VIOLENTA DOMESTICA – REFERAT

Violenta domestica reprezinta una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confrunta
societatea contemporana, inclusiv Romania. Ea include toate formele de agresiune care se exercita in
cadrul familiei: maltratarea parteneri sau a partenerului de cuplu, abuzul asupra copiilor, parintilor,
batranilor sau a altor rude, incestul, violul marital etc. Pe langa aceste forme de agresiune, violenta
familiala presupune limitarea independentei partenerului, nerespectarea drepturilor, comportamente
necontrolate, asteptari nerealiste de la ceilalti membri ai familiei, blamare reciproca, tendinte de izolare.
Efectele si consecintele violentei in familiei se regasesc pe mai multe planuri, afectand calitatea
vietii si securitatea victimelor. Consecintele sale negative, grave, pe termen scurt sau lung, se refera la
afectarea atat a starii fizice, cat si, mai ales, a celei psihologice.
In toate cazurile, violenta lasa urme greu de vindecat, atat asupra victimei cat si a agresorului.

Forme ale violentei domestice

Violenta intrafamiliala poate sa apare sub diverse forme, mai mult sau mai putin vizibile, ca:
violenta fizica, psihologica, sexuala, economica si sociala. Persoanele violente manifesta o serie de
comportamente agresive repetitive (in putine cazuri violenta se manifesta printr-un singur incident).
Violenta in familie difera de alte tipuri de violenta aparute incidental sau in alte contexte, avand o
dinamica de manifestare aparte ce au la baza tipul de relatie care exista intre victima si agresor.
Violenta in familie, ca forma de comportament poate avea caracter instrumental (agresorul
controland victima, comportamentele devenind functionale si, daca au rezultatul scontat, vor persista),
caracter intentional (exista intentia de control si dominare, de mentinere a puterii, intentie nerecunoscuta
de catre faptuitor dar care poate fi identificata prin rezultatele produse) sau caracter dobandit (este invatata
prin imitatie).

Violenta fizica consta in atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea fizica a
victimei. Abuzul fizic se manifesta prin comportamente precum: lovire cu palma, cu piciorul, cu pumnul,
imbrancire, tras de haine, de par, zgariere, plesnire, desfigurare, provocare de hematoame, contuzii,
fracturi, arsuri, batai, izbirea victimei de pereti/mobila, aruncare de obiecte si folosirea armelor albe sau de
foc, imobilizarea, legarea, retinerea victimei, lasarea victimei intr-un loc periculos.
De asemenea, include si distrugerea bunurilor care apartin victimei sau pe care cei doi parteneri le
stapanesc si le utilizeaza impreuna.
In general, victimele violentei fizice familiale sunt supuse mai multor acte de agresiune in decursul
timpului. Efectele imediate ale violentei fizice sunt: vatamari corporale, provocarea de handicapuri sau
chiar moartea victimei. In timp, victimele violentei in familie contracteaza afectiuni cronice,
gastrointestinale, psihosomatice, tulburari alimentare si stres post-traumatic.

Violenta psihologica include atat violenta verbala, cat si violenta emotionala: insulte, jigniri,
amenintari, intimidare, santaj emotional, inducerea fricii, presiune continua, teroare, privare de alimente
sau de somn, discreditare in fata celorlalti. Violenta psihologica sau abuzul emotional, este folosita pentru
a manipula si a controla, avand efect cumulativ in timp si consecinte grave pe term lung
pentru victima. In literatura de specialitate acest tip de violenta apare ca factor central in abuzul
intrafamilial. Violenta sexuala sau abuzul sexual consta in orice contact sexual fara consimtamantul
partenerului sau cu privire la care nu isi poate exprima consimtamantul valabil format. Contactul sexual fara
consimtamant este considerat viol. Acest concept cuprinde violul marital (atunci cand relatiile dintre
parteneri sunt oficializate) si violul in general, pentru alte tipuri de relatii sexuale obtinute fara
consimtamant prin forta, amenintare si/sau constrangere. Ca forme, violenta sexuala apare atunci cand:
- se continua activitatea sexuala atunci cand victima nu este pe deplin constienta, nu consimte
sau ii este teama sa refuze;
- victima este vatamata fizic in perioada actului sexual sa ii sunt vatamate organele genitale,
inclusiv prin utilizarea de obiecte sau arme, intra-vaginal, oral sau anal;
- victima este obligata sa intretina relatii sexuale fara protectie impotriva sarcinii sau a bolilor cu
transmitere sexuala;
- sexualitatea victimei este criticata sau se invoca apelative denigratoare sexual la adresa ei.

Violenta economica reprezinta scaderea resurselor si autonomiei victimei prin control asupra
resurselor financiare si a accesului acesteia la bani, obiecte personale, hrana, mijloace de transport, telefon
si alte surse de protectie sau ingrijire de care ar putea beneficia. Acest tip de violenta se manifesta prin
comportamente ca: interdictia din parte agresorului ca victima sa se angajeze sau sa isi
pastreze locul de munca, refuzul agresorului de a da bani victimei pentru necesitatile de baza si
neimplicare in nici un fel a victimei in deciziile legate de administrarea bugetului familiei. Victima
este astfel mentinuta intr-o stare de dependenta fata de agresor.

Violenta sociala este o forma de violenta pasiva, constand in controlul victimei, izolarea acesteia
de familie sau de prieteni, monitorizarea activitatilor acesteia, avand drept rezultat intreruperea sau
insuficienta relatiilor sociale, precum si restrangerea accesului la informatie sau asistenta.

Consecinte si efecte psihosociale ale violentei domestice

Violenta domestica are numeroase efecte negative, grave, atat pe termen scurt cat si pe termen
lung, directe (asupra victimei) si indirecte (asupra persoanelor care asista la actele de violenta).
Din multitudinea de efecte negative ale violentei domestice, retinem: depresia si bolile psihice,
abandonul familial si divortul, devianta de fuga de la domiciliu, consumul de droguri, prostitutia, suicidul
si delincventa juvenila.
Efectele violentei domestice se refera atat la efectele fizice (rani, leziuni corporale, boli cu
transmitere sexuala etc.), cele psihologice (lipsa increderii si a stimei de sine, anxietate, depresie, frica de
intimitate, tulburari de somn, incapacitatea de concentrare, comportament suicidar etc.), cat si la cele
sociale (izolare, somaj, pierdere adapostului, delincventa etc.).
Violenta domestica are ca victime, mai ales femeilor si copiii, agresorul fiind de obicei
partenerul/sotul/tatal. Acest fenomen lasa rani adanci asupra femeilor abuzate si, in mod deosebit, asupra
dezvoltarii copiilor supusi acestor tipuri de comportamente.

Ca rezultat al abuzului suferit si efectele acestuia asupra vietii lor, majoritate victimelor sufera de depresie clinica si
anxietate. De asemenea, au un risc crescut de a suferi de tulburari de alimentatie si disfunctii sexuale. Depresia si
anxietatea pot face dificila socializarea, mentinerea locului de munca, agravand situatia si perpetuand ciclul
violentei domestice. Victimei ii este greu sa vorbeasca despre suferintele sale, indepartandu-se de prieteni si de
familie. Daca au suferit un abuz sever pe termen lung, atunci sansele ca ea sa sufere de tulburare de stres post-
traumatic cresc considerabil.
 BIBLIOGRAFIE

www.domesticviolenceroundtable.org
domesticviolenceuk.org
domesticviolence.com.au
 VIOLENTA DOMESTICA:
EFECTELE PSIHOSOCIALE ASUPRA VICTIMELOR COPII SI FEMEI

Adelina-Gabriela Rotaru

Master - anul I: Evaluarea, consilierea si psihoterapia

copilului, cuplului si a familiei

Facultatea de Psihologie si Stiintele

Educatiei Universitatea din Bucuresti