Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a XI-a F
DEFINIȚIA LIMBII ROMÂNE
Limba este un fenomen în mișcare, astfel încât își modifică de-a lungul timpului structura, atât
prin evoluție normală, cât și prin influențele exercitate de contactul cu alte limbi.
In ,,Istoria Limbii Române”, Alexandru Rosetti definea limba română ca fiind ,,limba latină
vorbită neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene
romanizate […] din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii și până în zilele
noastre”
FORMAREA LIMBII ROMÂNE
Limba romana s-a format in sec I din mileniul I dupa cele 2 razboaie daco-romane
(101-102;105-106) , cand, dacii fiind infranti , Dacia devine colonie romana si e
intens colonizata.Acest lucru are drept consecinta formarea poporului roman si
concomitent a limbii romane.
Din limba autohtona au ramas aprox 150 de cuvinte descoperite prin comparatie cu
limba albaneza ,acestea formand o mostenire a limbii trace : abur, brad, brazda, mos,
vatra, precum si unele denumiri toponimice : Arges, Jiu, Cris, Siret.
LATINITATEA LIMBII ROMÂNE
Limba romana face parte din grupul limbilor romanice, alaturi de: catalana, dalmata,
franceza, italiana, portugheza, provensala, reto-romana, sarda, spaniola.
Demonstrarea caracterului latin al limbii romane se poate face prin metoda comparativ
istorica. Aplicand aceasta metoda se constata ca sistemul fonetic, structura gramaticala a
limbii romane, sintaxa si nucleul cel mai important al vocabularului sunt de provenienta
latina.
Influenţa greacă s-a realizat prin coloniile greceşti din Dobrogea, prin influenţa Bizanţului asupra culturii
noastre şi prin domniile fanariote. Termeni: alfabet, geometrie, condei, dialog, analogie, Vasile, Ioan,
Alexandru, Constantin, Elena, Andrei, Teodor.
Influenţa turcă s-a realizat ca urmare a deselor şi violentelor incursiuni ale Imperiului otoman în principate.
Termeni: paşă, vizir, iahnie, cataif, harem, hazna, rahat, cafea, alivenci, halva, sarma, simigiu, geamgiu,
ciulama, musaca.
Influenţa franceză se datorează contactelor culturale, introducerii studiului limbii franceze în şcoli. Termeni:
republică, administraţie, egalitate, librărie, parfumerie, galanterie, constituţie, revoluţie, libertate, cavalerie.
Această influenţă continuă, limba română adoptă multe neologisme de origine franceză.
Influenţa maghiară: oraş, gând, fel, hotar, chin, întâlni, marfă, neam, seamă, vamă
DIALECTE ŞI GRAIURI
Cel mai devreme efectuate traduceri ale cărților în limba română au fost textele religioase
ale Bisericii Slavone din secolul 15: Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană, Psaltirea Hurmuzaki.
Totuși, întreaga Biblie a fost publicată în limba română abia la sfârșitul secolului al XVII-lea, când
călugării de la mănăstirea Snagov, de lângă București, au tradus și tipărit o biblie în română în 1688.
Cel mai important reprezentant al umanismului, Miron Costin, a scris o cronică a istoriei
Moldovei. Cronica lui Costin a fost precedată de cea a lui Grigore Ureche și urmată de
cea a lui Ion Neculce. Un alt umanist a fost Dimitrie Cantemir, care a scris istorii ale
Moldovei, Țării Românești și Imperiului Otoman, dar și opere de ficțiune: Divanul și
Istoria ieroglifică.
Grigore Ureche
Ion Neculce
Nicolae Bălcescu dă primul model de monografie istorică, Alecu Russo creează poemul
patriotic în proză iar Dimitrie Bolintineanu legenda istorică.
În această perioadă apare şi primul roman realist român şi anume “Ciocoii vechi şi noi”,
publicat de Nicolae Filimon în 1863.
Nicolae Bălcescu
Cei mai importanți scriitori ai celei de-a doua jumătăți a secolului au fost Vasile
Alecsandri și mai târziu Mihai Eminescu. Alecsandri a fost un scriitor prolific,
care a contribuit la literatura română cu poezie, proză, câteva piese de teatru și
colecții de folclor românesc. Eminescu este considerat de majoritatea criticilor
ca cel mai important și mai influent poet român. Poezia sa lirică avea rădăcinile
în tradițiile românești, dar a fost influențată de filosofia germană și de
tradițiile hinduse.
LITERATURA INTERBELICĂ