ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE

Rădulescu Mihai Alexandru

Clasa a XI-a F
 DEFINIȚIA LIMBII ROMÂNE

 Limba este un fenomen în mișcare, astfel încât își modifică de-a lungul timpului structura, atât
prin evoluție normală, cât și prin influențele exercitate de contactul cu alte limbi.

 In ,,Istoria Limbii Române”, Alexandru Rosetti definea limba română ca fiind ,,limba latină
vorbită neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene
romanizate […] din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii și până în zilele
noastre”
 FORMAREA LIMBII ROMÂNE

 Limba romana s-a format in sec I din mileniul I dupa cele 2 razboaie daco-romane
(101-102;105-106) , cand, dacii fiind infranti , Dacia devine colonie romana si e
intens colonizata.Acest lucru are drept consecinta formarea poporului roman si
concomitent a limbii romane.

 Acest proces se desfasoara simultan si dureaza aproximativ 150-200 de ani.Mai intai

se manifesta fenomenul bilingvismului. Se utilizeaza simultan atat limba autohtona
(de substrat) , daco-geta , cat si limba cuceritorilor , care este limba oficiala. Treptat,
limba autohtona cedeaza locul limbii latine populare , care se transforma cu timpul in
limba romana , o limba romanica la fel cu celelalte limbii romanice aparute pe
fundamentul limbii latine.

 Din limba autohtona au ramas aprox 150 de cuvinte descoperite prin comparatie cu
limba albaneza ,acestea formand o mostenire a limbii trace : abur, brad, brazda, mos,
vatra, precum si unele denumiri toponimice : Arges, Jiu, Cris, Siret.
 LATINITATEA LIMBII ROMÂNE
 Limba romana face parte din grupul limbilor romanice, alaturi de: catalana, dalmata,
franceza, italiana, portugheza, provensala, reto-romana, sarda, spaniola.
 Demonstrarea caracterului latin al limbii romane se poate face prin metoda comparativ
istorica. Aplicand aceasta metoda se constata ca sistemul fonetic, structura gramaticala a
limbii romane, sintaxa si nucleul cel mai important al vocabularului sunt de provenienta
latina.

 Limba româna in raport cu limba latină are:

a.Trăsături conservatoare
- În lexic, păstrarea unor cuvinte care nu se regasesc în celelalte limbi, şi în morfologie, forme
distincte de genitiv-dativ singular la substantivele feminine terminate în –ă sau –e.
b.Trăsături inovatoare
- În morfosintaxă şi în fonetica
Din limba latină, limba română preia: declinările substantivelor, sistemul cazurilor, patru tipuri
de conjugare, modurile si timpurile verbale, pronumele, numeralele, numeroase adverbe, dar
mai ales propozitiile şi conjuncţiile.
 INFLUENŢE
 Influenţa slavă. Prezente populaţiei slave pe teritoriu începând cu secolul al VI-lea şi oficierea cultului religios
în limba slavă au determinat o influenţă a acestei limbi asupra limbii române. S-au păstrat
– termeni de cult religios: liturghie, maslu, iad, rai, sfânt, utrenie, stareţ etc.
– termeni din agricultură: plug, ogor, brazdă, snop
– termeni de organizare socială: logofăt, vornic, vistiernic, paharnic, boier, jupân
– toponime: Bistriţa, Craiova, Lipova, Prahova
– onomastică: Ivan, Olga, Vornicu, Stoleriu, Bistriceanu
– în gramatică, vocativul în „o” al substantivelor feminine (Mario, Florico), prin numeralul sută şi modul de
formare a numeralelor de la 11 la 19

 Influenţa greacă s-a realizat prin coloniile greceşti din Dobrogea, prin influenţa Bizanţului asupra culturii
noastre şi prin domniile fanariote. Termeni: alfabet, geometrie, condei, dialog, analogie, Vasile, Ioan,
Alexandru, Constantin, Elena, Andrei, Teodor.

 Influenţa turcă s-a realizat ca urmare a deselor şi violentelor incursiuni ale Imperiului otoman în principate.
Termeni: paşă, vizir, iahnie, cataif, harem, hazna, rahat, cafea, alivenci, halva, sarma, simigiu, geamgiu,
ciulama, musaca.

 Influenţa franceză se datorează contactelor culturale, introducerii studiului limbii franceze în şcoli. Termeni:
republică, administraţie, egalitate, librărie, parfumerie, galanterie, constituţie, revoluţie, libertate, cavalerie.
Această influenţă continuă, limba română adoptă multe neologisme de origine franceză.

Influenţa maghiară: oraş, gând, fel, hotar, chin, întâlni, marfă, neam, seamă, vamă
 DIALECTE ŞI GRAIURI

 În secolul XIV-XV are loc desprinderea dialectelor limbii romane : aromâna,

meglenoromâna, istroromâna, dacoromâna.
 Dacoromâna cuprinde mai multe graiuri:
• graiul ardelenesc;
• graiul bănățean;
• graiul crișean;
• graiul bucovinean;
• graiul moldovenesc;
• graiul maramureșean;
• graiul muntenesc;
• graiul timocean.
 ÎNCEPUTURILE LITERATURII
ROMÂNE
 Cel mai vechi document păstrat scris în limba română este o epistolă datată 1521, trimisă de Neacșu
de la Câmpulung judelui de la Brașov, Hans Benkner.

 Cel mai devreme efectuate traduceri ale cărților în limba română au fost textele religioase
ale Bisericii Slavone din secolul 15: Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană, Psaltirea Hurmuzaki.

 Prima carte imprimată în România a fost o carte religioasă în slavonă,

în 1508, Liturghierul lui Macarie, iar prima carte imprimată în limba română a fost Catehismul de
la Sibiu din 1544, care însă s-a pierdut.

 Totuși, întreaga Biblie a fost publicată în limba română abia la sfârșitul secolului al XVII-lea, când
călugării de la mănăstirea Snagov, de lângă București, au tradus și tipărit o biblie în română în 1688.
 Cel mai important reprezentant al umanismului, Miron Costin, a scris o cronică a istoriei
Moldovei. Cronica lui Costin a fost precedată de cea a lui Grigore Ureche și urmată de
cea a lui Ion Neculce. Un alt umanist a fost Dimitrie Cantemir, care a scris istorii ale
Moldovei, Țării Românești și Imperiului Otoman, dar și opere de ficțiune: Divanul și
Istoria ieroglifică.

Grigore Ureche
Ion Neculce
Nicolae Bălcescu dă primul model de monografie istorică, Alecu Russo creează poemul
patriotic în proză iar Dimitrie Bolintineanu legenda istorică.
În această perioadă apare şi primul roman realist român şi anume “Ciocoii vechi şi noi”,
publicat de Nicolae Filimon în 1863.

Nicolae Bălcescu
 Cei mai importanți scriitori ai celei de-a doua jumătăți a secolului au fost Vasile
Alecsandri și mai târziu Mihai Eminescu. Alecsandri a fost un scriitor prolific,
care a contribuit la literatura română cu poezie, proză, câteva piese de teatru și
colecții de folclor românesc. Eminescu este considerat de majoritatea criticilor
ca cel mai important și mai influent poet român. Poezia sa lirică avea rădăcinile
în tradițiile românești, dar a fost influențată de filosofia germană și de
tradițiile hinduse.
 LITERATURA INTERBELICĂ

 Societatea tradițională și recentele evenimente politice au influențat opere

precum Răscoala lui Liviu Rebreanu publicată în 1932 și inspirată
de revolta țărănească din 1907 și Pădurea Spânzuraților publicată în 1922 și
inspirată de participarea României la Primul Război Mondial. 

  George Călinescu reprezintă o altă personalitate complexă a literaturii

românești: romancier, dramaturg, poet, istoric și critic literar, eseist,
jurnalist. A publicat monografii consacrate lui Eminescu, Creangă, precum
și o monumentală Istorie a literaturii române de la origini pâna în prezent .

 Dar poate cei mai importanți autori ai acestei perioade au fost Tudor

Arghezi, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Ion Barbu și George Bacovia. 
 CITATE DESPRE LIMBĂ ŞI
LITERATURĂ

Orice cultură începe cu un miracol al spiritului: limba.

Jacob Burckhardt

Limba română este singura în Europa care se vorbeşte aproape în

acelaşi chip în toate părţile locuite de români.
Mihai Eminescu
BIBLIOGRAFIE
www.academia.edu/8867309/ORIGINEA_ŞI_EVOLUŢIA_LIMBII_R
OMÂNE
http://invatamromana.blogspot.com/2009/11/originea-si-evolutia-limbi
i-romane
https://genovevabutnaru.wordpress.com/2010/09/23/originea-si-evolut
ia-limbii-romane/
Manual Limba si literature română clasa a XI-a