Obiectivele cercetării

calitative
Formularea obiectivelor şi a întrebărilor cercetării calitative
Argumentarea optiunii pentru calitativ sau cantitativ
Identificarea problemei de cercetare
Identificarea contextului cercetării
Cercetarea cantitativă
Avantaje Dezavantaje

- permit generalizarea rezultatelor prin folosirea de -Nu reușește să cuprindă întreaga complexitate a
eșantioane reprezentative experienței umane, a percepțiilor individuale

- analize precise, standardizate prin folosirea
operatiilor statistice
- existenta softurilor statistice care preiau o mare parte
din activitate
- permite comparații intre subgrupuri, analize
sistematice, toate standardizate,
- are costuri mici
- dificultati în a explorare ”cum” și ”de ce”
- exclude ceea ce este particular, personal, unic,
esential in unele cercetari/ interventii,
- creeaza falsa impresie a omogenității unui eșantion,
accentueaza similarităţile,
- exclude unele grupuri (dezavantajaţi, marginalizati,
vulnerabili)
Cercetarea calitativă
Avantaje
- colectează informații detaliate, aprofundate
(participanții insisi elaborează răspunsurile),
- studiază percepția participanților asupra subiectului
dar nu o consideră adevăr stiinţific,
- adecvata pentru situațiile în care este necesară o
înțelegere mai profundă a temei,
- evenimentele, informațiile sunt puse în context,
- cercetătorul este parte a contextului/ grupului,
cunoaşte din interior
Dezavantaje
- generalizare dificila (eșantioane mici, obiect al
studiului – subiectivitatea/ experienţa umană)
- concluziile trebuie extrase cu precauție
- acuzată de validitate slabă (rezultate diferite pot fi
obținute în altă perioadă sau pe un eșantion diferit)
- nu exista reţete, este o aventură, procedurile sunt
flexibile,
- are costuri mari.
Concluzie

• avantaje şi dezavantaje există de ambele părţi,

• ambele pot fi sistematice şi ştiinţifice, tipul inferenţelor fiind
fundamental în cele două abordări: deductiv în cercetarea cantitativă,
inductiv în cercetarea calitativă

Niciuna dintre cele două metodologii de cercetare nu este superioară

celeilalte.
Opţiunea pentru un tip de cercetare

Determinată de:
• obiectivele cercetării,
• paradigma cercetării / perspectiva teoretică,
• gradul mai mare (ccan) sau mai mic (ccal) de cunoaştere a populaţiei
sau a temei investigate,
• abilităţile cercetătorilor,
• resursele financiare, de timp şi umane.
Opţiunea pentru calitativ trebuie fundamentată, prezentată
transparent, suficient argumentată în raportul de cercetare.
Cand facem cercetare calitativă?
Preferăm
• o imagine holistă,
• o paradigma fenomenologică, constructivistă, critică…
• conducem studiul în mediul de viaţă al participanţilor, când contextul este important, (Denzin & Lincoln, 2000)
• analizam experienţele folosind cuvinte,
• construim semnificaţii personale, psihosociale,
• putem propune, la final, un model, schemă, hartă specifica eşantionului studiat,
Cercetarea e impusă de specificul problemei
Cercetatorul are competentele, timp, resurse financiare.
Nu dorim:
• să generalizăm , să testăm o teorie, un model, să ne bazăm preponderent pe numere (Bryman, 2008).

Argumentare este realizată în partea introductivă a lucrării sau se furnizează beneficiarului, dacă studiul este
comandat.
Etapele cercetării calitative (variantă)
Identificarea problemei cercetării/ stadiului problemei
Stabilirea temei cercetării, obiectivului /întrebarii generale
Formularea obiectivelor specifice şi/ sau a întrebărilor specifice ale cercetării

Elaborarea cadrului conceptual / teoretic, a revistei literaturii (nu e obligatorie in aceasta fază. E un (du-te
vino!))

Elaborarea designului cercetării

- Fixarea contextului
- Selectarea metodelor de cercetare
- Eşantionarea – alegerea participanţilor sau documentelor
- Respectarea normelor de etică a cercetării

Colectarea datelor
Analiza datelor
Evaluarea calităţii cercetarii / datelor
Redactarea raportului de cercetare
Problema cercetării (1)

SURSE ale problemei:

• absenţa totală sau parţială a cercetărilor privind un fenomen, o situaţie,
proces, comportament,
•diferenţe privind condiţiile în care se produc ele,
• existenţa unor rezultate divergente,
• contradicţii între concluziile unor cercetători.
(Chevrier, 1900, apud Ferrero, 2001)

Existenta problemei justifica o nouă cercetare.

8
• Cum sunt portretizaţi eroii si eroinele din basme?

• Care sunt trăsăturile asociate femeilor si bărbaţilor în viaţa cotidiană?

• Concluzii…
Exemplul 1
• În basme, bărbații și femeile sunt deseori descrisi stereotipic, unele
analize, în special feministe, dezvăluind o imagine nefavorabilă a
eroinelor și una favorabil pentru eroi. ... .. Principalele contribuții ale
articolului se referă la imaginile protagoniștilor. femei și bărbați,
opuse stereotipului de gen și convergente cu valorile contemporane
privind egalitatea de gen.
• Sunt prezentate portretele unor eroine puternice, cu caracteristici
atribuite în discursul patriarhal numai bărbaților și forme
îmbunătățite de masculinitate pentru eroi.

• Elena Cocoradă (2018). Gender stereotypes and counter-stereotypes in romanian

fairy tales. A qualitative study. Revista de Psihologie a Academiei Române, 3.
Exemplul 2
Majoritatea studiilor anterioare care investighează impactul epilepsiei asupra QOL adolescenților au
folosit opinii reprezentative ale medicilor și / sau părinților. Acest studiu evidențiază necesitatea
ca cercetarea să investigheze QOL din perspectiva directă a adolescenților și să analizeze
problemele în contextul unei perspective de dezvoltare.

Analiza a identificat două teme principale care cuprind: (a) aspecte legate de dezvoltarea
adolescenților (formarea identității) și (b) variabilele legate de epilepsie, cu cinci și, respectiv,
patru subteme principale (acceptarea reciprocă, dezvoltarea autonomiei , "epilepsie ca parte a
mea" și "viitoare" și "probleme de medicație", "crize", "cunoștințe despre epilepsie" și "sentiment
de incertitudine").
Principalele aspecte sunt legate de acceptarea reciprocă și dezvoltarea autonomiei. Spre deosebire
de studiile anterioare, dificultățile academice nu au fost evidențiate ca fiind o problemă. Nu au
fost identificate diferențe semnificative legate de vârstă.
Este prezentat un model conceptual care reprezintă aceste constatări și sunt raportate implicațiile
clinice și sugestiile pentru cercetările viitoare.
QOL- calitatea vietii
McEvan, M. J., Espie CA, Metcalfe J, Brodie, M..J, Wilson, & M.T. et al. (2004).Quality of life and psychosocial development in
adolescents with epilepsy: a qualitative investigation using focus group methods. Seizure, 13(1), 15-31.
 Problema cercetarii (2)
• O problemă de cercetare:
- este definită mai clar, simplificată (ex. Violenţa fizică în clasele primare
din mediul rural al judeţului Braşov )
- presupune căutarea răspunsurilor cu mijloace sistematice, situaţii care
pot aduce informaţii noi (McLeod, 2003).
• Nu se acceptă formulări vagi, prea largi,
(Formulări eronate: Relaţia personalitate-performanţă” “Violenţa in
organizaţii” „Interacţiunea inteligenţă emoţională-status social )
• Formularea „Violenţa in organizaţii” este prea largă, fiind imposibilă
analiza integrală, aprofundată a fenomenului.
Obiectivele cercetării calitative

Obiectivele privesc descrierea şi uneori explicarea experienţelor, evenimentelor,

relatiilor (Gresit: predicţie!)
Exemple: cum percep oamenii criza imobiliară, cum trăiesc copiii experienţa bolii la
proprii părinţi, care sunt experientele femeilor privind doliul după soţ, cum văd
bărbaţii femeia ideală
(Gresit: care sunt cauzele crizei/ ale bolii/ somajului/ violentei)

Tema de cercetare Percepția anxietății si a consecințelor anxietății asupra

performanțelor la examene în liceele din mediul urban

Obiectivul general Studirea comparativa a modalităților în care reacționează la

examene liceenii anxioși, fete si baieti.
13
Obiective ale cercetării in domeniul psihologiei,
consilierii/ psihoterapiei (intervenţiei)
• descrierea unor experienţe, relatii sau procese,
• explicarea unor experienţe, relatii sau procese,
• prezentarea unei intervenţii / schimbări sau dezvoltarea ei,
• evaluarea intervenţiei deja introduse, identificând pertinenţa efectelor, relaţiile dintre
componente.
In ultimul caz sunt vizate:
- pertinenţa intervenţiei faţă de problemele populaţiei vizate (analiza strategică),
- gradul de atingere a obiectivelor (analiza intervenţiei),
- efectele atribuite intervenţiei,
- variaţia efectelor în funcţie de diferite contexte, adică (analiza efectelor, respectiv a implementării)

• În evaluarea unei intervenţii, se caută şi explicaţii ale succesului sau ale erorilor ori circumstanţe,
consecinţe care au scăpat proiectării.
• Evaluarea unei intervenţii include, obligatoriu, percepţia populaţiei vizate direct de intervenţie ori
percepţia unor persoane din afară, a unor experţi.
(Patton, 1998).
 Întrebările cercetării calitative
„Dacă nu există o întrebare, nu există cunoaştere ştiinţifică” (Bachelard, 1938)

În cercetarea calitativă,
- întrebarea / întrebările joacă rolul ipotezelor din cercetarea cantitativă,
- cercetătorul nu lucrează cu variabile definite înainte de efectuarea investigaţiei.

Întrebarea generală
- deschisă (cum, ce, care )
nu i se poate răspunde prin da sau nu, ci prin descrieri detaliate, explicaţii.

- se formulează uneori înainte de a alege metodele, fiindcă la unele întrebări se poate răspunde mai
bine cu o metodă decât cu alta (Willig, 2008).
- din întrebarea generală sunt derivate întrebările specifice cercetării
Întrebările specifice cercetării
- sunt deschise
-sunt operaționalizări ale întrebării generale
-trebuie să acopere cât mai bine întrebarea generală.
Exemple de întrebări generale

• Ce activitati desfasoara studenţii din anul I (bobocii) cazaţi în cămine?

• Cum sunt schimbate condiţiile de muncă de către manageri?
• Cum percep femeile căsătorite prietenia cu bărbaţii?
• Cum percep femeile casnice munca?
• Cum trăiesc angajaţii hărţuirea la locul de muncă?
• Cum percep bărbaţii celibatari femeile angajate/ casnice?
• Care este experienţa bolii si a morţii în basmele româneşti?
Surse ale intrebărilor cercetării

• ?? nu apar spontan,
• sunt rezultat al lecturilor corelate cu tema şi problema aleasă sau al observatiilor personale,
discutiilor etc.
• formularea - parcurs spiralat, de la întrebare la teorie, la colectarea datelor, cu variaţii
imprevizibile,
• cadrul conceptual – ajuta la alegerea unor întrebări pertinente (Berg, 2008).
• caracter provizoriu ( pt. ca terminologia, noţiunile utilizate pot fi neadecvate sau
nerelevante pentru experienţele participanţilor),
• sunt relaţionate cu aspectele etice si politice

• Reflectati la:
- cum se pot folosi răspunsurile, ale cui interese sunt servite de întrebare,
- poziţia noastră de cercetători faţă de interesele finanţatorului.

(Willig, 2008).
17
 Exemple de întrebări specifice

Ce se întâmplă într-o anumită situaţie, într-un anumit mediu?

•Ce fac părinţii ai căror copiii sunt majori şi au părăsit casa?
•Cum se distribuie activităţile casnice într-o familie unde ambii parteneri sunt angajaţi sau şomeri?
Care sunt semnificaţiile acordate de participanţii unor evenimente şi se perspectiv au :
•relaţiile homosexuale sau heterosexuale ale propriilor copii,
•adulterul,
•abuzul psihologic în organizaţii.
Cum sunt relaţionate evenimentele dintr-un cadru dat cu evenimentele din alte contexte,
similare sau diferite sau într-un cadru temporal mai extins, de-a lungul mai multor ani?
Cum colaborează părinţii români imigranţi în ţările din UE cu şcoala frecventată de copiii,
comparativ cu ţara de origine.
Cum se organizează activitățile, evenimentele dintr-un anumit context?
Ce tipologii există? Care sunt legăturile, pe verticală sau orizontală, dintre ele?
Cum pot fi schimbate activităţile, caracteristicile, rezultatele?

18
Obiectivul general si intrebarile specifice ale
cercetarii
Ob. Articolul isi propune sa descrie imagini ale eroinelor puternice, sa compare
portrete variate ale eroilor si eroinelor din basme si sa compare aceste portrete
cu reyultate ale cercetarii psihologice cantitative / empirice

1. Cum este prezentat eroul in basme?

2. Cum este portretizată eroina in basme?
3. Care este corespondența acestor portrete cu rezultatele cercetării psihologice
cantitative și a stereotipurilor de gen?

4. Ce lecții sunt transmise de naratorul ancestral și care este legătura lor cu valorile
și credințele contemporane despre gen?…

(Cocoradă, 2018)
Cadrul conceptual / teoria
• Un set de concepte bine prelucrate, relaţionate printr-o serie de principii, care,
împreună, constituie un cadru integrat, ce poate fi folosit pentru explicarea
obiectului de investigat (Strauss şi Corbin, 1998)
• Ccan - cadrul conceptual şi modelul teoretic se elaborează la începutul cercetării
şi fundamentează întreaga ei desfăşurare.
• Ccal - cercetarea înaintea teoriei
• In practica studiilor calitative:
- cursul cercetări nu este liniar, ia forma unei spirale,
- după identificarea ideii de cercetare calitativă, se caută informaţia teoretică, se
analizează, se realizează designul
- se derulează colectarea datelor, apoi teoria se reconsideră, se rafinează, se
reexaminează premisele teoretice etc. (Berg, 2000).
Hibridarea conceptelor
o problema pentru cercetările cu grad înalt de originalitate

• O temă de cercetare originală va identifica lucrări convergente .

• Va plasa procesele, fenomenele vizate la intersecţia celor deja
existente sau în opoziţie cu ele,
• Lucrările nu vor fi prezentate prin adiţionare ci prin analiza critică,
regrupând ideile, conceptele pentru a înţelege mai bine ceea ce
urmează să se întreprindă prin distanţare, diferenţiere.
„Înainte de a a-şi aduce contribuţia la progresul cunoaşterii, este
necesar să se îmbogăţească (cercetătorul, n.n.) cu acele cunoştinţe
care înconjoară tema sa” (Ferrero et al, 2000).
Esantionarea documentelor ex.
1. Eșantionul nu este randomizat și include patru basme românești: Prâslea cel voinic și merele de
aur, Fata care se pretinde a fi băiat (Ileana Simziana) și Fata cu pieze rea. Toate cele trei au fost
colectate de Petre Ispirescu (tipărit pentru prima dată în 1872). Am adăugat Limir împăratul,
cules de Ioan Slavici (tipărit pentru prima oară în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea).

2. Basmele sunt selectate în funcție de scopul studiului. Corpul ilustrează o varietate maximă de
portrete, aranjate treptat de la prezentarea stereotipică a protagonistului (Prâslea cel voinic) la
eroi și eroine contrastereotipice.

3. Prima poveste este un punct de referință în comparații. A fost inclusă în programa școlară
românească timp de câteva decenii și susține critica feministă (vezi cadrul teoretic). Pentru
basmele atipice, analiza începe cu o eroină care învață comportamente masculine (Fata care se
pretinde a fi băiat). Prezentarea continuă cu o poveste despre o prințesă care salvează singura
pe sine (Fata cu pieze rele), portretizată în opoziție cu criticii feministe majore: (i) femeile
așteaptă să fie salvate și (ii) există gelozii și conflicte între generațiile femeilor. Ultima în corpus
este povestea unei eroine care merge să salveze un om important (Limir împăratul).
4. În același timp, partenerii lor romantici au portrete care nu sunt conforme cu rolul tradițional.

(Cocoradă, 2018)
Obiective specifice si esantionarea FG
Obiective:
- descrierea experienței (de viata) ale adolescentilor care au epilepsie;
- înțelegerea impactului perceput al epilepsiei asupra QOL în adolescență;
- explorarea schimbariilor în problemele QOL pe măsură ce adolescentul
progresează spre maturitate;
- prezentarea unui cadru conceptual pentru înțelegerea impactului epilepsiei
în adolescență.

A fost folosita tehnica FG.

• Participanti au fost stratificati după vârstă pentru a explora mmodoificările în dezvoltarea si in
calitatea vietii in diferite stadii, in timpul adolescentei.
22 de adolescenti intre 12 ani si 4 luni si 18 ani si 0 luni (6 baieti si 16 fete) au fost grupati strtaificat
(12-13, 14-16 si +16) si inclusi in 6 FG. Nr. grupurilor folosite efective a fost determinat in timpul
investigatiei. (McEvan, et al., 2004).
 Comparatie intrebări - ipoteze- ex.

Ccan: Gestionarea problemelor de discipină în clasele de gimnaziu este asociată cu nivelul de asertivitate a
profesorului” (ipoteza generală)
Profesorii asertivi acordă pedepse pentru nerespectarea regulilor convenite cu elevii.” (ipoteza spec)
Există diferenţe de gen în aplicarea pedepselor pentru întârzierea la ore/ neefectuarea temelor (ipteza spec)

Ccal – Cum gestionează profesorii situaţiile de indisciplină în clasele de gimnaziu? (întrebarea generală)
-Care sunt pedepsele/ recompensele folosite de profesorii asertivi (agresivi, pasiv-agresivi)?
-Cum se aplică pedepsele de către profesoarele asertive/ agresive… (F)?
-Cum se aplică pedepsele de către profesorii asertivi / agresivi (B)

Operaţionalizarea - necesară în ambele tipuri de cercetări:

Gestionarea situaţiilor de indisciplină: are reguli stabilite la începutul activităţii, acordă recompense, acordă
pedepse, are convorbiri individuale cu elevii indisciplinaţi, semnează contracte pedagogice cu aceştia, analizează
problemele de indisciplină la şedinţele cu părinţii etc.

Intrebarile specifice sa acopere intrebarea generala, respectiv obiectivul general al studiului.

24