Stresul – Prieten sau inamic?

Stresul reprezintă o presiune pe care o resimțim atunci când suntem copleșiți de

activitățile zilnice sau de o situație anume – fie la locul de muncă, la școală, în
trafic, în relațiile de familie, în relațiile cu prietenii etc. Orice aspect care este
perceput drept amenințare la bunăstarea personală poate fi o sursă de stres, având
efecte negative asupra organismului nostru.

6 din 10 persoane se declara stresate in mod constant, conform unui studiu

tematic realizat in Europa. Mai mult, la nivelul segmentului de varsta 35-45 de
ani, considerat unul de stabilitate, aceste valori cresc la 8 din 10 persoane. Este
mai mult decat clar ca stresul a devenit o prezenta permanentizata in
societatea moderna.

Atunci cand nivelul de cortizol (hormonul stresului) creste foarte mult, ca

forma de raspuns la greutatile reale sau imaginate ale vietii, se produc
dezechilibre in ceea ce priveste mixul de hormoni din creier. Fiecare persoana
are trei sisteme majore de reglare emotionala, care au functia de-a asigura
echilibrul nostru zilnic. Unul dintre acestea este „ sistemul de identificare de
pericole si autoprotectie ” – rolul acestuia este de a identifica cat mai repede
pericolul si de a ne activa emotiile de supravietuire precum anxietatea, furia,
dezgustul. Acest sistem este responsabil si pentru reactiile automate de genul
lupta-fuga-inghet, ce se pot activa chiar si atunci cand cei dragi noua se afla in
pericol.
Problema apare atunci cand ne confruntam cu evenimente mai putin placute,
manifestate acut sau cronic, precum certurile continue, pierderile, schimbarile
rapide, situatiile de criza, traumele etc. Ele activeaza excesiv secretia de
cortizol, reducand astfel nivelul de dopamine si endorfine, alti hormoni necesari
pentru stabilitatea noastra psihosociala. Dopamina este corelata cu sistemul
emotional de „stabilire a obiectivelor si identificarea de resurse”, iar
endorfinele, cu cel de „multumire si autolinistire”. Din pacate, aceste doua
sisteme sunt subfunctionale atunci cand pericolul este iminent si creierul
produce in mod excesiv cortizol. Astfel, fiind mereu in alerta si cu garda sus, ne
epuizam biologic si psihic si nici nu avem alte surse de echilibrare naturala a
creierului.

Stresul poate avea, de asemenea, si efecte pozitive asupra noastra. Stresul ne

ajută să devenim mult mai eficienți și mai productivi. Probabil nu de puține ori,
simtim simțit că ne putem concentra mai bine, suntem mai atenți, lucram mai bine și
cu mai multă pasiune, atunci când se apropie termenul de predare al unui proiect. În
sine, stresul ne ajută să ne mobilizăm, pentru a face față provocărilor și posibilelor
amenințări.

Hans Selye, endocrinolog de origine maghiară, a fost primul care a făcut distincția
între distres și eustres. Conform acestuia, eustresul poate avea efecte benefice la
nivel psihic și fizic. Spre deosebire de distres, care poate fi prezent pe durate
scurte sau lungi de timp, eustresul este de durată scurtă. Eustresul energizează și
motivează în timp ce distresul ne face să simțim teamă sau anxietate. O altă
diferență fundamentală între eustres și distres, este faptul că starea de eustres
este asociată cu credința că avem resursele necesare pentru a face față situației,
în timp ce distresul este asociat cu credința că cerințele situației depășesc
resursele noastre personale. Eustresul ne ajută să ne concentrăm și să fim
performanți, în timp ce distresul ne face să evităm o sarcină și duce la scăderea
abilității de concentrare și a performanței.

Asadar, stresul poate fi atât prieten cât şi duşman, contează modul în care ştim să
valorizăm experienţele de viaţă.