Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 11. Fiabilitatea curelelor

CAPITOLUL 11

FIABILITATEA CURELELOR

11.1 No\iuni generale

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor Capitolul 11. Fiabilitatea curelelor Principiul de func\ionare al transmisiilor prin curele se bazeaz` pe frecarea

dintre curele ]i ro\ile de curea, de aceea, pretensionarea curelelor este obligatorie pentru transmiterea fluxului de for\`. Fiabilitatea unei transmisii prin curele este influen\at` de elementele geometrice ale curelelor ]i ro\ilor de curea, de caracteristicile mecanice ale materialului curelei, de for\a de pretensionare, de propriet`\ile tribologice ale cuplului curea-roat` ]i de condi\iile de exploatare. Func\ionarea unei transmisii prin curele este limitat` de urm`torii factori : patinarea curelei pe ro\i, ruperea curelelor , uzarea excesiv` a curelelor ce are ca efect apari\ia vibra\iilor.

11.2 Fiabilitatea curelelor la patinare ]i uzare

ntre curea ]i roat` exist` permanent alunec`ri, a c`ror m`rime depinde de sarcina transmis`, for\a ini\ial` de ntindere ]i de coeficientul de frecare. Func\ionarea curelei n domeniul alunec`rii elastice ]i f`r` patin`ri are loc pentru acele nc`rc`ri care conduc la un coeficient de trac\iune < 0, coeficientul optim, depinde de cuplul de materiale. Aceast` condi\ie este respectat` cnd momentul de torsiune la roata condus` este:
0

M t 2 u d 1 0 ( F 0 F c) ,
unde : u - raport de transmitere,

(11.1)

d 1 - diametrul ro\ii conduc`toare, F 0 - for\a tangen\ial` de ntindere a curelei, F c - for\a centrifug` a curelei n zona ro\ii,

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 11. Fiabilitatea curelelor (11.2)

Fc = 2 n12 d12 A / 3600

n1 - tura\ia ro\ii conducatoare, - densitatea materialului curelei,

- unghi de nf`]urare,

A - aria sec\iunii curelei. Considernd cunoscut` grosimea stratului de material de fric\iune al curelei, ca medie ]i dispersie, se poate defini parametrul statistic de siguran\` a curelei la alunecare ]i uzare: hu lim huz Dhu lim + Dhuz

auz = unde:

(11.3)

hu lim - media grosimii stratului uzat limit` huz

- media grosimii stratului uzat - dispersia grosimii stratului uzat

Dhulim - dispersia grosimii stratului de material de fric\iune limit` Dhuz

Func\ia de fiabilitate se calculeaz` cu rela\ia:

auz
0

Ruz = 1 f

zuz ( t )dt

(11.4)

unde f

zuz ( t )

este densitatea de probabilitate a vitezei de uzare.

Dac` densitatea de probabilitate a vitezei de uzare respect` o lege de reparti\ie normal`, atunci se poate scrie :
Ruz = ( auz ) = uz / 100

(11.5)

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor Capitolul 11. Fiabilitatea curelelor Se apreciaz` c` fiabilitatea curelei de uzare este ridicat` dac` pentru un

timp de func\ionare T = 1000 ... 2000 ore, se ob\ine 75/100, se apreciaz` c` fiabilitatea este sc`zut`.

uz

= 0,85, iar dac`

uz

11.3 Fiabilitatea curelelor la rupere prin oboseal`

Dup` cum se ]tie, n timpul func\ion`rii, n ramurile curelei apar urm`toarele tensiuni:

Figura 11.1. unde: t - eforturi unitare de trac\iune ]i i - eforturi unitare de

1,2

1,2

ncovoiere. Rela\iile de calcul pentru aceste eforturi sunt:

i1, 2 = 0,7

ES d 1, 2
(11.6)

t1 = tu

e + tc + i e 1
4

(11.7)

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 11. Fiabilitatea curelelor 1 + tc t 2 = tu e 1 (11.8) ca fiind tocmai efortul la

Admi\nd tensiunea limit` pentru curea cu tensiunea util`, :

lim

intrarea pe roata conduc`toare, tn, se pot deduce leg`turile tensiunii ini\iale

t0 tu

tu = 2( t 0 tc) e 1 / e + 1

) (

(11.9)

tu = 2( lim t 0 i )

(11.10)

Din sistemul de ecua\ii de mai sus, se determin` punctul cu func\ionarea cea mai favorabil`:

tu =

( lim i ) ( e + 1)
2e

tc e 1
2e

)
(11.11)

n calculul fiabilit`\ii si durabilit`\ii curelelor, considernd condi\iile de lucru ca fiind aleatoare, s-a dovedit c` sunt valabile curbele lui Wohler, scrise sub forma:
m m max N c = r = ct., ,

(11.12)

unde:
max

- tensiunea maxim` din curea, se poate considera

t1

Nc - num`rul echivalent al ciclurilor de func\ionare, m

r

- coeficient, m = 6 - curele late, m = 11 - curele trapezoidale , - tensiunea de rupere la un singur ciclu de solicitare.

Calculul num`rului echivalent de cicluri, se face cu rela\ia: v Lc 1 KN

N c = 3600 cu: v - viteza, n mm/s,

Z r th

, (11.13)

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 11. Fiabilitatea curelelor

Lc - lungimea curelei, n mm, th Zr KN - timpul de func\ionare, n ore, - num`rul de ro\i ai transmisiei, - coeficient de corec\ie n func\ie de raportul de transmitere, n

func\ie de raportul d1/s. Se poate deduce acum valoarea pentru tensiunea limit` la rupere prin oboseal`:

lim =
n care:

r r = 1/ m Nc ( k r 1 n1 t h) 1/ m

(11.14)

1 Kr1 = 60 Zr d1 L c K N - constant` de func\ionare,

n1 - tura\ia ro\ii conduc`toare, n rot/min. Considernd tensiunile ruperea prin oboseal`: si dependente de variabilitate aleatoare din

lim

tn

timpul func\ion`rii, se poate defini parametrul statistic de siguran\` la

ar =

lim tn D lim + D +1 ,

(11.15)

{n rela\ia anterioar` semnifica\ia trermenilor este: medie,

tn

lim - tensiunea limit`

- tensiunea la intrarea pe roata conduc`toare medie,

lim

- dispersia

tensiunii limit`, Dt1 - dispersia tensiunii de intrare. Func\ia de fiabilitate a curelei din punctul de vedere al ruperii la oboseal` este:

Mentenan\a ]i fiabilitatea ma]inilor

Capitolul 11. Fiabilitatea curelelor

ar
0 zar ( t )dt

Rr = 1 f

(11.16)

unde f

zar

este densitatea de probabilitate a varia\iei ruperii curelei prin

oboseal`. Rezultatele experimentale dovedesc c` ruperea respect` o lege foarte apropiat` de legea normal`, deci:

R r = ( ar ) =

vr 100 ,

(11.17)

unde vr este fiabilitatea procentual`.

11.4 Fiabilitatea global` a curelei

Deoarece, pe parcursul func\ion`rii unei transmisii prin curele exist` simultan alunec`ri ale curelei, ct si solicit`ri de oboseal` a acesteia, probabilitatea de defectare con\ine factori ce \in de ambele categorii de eforturi.n acest caz, func\ia de fiabilitate global` se determin` cu rela\ia:

R c = R uz R r .

(11.18)

Se apreciaz` c` pentru Rc > 0,9 fiabilitatea este ridicat`, pentru Rc (0,8...0,9) fiabilitatea este bun` si sc`zut` dac` Rc < 0,8.