Obiectivele cercetării

calitative
Formularea obiectivelor şi a întrebărilor cercetării calitative
Argumentarea optiunii pentru calitativ sau cantitativ
Identificarea problemei de cercetare
Identificarea contextului cercetării
Cercetarea cantitativă
Avantaje Dezavantaje

- permit generalizarea rezultatelor prin folosirea de -Nu reușește să cuprindă întreaga complexitate a
eșantioane reprezentative experienței umane, a percepțiilor individuale

- analize precise, standardizate prin folosirea
operatiilor statistice
- existenta softurilor statistice care preiau o mare parte
din activitate
- permite comparații intre subgrupuri, analize
sistematice, toate standardizate,
- are costuri mici
- dificultati în a explorare ”cum” și ”de ce”
- exclude ceea ce este particular, personal, unic,
esential in unele cercetari/ interventii,
- creeaza falsa impresie a omogenității unui eșantion,
accentueaza similarităţile,
- exclude unele grupuri (dezavantajaţi, marginalizati,
vulnerabili)
Cercetarea calitativă
Avantaje
- colectează informații detaliate, aprofundate
(participanții insisi elaborează răspunsurile),
- studiază percepția participanților asupra subiectului
dar nu o consideră adevăr stiinţific,
- adecvata pentru situațiile în care este necesară o
înțelegere mai profundă a temei,
- evenimentele, informațiile sunt puse în context,
- cercetătorul este parte a contextului/ grupului,
cunoaşte din interior
Dezavantaje
- generalizare dificila (eșantioane mici, obiect al
studiului – subiectivitatea/ experienţa umană)
- concluziile trebuie extrase cu precauție
- acuzată de validitate slabă (rezultate diferite pot fi
obținute în altă perioadă sau pe un eșantion diferit)
- nu exista reţete, este o aventură, procedurile sunt
flexibile,
- are costuri mari.
Concluzie

• avantaje şi dezavantaje există de ambele părţi,

• ambele pot fi sistematice şi ştiinţifice, tipul inferenţelor fiind
fundamental în cele două abordări: deductiv în cercetarea cantitativă,
inductiv în cercetarea calitativă

Niciuna dintre cele două metodologii de cercetare nu este superioară

celeilalte.
Opţiunea pentru un tip de cercetare

Determinată de:
• obiectivele cercetării,
• paradigma cercetării / perspectiva teoretică,
• gradul mai mare (ccan) sau mai mic (ccal) de cunoaştere a populaţiei
sau a temei investigate,
• abilităţile cercetătorilor,
• resursele financiare, de timp şi umane.
Opţiunea pentru calitativ trebuie fundamentată, prezentată
transparent, suficient argumentată în raportul de cercetare.
Cand facem cercetare calitativă?
Preferăm
• o imagine holistă,
• o paradigma fenomenologică, constructivistă, critică…
• conducem studiul în mediul de viaţă al participanţilor, când contextul este important, (Denzin & Lincoln, 2000)
• analizam experienţele folosind cuvinte,
• construim semnificaţii personale, psihosociale,
• putem propune, la final, un model, schemă, hartă specifica eşantionului studiat
Cercetarea e impusă de specificul problemei
Cercetatorul are competentele, timp, resurse financiare.
Nu dorim:
• să generalizăm , să testăm o teorie, un model, să ne bazăm preponderent pe numere (Bryman, 2008).

Argumentare este realizată în partea introductivă a lucrării sau se furnizează beneficiarului, dacă studiul este
comandat.
Etapele cercetării calitative (variantă)
Identificarea problemei cercetării/ stadiului problemei
Stabilirea temei cercetării, obiectivului /întrebarii generale
Formularea obiectivelor specifice şi întrebărilor specifice ale cercetării

Elaborarea cadrului conceptual / teoretic, a revistei literaturii (nu e obligatorie in aceasta fază. E un (du-te
vino!))

Elaborarea designului cercetării

- Fixarea contextului
- Selectarea metodelor de cercetare
- Eşantionarea – alegerea participanţilor sau documentelor
- Respectarea normelor de etică a cercetării

Colectarea datelor
Analiza datelor
Evaluarea calităţii cercetarii / datelor
Redactarea raportului de cercetare
Problema cercetării (1)

SURSE ale problemei:

• absenţa totală sau parţială a cercetărilor privind un fenomen, o situaţie,
proces, comportament
• diferenţe privind condiţiile în care se produc ele,
• existenţa unor rezultate divergente,
• contradicţii între concluziile unor cercetători diferiţi
(Chevrier, 1900, apud Ferrero, 2001)

Existenta problemei justifica o nouă cercetare.

8
• Cum sunt portretizaţi eroii si eroinele din basme?

• Care sunt trăsăturile asociate femeilor si bărbaţilor în viaţa cotidiană?

• Concluzii…
Exemplul 1
• În basme, bărbații și femeile sunt deseori descrisi stereotipic, unele analize, în
special feministe, dezvăluind o imagine nefavorabilă a eroinelor și una favorabil
pentru eroi. ... .. Principalele contribuții ale articolului se referă la imaginile
protagoniștilor. femei și bărbați, opuse stereotipului de gen și convergente cu
valorile contemporane privind egalitatea de gen.
• Sunt prezentate portretele unor eroine puternice, cu caracteristici atribuite în
discursul patriarhal numai bărbaților și forme îmbunătățite de masculinitate
pentru eroi.

• Această lucrare descrie și asocierile dintre trăsăturile stereotipice ale personaje

din basme și trăsături raportate de participanții la cercetarea psihologică
empirică (cantitativă).
• Elena Cocoradă (2018). Gender stereotypes and counter-stereotypes in romanian fairy tales. A
qualitative study. Revista de Psihologie a Academiei Române, 3.
Exemplul 2
Majoritatea studiilor anterioare care investighează impactul epilepsiei asupra QOL adolescenților au
folosit opinii reprezentative ale medicilor și / sau părinților. Acest studiu evidențiază necesitatea
ca cercetarea să investigheze QOL din perspectiva directă a adolescenților și să analizeze
problemele în contextul unei perspective de dezvoltare.

Analiza a identificat două teme principale care cuprind: (a) aspecte legate de dezvoltarea
adolescenților (formarea identității) și (b) variabilele legate de epilepsie, cu cinci și, respectiv,
patru subteme principale (acceptarea reciprocă, dezvoltarea autonomiei , "epilepsie ca parte a
mea" și "viitoare" și "probleme de medicație", "crize", "cunoștințe despre epilepsie" și "sentiment
de incertitudine").
Principalele aspecte sunt legate de acceptarea reciprocă și dezvoltarea autonomiei. Spre deosebire
de studiile anterioare, dificultățile academice nu au fost evidențiate ca fiind o problemă. Nu au
fost identificate diferențe semnificative legate de vârstă.
Este prezentat un model conceptual care reprezintă aceste constatări și sunt raportate implicațiile
clinice și sugestiile pentru cercetările viitoare.
QOL- calitatea vietii
McEvan, M. J., Espie CA, Metcalfe J, Brodie, M..J, Wilson, & M.T. et al. (2004).Quality of life and psychosocial development in
adolescents with epilepsy: a qualitative investigation using focus group methods. Seizure, 13(1), 15-31.
 Problema cercetarii (2)
• O problemă de cercetare:
- este definită mai clar, simplificată (ex. Violenţa fizică în clasele primare
din mediul rural al judeţului Braşov )
- presupune căutarea răspunsurilor cu mijloace sistematice, situaţii care
pot aduce informaţii noi (McLeod, 2003).
• Nu se acceptă formulări vagi, prea largi,
(Relaţia personalitate-performanţă” “Violenţa in organizaţii”
„Interacţiunea inteligenţă emoţională-status social )
• Formularea „Violenţa in organizaţii” este prea largă, fiind imposibilă
analiza integrală, aprofundată a fenomenului.
Obiectivele cercetării calitative

Obiectivele privesc descrierea şi uneori explicarea evenimentelor, experienţelor,

relatiilor (Gresit: predicţie!)
Exemple: cum percep oamenii criza imobiliară, cum trăiesc copiii experienţa bolii la
proprii părinţi, care sunt experientele femeilor privind doliul după soţ, cum văd
bărbaţii femeia ideală
(Gresit: care sunt cauzele crizei/ ale bolii/ somajului/ violentei)

Tema de cercetare Percepția anxietății si a consecințelor anxietății asupra

performanțelor la examene în liceele din mediul urban

Obiectivul general Studirea comparativa a modalităților în care reacționează la

examene liceenii, anxioși, fete si baieti.
13
Obiective ale cercetării in domeniul psihologiei,
consilierii/ psihoterapiei (intervenţiei)
• descrierea unor experienţe, relatii sau procese,
• explicarea unor experienţe, relatii sau procese,
• prezentarea unei intervenţii / schimbări sau dezvoltarea ei,
• evaluarea intervenţiei deja introduse, identificând pertinenţa efectelor, relaţiile dintre
componente.
In ultimul caz sunt vizate:
- pertinenţa intervenţiei faţă de problemele populaţiei vizate (analiza strategică),
- gradul de atingere a obiectivelor (analiza intervenţiei),
- efectele atribuite intervenţiei,
- variaţia efectelor în funcţie de diferite contexte, adică (analiza efectelor, respectiv a implementării)

• În evaluarea unei intervenţii, se caută şi explicaţii ale succesului sau ale erorilor ori circumstanţe,
consecinţe care au scăpat proiectării.
• Evaluarea unei intervenţii include, obligatoriu, percepţia populaţiei vizate direct de intervenţie ori
percepţia unor persoane din afară, a unor experţi.
(Patton, 1998).
 Întrebările cercetării calitative
„Dacă nu există o întrebare, nu există cunoaştere ştiinţifică” (Bachelard, 1938)

În cercetarea calitativă,
- întrebarea / întrebările joacă rolul ipotezelor din cercetarea cantitativă,
- cercetătorul nu lucrează cu variabile definite înainte de efectuarea investigaţiei.

Întrebarea generală
- deschisă (cum, ce, care )
nu i se poate răspunde prin da sau nu, ci prin descrieri detaliate, explicaţii.

- se formulează uneori înainte de a alege metodele, fiindcă la unele întrebări se poate răspunde mai
bine cu o metodă decât cu alta (Willig, 2008).
- din întrebarea generală sunt derivate întrebările specifice cercetării
Întrebările specifice cercetării
- sunt deschise
-sunt operaționalizări ale întrebării generale
-trebuie să acopere cât mai bine întrebarea generală.
Exemple de întrebări generale

• Ce activitati desfasoara studenţii din anul I (bobocii) cazaţi în cămine?

• Cum sunt schimbate condiţiile de muncă de către manageri?
• Cum percep femeile căsătorite prietenia cu bărbaţii?
• Cum trăiesc angajaţii hărţuirea la locul de muncă?
• Cum percep bărbaţii celibatari femeile angajate/ casnice?
Surse ale intrebărilor cercetării

• ?? nu apar spontan,
• sunt rezultat al lecturilor corelate cu tema şi problema aleasă sau al observatiilor personale,
discutiilor etc.
• formularea - parcurs spiralat, de la întrebare la teorie, la colectarea datelor, cu variaţii
imprevizibile,
• cadrul conceptual – ajuta la alegerea unor întrebări pertinente (Berg, 2008).
• caracter provizoriu ( pt. ca terminologia, noţiunile utilizate pot fi neadecvate sau
nerelevante pentru experienţele participanţilor),
• sunt relaţionate cu aspectele etice si politice

• Reflectati la:
- cum se pot folosi răspunsurile, ale cui interese sunt servite de întrebare,
- poziţia noastră de cercetători faţă de interesele finanţatorului.

(Willig, 2008).
17
 Exemple de întrebări specifice

Ce se întâmplă într-o anumită situaţie, într-un anumit mediu?

•Ce fac părinţii ai căror copiii sunt majori şi au părăsit casa?
•Cum se distribuie activităţile casnice într-o familie unde ambii parteneri sunt angajaţi sau şomeri?
Care sunt semnificaţiile acordate de participanţii unor evenimente şi se perspectiv au :
•relaţiile homosexuale sau heterosexuale ale propriilor copii,
•adulterul,
•abuzul psihologic în organizaţii.
Cum sunt relaţionate evenimentele dintr-un cadru dat cu evenimentele din alte contexte,
similare sau diferite sau într-un cadru temporal mai extins, de-a lungul mai multor ani?
Cum colaborează părinţii români imigranţi în ţările din UE cu şcoala frecventată de copiii,
comparativ cu ţara de origine.
Cum se organizează activitățile, evenimentele dintr-un anumit context?
Ce tipologii există? Care sunt legăturile, pe verticală sau orizontală, dintre ele?
Cum pot fi schimbate activităţile, caracteristicile, rezultatele?

18
Obiectivul general si intrebarile specifice ale
cercetarii
Ob. Articolul isi propune sa descrie imagini ale eroinelor puternice, sa compare
portrete variate ale eroilor si eroinelor din basme si sa compare aceste portrete
cu reyultate ale cercetarii psihologice cantitative / empirice

1. Cum este prezentat eroul in basme?

2. Cum este portretizată eroina in basme?
3. Care este corespondența acestor portrete cu rezultatele cercetării psihologice
cantitative și a stereotipurilor de gen?

4. Ce lecții sunt transmise de naratorul ancestral și care este legătura lor cu valorile
și credințele contemporane despre gen?…

(Cocoradă, 2018)
Obiective specifice si esantionarea FG
Obiective:
- descrierea experienței (de viata) ale adolescentilor care au epilepsie;
- înțelegerea impactului perceput al epilepsiei asupra QOL în adolescență;
- explorarea schimbariilor în problemele QOL pe măsură ce adolescentul
progresează spre maturitate;
- prezentarea unui cadru conceptual pentru înțelegerea impactului epilepsiei
în adolescență.
A focus group technique was used.
• Participants were stratified by age to explore any changes in developmental tasks and related
QOL at different stages during adolescence.
Twenty-two adolescents aged between 12 years 4 months and 18 years 0 months (6 males and 16
females) were stratified by age (12-13, 14-15 and 16+ years) into six focus groups.
The number of groups required was determined during the research process.
(McEvan, et al., 2004)..
Esantionarea documentelor ex.
1. Eșantionul nu este randomizat și include patru basme românești: Prâslea cel voinic și merele de
aur, Fata care se pretinde a fi băiat (Ileana Simziana) și Fata cu pieze rea. Toate cele trei au fost
colectate de Petre Ispirescu (tipărit pentru prima dată în 1872). Am adăugat Limir împăratul, cules
de Ioan Slavici (tipărit pentru prima oară în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea).

2. Basmele sunt selectate în funcție de scopul studiului. Corpul ilustrează o varietate maximă de
portrete, aranjate treptat de la prezentarea stereotipică a protagonistului (Prâslea cel voinic) la eroi
și eroine contrastereotipice.

3. Prima poveste este un punct de referință în comparații. A fost inclusă în programa școlară
românească timp de câteva decenii și susține critica feministă (vezi cadrul teoretic). Pentru basmele
atipice, analiza începe cu o eroină care învață comportamente masculine (Fata care se pretinde a fi
băiat). Prezentarea continuă cu o poveste despre o prințesă care salvează singura pe sine (Fata cu
pieze rele), portretizată în opoziție cu criticii feministe majore: (i) femeile așteaptă să fie salvate și
(ii) există gelozii și conflicte între generațiile femeilor. Ultima în corpus este povestea unei eroine
care merge să salveze un om important (Limir împăratul).
4. În același timp, partenerii lor romantici au portrete care nu sunt conforme cu rolul tradițional.

(Cocoradă, 2018)
 Comparatie intrebări - ipoteze- ex.

Ccan: Gestionarea problemelor de discipină în clasele de gimnaziu este asociată cu nivelul de asertivitate a
profesorului” (ipoteza generală)
Profesorii asertivi acordă pedepse pentru nerespectarea regulilor convenite cu elevii.” (ipoteza spec)
Există diferenţe de gen în aplicarea pedepselor pentru întârzierea la ore/ neefectuarea temelor(ipteza spec)

Ccal – Cum gestionează profesorii situaţiile de indisciplină în clasele de gimnaziu? (întrebarea generală)
-Care sunt pedepsele/ recompensele folosite de profesorii asertivi (agresivi, pasiv-agresivi)?
-Cum se aplică pedepsele de către profesoarele asertive/ agresive… (F)?
-Cum se aplică pedepsele de către profesorii asertivi / agresivi (B)

Operaţionalizarea - necesară în ambele tipuri de cercetări:

Gestionarea situaţiilor de indisciplină: are reguli stabilite la începutul activităţii, acordă recompense, acordă
pedepse, are convorbiri individuale cu elevii indisciplinaţi, semnează contracte pedagogice cu aceştia, analizează
problemele de indisciplină la şedinţele cu părinţii etc.

Intrebarile specifice sa acopere intrebarea generala, respectiv obiectivul general al studiului.

22
 Designul
rezultatul activitătii de planificare a unei cercetări concrete,
în care sunt relationate logic elementele esentiale ale cercetării
pentru a căuta răspunsuri la anumite întrebari.
(McLeod, 2003).
Cum se conduce cercetarea
Designuri cantitative si designuri calitative (cea mai simpla clasificare).
Creswell, J. W. & Creswell, J. D. (2018). Research Design: Qualitative, Quantitative,
and Mixed Methods Approaches. 5th edition. Thousand Oaks, CA: Sage
Elaborarea designului cercetării (S7)
- Fixarea contextului
- Selectarea metodelor de cercetare
- Eşantionarea – alegerea participanţilor sau documentelor
- Respectarea normelor de etică a cercetării.
Contextul cercetării
Contextul cercetării: mediul, situaţia, momentul, normele, valorile specifice unei situaţii, culturi,
organizaţii (in care trăiesc participanţii sau au fost elaborate doc.)
• Ccan - rolul contextului este minor, cel mai adesea ignorat şi absent din raportul de cercetare
• Ccal:
- rolul contextului este major,
- se derulează în mediul de viaţă al participanţilor (spital, şcoală, companie, pe stradă),
- condiţiile specifice acţionează asupra indivizilor, influenţându-le rolurile, comportamentele,
atitudinile.

Întrebările conţin în formulare contextul cercetării:

Cum iau elevii din şcoala profesională decizia cu privire la cariera lor viitoare?
Cum este văzut profesorul victimă de către elevii agresori în şcoala gimnazială?
Cum percep angajaţii din organizaţiile publice şi private, comportamentele contraproductive?
Cadrul conceptual / teoria
• Un set de concepte bine prelucrate, relaţionate printr-o serie de principii, care,
împreună, constituie un cadru integrat, ce poate fi folosit pentru explicarea
obiectului de investigat (Strauss şi Corbin, 1998)
• Ccan - cadrul conceptual şi modelul teoretic se elaborează la începutul cercetării
şi fundamentează întreaga ei desfăşurare.
• Ccal - cercetarea înaintea teoriei
• In practica studiilor calitative:
- cursul cercetări nu este liniar, ia forma unei spirale,
- după identificarea ideii de cercetare calitativă, se caută informaţia teoretică, se
analizează, se realizează designul
- se derulează colectarea datelor, apoi teoria se reconsideră, se rafinează, se
reexaminează premisele teoretice etc. (Berg, 2000).
Hibridarea conceptelor
• O temă de cercetare originală va identifica lucrări convergente .
• Va plasa procesele, fenomenele vizate la intersecţia celor deja
existente sau în opoziţie cu ele,
• Lucrările nu vor fi prezentate prin adiţionare ci prin analiza critică,
regrupând ideile, conceptele pentru a înţelege mai bine ceea ce
urmează să se întreprindă prin distanţare, diferenţiere.
„Înainte de a a-şi aduce contribuţia la progresul cunoaşterii, este
necesar să se îmbogăţească (cercetătorul, n.n.) cu acele cunoştinţe
care înconjoară tema sa” (Ferrero et al, 2000).
Termenul eşantionare
• tipic pentru cercetarea cantitativă,
• utilizat uneori şi în cea calitativă (eşantion =parte a unui întreg, a unei populaţii)
• De ce esantionam:
• Reducerea costurilor
• Cresterea relevantei informaţiilor, a vorbi cu participanţii exemplari, necesari studiului
• Reducerea erorilor (Kendall & Kendall).

Pentru a esantiona corect:

• Determinăm datele care trebuie colectate, descrise pentru a răspunde la întrebările cercetării
• Stabilim populatia
• Alegem tipul de esantion
• Decidem mărimea eşantionului
 Tipologia eşantionării după obiective urmărite
Tipuri de cazuri Obiective ale cercetării

Cazuri diverse, cu variaţie Să maximizeze variaţia într-un eşantion mic şi să identifice caracteristici (cere descrieri detaliate în raport) şi, eventual, patternuri comune.
maximă

Cazuri omogene Să descrie în profunzime subgrupuri, să reducă, să simplifice.

Cazuri critice Să permită transfer şi aplicare maximă la alte categorii. Cazurile sunt dramatice, spectaculoasee.

Cazuri bazate pe teorie, pe Să găsească exemple ale constructelor teoretice, să le examineze. Cazurile sunt alese după importanţa raportată la criterii predeterminate, ce
criterii predeterminate rezultă din tema studiată. Uneori cazurile sunt identificate pe bază de chestionare, teste, sunt reprezentative pentru constructul teoretic,
operaţional.

Cazuri tipice/ nedeviante Să vadă ceea ce este normal, comun. Solicită identificarea prealabilă a ceea ce este tipic. Să ofere informaţii bogate, exemplare din cazuri
obişnuite, exemplare. Se foloseşte şi pentru evaluarea programelor, intervenţiilor

Cazuri convergente şi Să elaboreze tipologii, analize, să găsească excepţii, să pregătească explicarea variaţiilor.
divergente

Cazuri extreme, deviante Să vadă care sunt manifestările neobişnuite, atipice ale fenomenului, cu resurse minime. Pot suplimenta cazurile tipice.

Cazuri combinate, mixte Să asigure triangularea, flexibilitatea, să răspundă la nevoi şi interese multiple.
Criterii de evaluare a eşantionării în ccal
1. strategia de eşantionare trebuie să fie relevantă pentru cadrul conceptual şi întrebările cercetării;
2. eşantionul trebuie:
• să genereze informaţii bogate despre tipul de fenomene care vor fi studiate;
• să consolideze transferabilitatea concluziilor;
• să producă descrieri şi explicaţii credibile;
• participanţii să poată fi contactaţi în mod real (eşantion fezabil);
• să respecte normele etice (Miles & Huberman, 1994)

• Standarde generale pentru educaţie şi psihologia:

- studiul trebuie să prezinte suficiente detalii despre eşantionare pentru a permite judecarea autenticităţii
datelor (Freeman, De Marrais, Preissle, Roulston, & St Pierre, 2007)
- "să situeze eşantionul " adică să descrie participanţii şi circumstanţele lor de viaţă pentru a ajuta cititorul să
decidă cât de relevante sunt rezultatele (Elliott, Fisher, & Rennie, 1999)
Volumul eşantioanelor în cercetarea calitativă
• puţine lucrări care să-l indice numeric, motivaţia furnizată fiind următoarea:
- dacă interpretarea rămâne localizată, mărimea eşantionului nu mai este importantă,
- esenţial - punctul de saturaţie (nr. de cazuri la care informaţia nu se mai repetă).
dacă numărul este prea mic - nu se atinge punctul de saturaţie,
dacă numărul este prea mare - analiza aprofundată nu mai este posibilă sau este dificilă (Onwuegbuzie1 &
Leech, 2007).
Există unele recomandări:
- în abordarea fenomenologică se recomandă 5-25 interviuri sau cel puţin 6 (Morse, 1994)
- pentru grounded theory 20-30 sau 30-50 (Morse (1994).
- studiile de caz cel putin 3-5 cazuri (Creswell, 1998)
- într-un focus grup se recomandă cel mai adesea 12 participanţi (dar cel putin 2 FG)

În general, în orice tip de cercetare calitativă, 15 unităţi reprezintă volumul celui mai mic eşantion acceptat
(Mason, 2010).
Probleme de eşantionare specifice studiului
documentelor
• Volum mic al corpusului: nu se recomandă eşantionarea, ea poate distruge o parte importantă din
semnificaţii.
• Volum mare al documentelor
- trebuie redus, în funcţie de tip de documente, autori, moment de producere sau apariţie, relaţii între
documente diferite (construind niveluri de selecţie).
• Fiecare document este amplu:
- se eşantionează conţinutul
- lkse face o selecţie aleatoare, în pas de eşantionare.
• Ansamblul de documente rezultat din eşantionare
• - se ordonează dacă este cazul, cronologic, logic sau tematic
• - după ordonare, documentele se indexează (număr sau un index format din litere şi cifre)
Locaţii/ site-uri
• Locuri in care se derulează investigaţia
• Importante in ccal, constituie mediul natural de viata al participanţilor
• Pot influenţa rezultatele,
• Se aleg corelat cu eşantionarea, obiective, intrebari
• Se descriu si se corelează cu rezultatele.

Ex.1 - violenta in şcoală / percepţia atmosferei scolii sunt diferite in funcţie de periferie-centru,
şcoală mare - şcoala mică
Ex.2 - nutriţia diferitelor grupuri de persoane diferă după ţară, regiune, mediu urban, rural etc.
Ex.3 - comportamentele, angajarea in muncă variază după tipul organizaţiei

Datele colectate in diferite site-uri se compară.

Pătrunderea cercetătorului în site

• perioadă de acomodare cu terenul, cu subiecţii

• observatorul dobândeşte un rol în site-ul supus observării, trebuie să înveţe cum
să se poarte în site, iar participanţii decid cum să se comporte faţă de observator.
• Perioada iniţială poate fi de frustrărilor, neîncrederii în sine şi în proiect, sau o
perioadă de acumulări rapide, de entuziasm (Patton, 2002)
 Probleme de eşantionare specifice observatiei

Se pot eşantiona:
• locurile (în pauză, in timpul lecţiei, în timpul deplasării la un laborator, in diverse
activităţi),
• intervalele de timp (ex. observaţii realizate vineri, la finalul fiecărei săptămâni de
lucru) sau în mod aleatoriu (în diferite zile) sau în ambele moduri ),
• Distribuţia intervalelor (ex. la fiecare 30 minute, din două în două ore )
• Comportamentele elevilor (interacţiuni cu colegii, ci profesorii, răspunsuri la
întrebări etc., vestimentaţie)
• Evenimentele (comportament la serbare, act. de voluntariat, teză, şcoala altfel
etc.)
 Exemple
Disciplina în scolile gimnaziale din mediul urban
Eşantionarea locurilor de observaţie
•în sala de clasă, cabinete, Conţinutul emoţional al mesajelor transmise prin
email şi potenţialul de egalizare a puterii prin acest
•sala de gimnastică, tip de mesaj:
•holurile şcolii, 1. va studia femei şi bărbaţi pentru că se pare că
•curtea şcolii, există diferenţe între genuri privind utilizarea PC,
•pe străzile din apropierea şcolii 2. va eşantiona mesajele studiate, solicitând fiecărui
participant să extragă mesajele din corespondenţa
Eşantionarea timpului: sa, dintr-o anumită perioadă,
•Dimineaţa, 3. participanţii vor discuta cu un intervievator despre
mesajele extrase (interviu).
•La plecare,
Alvarez (1993)
•În timpul lecţiei
•În pauze

În prezentarea cercetării toate aceste aspecte trebuie prezentate şi argumentate (Marshall,

1999) 35
Probleme de eşantionare specifice interviului
• Depindenta de obiectivul investigaţiei
• Esenţial: să permită comparaţii intre răspunsuri
• Numărul de interviuri depinde de:
- tema cercetării (amploarea dimensiunilor),
- de diversitatea atitudinilor presupuse anterior derulării,
- tipul cercetării (exploratorie sau cu funcţie principală),
- tip de analiză intenţionată (analiza temelor sau analiză de conţinut exhaustivă),
- resurse (timp, bani, specialişti).
• Eşantionul e complet când informaţiile obţinute sunt semnificative si se atinge saturaţia.
• Interviurile obţinute nu se eşantionează, ele se analizează integral!
Tehnici directe de acces
• Tehnica „faţă în faţă” presupune abordarea participanţilor la evenimente publice
sau a celor prezenţi în locuri publice: parc, gară, universitate, aeroport, pe stradă
etc. Interviul realizat nu permite însă aprofundarea problemei, nici construcţia
unui discurs elaborat.

• Tehnica „din uşă în uşă” constă în abordarea directă a participanţilor care sunt
contactaţi la domiciliu, pe baza unor recomandări anterioare ale vecinilor,
cunoscuţilor, operatorul încercând să-i convingă pe loc să accepte interviul.
Tehnica permite realizarea unui interviu prelungit, într-un cadru securizant.
Principalul neajuns al celor două tehnici este acela că indivizii abordaţi pot fi
asemănători între ei, ceea ce ar încălca principiul diversităţii sau distanţa socială
intervievat-intervievator poate fi mare, limitând eficacitatea interviului (Blanchet,
1998).
 Tehnici indirecte de acces
• Tehnica din aproape în aproape/ a bulgărelui de zăpadă, constă în identificarea
participanţilor prin intermediul celor intervievaţi deja: se solicită unei prime
persoane intervievate să indice şi alte persoane care ar putea participa la interviu,
creând un lanţ (Blanchet, 1998). În acest fel se mobilizează reţelele sociale ale
subiecţilor. Prin tehnica informatorilor-releu, pentru identificarea posibililor subiecţi
se apelează la acele persoane integrate în inima unor reţele sociale mai vaste, cum
ar fi anumite ONG-urile, autorităţile locale. În cazul interviurilor realizate în mediul
rural, aceste persoane sunt primarul, preotul, profesorii, medicul.
• Tehnica releelor instituţionale constă în selectarea participanţilor prin desemnarea
acestora de către un membru cu prestigiu al organizaţiei/ comunităţii, fapt ce
accelerează demersul de contactare a participanţilor, crescând şansele de succes.
Metoda este eficace, dar principiul neutralităţii nu este asigurat. Pentru a contracara
dezavantajele unor modalităţi diferite de acces la participanţi, se combină metodele,
în cercetarea calitativă fiind importantă diversificarea canalelor de eşantionare.
Validarea respondenţilor/ documentelor in
raportul d e cercetare

• prezentarea participanţilor (iniţiale/ alias, gen, vârstă, alte atribute funcţie de

întrebările cercetării) de către cercetător şi a unor fragmente din răspunsurile
acestora în raportul de cercetare (Bryman, 1988),
• prezentarea documentelor (data aparitie, loc, autori, tip…)

• verificarea corespondenţei între rezultatele/ teoriile elaborate de cercetător şi

perspectivele, experienţele participanţilor. În acest scop se extrag părţi
semnificative din descrierile pe care participanţii le fac lumii lor sociale şi se
introduc în interpretare, folosind ghilimelele (Miller & Dingwall, 1998).
Respectarea eticii cercetării
• Codul etic din ştiinţele socioumane include obligaţii care privesc comunitatea ştiinţifică,
participanţii la cercetare şi societatea însăşi (Berg, 2001).
• Unele norme etice sunt comune întregii cercetării, altele specifice explorării calitative.
• Unele elementele de etică se precizează de la început şi se indică soluţiile preconizate pentru
început (consecinţe, disconfort creat si protecţie, beneficii pentru participanţi).
• Altele se vor contura doar pe parcursul cercetării şi rezolvarea lor se va efectua la momentul
apariţiei.
Normele etice de bază
• consimţământul informat,
• confidenţialitatea,
• dreptul participanţilor de a se retrage din investigaţie,
• prezentarea obiectivelor studiului si debrifingul,
• refuzul/ interdicţia înşelării
• competenţa echipei/ cercetătorului
Confidențialitatea

• norma de confidenţialitate: informaţiile despre participanţi sau obţinute de la aceştia să nu fie

divulgate în asociere cu numele lor
• numai cercetătorul sau persoanele din echipa de cercetare pot identifica răspunsurile fiecărui
subiect, asociindu-le cu numele acestuia(Willig, 2008)
• stocarea datelor şi prezentarea lor în raportul de cercetare va folosi coduri numerice (ID, ex. 002),
pseudonime (Vulpea Albastră), iniţiale.
• lista sau fişierul asocierilor dintre nume si coduri este secretă, se păstrează separat de date şi se
distruge când nu mai este necesară.
Consimţământul informat
• Bazat pe dreptul participantului la libertate şi autodeterminare.
• Presupune:
- capacitatea participanților de a decide şi asigurarea că ei au înţeles informaţiile oferite,
- participarea benevolă la investigaţie,
- menţionarea modalităţilor de asigurare a confidenţialităţii,
- oferirea de informaţii complete (!) de către cercetător privind: obiectivele, procedura, consecinţele,
beneficiile, utilizarea datelor, dreptul de a se retrage, sursa pentru a obtine alte informaţii.
- Consimţământ informat presupune şi posibilitatea unui refuz informat.
Cazul minorilor
> 18 ani
• consimţământul informat are 2 etape:
• la început sunt consultaţi şi obţine permisiunea (consimţământul parental) din partea adulţilor
răspunzători de acei minori: părinţi, tutori profesori, psihiatrii, în funcţie de contextul cercetării,
• apoi se obţine acordul din partea subiecţilor înşişi.
Dacă participanţii minori / inapţi de a decide refuză participarea, investigaţia nu se face.

• Dilema: dacă minorul este abuzat de către părinţii sau tutorii de la care se solicită permisiunea
pentru interviu, cum se obţine consimtîmântul informat? (Patton, 2002).
Protejarea participanţilor in timpul cercetarii
calitativă

• respect faţă de participanți, prin empatie, sensibilitate faţă de trăirile

lor
• protejarea fizică, emoţională, socială, ce devin prevalente faţă de
scopul cercetării.
• când persoana participantă prezintă semne de disconfort, de stres în
contextul investigaţiei respective, cercetătorul ar trebui fie să
modifice strategia/ metodele / tipul de abordare sau să renunţe la
anumite aspecte ale cercetării temporar sau definitiv
 Participanți vulnerabili
- persoane aflate sub îngrijire medicală permanentă
- persoane cu incapacități intelectuale
- persoane fără posibilități de comunicare,
- prizonierii, soldații,
- elevi, minorii care nu au capacitatea de decizie independentă și nu pot oferi un consimțământ informat

• Părinții copilului / tutorele au dreptul de a da consimțământul informat prin „substituție”

• Consimțământul personal al minorului:
- sub forma acordului oral,
- este valabil începând de la 12-14 ani
- când copilul refuză participarea la studiu, el nu poate fi înrolat, chiar dacă părinții consimt la această
înrolare.
Dileme etice

• între dreptul indivizilor la demnitate, intimitate şi dreptul cercetării

ştiinţifice de a căuta adevărul.
• Solutie: Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra
interesului unic al societății sau al științei.
 Comisiile pentru etica cercetarii
• Infiintate in universitati, institute de cercetare.

http://www.unitbv.ro/Cercetare/Comisiadeeticaincercetareasocial-umana.aspx

• Revistele solicita tot mai des avizul etic al cercetarii pentru articolele publicate.
• Cercetarile din lucrarile de licenta/disertatie nu se supun avizarii, dar trebuie sa
respecte toate normele de etică în cercetare.
• Responsabilitatea - autorului si indrumatorului.