13. gaze 10- H2 83 1,12 2.8 360 -
recuperare
reziduale
sulf - DGRS
Cazan de
C1
abur
Centrala
Cazan de 150 5 Cos
14. electrotermica C2 3.8 290
abur comun
- CET2
Cazan de
C3
abur
Cazan de
Centrala C4
abur 5 Cos
15. termica- CT 150 0.6 150
Cazan de comun
(rezerva) C5
abur
Fabrica de
16. Reformer R-101 19,7 0,6 2.73 230 -
hidrogen
Facla de
joasa, 21/1-
Evacuare gaze 0,9; 1,1;
17. medie si F1; F2; 68 - - -
facla 1,2
inalta F3
presiune
Nota: Viteza de evacuare a gazelor este estimata prin calcule, iar temperatura de evacuare a gazelor este masurata
in punctele in care se face masurarea concentratiei poluantilor.
9.2. APA
9.2.1. Instalaii de preepurare de pe platforma BU
Procesul de preepurare a apelor reziduale provenite de pe platforma Blocului de Ulei
BU cuprinde numai treapta de epurare mecanic, respectiv colectarea produselor uoare (lops)
i decantarea suspensiilor grosiere sub form de nmol decantabil .
9.2.2. Instalaii de preepurare Cocsare DGRS, PGL

Aceasta instalatie de preepurare se compune din:
- bazin de egalizare (V = 700 mc);
- separator de produse petroliere care primeste apele rezultate din bazinul de egalizare,
are loc separarea peliculei de produse petroliere nemiscibile care prin intermediul colectoarelor
de slops sunt transportate la bazinul de colectare slops si apoi la rezervoarele de slops.
34
9.2.3. Sistemul de canalizare
Apele reziduale de pe platforma SC PETROTEL LUKOIL SA sunt colectate prin reteaua
de canalizare in statia de epurare, unde sunt supuse proceselor de epurare mecanica, chmica si
biologica. Sistemul de canalizare este separativ (canalizare menajera, canalizare pentru ape
conventional curate si canalizare pentru ape industriale). Lungimea totala a conductelor si
colectoarelor de canalizare este de 22,5 km.
Dupa epurare o parte din apa este refolosita in instalatiile tehnologice in diferite procese :
la taierea cocsului, facla, raciri rezervoare, restul este evacuat in emisar raul Teleajen.
Ape conventional curate colectate pe canalizarea meteorica sunt trecute printr-un bazin de
control, unde prin intermediul unor pereti sicanati se retin eventualele produse petroliere.
Separatorul este prevazut cu un colector de slops. Apa conventional curata este evacuata in
bazinul de ape meteorice. Produsele petroliere din acest bazin sunt recuperate si reprelucrate
Apele uzate industriale sunt transportate gravitational sau prin pompare la statia de
epurare prin mai multe canale :
- canal principal Dn 1400 mm, prevazut la intrarea in statie cu un camin cu prag
deversor si vana stavilar, care permite descarcarea in bazinul de egalizare a varfurilor de debit
sau a a apelor impurificate peste limita admisa. Tronsonul de canalizare dintre camin si
separatoarele mecanice este de Dn 600 mm ;
- canal ape industriale din rafinaria veche Dn 600 mm racordat la canalul principal ;
- apele uleioase si chimic impure provenite de la Cocsare, DGRS, RGF si PGL sunt
trecute intai prin instalatia de preepurare BU si apoi pompate spre statia finala.
Apele pluviale de pe platforma industriala sunt dirijate astfel:

- o parte in instalatia de preepurare BU unde dupa ce urmeaza fluxul de preepurare
sunt trimise impreuna cu celelalte ape la statia de epurare RV.
- o parte (apele uzate de la DRT) intra intr-un separator (bazin de ape meteorice)
pentru retinerea eventualelor urme de produse petroliere si dupa ce trec printr-un decantor final
al statie de epurare sunt evacuate in Teleajen.
Apele menajere sunt dirijate, prin pompare, direct la treapta biologica a statiei de epurare
finale.
10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL

INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT
10.1 Valori limita de emisie in aer

n cadrul rafinariei PETROTEL LUKOIL Ploiesti exista trei tipuri de surse fixe de
emisie:
I. Arderea combustibililor n focarele cazanelor aferente centralei termice.
II. Arderea combustibililor n focarele cuptoarelor instalaiilor tehnologice.
III. Emisii din procesele tehnologice
IV. Emisii de compui organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea, descrcarea
i distribuia benzinei la terminale
35
I. Arderea combustibililor n focarele cazanelor aferente centralei termice.
Emisiile in aer rezultate in urma arderii combustibililor n focarele cazanelor CET 2
cazan 1, 2 si 3 (arztoare mixte - funcionare cu combustibil mixt: gaz de rafinarie i pcur)
nu vor depasi urmatoarele valori limita de emisie:
Valori limit - concentraii, mg/Nm3

Nr. (la un coninut de O2 de 3% n gazele reziduale uscate)
Anul
crt. SO2
NOx Pulberi
Sezon I Sezon II
1. 2007 500 2500 550 120
2. 2008 500 2500 550 120
3. 2009 350 1650 550 120
4. 2010 350 1650 550 120
5. 2011 350 1650 550 120
Nota: Sezon I reprezinta perioada 01 aprilie - 30 septembie a fiecarui an;
Sezon II reprezinta perioadele 01 ianuarie - 31 martie si 01 octombrie 31 decembrie ale fiecarui an;
Pentru perioada 01.01.2012 31.12.2014 emisiile in aer rezultate in urma arderii

combustibililor n focarele cazanelor CET 2 cazan 1, 2 si 3 (arztoare mixte - funcionare cu
combustibil mixt: gaz de rafinarie i pcur) nu vor depasi urmatoarele valori limita de emisie:
Nr. Tipul Valori limit - concentraii, mg/Nm3
crt. combustibilului (la un coninut de O2 de 3% n gazele reziduale uscate)
care se arde n SO2 NOx Pulberi
focarul cazanelor
1 Combustibil gazos 35 300 5
2 Combustibil lichid 1590 450 100/50*
3 Focar mixt Pentru calculul valorii limita de emisie in cazul utilizarii
combustibilului mixt se aplica prevederile Anexei nr. 8, pct.2
din H.G. 541/2003, cu modificarile si completarile
ulterioare.
* Valoarea limita de 100 mg/Nm3 este aplicata instalatiilor cu o putere termica mai mica de 500 MW,
care utilizeaza combustibil lichid cu un continut de cenusa mai mare de 0,06%.
Plafoanele de emisie aferente perioadei 2007 2013 permise instalatiei mari de ardere
CET2 sunt:
Emisii (tone/an)
Anul
SO2 NOx Pulberi
2007 1813 1354 170
2008 1813 1354 170
2009 1189 1314 85
2010 1272 1342 89
2011 1168 516 52
2012 1277 552 57
2013 1346 575 61
2014 1346 575 61
Pentru instalatia mare de ardere CT titularul a solicitat derogari de la respectarea

prevederilor HG 541/2003, conform articolului 5, aliniatul (2). Astfel, in perioada 01.01.2008 -
31.12.2015 instalatia nu poate functiona mai mult de 20000 ore.
La 31.12.2015 sau la expirarea celor 20000 ore de functionare, instalatia CT va fi
inchisa.
36
II. Arderea combustibililor n focarele cuptoarelor instalaiilor tehnologice.
Emisiile in aer rezultate in urma arderii combustibililor n focarele cuptoarelor
tehnologice nu vor depasi urmatoarele valori limita de emisie:
Valori limita de emisie ale concentratiei de SO2
(la un coninut de O2 de 3% n gazele reziduale uscate)
Valori limit Valori limit

(pana la (dupa
Nr. Sursa de Obser- Termen de
Instalatia Cod conformare) conformare)
crt. emisie vatii conformare
-concentraii, -concentraii,
mg/Nm3 mg/Nm3
Distilare Cuptor
01- H2
atmosferica tehnologic
Trim.IV 2011
si in vid - Cuptor
01- H3 20 1700
DAV 3 tehnologic Cos
1. 2200 comb comb
Hidrofinare comun
gazos lichid
petrol Cuptor
06- H1 Trim.IV 2011
HPM
Hidrofinare
Numai
petrol Cuptor
2. 06- H1 pentru 140 Trim.IV 2011 20
06-H1
HPM
Cuptor
3. Hirofinare 03- H1 - 140
tehnologic
benzina-HB Trim.IV 2011 20
Cuptor
4. 03- H2 - 140
tehnologic
Cuptor
5. 04- H1 - 140
tehnologic
Reformare Cuptor
6. 04- H2 - 140
catalitica- tehnologic
Trim.IV 2011 20
RC Cuptor
7. 04- H3 - 140
tehnologic
Cuptor
8. 04- H5 - 140
tehnologic
Hidrodesul-
Cuptor
9. furare 75-H1 - 140 Trim.IV 2011 20
tehnologic
benzina CC
Instalatia Cuptor
10. 76-H1 - 140 Trim.IV 2011 20
20 1700
Cocsare- Cuptor
11. 02- H1 - 2200 Trim.IV 2011 comb comb
Cx tehnologic
gazos lichid
Nota : Valorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibilului mixt se calculeaza folosind formula:
VLE L xQL xPciL + VLEG xQG xPciG
VLE =
QL xPciL + QG xPciG
unde:
VLEL = valoarea limita de emisie pentru combustibil lichid;
VLEG = valoarea limita de emisie pentru combustibil gazos;
QL = debitul combustibilului lichid;
QG = debitul combustibilului gazos;
PciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului lichid;
PciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului gazos
37
Valori limita de emisie ale concentratiei de NOx

(pana la (dupa
mg/Nm3 mg/Nm3
Distilare Cuptor
01- H2 150 400
Trim.IV 2011 comb comb
si in vid - Cuptor
01- H3 gazos lichid
1. 350
Hidrofinare comun
petrol Cuptor
06- H1 Trim.IV 2011 150
HPM
Hidrofinare
Numai
petrol Cuptor
2. 06- H1 pentru 300 Trim.IV 2011 150
06-H1
HPM
Cuptor
3. 03- H1 - 300
Hirofinare tehnologic
Trim.IV 2011 150
benzina-HB Cuptor
4. 03- H2 - 300
tehnologic
Cuptor
5. 04- H1 - 300
tehnologic
Cuptor
6. Reformare 04- H2 - 300
tehnologic
catalitica- Trim.IV 2011 150
Cuptor
7. RC 04- H3 - 300
tehnologic
Cuptor
8. 04- H5 - 300
tehnologic
Hidrodesul-
Cuptor
9. furare 75-H1 - 300 Trim.IV 2011 150
tehnologic
benzina CC
Instalatia Cuptor
10. 76-H1 - 300 Trim.IV 2011 150
150 400
Cocsare- Cuptor
Cx tehnologic
gazos lichid
VLE =
QL xPciL + QG xPciG
unde:
38
Valori limita de emisie ale concentratiei de pulberi

(pana la (dupa
mg/Nm3 mg/Nm3
Distilare Cuptor
01- H2 5 50
Trim.IV 2011 comb comb
si in vid - Cuptor
01- H3 gazos lichid
1. 120
Hidrofinare comun
petrol Cuptor
06- H1 Trim.IV 2011 5
HPM
Hidrofinare
Numai
petrol Cuptor
2. 06- H1 pentru 30 Trim.IV 2011 5
06-H1
HPM
Cuptor
3. Hirofinare 03- H1 - 30
tehnologic
benzina-HB Trim.IV 2011 5
Cuptor
4. 03- H2 - 30
tehnologic
Cuptor
5. 04- H1 - 30
tehnologic
Reformare Cuptor
6. 04- H2 - 30
catalitica- tehnologic
Trim.IV 2011 5
RC Cuptor
7. 04- H3 - 30
tehnologic
Cuptor
8. 04- H5 - 30
tehnologic
Hidrodesul-
Cuptor
9. furare 75-H1 - 30 Trim.IV 2011 5
tehnologic
benzina CC
Instalatia Cuptor
10. 76-H1 - 30 Trim.IV 2011 5
5 50
Cocsare- Cuptor
Cx tehnologic
gazos lichid
VLE =
QL xPciL + QG xPciG
unde:
39
III. Emisii din procesele tehnologice
Emisiile in aer rezultate din procesele tehnologice nu vor depasi urmatoarele valori limita
de emisie:
Valori limita de emisie ale concentratiei de SO2

(pana la (dupa
Instalatia Cod conformare) conformare) -
-concentraii, concentraii,
mg/Nm3 mg/Nm3
Regenerator
catalizator Cos
1. 09F-V3 1800 Trim. IV 2014 350
comun
CO-Boyler
Cracare
catalitica- Cuptor
FH2 Trim.IV 2011 20
CC tehnologic
Incinerator Cos
2. 20000
gaze cu comun
YH1 Trim. IV 2011 -
H2S de la
stripare ape
Desulfurare
gaze si Incinerator
3. recuperare gaze 10- H2 - 30000 Trim. II 2009 2000
sulf - reziduale
DGRS
Valori limita de emisie ale concentratiei de NOx

(pana la (dupa
mg/Nm3 mg/Nm3
Regenerator
catalizator Cos
1. 09F-V3 500 Trim. IV 2014 450
comun
CO-Boyler
Cracare
catalitica- Cuptor
FH2 Trim.IV 2011 150
CC tehnologic
Incinerator Cos
2. 350
gaze cu comun
YH1 Trim. I 2012 -
H2S de la
stripare ape
Desulfurare
gaze si Incinerator
3. recuperare gaze 10- H2 - 300 Trim. II 2009 -
sulf - reziduale
DGRS
40
Valori limita de emisie ale concentratiei de pulberi

(pana la (dupa
mg/Nm3 mg/Nm3
Regenerator
catalizator Cos
1. 09F-V3 200 Trim. IV 2014 50
comun
CO-Boyler
Cracare
catalitica- Cuptor
FH2 Trim.IV 2011 5
CC tehnologic
Incinerator Cos
2. 30
gaze cu comun
YH1 Trim. I 2012 -
H2S de la
stripare ape
Desulfurare
gaze si Incinerator
3. recuperare gaze 10- H2 - 200 Trim. II 2009 -
sulf - reziduale-
DGRS
IV. Emisii de compui organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea,

descrcarea i distribuia benzinei la terminale
Concentraia medie orar a vaporilor evacuai de la unitatea de recuperare a vaporilor - cu

aplicarea coreciei necesare pentru diluaia produs n timpul procesului - nu trebuie s
depeasc 35 g/Nm3 pentru fiecare or.
Msurtorile trebuie efectuate pe parcursul unei zile de lucru complete (minimum 7 ore),
n condiii normale de operare.
Metodele de msurare pot fi continue sau discontinue, n cazul utilizrii metodelor de
msurare discontinue trebuie efectuate cel puin 4 msurri pe or.
Eroarea total de msurare datorat echipamentului folosit, gazului de etalonare i
procedurii utilizate nu trebuie s depeasc 10% din valoarea msurat.
Echipamentul de msurare folosit trebuie s fie capabil s msoare concentraii de cel
puin 3 g/Nm3 i s aib o precizie de cel puin 95% din valoarea msurat.
Nota: Valorile limita de emisie vor fi respectate la termenele stabilite in Planul de actiune pentru modernizarea
instalatiilor care includ aceste surse.
Perioada de timp la care instalaiile, echipamentele i dispozitivele utilizate pentru

executarea operaiunilor de depozitare, ncrcare, descrcare i distribuie a benzinei la terminale
vor fi supuse procedurilor de inspecie tehnic n exploatare, n scopul limitrii emisiilor de
compui organici volatili, este de 2 ani.
10.2. APA
10.2.1. Apa uzata
Limitele indicatorilor de calitate a apelor uzate la evacurea din statia de epurare in raul
Teleajen sunt stabilite de Autorizaia de Gospodrire a Apelor nr. 106/14.06.2007:
41
Nr. Indicator U.M. Valoare limit
crt. de calitate
0 1 2 3
1. pH - 6,5 8,5
2. Materii n suspensii mg/l 60
3. Reziduu filtrat la 105 0C mg/l 1500
4. CCO Cr mg/l 125
5. CBO5 mg/l 25
6. Fenoli mg/l 0,3
7. Produse petroliere mg/l 5
8. Substane extractibile mg/l 20
cu solventi organici
9. Sulfuri + H2S mg/l 0,5
10. Cloruri mg/l 400
11. Azot amoniacal mg/l 2
12. Azotiti mg/l 1
13. Azotati mg/l 25
14. Sulfati mg/l 500
15. Fosfati mg/l 4
16. Detergenti mg/l 0,5
17. Ni mg/l 0,15
18. Fe mg/l 5
19. Zn mg/l 0,9
20. Pb mg/l 0,1
21. Cr total mg/l 0,85
22. Cianuri mg/l 0,1
23. Benzen mg/l 0,1
24. PAH mg/l 0,1
25. Tetracloretilena mg/l 0,5
26. 1,2 dicloretan g/l 10
27. Antracen g/l 0,063
28. Pentaclorbenzen g/l 0,0032
29. Diclormetan g/l 10
Ceilalti indicatori vor respecta valorile limita prevazute de HG 188/2002 NTPA
001/2002, HG 352/2005 i HG 351/2005.
10.2.2. Apa freatica

Valorile indicatorilor de calitate a apelor subterane se vor compara cu urmatoarele valori
de referinta:
Foraj/ Valori de referinta

indicator P1 P2 P3 P4 P5 Fsera Fp6 H809 F1
pH 8 7,6 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 8 8
Sulfuri totale
0,76 0,34 0,53 0,35 0,76 1,56 0,72 0,58 0,27
(mg/l)
Extractibile in
eter de petrol 74,6 103,3 798 825,4 55,1 68,8 12052,6 38745 21500
(mg/l)
CCO Cr (mg/l) 38,4 52 272 476 172 220 6526 16100 9700
42
indicator F4 F5 F7 F8 F17 F2H F1 F2 F3
pH 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 8,5 7,5
Sulfuri totale
0,2 1,35 0,1 0,047 0,08 0,03 0,052 0,058 0,09
(mg/l)
Extractibile in
eter de petrol 1800 225 15 14 18 10,2 22 22,4 15,8
(mg/l)
CCO Cr (mg/l) 468 108 76,9 38,8 102 97 912 1008 700
Foraje aferente instalatiei de stocare temporara a deseurilor:

indicator F4b F5b F6b
pH 7,5 7,5 7,5
Sulfuri totale
0,2 0,57 0,3
(mg/l)
Extractibile in eter
35200 272 22017
de petrol (mg/l)
CCO Cr (mg/l) 15200 135 6101
10.3. SOL
Se vor respecta concentratiile maxime admise prevazute de Ordinul nr. 756/1997
reglementari privind evaluarea poluarii mediului, pentru terenuri cu folosinta mai putin sensibila,
i anume :
Nr Element/poluant Prag de Prag de

crt alert intervenie
0 1 2 3
1 Arsen 25 50
2 Bariu 1000 2000
3 Cadmiu 5 10
4 Crom total 300 600
5 Cupru 250 500
6 Mangan 2000 4000
7 Mercur 4 10
8 Nichel 200 500
9 Plumb 250 1000
10 Seleniu 10 20
11 Vanadiu 200 400
12 Zinc 700 1500
13 Sulfai 5000 50000
14 Sulfuri 400 2000
15 Benzen 0,5 2,0
16 Toluen 30 100
17 Xilen 15 25
18 Fenol 10 40
19 Total hidrocarburi 50 150
aromatice (HA)
43
Nr Element/poluant Prag de Prag de
crt alert intervenie
0 1 2 3
20 Total HAP 25 150
21 Total hidrocarburi 1000 2000
din petrol
Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alert, titularul

activitii are obligaia suplimentrii monitorizarii concentraiilor poluanilor i luarea msurilor
de reducere a acestora.
Nota: Concentratiile maxime admise vor fi respectate dupa realizarea masurii 4.1 privind depoluarea solului
cuprinsa in Planul de actiune.
10. 4. ZGOMOT
10.4.1. Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele

prevazute in STAS 10.009/1988.
10.4.2. Toate utilajele si instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi mentinute in stare
buna de functionare. Drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator.
10.4.3. Anual operatorul va realiza masuratori privind zgomotul generat de activitatile de pe

amplasament.
11. GESTIUNEA DESEURILOR
11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR
In urma activitatilor desfasurate pe platforma societatii rezulta urmatoarele categorii de

deseuri:
1. Slamuri si namoluri de la epurarea apelor uzate
2. Slamuri rezultate din curatirea rezervoarelor
3. Solutii saline (sode uzate)
4. Catalizatori uzati
5. Uleiuri uzate
6. Echipamente si uleiuri cu continut de PCB-uri
7. Baterii si acumulatori uzati
8. Anvelope uzate
9. Deseuri metalice feroase si neferoase
10. Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice
11. Hartie-carton
12. Sticla
13. Deseuri municipale amestecate (menajere)
14. Substante chimice organice si anorganice de laborator expirate
15.Deseuri de la echipamente electrice si electronice
16. Deseuri de ambalaje: hartie si carton, lemn, metalice, de materiale plastice, de sticla
17. Lemn
18. Materiale izolante si de constructie cu continut de azbest
Slamurile si namolurile rezultate din epurarea apolor uzate si slamuri rezultate din
curatirea rezervoarelor s-au transportat la batalurile de deseuri ale societatii. De-a lungul
44
timpului, in aceste bataluri s-au mai depozitat deseuri rezultate din fabricatii anterioare, cum ar
fi: gudroane acide, reziduuri uleioase de aditivi, bentonita uzata, sode uzate, etc. De la data de
31.12.2006 activitatea de depozitare in batalurile vechi a fost sistata. Slamurile si namolurile cu
continut de produs petrolier rezultate din activitatea curenta a rafinariei sunt depozitate temporat
intr-un depozit conform.
Solutiile saline (sode uzate) rezulta in urma proceselor de eliminare a compusilor cu sulf
din benzine si gaze petroliere se depoziteaza in vase inchise, urmand a se gasi solutiile de
valorificare/eliminare.
Catalizatorii uzati rezulta periodic, dupa incheierea ciclului de activitate:
- Catalizatorii cu continut de metale pretioase se valorifica prin firme furnizoare sau
alte firme autorizate pentru recuperarea metalelor pretioase.
- Ceilalti catalizatori uzati se depoziteaza in conditii de siguranta pentru om si mediu,
urmand a se valorifica/elimina prin firme autorizate.
Catalizatorii uzati rezultati in anii anteriori din procesul tehnologic de hidrofinare
benzine si motorine, formati din oxizi de metale(Co, Mo, Fe), depusi pe suport de alumino-silice,
au fost depozitati in celule etanse, in canalul de gaze arse al cuptorului si bazinul de la turnul de
racire ale Instalatiei DAV2, dezafectate. Locul de depozitare este etans, nu comunica cu mediul
exterior si nu are efecte asupra factorilor de mediu sau asupra sanatatii populatiei, nefiind in
contact cu niciunul ditre acestia.
La oprirea instalatiilor, catalizatorul a fost supus procesului de regenerare si inertizare,
conform procedurilor specifice.
Uleiurile uzate rezulta din ungerile echipamentelor si de la mijloacele de transport. Se
depoziteaza separat pe tipuri si se valorifica prin firme autorizate conform HG 662/2001, HG
441/2002 si HG 1159/2003.
Bateriile cu plumb uzate se predau la schimb la achizitionarea celor noi, conform HG
1057/2001.
Anvelopele uzate se valorifica conform conform HG 170/2004.
Deseurile metalice feroase si neferoase, hartia, cartonul, sticla, se valorifica prin firme
autorizate.
Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice si deseurile menajere se
transporta la Rampa ecologica a orasului Boldesti Scaieni.
Categoriile de deseuri rezultate din activitate, modul de depozitare, recuperarea si/sau
eliminarea acestora sunt prezentate in tabelele urmatoare:
Nr. Denumire deseu Cod deseu Cantitate estimata Mod colectare / depozitare
crt
0 1 2 3 4
1. Slamuri din 05 01 03* Cca. 513 kg subst. Colectare separata
rezervoare uscata/zi Stocare temporara
Valorificare/eliminare prin
firme autorizate
2. Namoluri de la 05 01 09* Cca. 1473 kg Colectare separata
epurarea subst. uscata/zi Stocare temporara
efluentilor din Valorificare/eliminare prin
incinta cu continut firme autorizate
de substante
periculoase(mecan
ic, fizico-chimic,
biologic)
45
crt
0 1 2 3 4
3. Alte deseuri 05 01 99 - Colectare separata
nespecificate si depozitare la rampa
(suport ceramic ecologica
catalizatori)
4. Alte deseuri 05 07 99 Cca. 50 tone/la 5 Colectare separata
nespecificate ani si depozitare la rampa
(carbune activ, ecologica
site pentru Fabrica
de H2)
5. Deseuri cu 06 06 02* Cca. 7 tone/luna Colectare separata
continut de sulfuri de KOH si 90 Stocare temporara pe tipuri
periculoase tone/luna de in rezervoare in vederea
(solutii de sode NaOH valorificarii/ eliminarii prin
uzate de NaOH si firme autorizate din punct de
KOH) vedere al protectiei mediului
6. Uleiuri minerale 13 02 05* 15 tone/an Colectare separata
neclorurate de Stocare temporara pe tipuri
motor, de in butoaie si valorificare
transmisie si de prin firme autorizate din
ungere punct de vedere al
protectiei mediului
7. Uleiuri minerale 13 03 07* Cca. 2 tone/an Colectare separata
neclorinate Stocare temporara pe tipuri
izolante si de in butoaie si valorificare
transmitere a prin firme autorizate din
caldurii punct de vedere al
protectiei mediului
8. Deseuri de 15 01 5 tone/an Se colecteaza pe tipuri si se
ambalaje : hartie si valorifica/elimina prin
carton, lemn, firme autorizate.
metalice,
de materiale
plastice, de sticla
9. Absorbanti, 15 02 02* - Colectare in
materiale filtrante, butoaie/tomberoane, in
materiale de vederea eliminarii
lustruire si
imbracaminte de
protectie
contaminata cu
substante
periculoase
46
crt
0 1 2 3 4
10. Absorbanti, 15 02 03 - Colectare in butoaie/
materiale filtrante, tomberoane, in vederea
materiale de eliminarii
lustruire si
imbracaminte de
protectie altele
decat cele
specificate la
15 02 02*
11. Anvelope scoase 16 01 03 1 tone/an Se colecteaza si se valorifica
din uz prin firme autorizate
12. Uleiuri izolante si 13 03 01* Cca. 1000 l ulei Sunt incluse in Planul de
de transmitere a 16 02 09* eliminare echipamente cu
caldurii cu PCB; PCB-uri; s-a incheiat un
echipamente Contract de colaborare cu
continand PCB MMGA / ICIM Bucuresti
pentru eliminarea uleiurilor
echipamentelor cu PCB-uri
13. Substante chimice 16 05 07* 0,192 tone Se depoziteaza in spatii
anorganice de lab. special amenajate si se
expirate elimina prin firme
14. Substante chimice 16 05 08* 0,128 tone autorizate din punct de
organice de lab. vedere al protectiei
expirate mediului
15. Baterii si 16 06 5 buc. - deseurile de baterii auto se
acumulatori uzati predau la schimb la
achizitioarea celor noi
16. Catalizatori uzati 16 08 01 Cca. 45 tone la 2 Colectare separata
cu continut de 6 ani Stocare temporara in butoaie
metale pretioase in vederea valorificarii
de la reformare metalelor pretioase prin
catalitica, firmele furnizoare,
izomerizare autorizate din punct de
vedere al protectiei mediului
17. Catalizatori uzati 16 08 02* Cca. 120 tone la 2 Colectare separata
metale in vederea valorificarii/
tranzitionale de la eliminarii prin firme
procesele autorizate din punct de
tehnologice vedere al protectiei mediului
18. Catalizatori uzati 16 08 03 Cca. 20 tone la 2 Colectare separata
metale in vederea valorificarii/
tranzitionale de la eliminarii prin firme
procesele autorizate din punct de
tehnologice vedere al protectiei mediului
47
crt
0 1 2 3 4
19. Catalizatori uzati 16 08 04 - Colectare separata
de Cracare Stocare temporara in buncar
Catalitica (cu sau butoaie in vederea
exceptia 16 08 valorificarii/ eliminarii prin
07*) firme autorizate din punct de
vedere al protectiei mediului
20. Amestecuri de 17 01 07 160 tone/an Se colecteaza si se elimina
beton, caramizi, prin firme autorizate din
tigle si mat. punct de vedere al
ceramice protectiei mediului
21. Lemn 17 02 01 - Rezulta din dezmembrari de
constructii si se valorifica
catre persoane fizice.
22. Cupru, bronz, 17 04 01 12 tone/an Se colecteaza si se valorifica
alama prin firme autorizate.
23. Aluminiu 17 04 02 0,9 tone/an Se colecteaza si se valorifica
prin firme autorizate
24. Plumb 17 04 03 1,8 tone/an Se colecteaza si se valorifica
prin firme autorizate.
25. Fier si otel 17 04 05 3157 tone/an Se colecteaza si se valorifica
26. Cabluri 17 04 11 15 tone/an Se colecteaza si se valorifica
27. Materiale izolante 17 06 01* - Se colecteaza pe tipuri si se
si de constructie 17 06 05* valorifica/elimina prin
cu continut de firme autorizate.
azbest
28. Alte materiale 17 06 04 - Se colecteaza si depoziteaza
izolante (vata de la rampa ecologica
sticla)
29. Rasini 19 09 05 - Se depoziteaza in spatii
schimbatoare de special amenajate si se
ioni saturate sau elimina prin firme
epuizate autorizate.
30. Hartie si carton 20 01 01 7,45 tone/an Se colecteaza si se valorifica
31. Sticla 20 01 02 - Colectare in vederea
valorificarii
32. Deseuri de 20 01 21* - Se colecteaza pe tipuri si se
echipamente 20 01 35* valorifica/elimina prin
electrice si 20 01 36 firme autorizate.
electronice (DEE)
/ tuburi
fluorescente
33. Deseuri 20 03 01 116 tone/an Se colecteaza si se elimina
municipale prin firme autorizate din
amestecate punct de vedere al
protectiei mediului
48
- Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se
creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.
- Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi
inscriptionate.
- Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori
autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.
- Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de
societati autorizate, fara a afecta in sens negativ mediul.
- Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru
special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu.
- Se vor respecta prevederile legale in vigoare in domeniul deseurilor si recomandarile
celor mai bune tehnici disponibile.
11.2. DEPOZITAREA DEEURILOR

11.2.1. Batalurile vechi
Situaia actual a batalurilor de reziduuri petroliere (depozitare slamuri de la curatirea
rezervoarelor, gudroane acide, nmoluri de la staia de epurare) se prezint astfel:
Trei bataluri NDS 211, NDS 212, NDS 196 aezate pe malul stang al raului Teleajen.
Un batal NDS 214 situat interiorul Societatii.
De la data de 31.12.2006 activitatea de depozitare in batalurile vechi a fost sistata.
1. Batalul NDS 211 contine gudroane si reziduuri petroliere;

suprafata = cca 9300 mp
volum total = cca 37000 mc
volum actual estimat= 10000 mc
2. Batalul NDS 212 contine gudroane si reziduuri petroliere. In prezent este sistata
depozitarea.
suprafata = 20300 mp
volum actual = 83992 mc
3. Batalul NDS 196 contine pamanturi decolorante uzate, namoluri de la curatarea

rezervoarelor si namoluri de epurare.
suprafata = 33762 mp
volum deseuri = 91281 mc
4. Batalul NDS 214 este situat interiorul Societatii, in apropierea statiei de epurare si
contine namoluri provenite din procesul de epurare mecanica, fizico - chimica si biologica.
suprafata = cca 1600 mp
volum total = cca 6400 mc
volum actual = 500 mc
Titularul are urmatoarele obligatii:

- Sistarea depozitarii deseurilor petroliere incepand cu data de 31.12.2006;
- Stocarea temporara a deseurilor depozitate n bataluri pana la data de 31.12.2009,
n conditii de siguranta din punct de vedere al protectiei mediului.
11.2.1. Instalatia de stocare temporara a deseurilor

Instalatia de stocare temporara a deseurilor este un depozit de deseuri periculoase cu o
capacitate de depozitare de 24900 tone impartita in doua celule de depozitare dupa cum urmeaza:
49
o celula cu volumul de 12500 m3 (17000 t) pentru depozitarea namolurilor rezultate
din functionarea curenta a instalatiei de epurare: namol treapta mecanica, namol fizico chimic,
namol biologic in exces (cod deseu 05 01 09*);
o celula cu volumul de 7100 m3 (7900 t) pentru depozitarea lamurilor rezultate
din curatarea rezervoarelor de depozitare materii prime, semifabricate, produse finite si din
prelucrarea slopsului (05 01 03*).
Etansarea de baza si a taluzurilor corespunde cerintelor perevazute de HG nr. 349/2005
privind depozitarea deseurilor.
Titularul va avea obligatia de a valorificar/elimina anual cel putin 400 tone

(substanta uscata) deseuri depozitate in instalatia de stocare temporara a deseurilor,
incepand cu anul 2008.
12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE

URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI
12.1. CARACTERIZAREA RISCURILOR

12.1.1. Generalitati
Conform HG nr. 804/2007 - privind controlul asupra pericolelor de accident major in care
sunt implicate substante periculoase, SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti se incadreaza in categoria
obiectivelor cu risc major, datorita prezentei substantelor periculoase in cantitati mai mari decat
cele prevazute in partea a -2 - a HG nr. 804/2007. Aceste substante sunt prezentate in tabelul
urmator:
Nr Denumirea Fraze de Cantitate Capacitate Mod de Conditii de stocare

crt substantei risc relevanta totala de stocare
periculoase partea 1, 2 stocare
coloana 3 -tone-
-tone-
0 1 2 3 4 5 6
1 Titei T; R45 200 195000 Rezervor Generatoare de spuma
aeromecanica, apa de
stropire, supape,
opritoare flacari,
serpentina de
incalzire.
2 MTBE F, R11; 50000 3600 Rezervoare Generatoare de
Xi , R38 spuma aeromecanica,
apa de stropire;
membrana dubla de
etansare
3 Metanol F; R11 ; 5000 1630 Rezervor Rezervoare
T; (partea 1) cilindric cu presurizate cu azot,
R23/24/2 capac fix prevazute cu
5-39 generatoare de spuma
aeromecanica, apa de
stropire, supape,
opritoare flacari.
Temperatra de
depozitare= 40C.
50
coloana 3 -tone-
-tone-
0 1 2 3 4 5 6
4 Xn, N 500 - Butoaie -
Aditiv cetanic R20/21;R44
;
R 51/53
5 LPG F+; T 200 6900 Sfere, vase -
semifabricat R12; (partea 1)
si R45;
finit(propan, R27;
propilena, R36;
GPL auto si R23/24/2
casnic) 5
6 Hidrogen 50 - Vase Vase sub presiune
F+; R12 (partea 1)
7 Materie F+; R12 25000 2000 Rezervor Generatoare de
prima - Xn; R (partea 1) spuma
izomerizare 65 - R aeromecanica, apa
66 R67 de stropire, supape,
opritoare flacari,
N; R 51- temp. depozitare
53 =60C
8 Benzina F+ R12; 25000 30000 Rezervor Generatoare de
semifabricat T (partea 1) spuma
R45; R65 aeromecanica, apa
de stropire, supape,
opritoare flacari,
temp. depozitare
=35C
9 Benzina F+ R12; 25000 43800 Rezervor Generatoare de
component si T (partea 1) spuma
finita R45; R65 aeromecanica, apa
opritoare flacari,
temp. depozitare
=35C
10 Motorina Xn; 25000 32300 Rezervor Generatoare de
semifabricat R40; R45 (partea 1) spuma
aeromecanica, apa
opritoare flacari,
temp. depozitare
=60C
51
coloana 3 -tone-
-tone-
0 1 2 3 4 5 6
11 Motorina Xn; 25000 36000 Rezervor Generatoare de
finita R40; R45 (partea 1) spuma
aeromecanica, apa
opritoare flacari,
temp. depozitare
=60C
12 Pacura T; R45 200 24800 Rezervor Generatoare de
spuma
aeromecanica, apa
opritoare flacari,
serpentina de
incalzire, temp.
depozitare =90C
13 Slops T; R45 200 14300 Rezervor Generatoare de
spuma
aeromecanica, apa
opritoare flacari,
serpentina de
incalzire, temp.
depozitare =90C
14 Materie T; R45 200 19200 Rezervor Generatoare de
prima CC spuma
(distilat vid, aeromecanica, apa
motorina II de stropire, supape,
Cx) opritoare flacari,
temp. depozitare
=60C
15 Materie T; R45 200 12200 Rezervor Generatoare de
prima Cx spuma
(semigudron) aeromecanica, apa
opritoare flacari,
temp. depozitare
=60C
16 Fractii T; R45 25000 - Zestre In instalatii si
petroliere (partea 1) instalatii conducte, in circuit
tehnologic inchis
e si
conducte
17 Hidroxid de C,R34; N 200 60 Rezervor, -
amoniu 25% R50 butoaie
52
Substante periculoase prezente pe amplasament ca stocuri din fabricatii anterioare:
Nr Denumirea Fraze Cantitate Cantitate Mod de Conditii

crt substantei risc totala relevanta stocare de stocare
periculoase detinuta partea 1, 2
-tone- coloana 3
-tone-
0 1 2 3 4 5 6
1 Metiletilceto 87 Vas -
na F; R 11- 50000 orizontal
36/37
2 White-spirit T; R45 17,13 25000 Rezervor -
(partea 1)
3 Metilmetacri 0,398 Butoaie Depozitare in magazii
lat F; R 11 50000 inchise, in sectoare
4 Nonilfenol 5,163 Butoaie separate
C;N; 200
R22; 34;
50/53
5 Propilenglic F; R 10 3,42 50000 Butoaie
ol
7 Zinc praf F; R 15- 12,1 Butoaie
17 N 200
R 50-53
Pentru prevenirea accidentelor majore si interventia rapida si eficienta in caz de

producere a accidentelor majore generate de existenta substantelor periculoase pe amplasament,
operatorul detine:
Raport de securitate elaborat de SC Petrotel Lukoil SA;
Planul de Urgenta Interna in caz de accidente in care sunt implicate substante
periculoase;
Planuri de lichidare a avariilor (pe instalatii);
Plan general de prevenire si combatere a poluarii accidentale la folosintele de apa
potential poluatoare.
Raportul de Securitate trebuie revizuit periodic si daca este necesar se actualizeaza

conform articolului 10, punctul (6) din HG nr. 804/2007, astfel :
data la 5 ani ;
la initiativa operatorului sau la cererea autoritatilor competente, daca apar noi
circumstante in functionarea amplasamentului sau apar noi tehnologii in domeniul
securitatii (de ex. in analiza accidentelor, a disfunctionalitatilor aparute in activitatea de
operare, sau progrese stiintifice in domeniu).
Titularul activitii are obligaia de a pune la dispoziie publicului raportul de securitate.
Titularul activitii poate solicita autoritilor competente s nu fac publice anumite informaii
din raportul de securitate, din motive de confidenialitate industrial, comercial, de securitate
public sau de aprare naional. n astfel de cazuri, cu aprobarea autoritilor competente,
titularul activitii va furniza acestora informatiile complete i va pune la dispoziie publicului
un raport care nu conine informaiile pentru care s-a fcut solicitarea de a nu fi publicate.
Titularul activitatii are obligatia sa numeasca la nivelul amplasamentului un responsabil
in domeniul managementului securitatii in vederea indeplinirii prevederilor HG 804/2007.
Acesta are obligatia sa asiste persoanele imputernicite cu inspectia, punandu-le la dispozitie
53
evidenta masuratorilor proprii, toate documentele relevante si sa le faciliteaza controlul
activitatilor si prelevarea de probe.
12.1.2. Inventarul substantelor si preparatelor periculoase prezente pe

amplasament
Titularul de activitate trebuie sa detina documente care ii permit sa cunoasca natura si
riscurile substantelor si preparatelor periculoase prezente in instalatiile sale(cu precadere fisele
de securitate). Se va actualiza, de cate ori este nevoie, inventarul si stocurile de substante si
preparate periculoase prezente in amplasament.
Acest inventar va fi pus permanent la dispozitia serviciului de securitate al societatii.
12.1.3. Identificarea zonelor de risc din amplasament

Titularul de activitate identifica zonele din amplasament unde se poate declansa un
incendiu, o emisie de substante sau preparate periculoase stocate sau utilizate sau se poate forma
un nor cu continut de substante nocive sau explozive, pentru o scurta durata sau de maniera
permanenta. Aceste zone sunt marcate prin indicatoare vizibile, detin mijloace de protectie
adecvata si sunt incluse in planul de gestionare al situatiilor de risc de pe amplasament.
12.1.4. Informatii preventive asupra efectului domino

Pentru instalatiile sau grupurile de instalatii la care probabilitatea i posibilitatea
producerii unui accident major i consecinele acestuia sunt mai mari din cauza amplasrii
acestora, precum i din cauza cantitilor de substane periculoase prezente, titularul de activitate
trebuie sa elaboreze proceduri privind colectarea, schimbul i diseminarea informaiilor catre
personalul implicat asupra naturii i pericolului global de accident major.
12.2. INFRASTRUCTURI SI INSTALATII

12.2.1. Accesul si circulatia in amplasament
Titularul trebuie sa ia masuri pentru a evita lovirea sau deteriorarea instalatiilor, unitatilor
de stocare sau anexele lor de catre vehicule sau alte masini. In special viteza de deplasare a
vehiculelor va fi limitata in interiorul obiectivului.
Caile de circulatie si acces trebuie sa fie bine delimitate, curatate in permanenta si
eliberate de orice obiect care ar putea impiedica circulatia. Aceste zone de circulatie trebuie sa
fie amenajate astfel incat masinile de pompieri sa poata interveni fara dificultate.
Vor exista cel putin doua cai de acces de prim ajutor, la distanta una fata de cealalta si
plasate cat se poate de eficient pentru a evita expunerea lor la consecintele unui accident,
accesibile din exterior pentru mijloacele de interventie.
12.2.2. Supravegherea platformei industriale

Platforma industriala va fi supravegheata in permanenta.Platforma industriala va fi
protejata impotriva intruziunilor.
Responsabilul cu managementul securitatii va lua toate masurile ca o persoana
competenta in domeniul securitatii sa poata fi alertata si sa intervina rapid in locul in care este
nevoie.
12.2.3.Cladiri si locatii
Sala de control trebuie sa fie protejata de riscurile de incendiu, explozie si gaze toxice.
Amplasarea cladirilor in care isi desfasoara activitatea personalul de deservire se face la adapost
de riscurile de incendiu, explozie si gaze toxice. In interiorul instalatiilor caile de circulatie sunt
amenajate si mentinute libere, pentru a usura circulatia si evacuarea personalului ca si
interventiile de urgenta in caz de accident.
54
12.2.4. Legarea la pamant a instalatiilor electrice
Instalatiile electrice trebuie realizate si intretinute conform normelor de protectia muncii
romanesti in vigoare. Legarea la pamant a acestora trebuie sa fie separata de cea aferenta
instalatiei de paratrasnet.
Verificarea ansamblului instalatiei electrice se va face cel putin o data pe an, de o
societate de specialitate, care va mentiona explicit in raportul sau, defectiunile observate.
12.2.5. Protectia contra trasnetelor

Dispozitivele de protectie contra fulgerelor trebuie sa fie conforme cu normele romane in
vigoare sau cu normele in vigoare din statele membre sau prezentand garantii de securitate in
vigoare.Verificarea dispozitivelor de protectie contra fulgerelor este verificata o data la cinci ani.
12.2.6. Protectia contra seismelor

Instalatiile prezentand risc major pentru mediu sunt protejate contra seismice, conform
dispozitiilor romane in vigoare. In special, trebuie asigurata integritatea sferelor de depozitare
GPL si gaze lichifiate, contra efectelor seismice majore.
12.3. MANAGEMENTUL OPERATIILOR CE DETIN/PRODUC/UTILIZEAZA

SUBSTANTE SI PREPARATE PERICULOASE
12.3.1. Proceduri de exploatare destinate prevenirii accidentelor
Manipularea si operarea in conditii de risc a instalatiilor pot avea consecinte asupra
securitatii publice si sanatatii populatiei. Fazele de pornire si oprire, functionare normala,
mentenanta, fac obiectul unor proceduri de exploatare scrise, puse la dispozitia celor care
lucreaza in instalatiile respective.
Aceste proceduri obligatorii prevad in special :
modalitatile de operare ;
frecventa verificarii dispozitivelor de securitate;
instructiunile de intretinere si curatire, periodicitatea acestor operatii si obligatiile inainte
de a incepe aceste operatii ;
modalitatea de intretinere si utilizare a echipamentelor de reglare si a dispozitivelor de
securitate.
Inainte de punerea in functiune a unor noi instalatii, se va face receptia tuturor lucrarilor
realizate iar pornirea se va face in prezenta unei echipe de tehnicieni competenti.
12.3.2. Verificari periodice

Instalatiile, aparatele si depozitele in care sunt stocate substante si preparate periculoase ,
ca si mijloacele de interventie in caz de pericol, trebuie verificate periodic.
Titularul de activitate are obligatia de a asigura functionarea in bune conditii a sistemului
propriu de monitorizare si control al poluantilor pe raza de incidenta a activitatii desfasurate, in
scopul prevenirii si evitarii riscurilor tehnologice si eliberarii accidentale de poluanti in mediu.
Titularul de activitate are obligatia sa asiste persoanele imputernicite cu inspectia,
punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii, toate documentele relevante si sa le
faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe
12.3.3. Interdictia de foc

Este interzisa aducerea focului sub orice forma in zonele cu risc de incendiu, explozie, in
afara de interventiile ce fac obiectul unui permis de interventie.
Se vor afisa si actualiza permanent instructiuni asupra modalitatii de aplicare a
dispozitiilor prezentei autorizatii in apropierea locurilor periculoase sau telefoanelor, cat si in
zonele de trecere cele mai frecventate de catre personal. In aceste instructiuni se va aminti
interdictia de a fuma in locurile cu risc si obligatia de a pastra libere caile de acces pentru
interventii rapide.
55
12.3.4. Instruirea personalului
Intreg personalul trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de prevenire a accidentelor
majore (PPAM), prevederile planurilor de urgenta interne si urgenta externa.
Instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de
urgenta se va face periodic. Se va respecta procedura privind instruirea, scolarizarea si/sau
perfectionarea angajatilor si a colaboratorilor (dupa caz).
Se vor elabora proceduri specifice penru a verifica nivelul de cunoastere de catre personal
a riscurilor existente in instalatii.
12.3.5. Mentenanta si lucrari de reabilitare

Orice lucrari de extindere, modificare sau intretinere a instalatiilor care ar putea prezenta
un risc de incendiu fac obiectul unui permis de lucru cu focul eliberat de o persoana
autorizata in acest sens.
Formularul permisului trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale in vigoare
Orice lucrari sau interventii sunt precedate, chiar inainte de incepere, de o inspectie la
fata locului pentru a verifica daca masurile stabilite sunt respectate.
La sfarsitul lucrarilor, se face receptia pentru a verifica daca s-au executat corect, pentru
evacuarea materialelor de santier; se verifica amplasarea corecta a instalatiilor si se certifica
acest lucru.
Anumite interventii stabilite, de intretinere simpla si realizate de personalul propriu pot fi
stabilite intr-o procedura simplificata.
Orice agent din afara unitatii nu poate efectua lucrari decat dupa obtinerea autorizatiei din
partea unitatii. Autorizatia va cuprinde criteriile de acceptare, de revocare si de controale
realizate de unitate.
Punerea in functiune a unor unitati noi este precedata de receptia lucrarilor care atesta ca
instalatiile sunt apte de functionare.
Orice interventie prin punct cald asupra conductelor care contin combustibil nu poate fi
efectuata decat dupa golirea completa a conductei respective.
La sfarsitul lucrarilor se face verificarea unei etanseitati perfecte a conductelor. Aceasta
verificare se face pe baza unei proceduri scrise. Verificarile si rezultatele lor sunt consemnate in
scris.
Sudorii vor detine o atestare scrisa asupra aptitudinii profesionale specifica modului de
asamblare pe care-l au de efectuat.
12.4. ELEMENTE IMPORTANTE DESTINATE PREVENIRII ACCIDENTELOR

12.4.1. Lista elementelor importante pentru securitate
Titularul de activitate, stabileste, tinand cont de Raportul de securitate, lista factorilor
importanti pentru securitate. Acesta identifica echipamentele, parametrii, regulamentele,
instructiunile de lucru si instruirile personalului, cu scopul de a tine sub control instalatiile, in
toate fazele de exploatare (functionare normala, pornire/oprire, situatii accidentale) susceptibile
de a induce consecinte grave pentru om si mediu. Lista trebuie sa fie actualizata permanent si
pusa la dispozitia organelor competente de inspectie.
12.4.2. Domeniu de functionare

Titularul de activitate stabileste, sub responsabilitatea sa, limitele de variatie care
determina siguranta in functionare a instalatiilor. Instalatiile trebuie sa fie echipate cu dispozitive
de alarma cand parametrii depasesc plaja de functionare in siguranta. Declansarea alarmei
trebuie sa antreneze actiuni automate sau proceduri de corectie.
56
12.4.3. Echipamente importante pentru securitate
Echipamentele trebuie sa fie confectionate astefel incat sa reziste la actiunea substantelor
si preparatelor manipulate si in mediul de functionare al instalatiei (soc,coroziune, etc.).
Orice defectiune in sistemele de transmitere si tratare a informatiei trebuie detectata
automat. Alimentarea si transmiterea comenzilor trebuie sa se realizeze in securitate pozitiva
(functionare normala si in pana de curent). Acestea trebuie controlate periodic si mentinute in
stare de functionare dupa proceduri scrise.
12.4.4. Sisteme de alarma si securizare a instalatiilor

Acestea permit, in caz de depasire a pragurilor critice prestabilite, de a alarma personalul
de supraveghere in cazul unui accident si de a securiza instalatiile susceptibile a provoca
consecinte grave asupra vecinatatilor si mediului. Dispozitivele de securizare a instalatiilor sunt
independente de sistemele de comanda a instalatiei. Aceste functioneaza in securitate
pozitiva ( functionare normala si in pana de curent).
12.4.5. Supravegherea si detectarea zonelor de pericol

Instalatiile susceptibile de a provoca consecinte grave pentru vecinatati si mediu trebuie
echipate cu sisteme de detectie si alarma a caror plaja de sensibilitate depinde de natura riscurilor
ce pot aparea.
Implantarea detectorilor trebuie sa fie rezultatul unui studiu prealabil pentru a permite
informarea rapida a personalului asupra oricarui incident si, luand in considerare natura,
localizarea instalatiilor si conditiile meteo, zonele din amplasament care pot fi afectate
Titularul de activitate trebuie sa actualizeze lista detectorilor existenti si sa stabileasca
operatiile de mentenanta destinate mentinerii eficacitatii lor in timp.
In caz de depasire a pragurilor, detectorii ficsi trebuie sa declanseze ,:
- dispozitive de alarma sonora si vizuala, destinate a alarma personalul ce asigura
supravegherea instalatiilor;
- sistemele de punere in siguranta a instalatiilor, dupa specificatiile exploatantului .
Supravegherea unei zone de risc trebuie sa se realizeze prin mai multe puncte de detectie.
In afara de detectorii ficsi, personalul dispune de detectori portativi, mentinuti in perfecta
stare de functionare si accesibili in orice imprejurare.
12.4.6. Alimentarea electrica

Echipamentele si sistemele de securizare a instalatiilor trebuie sa functioneze si in cazul
intreruperii curentului electric.
12.4.7. Utilitati destinate exploatarii instalatiilor

Titularul de activitate asigura in permanenta furnizarea sau accesul la utilitatile necesare
functionarii echipamentelor de alarmare si a celor care concura la securizarea instalatiilor.
12.5. PREVENIREA POLUARILOR ACCIDENTALE

12.5.1. Organizarea amplasamentului
Titularul de activitate trebuie sa elaboreze o procedura scrisa privind verificarea
etanseitatii cuvelor de retentie si a recipientilor de stocare.
Verificarile, operatiile de intretinere si de vidanjare se vor nota intr-un registru care se va
pune la dispozitia autoritatilor competente pentru inspectie.
12.5.2. Etichetarea substantelor si preparatelor periculoase

Butoaiele, rezervoarele si alte ambalaje, recipientii ficsi de stocare ai substantelor si
preparatelor chimice periculoase cu un volum superior de 800 l trebuie etichetat intr-o forma
vizibila, cu numele exact al continutului, conform reglementarilor specifice.
57
Zonele de stocare permanenta a recipientilor cu substante si preparate periculoase, se
eticheteaza vizibil cu simbolurile de pericol.
12.5.3. Retentii
Stocarea tuturor produselor sau deseurilor solide sau lichide susceptibile sa provoace
poluarea mediului se va face in incinte impermeabile mentinute in buna stare si care garanteaza
imposibilitatea infiltrarii poluantilor in sol. Apele de scurgere sau spalare din aceste zone de
stocare vor fi evacuate.
Stocarile fixe sau mobile in locuri fixe ca si zonele de traversare trebuie prevazute cu o
cuva de retentie al carei volum sa fie cel putin egal cu cea mai mare din cele doua valori care
urmeaza :
- 100% din capacitatea celui mai mare rezervor ;
- 50% din suma capacitatii rezervoarelor asociate.
Cuvele de retentie, precum canalele de transport al produselor periculoase si retelele de
colectare a deversarilor, trebuie sa fie etanse si sa reziste la actiunea fizica si chimica a fluidelor
pe care le-ar putea contine. La fel si pentru dispozitivele de obturare asociate care trebuie tinute
inchise.
12.5.4. Rezervoare
Rezervoarele trebuie construite din materiale adaptate produselor ce sunt stocate, pentru a
evita riscul unor reactii periculoase.
Conductele trebuie instalate la adapost de socuri mecanice si sa prezinte toate garantiile
de rezistenta la actiunile mecanice, fizice si chimice.
12.5.5. Reguli de compatibilitate in stocare

Rezervoarele sau recipientele care contin produse incompatibile nu trebuie asociate
aceleiasi retentii.
Stocarea lichidelor inflamabile si a altor produse toxice, corozive sau periculoase pentru
mediu nu este autorizata a se realiza sub nivelul solului, decat in rezervoare- fosa zidite, sau
asimilate.
Titularul de activitate se asigura ca cuvele de retentie sa ramana disponibile in
permananta. Asfel, apele pluviale trebuie eliminate din acestea, de cate ori este necesar.
12.5.6. Transport, incarcare, descarcare

Zonele de incarcare si descarcare a vehiculelor cisterna, de stocare si manipulare a
produselor periculoase, solide sau lichide (sau lichefiate) trebuie sa fie etanse, construite din
materiale ignifuge, echipate astfel incat sa poata prelua apele de spalare si produsele scurse
accidental si care sa permita vidanjarea, in cazul unei eventuale scurgeri.
Rezervoarele trebuie echipate cu dispozitive care sa permita verificarea nivelului de
umplere in orice moment si care saimpiedice deversarea in cursul umplerii lor. Dispozitivul de
supraveghere trebuie prevazut cu o alarma de nivel inalt. In lipsa unui astfel de dispozitiv,
supravegherea vizuala trebuie realizata de catre un operator, in imediata vecinatate a rezervorului
care se incarca. Acest operator trebuie sa poata opri incarcarea in orice moment.
12.5.7. Eliminarea substantelor sau preparatelor periculoase

Eliminarea substantelor sau preparatelor periculoase recuperate in caz de accident
urmeaza filierele proprii fiecarui tip de deseu.
58
12.6. MIJLOACE DE INTERVENTIE IN CAZ DE ACCIDENT SI
ORGANIZAREA AJUTORULUI
12.6.1. Generalitati privind mijloacele
Amplasamentul trebuie dotat cu mijloace adaptate de aparare care trebuie sa fie
repartizate conform analizei de risc efectuata de titular.
Ansamblul sistemului de lupta contra incendiilor face obiectul Planului de Urgenta
Interna stabilit de titularul de activitate in colaborare cu Insp. pentru Situatii de Urgenta.
Amplasamentul trebuie dotat cu mai mlte puncte de retragere destinate protectiei personalului in
caz de accident.
12.6.2. Intretinerea mijloacelor de interventie

Aceste echipamente trebuie mentinute in stare buna, marcate si usor accesibile.
Titularul de activitate trebuie sa stabileasca un program de testare si control a acestora.
Datele, modalitatile de control si observatiile constatate se inscriu intru-un registru care ramane
la dispozitia Serviciului de Protectie Civila Judetean si organelor competente de control
12.6.3. Protectia individuala a personalului de interventie

Titularul trebuie sa puna la dispozitia intregului personal de interventie si supraveghere
sau care sta in interiorul zonelor toxice masti sau aparate respiratorii specifice gazelor sau
emisiilor toxice ce pot rezulta in situatii de risc.
Aceste mijloace de protectie individuala trebuie sa fie accesibile in orice circumstanta,
atat in interventii normale cat si accidentale. O rezerva de aparate respiratorii de interventie
trebuie asigurata in cel putin doua sectoare protejate ale amplasamentului si in sens opus directiei
vantului.
12.6.4. Resurse de apa si spuma

Titularul de activitate trebuie sa dispuna de propriile mijloace de lupta contra incendiilor,
specifice riscurilor induse de substantele/preparatele chimice existente:
o rezerva de apa de incendiu;
o rezerva de emulsii adaptate produselor prezente pe amplasament;
mijloace fixe de lupta contra incendiilor , compuse din mijloace fixe de producere a apei
(rampe de stropire), mijloace fixe de producere a spumei, stalpi de incendiu protejati
contra inghetului;
vehicule de incendiu, de aprovizionare si echipamente de comunicatie;
extinctoare in numar si de calitate adaptata riscurilor ce pot apare, trebuie sa fie judicios
repartizate in amplasament si in special in apropierea depozitelor de materiale
combustibile si a zonelor de incarcare a produselor si deseurilor;
robinete de incendiu armate;
rezerve de nisip repartizate uniform, in cantitati adaptate riscurilor, lopeti.
Canalizarile ce colecteaza apa de incendiu trebuie proiectate pentru a prelua integral

debitele si presiunile necesare in interventii din orice punct al rafinariei. Reteaua de canalizare
trebuie echipata cu un numar suficient de vane de baraj, astfel incat orice zona afectata de o
ruptura, cu ocazia unui accident, sa fie izolata. Amplasamentul trebuie sa dispuna, in orice
situatie, de un grup de pompe pentru apa de incendiu, de resurse de apa suficiente pentru a
asigura alimentarea cu apa a retelei de incendiu. In caz de oprirea curentului, trebuie sa existe ca
rezerva doua surse de energie distincte, securizate.
Titularul se asigura de disponibilitatea permanenta a unei surse exterioare de apa de
incendiu.
59
12.6.5. Reguli de securitate
Dispozitiile prezentei autorizatii trebuie incluse in procedurile si instructiunile de lucru
care sunt actualizate permanent si tinute in locuri accesibile personalului de deservire.
Aceste reguli trebuie sa indice in special:
- interdictia de a folosi focul, neautorizat, in instalatiile care detin substante /preparate
periculoase care pot fi la originea unui accident (incendiu, explozie)
- procedurile de oprire in regim de urgenta si securizare a unei instalatii (electricitate, retele de
fluide);
- masurile ce trebuie luate in caz de scurgere a unor substante periculoase, conditiile de evacuare
a deseurilor si a apelor impurificate in caz de imprastiere accidentala;
- mijloacele de stingere ce trebuie utilizate in caz de incendiu;
- procedura de alerta cu numerele de telefon a responsabilului si grupei de interventie de pe
platforma , in caz de accident;
- procedura de izolare a amplasamentului cu scopul de a preveni orice imprastiere a poluarii in
receptorii naturali.
12.6.6. Sistem de alertare interna

Sistemul de alertare interna si scenariile diferite ale acestuia se regasesc in Planul de
Urgenta Interna.
O retea de alertare interna a amplasamentului trebuie sa colecteze alertarile personalului
de la posturile fixe si mobile, datele meteo disponibile ca si orice informatie necesara gestionarii
alertarii. Aceasta trebuie sa declanseze alarme specifice (sonore, vizuale si alte mijloace de
comunicare) pentru a alerta persoanele prezente in amplasament asupra naturii si extinderii
riscului.
Posturile fixe care permit alertarea trebuie repartizate pe tot amplasamentul.
Una sau mai multe linii de comunicare interna (linii telefonice, retea) trebuie rezervate
exculsiv gestionarii alertei.
Amplasamentul trebuie dotat cu o statie meteo permitand masurarea vitezei si directiei
vantului, cat si a temperaturii. Aceste masuratori sunt preluate de sala de control. Dispozitivele
pentru masuratorile datelor meteo trebuie securizate.
12.6.7. Informarea preventiva a populatiei care poate fi afectata de un accident

major
In colaborare cu Institutia Prefectului, titularul de activitate trebuie sa informeze
persoanele susceptibile a fi implicate intr-un accident (servicii publice, colectivitati), precum si
populatia invecinata amplasamentului asupra riscurilor unui accident major si regulile care
trebuiesc respectate in asemenea situatii. Informatiile se transmit prin brosuri, afise, fluturasi.
Aceste informatii contin:
- numele titularului de activitate si coordonatele;
- autoritatea de pe amplasament care furnizeaza informatii;
- denumirile comune sau, n cazul substanelor periculoase cuprinse , denumirile generice
sau categoria general de periculozitate a substanelor i a preparatelor din obiectiv care ar putea
duce la producerea unui accident major, indicndu-se principalele lor caracteristici periculoase.
- informaii generale privind natura pericolelor de accidente majore, inclusiv efectele lor
poteniale asupra populaiei i mediului.
- informaii corespunztoare asupra modului n care populaia afectat va fi avertizat i
informat n cazul n care se produce un accident major.
- informaii corespunztoare asupra aciunilor pe care trebuie s le ntreprind populaia
vizat i asupra comportamentului pe care trebuie s l adopte n cazul n care se produce un
accident major.
60
- confirmarea faptului c titularul activitii are obligaia de a lua msuri interne
adecvate, n special meninerea legturii cu serviciile de urgen, pentru a aciona n caz de
accidente majore i pentru a minimiza efectele acestora.
- referin la Planul de urgen extern elaborat pentru a aborda oricare dintre efectele
externe ale accidentului. Aceasta trebuie s cuprind ndrumarea de a coopera la orice
instruciuni sau solicitri din partea serviciilor de urgen n momentul accidentului.
- detalii asupra sursei de unde pot fi obinute informaii suplimentare, sub rezerva
cerinelor de confidenialitate stabilite potrivit legii.
13. MONITORIZAREA ACTIVITATII
Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta de Guvernului nr. 195/2005 privind

protectia mediului si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005, aprobata de Legea nr.
84/2006, titularul are urmatoarele obligatii:
sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii
factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat in laboratorul din dotare sau in
laboratoare terte, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de
prelevare si analiza specifice;
sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata,
stabilita prin prezenta autorizatie si la termenele solicitate;
sa transmita la APM Prahova si GNM CJ Prahova orice alte informatii solicitate, sa
asiste si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru
prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor
autorizatiei.
Activitatea de monitorizare a emisiilor si a calitatii mediului se va organiza in cadrul

societatii si/sau in colaborare cu laboratoare terte si va fi coordonata de persoane din cadrul
unitatii numite cu decizie de catre conducere.
Pentru prelevare si analiza se vor utiliza metode recunoscute de Organizatia
Internationala de Standardizare, Norme Europene sau alte metode echivalente.
13.1. AER
13.1.1. Emisii
Titularul va efectua monitorizarea emisiilor in atmosfera prin laboratorul propriu in

conformitate cu tabelul urmator:
Nr. Instalatia Cuptorul tehnologic Indicator Frecventa
crt /cazanul determinarii
0 1 2 3 4
1 Distilare Cuptor 01- H2 CO 1/saptamana
atmosferica si Cuptor 01- H3 NOX
in vid SOX
2 Hidrofinare Cuptor 06-H1 CO 1/saptamana
petrol -motorina NOX
SOX
3 Cocsare Cuptor 02- H1 CO 1/saptamana
NOX
SOX
4 Hidrofinare Cuptor 03- H1 CO 2/luna
benzina Cuptor 03- H2 NOX
SOX
61
Nr. Instalatia Cuptorul tehnologic Indicator Frecventa
crt /cazanul determinarii
0 1 2 3 4
5 Cuptor 04- H1 CO 2/luna
Reformare Cuptor 04- H2
catalitica Cuptor 04- H3 NOX
Cuptor 04- H5 SOX
6 Cracare Cuptor 09- FH2 CO 2/luna
catalitica NOX
SOX
Regenerator CO 1/saptamana
09- FV3 + NOX
CO-Boyler 09- FH4 SOX
7 Hidrodesulfurare Cuptor 75-H1 CO 2/luna
benzina de CC NOX
SOX
8 C.E.T.2 Cazan 1 CO 1/saptamana
Cazan 2 NOX
Cazan 3 SOX
9 CT Cazan 4 CO 1/saptamana
Cazan 5 NOX in situatie de
SOX functionare
10 Stripare ape Incinerator YH1 CO 1/luna
NOX
SOX
11 DGRS Incinerator H2 CO 1/luna
NOX
SOX
12 Fabrica de R-101 CO 1/luna
hidrogen NOX
SOX
13 Izomerizare 76-H1 CO 1/luna
in situatie de
functionare
In plus fata de monitorizarea efectua prin laboratorul propriu, titularul va efectua

cu o firma terta acreditata, la fiecare sursa (cos), monitorizarea concentratiei de SO2 o
data la 2 saptamani si a concentratiilor de NOx si pulberi o data pe luna.
13.2. APA
13.2.1. Apa epurata
Nr. Punct prelevare Indicator de Metoda de Frecventa

crt probe calitate analiza
0 1 2 3 4
1. pH SR ISO10523-97 3/zi
2. Evacuare in raul sulfuri SR ISO10530-97 3/zi
Teleajen extractibile in
3. SR 7587-96 3/zi
eter de petrol
62
Nr. Punct prelevare Indicator de Metoda de Frecventa
crt probe calitate analiza
0 1 2 3 4
4. suspensii STAS 6953 - 81 3/zi

5. CCO-Cr SR ISO 6060-96 1/zi
6. CBO5 SE EN 1899/1-03 3/saptamana
7. fenoli SR ISO 6439-01 1/zi
8. detergenti SR EN 903-03 1/zi
reziduu filtrat
9. STAS 9187-84
la 105C 3/zi
produse
10. SR 7877/2-95 1/saptamana
petroliere
azot
11. SR ISO5664-01
amoniacal 1/zi
12. sulfati STAS 8601-70 1/zi
SR EN ISO
13. fosfati
6878-05 1/zi
14. azotiti SR EN 26777-02 1/zi
15. Evacuare in raul cianuri totale SR ISO 6703/1-98 1/zi
Teleajen SR ISO 7890/1-
16. azotati
1998 1/zi
17. cloruri STAS 8663-70 1/zi
18. crom total SR ISO 9174-98 1/saptamana
19. fier SR 13315-96 1/saptamana
20. zinc SR ISO 8288-01 1/saptamana
21. nichel SR ISO 8288-01 2/luna
22. plumb SR ISO 8288-01 2/luna
23. benzen 1/semestru
24. PAH 1/semestru
25. tetracloretilena 1/semestru
1,2 Se efectueaza cu
26.
dicloretan laborator extern 1/semestru
27. antracen 1/semestru

28. 1/semestru
pentaclorbenzen
29. diclormetan 1/semestru
63
13.2.2. Apa freatica
Calitatea apei freatice va fi monitorizata prin analizarea apei prelevate din forajele
prezentate la pct.10.2.2.
Nr. Metoda de Frecventa
Indicatori de calitate
crt analiza
1 pH SR ISO10523-97
2 Sulfuri totale (mg/l) SR 7510-97
3 Extractibile in eter de SR 7587-96 2/an
petrol (mg/l)
10 CCO Cr (mg/l) SR ISO 6060-96
11 Nivel hidrostatic Ruleta 1/luna
13.3. SOL
Se va realiza monitorizarea anuala a calitatii solului conform metodologiei prevazute in
Ordinul 756/1997, in punctele precizate in tabelul urmator, pentru indicatorii: produse petroliere,
nichel si cupru.
Nr.
Punct de prelevare
crt
1. Zona forajului P1
6. Zona forajului sera
7. Zona forajului H809
8. Zona forajului F1
9. Zona forajului FP6
10. Zona Rampei de descarcare titei
11. Zona Rampei CF de incarcare
12. Zona Rampei auto de incarcare
13. Zona instalatiei Cocsare
14. Zona depozitului de titei
13.4. DESEURI
13.4.1. Deseuri tehnologice
a) Tinerea evidenei deeurilor produse, conform HG 856/2002: tipul deeului i codul
acestuia, secie/instalaie, cantitatea produs, modul de stocare, transport i eliminare;
b) Colectarea selectiva a deseurilor, evitarea formarii de stocuri, predarea deseurilor
reciclabile la agentii economici autorizati pentru valorificare;
c) Determinari privind compozitia chimica si fizica si a caracteristicilor periculoase
pentru deseurile care se elimina de pe amplasament;
d) Efectuarea transportului de deseuri n conformitate cu prevederile Ordinului nr.
2/211/118/2004 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.
e) Caracterizarea deseurilor in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 95/2005 privind
stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la
depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri.
Uleiuri uzate (HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate)

a) Asigurarea conditiilor de colectare a uleiurilor uzate pe tipuri (recipienti, spatiu
amenajat) si predarea lor la unitatile autorizate in colectare/valorificare;
b) Inscriptionarea vizibila pe recipienti a categoriei de ulei uzat;
64
c) Nedeversarea pe sol, canalizare sau in receptorii naturali a uleiurilor uzate;
Baterii si acumulatori (HG 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care

conin substane periculoase)
a) Depozitarea bateriilor/acumulatorilor uzai n spaii amenajate-mprejmuite i
asigurate pentru prevenirea scurgerilor de electrolit; predarea acestora la uniti autorizate n
colectarea / valorificarea lor;
b) Nedezmembrarea acumulatorilor n vederea recuperrii de pri componente;
c) Nedeversarea pe sol, canalizare sau receptori naturali a electrolitului acumulatorilor.
Anvelope uzate (HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate)

a) Depozitarea temporar a acestora i predarea lor persoanelor juridice care le-au
introdus pe pia ori persoanelor juridice autorizate pentru reutilizarea, reaparea, reciclarea sau
valorificarea termoenergetic a anvelopelor uzate
13.4.2. Depozitul temporar de deseuri periculoase

Operatorul depozitului temporar de deseuri periculoase este obligat s instituie un sistem
de automonitorizare a depozitului de deeuri i s suporte costurile acestuia. Procedurile de
control i monitorizare n faza de exploatare a unui depozit de deeuri cuprind:
a) automonitorizarea tehnologic;
b) automonitorizarea calitii factorilor de mediu.
Automonitorizarea tehnologic const n verificarea permanent a strii i funcionrii

urmtoarelor amenajri i dotri din depozit:
a) starea drumului de acces i a drumurilor din incint;
b) starea impermeabilizrii depozitului;
c) funcionarea sistemelor de drenaj;
d) comportarea taluzurilor i a digurilor;
e) urmrirea anual a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
f) funcionarea instalaiilor de epurare a apelor uzate;
h) funcionarea instalaiilor de evacuare a apelor pluviale;
Automonitorizarea tehnologic are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii
i explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj i tasri
inegale ale deeurilor n corpul depozitului.
Determinrile privind automonitorizarea calitii factorilor de mediu se efectueaz de
laboratoare acreditate, conform prevederilor legale n vigoare, iar rezultatele acestor determinri
se pstreaz ntr-un registru pe toat perioada de monitorizare.
Datele meteorologice servesc la realizarea balanei apei din depozit i implicit la

evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaz la baza depozitului sau se deverseaz din
depozit.
Datele necesare ntocmirii balanei apei se colecteaz de la cea mai apropiat staie
meteorologic sau prin monitorizarea depozitului. Frecvena urmririi att n faza de exploatare,
ct i n cea de urmrire postnchidere este prezentat n tabelul urmator :
Nr. n faza de
Date meteorologice n faza de urmrire postnchidere
crt. funcionare
1. Cantitatea de precipitaii zilnic zilnic, dar i ca valori lunare medii
2. Temperatura minim, maxim, la ora zilnic medie lunar
15,00
3. Direcia i viteza dominant a vntului zilnic nu este necesar
4. Umiditatea atmosferic, la ora 15,00 zilnic medie lunar
65
Controlul calitii levigatului i frecvena determinrilor se realizeaz conform tabelului
urmator :
n faza de
Nr. n faza de
Parametrii urmrii urmrire
crt. funcionare
postnchidere
1. Volum levigat lunar la 6 luni
2. Compoziie levigat la 6 luni la 6 luni
Msurarea volumului levigatului, prelevarea i analizarea probelor de levigat se

efectueaz pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.
Urmrirea calitii apei subterane ofer informaii privind contaminarea acesteia

datorat depozitrii deeurilor.
Controlul calitii apei subterane se realizeaz prin 3 foraje de control (F4, F5, F6)
amplasate unul in amonte i dou aval fa de depozit, pe direcia de curgere.
Indicatorii care se analizeaz n probele prelevate sunt prezentati in tabelul urmator:
Nr. n faza de urmrire

Parametrii urmrii n faza de funcionare
crt. postnchidere
1. Nivelul apei subterane la fiecare ase luni la fiecare ase luni
2. Compoziia apei subterane semestrial semestrial
13.5. ZGOMOT
Monitorizarea zgomotului se va realiza anual, printr-un set de masuratori, la limita
amplasamentului, in punctele pentru care s-au facut masuratori in cadrul Bilantului de Mediu de
nivel II, urmarindu-se incadrarea in limitele prevazute de STAS 10.009/1988.
13.6. MIROSURI
Mirosurile in rafinarie sunt datorate compusilor de sulf cum ar fi H2S, SO2, hidrocarburi
de petrol si compusilor organici volatili.
Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele
protejate, emisiile de substante puternic mirositoare nu trebuie sa creeze in zona de impact, miros
dezagreabil si persistent, sesizabil olfactiv .
Titularul activitatii se va asigura ca toate operatiile de pe amplasament sa fie realizate in
asa fel incat emisiile si mirosurile sa nu determine o deteriorare semnificativa a calitatii aerului,
dincolo de limitele amplasamentului.
Titularul activitatii isi va planifica activitatile din care rezulta mirosuri dezagreabile
persistente, sesizabile olfactiv tinand seama de conditiile atmosferice, evitandu-se planificarea
acestora in perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a poluantilor (inversiuni termice, timp
nnorat), pentru prevenirea transportului mirosului la distante mari.
13.7. PARAMETRI TEHNOLOGICI

n vederea calcularii emisiilor totale in atmosfera, titularul va inregistra si va tine
evidenta urmatorilor parametri tehnologici:
Nr. Parametrul tehnologic Instalatia

crt
1. QIN_pacura cantitatea de pacura arsa, tone Sectia CET si
cuptoare
tehnologice
66
Nr. Parametrul tehnologic Instalatia
crt
2. QIN_gaze raf cantitatea de gaze de rafinarie
arse, tone
3. QIN_gaze nat cantitatea de gaze naturale Sectia CET si
arse, m3 cuptoare
4. %pacura continutul de sulf in pacura, % tehnologice
5. Conc Sulf continutul de sulf in gazele de
rafinarie, mg/Nm3
6. QIN_titei cantitatea de titei prelucrata de
DAV
rafinarie, tone
7. Debite de alimentare cu combustibili a CET2, DAV3,
focarelor mixte HPM, Cocsare
14. EVIDENTE
Titularul va inregistra si tine evidenta urmatoarelor informatii pe compartimente in parte,
conform responsabilitatilor:
datele privind functionarea instalatiilor;
datele privind verificarea si intretinerea instalatiilor, echipamentelor si dotarilor;
datele privind incidentele, avariile, poluarile accidentale;
datele privind monitorizarea emisiilor si a calitatii mediului, specificate in capitolul
Monitorizare;
datele solicitate de APM Prahova si transmise de titular catre autoritatea de mediu,
conform capitolului Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului;
datele privind verificarile si inspectiile pe linie de mediu;
planurile si programele existente, pentru desfasurare in conditii de siguranta a
activitatii;
autorizatiile detinute pentru desfasurarea activitatii;
contracte de prestari servicii;
societatile care efectueaza lucrari pe amplasament;
modul de indeplinire a masurilor din Planul de Actiune;
modul de indeplinire a masurilor impuse de autoritatile de mediu, in urma inspectiilor
efectuate pe amplasament.
Registrele si evidentele se mentin pe durata de functionare a instalatiei autorizate, la
compartimentele respective, in format electronic sau registre.
Titularul autorizatiei trebuie sa intocmeasca si sa mentina un dosar pentru informarea
publica. Acesta trebuie sa fie disponibil publicului, la cerere, la autoritatea locala de mediu si la
sediul societatii si trebuie sa contina: copii ale corespondentei intre Agentia de Mediu si titularul
autorizatiei, Autorizatia Integrata de Mediu, Solicitarea, Raportarea Anuala, precum si alte
aspecte pe care titularul autorizatiei le considera adecvate.
15. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

SI PERIODICITATEA ACESTORA
Titularul activitatii va transmite catre APM Prahova si ARPM Pitesti urmatoarele

documente:
Nr. Raport Termen de raportare
crt.
Aer
1 Concentratiile polunatilor monitorizati emisi in 15 ale lunii urmatoare
atmosfera
67
Nr. Raport Termen de raportare
crt.
2 Cantitatea anuala a emisiilor conform Conform termenului din
chestionarelor solicitate chestionarul transmis de APM
3 Poluantii care intra sub incidenta OM MAPM Conform termenului din
1144/2002 privind infiintarea Registrului chestionarul transmis de APM
poluantilor emisi
Apa
1 Valoarea concentratiei indicatorilor de calitate ai 10 ale lunii urmatoare
apei deversate in emisar
2 Poluantii care intra sub incidenta OM MAPM Conform termenului din
1144/2002 privind infiintarea Registrului chestionarul transmis de APM
poluantilor emisi
Sol
1 Valoarea concentratiei anuale a poluantilor 15 ale lunii urmatoare anului
monitorizati incheiat
Apa subterana
1 Calitatea apei din panza freatica analize din Anual
forajele de control
Deseuri
1 Situatia lunara a gestiunii deseurilor 10 ale lunii urmatoare
2 Situatia gestiunii deseurilor, conform Data inscrisa in chestionar
chestionarelor statistice anuale
3 Situatia privind compozitia chimica si fizica a 31 luna urmatoare anului
namolului de la statia de epurare incheiat
Alte raportari*
1 Poluari accidentale In ziua producerii acestora
2 Raport anual de mediu privind starea factorilor de Martie anul urmator raportarii
mediu pe amplasament
3 Situatia investitiilor de mediu realizate Lunar
4 Raport privind evidenta orelor de functionare 30 ianuarie, anual, pentru
utilizate si neutilizate din timpul acordat pentru anterior
ramanerea in exploatare a Instalatiei mari de
ardere - CT
* se vor raporta si la Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Prahova.
Raportul anual privind starea mediului, va cuprinde:

- Date privind activitatea de productie in anul incheiat;
- Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati (consumuri specifice, eficienta
energetica);
- Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului, subsolului,
panzei freatice, nivelul zgomotului;
- Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani;
- Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a acestora.
- Calitate, cantitate combustibili utilizati.
16. INSTIINTARI.
1.Operatorul va informa APM Prahova, GNM CJ Prahova, ARPM Pitesti si populatia

din zona in caz de evenimente sau accidente cu impact semnificativ asupra mediului, imediat ce
acestea se produc, si va suporta prejudiciile cauzate.
68
2. Operatorul va instiinta APM Prahova, GNM CJ Prahova si ARPM Pitesti, in ziua
producerii, despre:
- detectarea oricarei emisii in mediu, care depaseste limita relevanta specificata in
autorizatie;
- detectarea de emisii a unei substante care nu este mentionata in aceasta autorizatie si
care a cauzat o poluare;
- orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au
cauzat sau pot cauza poluarea mediului;
- orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului;
3. Operatorul va transmite APM Prahova, GNM CJ Prahova si ARPM Pitesti o

instiintare scrisa:
- la incetarea definitiva a activitatii oricarei parti din instalatia IPPC autorizata;
- la incetarea activitatii intregii instalatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a
depasi un an si repornirea activitatii in intregime sau partial;
- in cazul modificarii avizelor si autorizatiilor detinute la data emiterii prezentei
autorizatii.
4. Operatorul va instiinta in scris APM Prahova, GNM CJ Prahova si ARPM Pitesti, in

cazul in care apar urmatoarele situatii:
- orice modificare a datelor de identificare a operatorului sau titularului de activitate,
declarate in solicitare;
- orice schimbare a operatorului sau titularului de activitate, preluare de active, vanzare,
cesionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii;
- cresterea substantiala a capacitatii (cu cel putin 10 %).
17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI
17.1. Titularul va intocmit in termen de un an de la emiterea Autorizatiei Integrate de mediu un

Plan de inchidere a unitatii si aducerea amplasamentului intr-o stare care sa permita reutilizarea
acestuia, plan care va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii si masurile de refacere a
amplasamentului, in vederea refolosirii lui.
17.2. Desfasurarea actiunilor de demolare a unor cladiri si de dezafectare a unor instalatii, se vor
realiza cu respectarea legislatiei de mediu in vigoare si cu societati care detin autorizatie de
mediu. Orice incident aparut, care poate duce la poluarea mediului, va fi anuntat imediat la APM
Prahova.
17.3. La inchiderea instalatiei, titularul va solicita la APM Prahova Acordul de mediu pentru
dezafectare si va pune in practica Planul de inchidere pentru aducerea amplasamentului la starea
initiala.
18. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII.
1. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile de prevenire eficienta a poluarii,

in special prin recurgerea la BAT atat pentru partea de tehnologie cat si pentru monitorizarea
emisiilor;
2. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile care sa asigure ca nici o poluare
importanta nu va fi cauzata;
3. Titularul activitatii este obligat sa evite producerea de deseuri si in cazul in care
aceasta nu poate fi evitata, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnica si economica,
69
luarea masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se sau reducandu-se
impactul asupra mediului;
4. Titularul activitatii este obligat sa elimine materialele cu continut de azbest de pe
amplasament in conformitate cu cerintele legale, pe masura ce se deterioreaza;
5. Titularul activitatii este obligat sa utilizeze eficient energia;
6. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile necesare pentru prevenirea
accidentelor si limitarea consecintelor acestora;
7. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile necesare, in cazul incetarii
definitive a activitatilor, pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea
amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora;
8. La schimbarea modului de exploatare a instalatiei, prevazuta de titularul
activitatii/operator, sau la realizarea unei masuri din Planul de Actiune care necesita lucrari de
constructii montaj, titularul de activitate este obligat sa ceara eliberarea Acordului si/sau
Autorizatiei Integrate de Mediu;
9. Titularul activitatii este obligat sa informeze autoritatile competente pentru protectia
mediului despre orice schimbare adusa instalatiei sau procesului tehnologic;
10. Titularul activitatii este obligat sa informeze autoritatile competente pentru protectia
mediului despre stadiul lucrarilor din Planul de Actiune;
11. Activitatea autorizata trebuie sa se desfasoare si sa fie controlata astfel incat sa fie
respectat nivelul emisiilor pe factorii de mediu prevazut in Autorizatia Integrata de Mediu;
12. In cazul depasirii valorilor privind emisiile ce constitue parte a acestei autorizatii,
titularul de activitate va suporta prevederile legislatiei de mediu in vigoare;
13. Titularul activitatii este obligat sa respecte Planul de Actiune care face parte
integranta din aceasta autorizatie, cu masurile si termenele stabilite;
14. In cazul in care titularul de activitate nu respecta termenele asumate prin Planul de
Actiune, autoritatea de mediu poate sa decida reducerea activitatii, sistarea si chiar retragerea
autorizatiei de mediu (dupa caz), conform prevederilor legale;
15. Nici o modificare sau reconstructie afectand activitatea sau orice parte a activitatii,
care va rezulta sau este probabil sa rezulte intr-o schimbare in termeni reali sau crestere in ceea
ce priveste natura si cantitatea oricarei emisii, sistemele de reducere a poluarii/tratare sau
recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia prima, produsele intermediare, produsele
sau deseurile generate, sau orice schimbari in ceea ce priveste managementul si controlul
amplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu vor fi realizate sau impuse fara
notificare si fara acordul prealabil scris al Agentiei;
16. Prezenta autorizatie se va aplica tuturor activitatilor desfasurate pe amplasament, de
la primirea materialelor pe amplasament pana la expedierea produselor finite;
17. Prezenta autorizatie se va aplica activitatilor de management al deseurilor de la
punctul de colectare pana la punctul de eliminare sau recuperare;
18. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca toate operatiunile de pe amplasament vor
fi realizate in asa maniera incat emisiile sa nu determine deteriorarea sau perturbarea
semnificativa a zonelor de agrement sau recreationale sau a mediului din afara limitelor
amplasamentului;
19. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un Sistem de Management al
Autorizatiei, care trebuie sa indeplineasca cerintele prezentei autorizatii; Sistemul de
Management al Autorizatiei va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile
pentru utilizarea tehnologiei mai curate, productiei mai curate si reducerii si minimizarii
deseurilor si va include o planificare a obiectivelor si sarcinilor de mediu;
20. Titularul activitatii trebuie sa actualizeze anual Planul de Actiune si Modernizare
inclusiv planificarea in timp real pentru atingerea obiectivelor si sarcinilor de mediu;
modificarile la Planul de Actiune trebuie transmise A.P.M. Prahova si A.R.P.M. Pitesti, pentru
informare, ca parte a Raportului Anual de Mediu; odata agreat, noul Plan de Actiune va fi
implementat si actualizat de catre titularul autorizatiei;
70
21. Titularul autorizatiei trebuie sa implementeze masurile stabilite in Planul de Actiune,
conform planificarii in timp aprobate;
22. Planul de Actiune trebuie revizuit anual , luand in considerare cresterea capacitatii de
productie, orice echipament sau proces nou instalat, iar modificarile acestea trebuie notificate
Agentiei pentru aprobare, ca parte a Raportului Anual de Mediu;
23. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a asigura
faptul ca sunt luate actiuni corective in cazul in care cerintele impuse de prezenta Autorizatie nu
sunt indeplinite;
24. Titularul activitatii trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru furnizarea de
instruiri adecvate si pentru toti angajatii a caror activitate poate avea un efect semnificativ asupra
mediului;
25. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca o persoana responsabila cu mediul va fi in
orice moment disponibila pe amplasament;
26. Titularul Autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un program pentru a
asigura faptul ca membrii publicului pot obtine informatii privind performantele de mediu ale
titularului;
27. Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la APM Prahova si ARPM Pitesti, anual un
Raport Anual de Mediu pentru intregul an calendaristic precedent.
28. Titularul Autorizatiei trebuie sa notifice APM Prahova si ARPM prin fax si/sau nota
telefonica si electronic, imediat ce se confrunta cu oricare din urmatoarele situatii:
orice emisie in aer, semnificativa pentru mediu, de la orice punct potential de emisie;
orice functionare defectuoasa sau defectiune a echipamentului de control sau a
echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricarui
sistem de reducere a poluarii de pe amplasament;
orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si subterane sau care
poate reprezenta o amenintare de mediu pentru aer sau sol sau care necesita un
raspuns de urgenta din partea autoritatii locale;
orice emisie care nu se conformeaza cu cerintele prezentei Autorizatii.
29. Nici o emisie in aer nu trebuie sa depaseasca Valoarea limita de emisie stabilita in
Capitolul 10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediu; 10.1.- Aer;
30. Monitorizarea si analizele trebuie realizate asa cum s-a precizat in Cap. 13.
Monitorizarea mediului, 13.1. Aer- emisii; un raport privind rezultatele acestei monitorizari
trebuie depus la Agentie cu frecventa stabilita in capitolul Raportare si Inregistrare;
31. Nici o emisie in apa nu trebuie sa depaseasca Valoarea Limita de Emisie mentionata
in Capitolul 10.- Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediu, 10.2.1 Apa uzata, a
prezentei autorizatii;
32. Monitorizarea si analizele trebuie facute asa cum s-a stabilit la capitolul 13.
Monitorizarea mediului, punctele 13.2- Apa , 13.2.1- Apa uzata si 13.2.2. Apa subterana;
33. Eliminarea sau recuperarea deseurilor trebuie sa se desfasoare asa cum este precizat
in Capitolul 11. Gestiunea deseurilor; nu trebuie eliminate/recuperate alte deseuri nici pe
amplasament, nici in afara amplasamentului fara a informa in prealabil Agentia de Protectie a
Mediului si fara acordul prealabil scris al Agentiei;
34. Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie
transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati cu deseuri; deseurile trebuie
transportate doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul de recuperare/eliminare fara a
afecta in sens negativ mediul si in conformitate cu legislatia si protocoalele nationale;
35. Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca deseurile transferate catre o alta
persoana sunt ambalate si etichetate in conformitate cu standardele nationale, europene si cu
oricare alte standarde in vigoare privind etichetarea;
36. Un registru complet pe probleme legate de operatiunile si practicile de management
al deseurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus in orice moment la dispozitia persoanelor
autorizate ale Agentiei pentru inspectie, trebuie pastrat de catre titularul autorizatiei;
71
37. O copie a acestui registru privind Managementul Deseurilor trebuie depusa la
Agentie ca parte a Raportului Anual de Mediu pentru amplasament ;
38. Titularul autorizatiei trebuie sa realizeze anual masuratori privind zgomotul
operatiunilor pe amplasament;
39. Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote in afara
amplasamentului.
40. Drenajele de la cuvele de retentie trebuie conduse spre colectare, testare si eliminare
in conditii de siguranta; toate cuvele de retentie trebuie testate cel putin o data la 3 ani. Un raport
al acestor testari trebuie inclus in Raportul Anual de Mediu;
41. Un program de testare si verificare a tuturor conductelor subterane trebuie initiat
pentru a asigura faptul ca toate structurile sunt testate cel putin o data la trei ani. Un raport
privind aceste testari trebuie inclus in Raportul Anual de Mediu;
42. Toate puturile de monitorizare a apelor subterane trebuie etansate corespunzator,
pentru a preveni contaminarea de la suprafata;
43. Concentratiile poluantilor in sol vor respecta valorile limita stabilite la Capitolul 10.-
Concentratii de poluanti, admise la evacuarea in mediul inconjurator- 10.3 Sol;
44. Titularul autorizatiei trebuie sa realizeze prelevarile, analizele, masuratorile,
examinarile pentru toti factorii de mediu prevazute in Capitolul 13 - Monitorizarea factorilor de
mediu;
45. Titularul autorizatiei trebuie s doteze instalaiile tehnologice, care sunt surse de
poluare, cu sisteme de automonitorizare i s asigure corecta lor funcionare ;
46. Echipamentele de monitorizare si analiza trebuie exploatate si intretinute astfel incat
monitorizarea sa reflecte cu precizie emisiile sau evacuarile;
47. Frecventa, metodele si scopul monitorizarii, prelevarii si analizelor, asa cum sunt
prevazute in prezenta Autorizatie, pot fi modificate doar cu acordul scris al Agentiei dupa
evaluarea rezultatelor testarilor;
48. Titularul autorizatiei trebuie sa asigure accesul sigur si permanent la urmatoarele
puncte de prelevare si monitorizare:
sursele de zgomot pe amplasament;
zone de depozitare a deseurilor pe amplasament ;
evacuarea apelor meteorice;
puturi de monitorizare a apei subterane pe amplasament.
49. Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze toate incidentele care afecteaza
exploatarea normala a activitatii si care pot crea un risc de mediu;
50. Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze toate reclamatiile de mediu legate de
exploatarea activitatii; trebuie pastrat un registru privind masura luata in cazul fiecarei
reclamatii; un rezumat privind numarul si natura reclamatiilor primite trebuie inclus in Raportul
Anual de Mediu;
51. Titularul autorizatiei trebuie sa mentina un dosar pentru informarea publica care sa
fie disponibil publicului, la cerere, la autoritatea locala de mediu si la sediul unitatii; acest dosar
trebuie sa contina: copii ale corespondentei intre Agentie si titularul autorizatiei, Autorizatia,
Solicitarea, Raportarea anuala privind aspectele de mediu netehnice, alte aspecte pe care titularul
autorizatiei le considera adecvate.
52. Conform art. 14, punctul 4 din OUG Nr. 195 privind protectia mediului,
operatorul/titularul de activitate, are obligatia sa informeze autoritatea de mediu si populatia, in
cazul eliminarilor accidentale de poluanti in mediu, in caz de accident major sau orice eveniment
cu impact negativ asupra mediului.
53. Titularul va trebui ca in termen de un an de la eliberarea Autorizatiei sa intocmeasca
un plan de eliminarea de pe amplasament a materialelor cu continut de azbest.
72
Respectarea urmatoarelor legi si acte normative:
1. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului;

2. OUG nr. 152/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata de
Legea nr. 84/2006;
3. Ordinul MAPAM nr. 818/2003- pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei
integrate de mediu cu completarile si modificarile ulterioare;
4. Legea nr. 458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, privind
calitatea apei potabile;
5. HG. nr. 621/2005- privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
6. HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n
mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile ulterioare
7. HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptat a evacurilor,
emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase
8. STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate;
9. Ordinul MAPM nr. 592/2002- pentru aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;
10. STAS 10009/1998 Acustica urbana limite admisibile ale nivelului de zgomot
11. HG. nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
12. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor
preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n
fiecare clas de depozit de deeuri;
13. HG. nr. 1057/2001- privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante
periculoase;
14. Ordin nr. 756/1997- pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii
mediului;
15. HG nr. 170/2004 - privind gestionarea anvelopelor uzate;
16. HG nr. 235/2007 - privind gestionarea uleiurilor uzate;
17. HG nr. 124/2003 privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest
18. HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale
anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere, cu modificarile si completarile
ulterioare;
19. Ordin nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea Programului naional de reducere a
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi provenite din instalaii mari de ardere;
20. Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiiilor tehnice privind protecia atmosferic
i Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de
surse staionare.
21. HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de
compusi organici volatili de la terminale si statiile de benzina, cu modificarile si completarile
ulterioare.
22. Ordin nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecia tehnic a
instalaiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii emisiilor de compui
organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la
terminale i la staiile de benzin, cu modificarile si completarile ulterioare;
23. Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;
24. OUG nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG 78/2000 privind regimul
deseurilor;
25. Ordin nr. 2/118/211/2004 pentru aprobarea procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;
73
26. OUG nr. 200/2000 pentru clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor periculoase, cu completarile si modificarile ulterioare;
27. OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri;
28. HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
29. Ordin nr. 1001/2005 privind procedurile de raportare, de ctre agenii economici, a
datelor i informaiilor referitoare la substanele i preparatele chimice
30. HG nr. 2427/2004 privind evaluarea i controlul riscului substanelor existente
31. Legea nr. 505/2004 pentru modificarea si completarea Legii 300/2002 privind
regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor;
32. HG nr. 804/2007 privind controlul activitilor care prezint pericole de accidente
majore n care sunt implicate substane periculoase.
33. Ordin nr. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitilor care
prezint pericole de producere a accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase
i, respectiv, a accidentelor majore produse;
34. Ordin nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate
privind activitile care prezint pericole de producere a accidentelor majore n care sunt
implicate substane periculoase;
35. Ordin nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea
planurilor de urgen n caz de accidente n care sunt implicate substane periculoase.
19. PLAN DE ACTIUNE
Nr. Denumirea masurii Obiectivul / Valoarea Termen Responsabili

crt scopul/efectul estimata a de
lucrarii, fara realizare
TVA
- mii $ -
0 1 2 3 4 5
1. PROTECTIA AERULUI
1.1. Constructia instalatiei Reducerea emisiilor
de tratare gaze atmosferice pentru Trim. II
7770
reziduale (Tail Gas) incadrarea in limitele 2009
admise
1.2 Constructia unei Marirea capacitatii de
Trim. I
instalatii de recuperare recuperare a sulfului 10000
2012
sulf (Claus) din gazele de rafinarie
1.3. Modernizarea rampelor Reducerea emisiei de
de incarcare produse COV rezultati la
petroliere prin: operatiile de depozitare Trim. IV Conducerea
- Echiparea Rampelor si incarcare a benzinei 2007 SC Petrotel
Auto si CF cu sisteme la rampa auto, pentru Lukoil SA
de recuperare vapori incadrarea in 3178
-dotarea Rampei Auto prevederile H.G.
cu un brat de incarcare 568/2001, cu Trim. IV
pe la partea inferioara modificarile si 2007
a cisternelor completatarile
- dotarea Rampei Auto ulterioare
cu celelalte brate de Trim. IV
incarcare pe la partea 500
2009
inferioara a cisternelor
74
TVA
- mii $ -
0 1 2 3 4 5
1.4 Realizarea cerintelor Reducerea emisiei de
tehnice (sisteme de COV rezultati la
etansare si vopsire) la operatiile de depozitare
rezervoarele de si incarcare a benzinei
depozitare aferente la rampa auto, pentru
Trim. IV
rampelor auto si CF incadrarea in 530
2008
(10 rezervoare) prevederile H.G.
568/2001, cu
modificarile si
completatarile
ulterioare
1.5. Echiparea instalatiei Reducerea emisiilor
Cracare Catalitica cu atmosferice pentru Trim. IV
23000
un sistem de reducere incadrarea in limitele 2014
emisiilor atmosferice admise
1.6. Reducerea emisiilor de Reducerea emisiilor
poluanti in gazele arse atmosferice si
de la instalatia CET 2 respectarea Trim. IV
prin: prevederilor HG 2011
-Inlocuirea unor 541/2003, cu
arzatoare si modificarile si 900
optimizarea arderii completatarile Conducerea
- Utilizarea gazelor de ulterioare SC Petrotel
rafinarie drept Trim. IV Lukoil SA
combustibil 2011
preponderent
1.7. Constructia unei Reducerea emisiilor
instalatii de stripare si atmosferice pentru
Trim. IV
recuperare a apelor incadrarea in limitele 6801
2011
reziduale din procesele admise
tehnologice
1.8. Optimizarea procesului Imbunatatirea gradului
Trim.IV
absorbtie-desorbtie in de recuperare a sulfului
2008
amine : din gazele de rafinarie 125
-Studiu de solutie
-Aplicare solutie Comform Trim.IV
studiului 2011
1.9. Monitorizarea continua Evidenta
a debitului de gaze concentratiilor si
evacuate si a cantitatilor de poluanti
Trim IV
concentratiilor de SO2, emisi in atmosfera 150
2008
NOx si H2S la
incineratorul de la
DGRS
75
TVA
- mii $ -
0 1 2 3 4 5
evacuate si a cantitatilor de poluanti
concentratiilor de SO2, emisi in atmosfera Trim IV
150
NOx si pulberi la 2008
regeneratorul
instalatiei Cracare
Catalitica
evacuate si a cantitatilor de poluanti Trim IV
150
concentratiilor de SO2, emisi in atmosfera 2008
NOx si pulberi la
instalatia CET2
a debitului de gaze concentratiilor si Conducerea
evacuate si a cantitatilor de poluanti Trim IV SC Petrotel
150
concentratiilor de SO2, emisi in atmosfera 2008 Lukoil SA
NOx si pulberi
la instalatia DAV3
1.13. Amenajarea Respectarea cerintelor
platformelor de acces si privind monitorizarea
a stuturilor de prelevare emisiilor in atmosfera
Trim IV
a probelor pentru 650
2008
analiza emisiilor
atmosferice la toate
sursele (cosurile)
1.14. Echipamente pentru Reducerea emisiilor
imbunatatirea atmosferice pentru
procesului de ardere la incadrarea in limitele Trim.IV
900
cuptoarele tehnologice admise (NOx si 2011
pulberi) la toate
cuptoarele tehnologice
2 PROTECTIA APEI
2.1. Modernizarea retelelor Eliminarea pierderilor
subterane de de apa proaspata si 5 400 Trim. IV
alimentare cu apa reducerea 2012 Conducerea
consumurilor specifice SC Petrotel
2.2. Ridicarea supraterana a Eliminarea pierderilor Lukoil SA
Trim. IV
conductelor de apa si marirea gradului de 610
2010
epurata utilizare a apei epurate
76
TVA
- mii $ -
0 1 2 3 4 5
2.3. Trecerea unor Reducerea
consumatori de pe apa consumurilor specifice
proaspata pe apa de apa proaspata Trim. IV
500
recirculata (statii de 2011
compresoare aer din
platforme tehnologice) Conducerea
2.4. Realizarea de foraje de Asigurarea SC Petrotel
Trim. IV
monitorizare in zona monitorizarii 20 Lukoil SA
2009
batalului NDS 196 postinchidere
2.5. Reconstructia statiei de Marirea gradului de
epurare etapa II siguranta in Trim IV
2 195
(modernizarea gospo- functionarea statiei 2013
dariei de deseuri)
3 GESTIUNEA DESEURILOR
3.1. Ecologizarea Respectarea
batalurilor de prevederilor H.G
depozitare a 349/2005 Trim. IV
reziduurilor petroliere : 2009
11 500
- golirea batalurilor
- refacerea cadrului Trim. IV
natural 2012
3.2. Tratarea solutiilor de Respectarea
Trim. IV
sode uzate: prevederilor O.U.G. 200 Conducerea
2008
- Studiu de solutie 78/2000 SC Petrotel
- Aplicare solutie Comform Trim. IV Lukoil SA
studiului 2012
3.3. Eliminarea Respectarea
echipamentelor prevederilor O.U.G.
Trim. IV
electrice cu continut de 78/2000 si 20
2010
PCB-uri cu firme H.G.173/2000
autorizate
3.4. Eliminarea deseurilor Respectarea
Trim IV
de chimicale de prevederilor O.U.G. 20
2008
laborator expirate 78/2000
4 PROTECTIA SOLULUI
4.1 Efectuarea unui studiu Reducerea poluarii
de solutie pentru solului si a panzei
stabilirea freatice Trim. IV
220 Conducerea
amplasamentelor 2009
SC Petrotel
contaminate si a
Lukoil SA
solutiilor aplicabile.
Depoluarea zonelor de Conform Trim. IV
sol contaminat local studiului 2014
77
TVA
- mii $ -
0 1 2 3 4 5
4.2 Recuperarea Reducerea poluarii
Conducerea
produsului petrolier si subterane Trim. IV
300 SC Petrotel
depoluarea panzei 2014
Lukoil SA
freatice
20. GLOSAR DE TERMENI
Autorizatie integrata de mediu act tehnico- juridic emis de autoritatile competente,

conform dispozitiilor legale in vigoare, care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o
instalatie, in anumite conditii care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii ;
Bilant de mediu lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform
legii, care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si
consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate, in scopul
cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament ; in cazul in care bilantul de
mediu identifica un impact semnificativ, acesta va fi completat cu un studiu de evaluare a
riscului ;
Instalatie orice unitate tehnica stationara, in care se desfasoara una sau mai multe
activitati, prevazute in Anexa nr. 1 a OUG 152/2005, precum si orice alta activitate direct legata
tehnic de activitatile desfasurate pe acel amplasament, care pot genera emisii si poluare ;
Titularul activitatii orice persoana fizica sau juridica care opereaza ori detine
controlul instalatiei, asa cum este prevazut in legislatia nationala, sau care a fost investita o
putere economica decisiva asupra functionarii tehnice a instalatiei;
Emisie evacuarea directa sau indirecta de substante, vibratii, caldura, zgomot in aer,
apa ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalatiei ;
Poluare introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, de substante,
vibratii, caldura, zgomot in aer, apa ori sol, susceptibile sa aduca prejudicii sanatatii umane sau
calitatii mediului, sa determine deteriorarea bunurilor materiale sau sa afecteze ori sa impiedice
utilizarea in scop recreativ a mediului si/sau late utilizari ale acestuia in sensul prevederilor
legislatiei in vigoare ;
Valori limita de emisie (VLE) masa, exprimata prin parametrii specifici, concentratia
si/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depasita in cursul uneia sau mai multor perioade de
timp ;
Deseuri orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica
privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l
arunca ;
Deseuri periculoase deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind
regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau
o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase ;
Folosinta sensibila si mai putin sensibila a terenurilor tipuri de folosinta ale
terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim
acceptat al poluantilor ;
Prag de alerta concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, care au
rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care
determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti
din emisii/evacuari ;
78
Prag de interventie concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, la
care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea
concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari ;
Cele mai bune tehnici disponibile stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient
inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza
posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie in scopul
prevenirii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor si a
impactului asupra mediului in intregul sau ;
Plan de aciuni - plan de msuri cuprinznd etapele care trebuie parcurse n intervale de
timp precizate prin prevederile autorizaiei integrate de mediu de ctre titularul activitii sub
controlul autoritii competente pentru protecia mediului n scopul respectrii prevederilor
legale referitoare la prevenirea i controlul integrat al polurii; planul de aciune face parte
integrant din autorizaia integrant de mediu;
Cod CAEN - Standardul de nomenclatura a activitatilor economice ;
Cod SNAP Nomenclatura Inventarului Emisiilor ;
Cod NOSE P Standardul de nomenclatura a surselor de emisie ;
COV Compusi Organici Volatili .
21. DISPOZITII FINALE
1. Prezenta Autorizaie este valabil pana la 31.12.2014 i poate fi anulat sau revizuit
de ctre Agenia Regionala de Protectie a Mediului Pitesti in conformitate cu prevederile legale.
2. Instalatia va fi exploatat, controlat i ntreinut, iar emisiile vor fi evacuate, aa cum

s-a stabilit n prezenta Autorizaie Integrat. Planul de actiune depus in solicitare este parte
integranta a autorizatiei si va fi dus la ndeplinire conform condiiilor prezentei Autorizaii.
3. Nici o modificare sau reconstrucie care ar putea afecta activitatea autorizata sau orice
parte a activitatii, care va rezulta sau este probabil s rezulte intr-o schimbare n termeni reali sau
cretere n ceea ce privete natura si cantitatea oricarei emisii, sistemele de reducere a poluarii,
fluxul tehnologic, combustibilii utilizati, materiile prime, produsele intermediare, deseurile
generate, sau orice schimbari in ceea ce priveste managementul si controlul amplasamentului, cu
impact semnificativ asupra mediului, nu va fi realizata fr notificare i fr acordul de mediu
prealabil, emis de catre ARPM Pitesti.
4. Titularul activitatii are obligatia de a solicita:

- Actualizarea autorizatiei de mediu cu minimum 90 zile inaintea expirarii acesteia;
- Revizuirea autorizatiei integrate de mediu in urmatoarele conditii:
a) poluarea cauzata de instalatie necesita revizuirea valorilor limita de emisie existente in
autorizatie sau necesita stabilirea de noi valori limita de emisie;
b) schimbari substantiale si extinderi ale instalatiilor precum si modificarea celor mai
bune tehnici disponibile permit o reducere semnificativa a emisiilor;
c) siguranta exploatarii si a desfasurarii activitatii face necesara introducerea de tehnici
speciale si masuri de management;
d) rezultatul actiunilor de inspectie si control a conformarii releva aspecte noi,
neprecizate in documentatia depusa pentru sustinerea solicitarii sau modificari ulterioare emiterii
actului de autorizare;
e) aparitia unor noi reglementari legale.
79
5. Titularul are obligatia ca n termenul legal sa declare, sa calculeze i sa verse sumele
rezultate n urma desfasurarii respectivelor activitati, conform prevederilor art. 9 din OUG
196/2005 privind Fondul de mediu. Suma se plateste la Trezoreria Secor 6 Bucuresti, n contul
IBAN al Administratiei Fondului de mediu nr. RO92TREZ7065017XXX000155.
Incalcarea prevederilor legislaiei de mai sus atrage raspunderea civil, cotravenional

sau penal, dup caz.
Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre APM Prahova,

Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Prahova, ARPM Pitesti.
Nerespectarea prevederilor prezentei AUTORIZATII INTEGRATE DE MEDIU

conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii, conform OUG nr. 152/2005, aprobata
de Legea nr. 84/2006 si a OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, precum si la
sanctionarea celor vinovati.
Prezenta Autorizatie Integrata de Mediu cu Plan de Actiuni cuprinde 80 de pagini si a

fost intocmita in 5 (cinci) exemplare.
Prezenta Autorizatie Integrata de Mediu cu Plan de Actiuni este valabila de la data

emiterii 26.10.2007 pana la data de 31.12.2014.
Director Executiv ef Serviciul Autorizare

Chim. Marius Stanca i Controlul Conformrii,
Ing. Surdu Cristiana
Compartiment Juridic, Intocmit,

Contencios Administrativ Ing. Alexandru Popescu
Cons. Jur. Gabriel Ghitulescu
80

155 SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

155 SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI

AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI PITETI

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Ca urmare a cererii adresate de S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieti, str.

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Titular: S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieti

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII _____________________ 4

Numele: S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieti

Terenul este utilizat in principal in scopul rafinarii petrolului si prelucrarii subproduselor

Cod CAEN: 2320 Fabricare a produselor obtinute din prelucrarea titeiului

In conformitate cu prevederile HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri

Termenul limita conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005

Documentatia care a stat la baza emiterii prezentei Autorizatii integrate de mediu:

5.1. Instalatia va fi exploatat, controlat i ntreinut, aa cum s-a stabilit n prezenta

5.5. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca o persoana responsabila cu protectia mediului va

5.7. Titularul activitatii va mentine un Sistem de management al autorizatiei, prin care se va

5.8. Titularul autorizatiei trebuie sa implementeze masurile stabilite in Planul de Actiuni,

6. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE

6.3. Selectia materiilor prime

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZ NATURALE

n cadrul RAFINRIEI PETROTEL LUKOIL Ploieti se desfoar activiti de

2. Apa industriala subteran

Instalatii de inmagazinare si distributie

1. Cerinta de apa potabila si industriala

2. Necesarul de apa potabila si industriala

7.1.2. Apa recirculat

Nr. Instalatia Volume specifice de apa

7.2. ENERGIA TERMIC

Aburul si apa fierbinte necesare functionarii instalatiilor tehnologice sunt produse in

7.3. ENERGIA ELECTRIC

7.4. AERUL COMPRIMAT

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

Rafinariile de petrol sunt fabrici complexe, unde combinatia si succesiunea proceselor

1 Densitate la 20 0C, g/cm3 max. 0,870

8.1. INSTALATIA DAV3

8.2. INSTALATIA COCSARE

In instalatia de cocsarea are loc un proces de conversie al reziduurilor petroliere grele cu

Sectia Reactie-Regenerare CC- Fractionare

Instalatia Merox GPL

Instalatia Fractionare GPL

Instalatia Stripare ape uzate - CC

In urma striparii rezulta:

8.4. INSTALATIA HB HIDROFINARE BENZINA

8.5. INSTALATIA HDS CC HIDRODESULFURAREA BENZINEI DE

Instalatia de hidrodesulfurare benzina de CC are drept scop prelucrarea unei fractii de

Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele sectii:

8.6. INSTALATIA HPM - HIDROFINARE PETROL - MOTORINA

Instalaia Hidrofinare Petrol Motorina prelucreaz o fractie de petrol motorina de

8.7. INSTALATIA RC-CCR REFORMAREA CATALITICA A BENZINELOR

Reformarea catalitica este un proces termocatalitic prin care benzinele hidrofinate de

Regenerarea continu a catalizatorului

8.8. INSTALATIA IZOMERIZARE

8.9. INSTALATIA FG - FRACTIONARE GAZE

Instalatia FG are ca scop obtinerea fractiilor de propan, butani si pentani, prin

8.10. INSTALATIA RGF RECUPERARE GAZE FACLA

Instalatia Evacuare Gaze Facla (EGF) asigura eliminarea in conditii de siguranta a

Instalatia Facla indeplineste conditiile BAT din urmatoarele considerente:

8.12. INSTALATIA DGRS DESULFURARE GAZE SI RECUPERARE SULF

8.13. INSTALATIA DE PRODUCERE MTBE SI TAME

Procesul tehnologic de producere a MTBE consta in reactia de aditie a metanolului la

Sinteza TAME este o reactie selectiva de aditie a metanolului la olefine tertiare C5 in

8.14. INSTALATII ANEXE PROCESULUI TEHNOLOGIC