Stresul

Ce este stresul?

Stresul este o componenta inevitabila a vietii. Daca inveti cum sa-l gestionezi cu
succes, iti poate imbunatati in mod semnificativ sanatatea mentala si fizica.
Toti ne confruntam cu situatii de stres, insa folosim exemple diferite pentru a-l
descrie. Tu poate definesti stresul ca fiind traficul bara la bara, un termen strans
de executie a unui proiect, o boala care iti provoaca griji sau o cearta cu
partenerul. Un prieten il poate defini intr-un alt mod: o relatie care se
degradeaza, necesitatea de a ingriji o persoana in suferinta sau o atentionare prin
e-mail care anunta inca o factura neplatita.

Daca ai fi insa un psiholog, ai eticheta aceste exemple drept factori de stres –

adica diverse tipuri de evenimente si circumstante stresante. Si ai defini stresul
intr-un mod mai precis, ca fiind un raspuns fizic automat in fata unor provocari
sau a oricarei situatii care iti impune adaptarea la o schimbare.

Reactia la stres
Reactia noastra la amenintari incepe la nivelul creierului, care primeste si
proceseaza informatiile – poate o imagine a sefului tau in timp ce se apropie de
tine cu o expresie de rau augur sau sunetul unei explozii. Instantaneu, un semnal
de la cortexul motor (care controleaza miscarile) din creier este transmis rapid
prin intermediul cailor nervoase catre muschi, care se incordeaza, pregatindu-se
pentru o situatie dificila. Un alt semnal provine de la hipotalamus, o parte a
creierului situata deasupra trunchiului cerebral. Acesta transmite un avertisment
glandei pituitare aflate in apropiere, care trimite la randul sau un mesager
chimic prin intermediului fluxului sanguin catre glanda suprarenala. Astfel,
glanda suprarenala secreta o serie de hormoni ai stresului, inclusiv primul
hormon pe care Cannon l-a izolat – epinefrina, mai bine cunoscuta ca
adrenalina.

Hipotalamusul incearca, prin intermediul sistemului nervos autonom, sa

mentina o stare interna optima supravietuirii organismului. Aceasta retea de
nervi transmite avertismentul prin intermediul coloanei vertebrale si, de acolo,
catre nervii din intregul corp. Ca raspuns, terminatiile nervoase din organe,
vasele de sange, piele si chiar din glandele sudoripare elibereaza epinefrina si
norepinefrina.

Cum ne eliberam de stres?

Primul pas spre eliminarea stresului cronic din viata ta este identificarea si
monitorizarea factorilor declansatori. Mai departe, poti sa:

1. Faci exercitii fizice. Fie ca esti pasionat de plimbarile lungi in natura sau
esti adeptul unui program mai intes de sala, activitatea fizica scade
nivelul de cortizon eliberat.
2. Incerci metode de calmare a mintii, precum meditatia
Sa dormi mai bine. Somnul te ajuta sa tii sub control cantitatea de
hormoni de stres eliberati
3. Sa adopti o dieta alimentara sanatoasa
4. Sa-ti faci timp pentru a practica activitati de relaxare
5. Sa elimini sau sa minimalizezi factorii de stres
Incearca asta acum - modalitati de relaxare

 Respiri superficial? Pune o mana pe piept si cealalta pe abdomen. Atunci

cand inspiri si expiri, fii atent la mana care se misca. Respiratia de
calmare introduce aer adanc in plamani, pentru ca pieptul si abdomentul
sa se extinda; respiratia superficiala, incordata, implica doar pieptul.
 Gatul si umerii tai sunt incordati? Inspira adanc. Pe masura ce expiri,
ruleaza incet umerii in sus catre urechi si spate, apoi in jos, relaxandu-i
cat de mult se poate. Umerii sunt mai jos decat erau cu un moment in
urma?
 Iti incordezi maxilarul sau pumnii? Inspira adanc, apoi expira lent si
relaxeaza maxilarul pana cand buzele se departeaza usor. Inspira din nou
adanc si relaxeaza-ti mainile astfel incat degetele sa fie usor distantate.

Impactul stresului cronic asupra creierului

La nivelul creierului, stresul se manifesta prin eliberarea unui surplus de

cortizol, cunoscut si ca hormonul stresului, care daca ramane prea mult in
sange, poate provoca leziuni ale vaselor de sange, scaderea imunitatii,
imbatranirea prematura a celulelor sau micsorarea creierului.
Zonele din creier afectate cu precadere sunt hipocampul, care joaca un rol
important in procesul de invatare si memorare si cortexul prefrontal, responsabil
cu formarea gandurilor si reglarea emotiilor. Daca persista, stresul poate
schimba fiziologia creierului. Se manifesta ca o reactie in lant, in care amigdala,
zona din creier care proceseaza emotiile, trimite un semnal de alarma
hipotalamusului, pe care acesta il trimite prin sistemul nervos central si
celorlalte organe.

Cand esti stresat, cele mai frecvente stari pe care le experimentezi sunt:

1. Blocaje de gandire
2. Deficit de atentie
3. Lipsa de concentrare
4. Scaderea creativitatii
5. Pierderi de memorie
6. In situatii mai severe, poate provoca accident vascular cerebral sau
depresie

Concluzie
Se pare ca sistemul nervos autonom este impartit in doua parti cu efecte opuse.
Sistemul nervos simpatic revigoreaza corpul, ca reactie la pericole percepute,
asa cum este descris mai sus. Partea sa opusa, sistemul nervos parasimpatic
calmeaza corpul pe masura ce pericolul a trecut.

Altfel spus, in societatea de azi, factorii de stres deseori se cumuleaza, devenind

o combinatie de blocaje in trafic, termene-limita de respectat, griji financiare si
alte provocari care mai degraba ne umplu zilele in loc sa treaca repede, asa cum
se intampla in cazul animalului salbatic care in final pleca. Ca urmare, sistemul
simpatic ramane indelung activ, chiar daca ar fi trebuit sa cedeze in fata
influentei calmante a sistemul parasimpatic.

Chiar si atunci cand te confrunti cu stres cronic, poti beneficia de tehnicile de

gestionare a stresului. Folosirea regulata a acestor tehnici te poate ajuta sa
calmezi sistemul nervos simpatic atunci cand nu este necesar cu adevarat si sa
restabiliesti echilibrul.