T5.

CHESTIONARUL DE CUNOŞTINŢE LA DISCIPLINA:SELECȚIA ȘI

EVALUAREA PSIHOLOGICĂ PERIODICĂ 2(TESTAREA PERSONALITĂŢII -
chestionarele),Formare profesională complementară; la fiecare enunț
răspundeți cu A-adevărat sau cu F-fals în formularul de răspunsuri ce însoțește acest
chestionar, conform ideilor formulate in ”Notele de curs” transmise
1. Chestionarele sunt instrumente principale în psihodiagnoza dimensiunilor şi structurilor personalităţii şi
pentru interpretarea profilului acesteia, ca şi tehnicile (testele) proiective.
2. Chestionarele sunt instrumente subiective în psihodiagnoza dimensiunilor şi structurilor personalităţii
şi n-au demonstrat niciodată indici de validitate crescuţi în raport cu criteriile de performanţă profesională,
în comparaţie cu testele de aptitudini.
3. Şi în prezent sunt numeroase studii care arată indici de validitate nesemnificativi (cu coeficienţi de
corelaţie r. cuprinşi între 0,35 şi 0,56) ale acestor instrumente de psihodiagnoză a personalităţii, în special,
pentru funcţiile de conducere.
4. Există încrederea psihologilor practicieni că inventarele de personalitate pot fi mult mai utile pentru
selecţionarea personalului pentru activităţi profesionale complexe, solicitante, decât sugerează cifrele medii
ale validităţii acestora pentru unele profesii mai puţin complexe.
5. Validitatea chestionarelor de personalitate cu multe scale clinice (MMPI) pentru scopuri de selecţie
profesională este mai redusă, iar răspunsurile dezirabile sunt mai evidente.
6. În ultimele decenii au fost create şi au fost validate inventare de personalitate care descriu dimensiuni
psihice ale personalităţii normale(CPI)cu importanţă deosebită în grupurile profesionale(evidenţiindu-se aici
aşa-zisul sindrom de AS).
7. O problemă a inventarelor (chestionarelor) de personalitate nerezolvată încă, o reprezintă durata de
timp prea mare de testare, necesară pentru a obţine punctaje edificatoare pe fiecare scală a profilului
de personalitate, cât şi durata mare de timp necesară pentru prelucrarea şi interpretarea rezultatelor testării.
8. Computerizarea unui număr cât mai mare de operaţii de la aplicare şi până la interpretarea
rezultatelor, soluţionează multe din problemele psihodiagnozei şi predicţiei reuşitei profesionale cu
ajutorul inventarelor de personalitate.
9. În funcţie de criteriul-normalitate/tulburare psihică-chestionarele pot fi: chestionare numai clinice (MMPI)
sau chestionare conţinând şi scale clinice(FPI) şi chestionare numai pentru personalitatea normală(CPI).
10. În funcţie de abilităţile şi deprinderile de personalitate investigate, chestionarele pot fi: de temperament
(STI), caracterologice şi de aspiraţii.
11. În funcţie de numărul dimensiunilor sau trăsăturilor şi factorilor de personalitate supuşi evaluării,
chestionarele pot fi: de adaptare, de interese şi de atitudini.
12. În funcţie de structura de personalitate vizată, chestionarele pot fi: de factori sau trăsături(16PF) şi
tipologice sau de stil(MBTI).
13. În funcţie de construcţia opţiunilor de răspuns, chestionarele pot avea: răspuns dihotomic ( DA/NU; A/F),
răspuns trihotomic(DA/ NU/ Nu ŞTIU), cu răspuns scalat (scală Likert, de ex.:Dezacord Total, Dezacord,
Neutru, Acord, Acord Total) şi cu răspuns la alegere.
14. Evaluarea personalităţii cu ajutorul chestionarelor (inventarelor) de personalitate ia puţin timp de testare şi
interpretare a profilelor de personalitate obţinute în forma de aplicare creion-hârtie.
15. Utilizarea chestionarelor de personalitate şi interpretarea oricărui tip de profil de personalitate nu
presupune o îndelungă pregătire şi experienţă din partea psihologului practician, aşa cum este necesară
pentru aplicarea testelor cognitive şi interpretarea profilului aptitudinal unei persoane.
16. Chestionarele abordează dimensiuni şi structuri globale ale personalităţii (trăsăturile, tipurile, sistemul,
profilul personalităţii) posibil de a fi operaţionalizate şi scalate printr-un număr, de regulă, mare de itemi
(întrebări, afirmaţii) prin care subiectul se autodescrie (îşi dezvăluie modul caracteristic de a gândi, a simţi
şi a acţiona în situaţii tipice).
17. În comparaţie cu testele de aptitudini, de performanţă, chestionarele abordează direct, dimensiunea de
măsurat prin autodescrierea subiectului evaluat.

1
18. Constructele psihologice ( termenii de specialitate) în baza cărora sunt construite chestionarele de
personalitate derivă din teoriile şi modelele psihologice ale personalităţii care sunt într-o continuă
dezvoltare şi aproximare a personalităţii reale, în toată complexitatea şi completitudinea ei pentru fiinţa
umană, vie.
19. Problema ”dezirabilităţii” răspunsului de faţadă al subiectului (să aleagă un răspuns dezirabil care să-l
pună într-o lumină favorabilă în cadrul procesului de evaluare) nu reprezintă una dintre cele mai mari limite
ale chestionarului de personalitate.
20. Originea chestionarelor stă probabil în necesitatea psihologului de a realiza un interviu cât mai sistematizat
al subiectului.
21. O problemă care diminuează capacitatea de predicţie a chestionarelor de personalitate privind performanţa
profesională în activităţi de selecţie a personalului,este faptul că unele din chestionarele (inventarele) de
personalitate des utilizate, sunt elaborate de psihiatrii şi psihologi clinicieni pentru populaţia spitalizată.
22. Chestionarele cu scale clinice utilizate în selecţia profesională au un grad mai crescut de validitate, chiar
dacă răspunsurile dezirabile sunt mai evidente în acest context de evaluare.
23. Utilizarea testelor de aptitudini în evaluarea psihologică accelerează dezvoltarea teoriilor şi modelelor
trăsăturilor ( factorilor), tipurilor şi structurilor personalităţii mai mult decât o fac în prezent chestionarele
de personalitate.
24. Chestionarele de personalitate sunt în continuare considerate, de către specialişti, metode subiective şi fără
prea mare utilitate în cadrul orientării metodologice a constructelor psihologice în evaluarea personalităţii,
deşi a crescut, datorită lor, rolul psihologului practician în activităţile de selecţie de personal.
25. Construcţia de chestionare de personalitate care se adresează populaţiei generale, normale(CPI, NEO-PI-R),
nu a crescut valoarea psihodiagnostică şi prognostică a acestor instrumente de evaluare în selecţia de
personal, aşa cum s-a întâmplat cu elaborarea şi utilizarea în acest scop, a inventarelor clinice de
personalitate.
26. Computerizarea aplicării şi interpretării rezultatelor chestionarelor de personalitate soluţionează multe din
problemele psihodiagnozei şi predicţiei succesului profesional şi ale elaborării profilelor psihologice.
27. Chestionarele de personalitate permit în mică măsură cuantificarea, standardizarea şi aplicarea procedurilor
statistice de procesare şi interpretare a rezultatelor evaluării psihologice ( analiza de corelaţie, factorială,
clusterizarea, metoda de analiză latent-structurală, etc.).
28. Elaborarea scalelor interne de validare a răspunsurilor la chestionare (a scalelor de minciună-L), precum şi
construcţia specială a itemilor, bazată pe analiza factorială,sunt trucuri care au crescut nesemnificativ
validitatea acestor instrumente de psihodiagnoză.
29. Definirea constructului (conceptului) chestionarului, a scalelor acestuia şi elaborarea pentru fiecare scală a
unui set de itemi constituie cele două cerinţe şi etape generale în construcţia unui chestionar de personalitate.
30. Se practică 3 strategii sau metode în construirea chestionarelor de personalitate: metoda intuitivă(raţional-
teoretică sau bazată pe validitatea internă), metoda empirică (bazată pe criteriu sau pe validitatea externă) şi
metoda sau strategia mixtă (combinată).
31. Sunt cunoscute 3 strategii sau metode în construirea chestionarelor de personalitate:metoda intuitivă(bazată
pe abordarea raţional-teoretică), metoda empirică (bazată pe criteriu sau pe validitatea externă) şi metoda
analizei factoriale (bazate pe aprofundarea validităţii interne şi de conţinut a factorilor).
32. Nu există suficiente motive şi principii stabilite pentru a traduce şi adapta chestionare de personalitate gata
construite din alte limbi, care să ne determine să renunţăm adesea la construirea de chestionare noi,
autohtone.
33. EPQ – este o versiune mai veche pentru adulţi, din seria de chestionare binecunoscute în practica
psihologică ale lui Eysenck.
34. În versiunea utilizată şi adaptată la noi (1990) pentru aplicarea sa în mediul militar românesc, EPQ include
5 scale: Extraversiune (E), Psihotism (P),Neuroticism (N), scala de minciună sau de dezirabilitate
socială,disimulare (L) şi scala de devianţă comportamentală (C), faţă de 3 scale existente în primele versiuni
ale autorului (E,N,L).

2
35. Modelul personalităţii propus de Hans Eysenck prevede existenţa a 3 dimensiuni, primare, fundamentale :
1 – Extra – Introversiunea (E);2 – Neuroticism – Stabilitate (N);3 – Psihotism (P).
36. Devianţa comportamentală (C) – este o scală primară a personalităţii, în concepţia lui Eysenck, care
integrează itemi din scalele N,P,şi E şi care încearcă să surprindă comportamentul înclinat spre devianţă şi
antisocial, experimentată în compoziţia lui EPQ – junior, apoi şi în compoziţia lui EPQ pentru adulţi).
37. Extraversiunea(E) din compoziţia EPQ, explică un comportament liniştit, rezervat, în luptă continuă pentru
autocontrol şi reprimarea excitării.
38. Neuroticismul(N) este descris de autorul lui EPQ ca o trăsătură specifică unei persoane labile emoţional,
deseori anxioasă şi depresivă, cu dificultăţi în restabilirea echilibrului psihic după şocuri emoţionale.
39. În varianta adaptată la noi pentru adulţii din mediul militar, chestionarul EPQ conţine 90 itemi(cu seturi
distincte de itemi pentru 4 scale: E, P, N, L); 32 itemi din cadrul scalelor primare N, P, şi E au fost integraţi
în scala secundară de devianţă comportamentală.–C.
40. Versiunea EPQ adaptată la Universitatea din Cluj-Napoca în 1990 la care a participat şi Sybil Eysenck,
conţine 4 factorii P,E,N şi L cu un total de 120 de itemi.
41. PNP, chestionarul elaborat de psihologul militar francez Pichot, diagnostichează pe un evantai de 3 scale
clinice şi una de validare: tendinţele psihopatice – Ps, nevrotice-N,paranoice- Pa şi tendinţa spre
disimulare- prin scală de minciună –L.
42. PNP – este adecvat pentru aplicare la subiecţi cu nivel mediu al studiilor şcolare, adică populaţiei generale,
dovedindu-se util, de exemplu, în selecţia recruţilor pentru armată.
43. Cu ajutorul chestionarului PNP sunt identificaţi, îndeosebi, subiecţii paranoici şi cei cu tendinţe
psihopatice, dar şi o parte din acei subiecţi cu tendinţe nevrotice.
44. În practica selecţiei de personal din ţara noastră, în domeniul militar, a fost adaptat şi s-a utilizat cu succes
numai partea a treia din proba PNP, adică chestionarul cu cei 88 de itemi ai săi.
45. PNP este pe lângă un chestionar clinic, în partea a II-a, care conţine 83 de itemi, mai include în partea a I-
a,o proba proiectivă de asociere de cuvinte(20 itemi) şi una de identificare a repulsiilor alimentare(20
itemi), ambele contribuind la diagnosticarea mai precisă, cu ajutorul chestionarului a subiecţilor nevrotici.
46. În partea a II-a a probei PNP, scala N(tendinţele nevrotice) a chestionarului PNP, când se aplică şi partea
a I-a(adică cele doua probe proiective), integrează şi punctajul obţinut de subiect la această primă parte
proiectivă, acordându-se câte 2 puncte pentru fiecare răspuns semnificativ, la partea proiectivă şi cîte 1
punct pentru fiecare răspuns semnificativ la itemii scalei N ai chestionarului.
47. În practica selecţiei de personal, în domeniul militar s-a adaptat şi s-a folosit cu succes numai partea a I-a a
PNP-ului, adică proba proiectivă, fiind mai uşor de aplicat şi de cuantificat, dovedind un indice de
validitate mai ridicat în comparaţie cu partea a II-a, adică cu chestionarul PNP propriu-zis.
48. Dimensiunile circumscrise în aria temperamentului sunt trăsături ale personalităţii foarte stabile, care
implică aspecte psihofiziologice şi dinamico-energetice, rezistente la schimbare, şi tocmai de aceea, cu
mare valoare predictivă privind caracteristicile formale ale reactivitătii psiho-comportamentale ale omului
în cele mai multe situaţii.
49. Strelau este unul din autorii europeni ( ceh) deja cunoscut de decenii prin studiile sale experimentale şi
interculturale privind trăsăturile temperamentale, sau a configuraţiilor de trăsături, creatorul chestionarului
STI(Strelau Temperament Inventory) care prezintă o versiune revăzută – STI- R (1983).
50. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe metoda analizei factoriale şi pe o teorie
fenomenologică a temperamentului ca structură a personalităţii având ca punct de pornire teoria lui
Hipocrat privind tipurile de activitate nervoasă superioară.
51. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe metoda analizei latent-structurale şi pe o teorie
reglatorie a temperamentului ca structură a personalităţii având ca punct de pornire concepţia sistemului
funcţional a lui Anohin.
52. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe o strategie raţional-empirică şi pe o teorie reglatorie
atemperamentului (RTT), ca structură a personalităţii având ca punct de pornire teoria lui Pavlov privind
tipurile de ANS (Activitatea Nervoasă superioară).

3
53. Proprietăţile SNC (forţa excitaţiei şi inhibiţiei) sunt considerate de către Strelau şi colaboratorul său
Angleitner, ca trăsături particulare, foarte instabile care nu se pot evidenţia în toate tipurile de
temperamente.
54. Cele 4 scale ale chestionarului lui Strelau STI-R, sunt:1. SE- forţa excitaţiei; 2. SI – forţa inhibiţiei;3. MO –
mobilitatea proprietăţilor SNC (sistemului nervos central);4.B – echilibrul proprietăţilor SNC.
55. Versiunea adaptată în România a STI-R conţine 252 itemi şi a fost realizată în 1990.
56. Noul model teoretic în 8 dimensiuni al structurii temperamentului uman este fundamentat de psihologul rus
Rusalov printr-o metodă raţional–empirică, analiza latent - structurală (ca metodă statistică), cât şi pe baza
concepţiei sistemului funcţional a lui Anohin, şi a fost operaţionalizat în Chestionarul de Structură
Temperamentală -CST (1989).
57. În 1990 CST a fost tradus din limba rusă, adaptat şi experimentat în România în evaluarea psihologică a
unor categorii de personal din armată; mult mai târziu a fost publicată şi la noi prima referinţă despre acest
instrument ( Perţea, Gh. 2002, Psihologie militară aplicată, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare,
Bucureşti).
58. Spre deosebire de chestionarele de temperament construite până la el, CST nu ia în considerare
manifestarea formelor tipice de comportament în cele două sfere(aspecte) distincte şi importante ale
activităţii umane - obiectuală şi comunicativă.
59. Astfel, conform conceptului CST, fiecare din cele 4 scale de bază ale temperamentului(1.potenţialul
energetic; 2.plasticitatea;3.tempoul;4.sensibilitatea emoţională) nu se justifică să fie ramificate în 2
subscale: una orientată pe activitatea obiectuală şi alta orientată pe activitatea de comunicare.
60. Psihologia rusească, din care provine CST al lui Rusalov, consideră temperamentul ca fiind substructura cea
mai stabilă a individualităţii omului reprezentând complexul de caracteristici formale, spre deosebire de
aspectele de conţinut sau valorice(aptitudinile şi calităţile de personalitate, caracterul, interesele,setul de
valori, credinţele,aspiraţiile,cunoştinţele şi deprinderile, abilităţile etc..) ce constituie,la un
loc, particularităţile personalităţii.
61. Scalele CST nu s-au dovedit consistente intern, omogene şi valide pentru că itemii reţinuţi pentru fiecare
scală, în formă finală a chestionarului, au coeficienţi de corelaţie mici, nesemnificativi statistic, cu scorul
global al scalelor de apartenenţă, cuprinşi între valoarea maximă de 0,63 şi valoarea minimă de 0,37.
62. Coeficienţii de corelaţie-validitate, dintre autoevaluarea cu ajutorul CST şi interevaluarea cu ajutorul
metodei experţilor sunt nesemnificativi statistic şi s-au situat între valorile de 0,60 şi 0,80.
63. Chestionarele de tip Big Five(cum este NEO-PI-R) se înscriu în sfera analizei factoriale aplicate în studiul
personalităţii şi foarte general vorbind, în curentul care vizează conceperea personalităţii ca un ansamblu de
5 trăsături sau dimensiuni (numite şi tendinţe bazale ale personalităţii).
64. Modelul Big Five este în esenţa un cadru general de înţelegere si descriere a personalităţii şi de asemenea
o abordare lingvistica în studiul personalităţii.
65. Fahrenberg, Selg, şi Hampel sunt creatorii modelului Big Five, care au fost preocupaţi mai ales de
construirea unui instrument psihodiagnostic complet.
66. Cele 5 tendinţe bazale ale personalităţii (Nevrotism,Extraversie,Deschidere, Agreabilitate,Conştiinciozitate)
- apar ca dispoziţii psihice fundamentale exogene, neobservabile direct, dar care pot fi deduse prin analiza
factorială.
67. Costa şi McCrae sunt creatorii modelului Big Five, care au fost preocupaţi mai ales de construirea unui
instrument psihodiagnostic complet.
68. În 1985 a fost lansată prima varianta a chestionarului NEO PI-R, iar varianta aflată în uz în prezent datează
din 1992.
69. Chestionarul NEO-PI-R, aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţie aferente
prezentării acestui instrument, conţine 200 de enunţuri la care subiectul trebuie să răspundă cu adevărat(A)
sau fals(F).
70. Chestionarul NEO-PI-R, aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţie aferente
prezentării acestui instrument, conţine 240 de enunţuri la care subiectul trebuie să răspundă alegând un
răspuns pe o scală cu 5 trepte, având la cele două extreme semnificaţia:DT-Dezacord Total şi AT-Acord Total.
4
71. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate, reprezentaţi printr-o literă
simbol, şi anume: Nevrotism-N, Extraversie-E, Ostilitate-O, Agreabilitate-A, Conştiinciozitate-C.
72. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate,reprezentaţi printr-o literă simbol,
şi anume: Nevrotism-N, Extraversie-E, Deschidere-O, Autodisciplină-A, Conştiinciozitate-C.
73. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate reprezentaţi printr-o literă simbol,
şi anume: , Nevrotism-N, Extraversie-E, Deschidere-O, Agreabilitate-A, Conştiinciozitate-C.
74. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţi în mod egal, pentru
explorarea celor 5 faţete(subscale) ale fiecărui factor, desemnate prin litera-simbol a factorului şi printr-un
indice de la 1 la 5.
75. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţi în mod egal,
Pentru explorarea celor 6 faţete(subscale) ale fiecărui factor, desemnate prin litera-simbol a factorului şi
printr-un indice de la 1 la 6.
76. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 5 subscale(faţete) fiecare, în total fiind alcătuit din 25 de
subscale(fiecare subscală având 8 itemi).
77. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 6 subscale(faţete) fiecare, în total fiind alcătuit din 30 de
subscale(fiecare subscală având 8 itemi).
78. Trăsătura ostilitate reprezintă o faţetă a superfactorului nevrotism şi anume faţeta N2,ce caracterizează
persoana cu tendinţa de a trăi stări de mânie şi înverşunare.
79. Faţetă E1-cald, entuziast, aparţine superfactorului A-agreabilitate.
80. Chestionarul NEO-PI-R(BIG FIVE) este utilizat numai în selecţie de personal şi în consultanţa de carieră.
81. N+, E- poate fi interpretat ca fiind un tip de personalitate evaluat cu chestionarul NEO-PI-R(BIG FIVE)
având ca trăsături dominante tendinţa spre nevrotism şi introversiunea.
82. O persoană care a obţinut la chestionarul NEO-PI-R la factorul(scala) O un scor standard T de 66, înseamnă
că este o persoană care se autodescrie ca fiind foarte ostilă.
83. Chestionarul multifazic de personalitate FPI este construit de Fahrenberg, Selg şi Hampel, în spiritul unei
rii concepții tradiționale asupra personalităţii prin raportare la nosologia psihiatrică şi prin analiza e factorială.
84. Chestionarul se administrează persoanelor cu nivel superior educaţional şi de dezvoltare intelectuală,
capabile să surprindă semnificaţia itemilor.
85. Forma completă a chestionarului FPI forma G, adaptat şi la noi în ţară, conţine 12 scale cu un total de 212
itemi.
86. Cele 12 scale ale chestionarului de personalitate FPI au un număr egal de itemi şi sunt simbolizate
prescurtat prin sigla FPI însoţită de un indice de la 1 până la 12 precum şi de litera trăsăturii vizate de scală,
însoţită de un indice de la 1 la 12. .
87. De exemplu, FPI 1-N1înseamnă trăsătura FPI numărul 1, adică Nervozitatea care este prima scală a
chestionarului.
88. FPI 11-Nle11-este o variantă prescurtată a chestionarului FPI, adaptată pentru trieri rapide de personal.
89. FPI 11-Nle11-este scala nr.11 din chestionarul de personalitate FPI forma G,care se referă la labilitatea
emoţională a subiectului testat.
90. Studiul intercorelaţiilor dintre scalele FPI-ului demonstrează independenţa acestora,adică faptul ca fiecare
scală măsoară trăsături dinstincte ale persoanei evaluate.
91. FPI 10-E10 este scala a 10-a de extraversiune întâlnită în mai multe chestionare multifazice de
personalitate.
92. Până în prezent nu s-au studiat intercorelaţiile dintre scalele chestionarului FPI şi, de asemenea, nu au fost
studiate relaţiile scalelor FPI cu variabile ca sex,nivel de şcolarizare etc..
93. Pentru Cattell, autorul chestionarului 16PF, “trăsăturile de personalitate” sunt acei factori rezultaţi din
aplicarea metodei analizei factoriale pe marea masă de măsurători, asupra a numeroase eşantioane de
subiecţi în baza unor constructe ipotetice (simboluri) privind atributele personalităţii umane.
94. Chestionarul 16 PF conţine 16 scale primare(bazale) de personalitate şi 4 scale secundare, integratoare de
ordinul al II-lea.

5
95. Chestionarul 16 PF conţine 12 scale primare, bazale(ca trăsături sursă) de ordinul I şi 4 scale vizând
trăsături de suprafaţă, însă integratoare de ordinul 2.
96. Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B, a câte 26 itemi fiecare.
97. Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B, a câte 187 itemi fiecare.
98. Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a, urmaţi de 2 variante de răspuns, la
alegere, şi anume, A-adevărat şi F-fals.
99. Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a, urmaţi de 3 variante de răspuns, la
alegere, şi anume, a),b),şi c).
100. Denumirea celor 16 factori ai lui 16PF folosită de Cattel, este luată din limbajul comun pentru a da o mai
mare precizie în utilizarea acestui instrument.
101. Pentru rigoarea analizei chestionarului 16PF, Cattell introduce în denumirea factorilor simboluri: litere şi
numere, precum şi un Index Universal –UI, care să diferenţieze prin coduri, factorii de tip mintal, de cei
temperamentali şi de cei dinamici.
102. Pentru calcularea factorilor de ordinul al II-lea(secundari) ai lui 16PF, Cattell foloseşte o formulă simplă,
prin integrarea unor itemi ai unor scale primare cu ajutorul grilelor de cotare, speciale pentru scalele
secundare.
103. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în 11 clase normalizate(de la 0 la 10),
astfel încât zona de semnificaţie medie era formată din clasele 4, 5 şi 6, clasele 10 şi 0 indicând un
maximum de activism al fiecărei trăsături în paternul de personalitate, care se exprimă în caracteristicile
specifice polului respectiv.
104. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în 11 clase normalizate(de la 1 la 11),
astfel încât zona de semnificaţie medie era formată din clasele 5, 6 şi 7, iar clasele 11 şi 1 indicând un
maximum de activism al fiecărei trăsături în paternul de personalitate, care se exprimă în caracteristicile
specifice polului respectiv.
105. Dacă un subiect a obţinut la Factorul Q3 o notă standard 7, acesta se situează în zona cu scoruri standard
mari, ceea ce înseamnă că el tinde să aibă un sentiment de sine puternic.
106. Chestionarul de personalitate – CP-14 F –având ca autori psihologii ruşi- Melnikov şi Iampolski- a fost
publicat în anul 1985, odată cu apariţia într-o editură din Moscova a lucrării “ Introducere în psihologia
experimentală a personalităţii”.
107. CP-14F a fost obţinut prin analiza experimental-empirică şi clinică a itemilor celor două inventare de
personalitate extrem de laborioase apărute în SUA şi anume MMPI şi 16 PF.
108. Din analiza celor două instrumente de diagnoză a structurii personalităţii a rezultat un chestionar nou cu 14
scale consistente şi valide, totalizând, într-un mod foarte concentrat, un număr de 174 de itemi.
109. Autorii ruşi au utilizat acelaşi sistem normativ de etalonare ca şi Cattell – sistemul de 11 clase
normalizate(de la 1 la 11) existând şi scorul standard 1 care denotă lipsa elementelor dimensiunii polare
care este vizată de scala respectivă.
110. Ip11- instabilitatea psihică, As12- asocialitatea, I13- introversiunea şi Sz14- senzitivitatea sunt ultimile 4 scale
ale CP-14F, scale de ordinul 1, primare, independente faţă de primele 10 scale secundare, integratoare, de
ordinul 2.
111. Echipamentul standard necesar pentru utilizarea şi interpretarea chestionarului CP-14F,existent în
adaptarea românească(Perţea, 1997), include: prezentarea constructului şi a scalelor, caietul chestionar,
formularul de răspunsuri, grila de cotare, etalonul orientativ în note standard T, şi intervalele valorice ale
notelor standard T.
112. Nu există un echipament standard pentru utilizarea şi interpretarea chestionarului CP-14F.
113. Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a
personalităţii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers, mamă şi fiică, care au plecat în cercetările lor de la
teoria jungiana a tipurilor psihologice.

6
114. Conform acestei teorii, Eul se raportează la mediul înconjurător şi îl cunoaşte prin intermediul a patru
funcţii posibile dintre care două sunt raţionale, funcţia senzorială(S) şi funcţia intuiţiei(N), şi două
iraţionale, respectiv funcţia logică(T) şi funcţia valorică sau afectivă(F).
115. Conform acestei teorii, Eul se raportează la mediul înconjurător şi îl cunoaşte prin intermediul a patru
funcţii posibile dintre care două sunt raţionale, funcţia logică(T) şi funcţia valorică sau afectivă(F), şi două
iraţionale, respectiv funcţia senzorială(S) şi funcţia intuiţiei(N).
116. Cele patru trăsături preferenţiale polarizate măsurate de MBTI sunt: extravertit-introvertit(EI), senzorial-
intuitiv(SN), decident logic-afectiv(TF) şi judicativ-perceptiv(JP);în fiecare pereche de însuşiri(simbolizate
printr-o literă), una dintre ele devine dominantă, astfel că, fiecare tip psihologic, este alcătuit din
combinarea a 4 însuşiri(trăsături), reprezentate de 4 litere(în total 16 tipuri psihologice).
117. În cadrul unei perechi de factori, după scorarea răspunsurilor la chestionarul MBTI, unul din factori este
bine conturat dacă însumează un punctaj de cel puţin 30 de puncte.
118. După stabilirea tipului de personalitate MBTI ( unul din cele 16 tipuri posibile, alcătuit din 4 factori,
desemnaţi de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin prisma ierarhiei funcţiilor de constituire a
informaţiei şi de luare a deciziei.
119. Altfel spus, INFP este tipul introvertit, nevrotic, feminin şi perceptiv.
120. Iar ESTJ este tipul extravertit, senzorial, gânditor, şi cu judecată.
121. INFP este tipul introvertit, intuitiv, afectiv şi perceptiv.
122. Vârsta minimă de aplicare a Inventarului Multifazic de Personalitate Minnesota(MMPI) este de 18 ani.
123. MMPI 2 este varianta aflată în uz, realizată în 1990 a Inventarului Multifazic de Personalitate Minnesota, cel
mai laborios instrument de evaluare clinică.
124. La MMPI 2 apar 10 scale de validare a răspunsului subiectului evaluat, de doua ori mai multe scale de validare
în comparaţie cu varianta din 1951 a MMPI.
125. Inventarul de Personalitate California-CPI se vrea în concepţia autorului Hrrison Gough, un instrument
simetric faţă de MMPI:dacă MMPI era destinat psihopatologiei, CPI a fost construit în replică pentru evaluarea
normalităţii, a persoanei sănătoase psihic în ipostaza ei reală, dinamică, adică în interrelaţionare.
126. Chestionarul Schmieschek este un chestionar tipologic creat în clinica de boli nervoase Humboldt din Berlin
pentru depistarea personalității accentuate(PA) și conține 83 de itemi.
127. Chestionarul Schmieschek este un chestionar tipologic creat în clinica de boli nervoase Humboldt din Berlin
pentru depistarea personalității accentuate(PA) și conține 88 de itemi.
128. După LEONHARD, principalele tipuri de personalităţi accentuate sunt: personalitatea histeroidă,
personalitatea anancastă, personalitatea paranoidă, personalitatea epileptoidă, personalitatea hipomaniacă,
personalitatea depresivă, personalitatea labilă, personalitatea exaltată, personalitatea anxioasă, personalitatea
emotivă, personalitatea extrovertă, personalitatea introvertă.
129. După LEONHARD, principalele tipuri de personalităţi accentuate sunt: personalitatea demonstrativă,
personalitatea hiperexactă, personalitatea hiperperseverentă, personalitatea nestăpânită, personalitatea
hipertimică, personalitatea distimică, personalitatea labilă, personalitatea exaltată, personalitatea anxioasă,
personalitatea emotivă, personalitatea extrovertă, personalitatea introvertă.
130. Chestionarul Schmieschek de personalități accentuate cuprinde 12 scale și a fost construit în anul 1970 și
tradus și experimentat în limba română de I.M. Nestor(1975).
131. Chestionarul Schmieschek de personalități accentuate cuprinde 10 scale și a fost construit în anul 1970 și
tradus și experimentat în limba română de I.M. Nestor(1975).
132. Hiperperseverența este scala 3 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate și se referă la
conștiinciozitate și seriozitate exagerată ce predispune persoana la tulburarea numită psihastenie.
133. Hiperperseverența este scala 3 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate și se referă la ambiție
extremă și susceptibilitate ce predispune persoana la tulburarea numită psihopatie paranoidă.
134. Emotivitatea este scala 10 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate și se referă la perturbarea
trăirilor afective ce predispune persoana la psihopatie reactivă labilă.

7
135. Distimia este scala 6 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate și se referă la posomorâre
permanentă și seriozitate exagerată ce predispune persoana la psihopatie subdepresivă.
136. Distimia este scala 4 a Chestionarului Schmieschek de personalități accentuate și se referă la irascibilitate,
indispoziție și uneori la devieri(alcool,sex, toxicomanie) ce predispune persoana la psihopatie
epileptoidă.
137. BarOn EQ-I este elaborat de Reuven BarOn, este cea mai folosită măsură a inteligenţei emoţional-sociale până
în present, care, în varianta sa principală, este un inventar bazat pe autoraportare și poate fi aplicat subiecţilor
cu vârste de 16 ani şi mai mari.
138. BarOn EQ-i este elaborat de Reuven BarOn, este cea mai folosită măsură a inteligenţei emoţional-sociale până
în present, care, în varianta sa principală, este un inventar bazat pe autoraportare și poate fi aplicat subiecţilor
cu vârste de 12 ani şi mai mari.
139. Emotional Competence Inventory 360 (ECI), elaborat de Daniel Goleman şi Richard Boyatzis este unul dintre
instrumentele alternative pentru determinarea inteligenţei emoţionale.
140. BarOn a precizat că inventarul său poate mai bine fi descris ca fiind o măsură bazată pe autoraportare a
comportamentului competent emoţional şi social care furnizează o estimare a inteligenţei sociale şi emoţionale
a unei persoane.
141. BarOn EQ-i are un grad mai mare de suprapunere cu testele de personalitate decât cu rezultatele la testele
cognitive.
142. BarOn EQ-i ca test de inteligență emoțională, așa cum reiese și din denumirea sa, are un grad mai mare de
suprapunere cu testele de de inteligență generală, decât cu rezultatele la testele de personalitate.
143. BarOn EQ-i conţine 133 itemi, include 15 scale primare, patru indici de validitate şi doi factori de corecţie.
144. BarOn EQ-i conţine 133 itemi, include 20 scale primare, patru indici de validitate şi doi factori de corecţie.
145. Rezultatele estimării fidelităţii test-retest sunt de 0, 72 pentru bărbaţi(n=73) şi de 0, 80 pentru femei(n=276) la
un interval de 6 luni(BarOn, 2004, apud BarOn, 2005).
146. Rezultatele estimării fidelităţii test-retest sunt de 0,80 pentru bărbaţi(n=73) şi de 0,72 pentru femei(n=276) la
un interval de 6 luni(BarOn, 2004, apud BarOn, 2005).
147. Validitatea predictivă este demonstrată prin faptul că inventarul prezice variate aspecte ale comportamentului,
performanţei şi eficienţei umane; coeficientul mediu de validitate predictivă, rezultat din metaanaliza a 20 de
studii, este de 0,59, ceea ce sugerează că modelul BarOn este capabil să prezică variate aspecte ale
performanţei umane(idem).
148. Validitatea predictivă este demonstrată prin faptul că inventarul prezice variate aspecte ale comportamentului,
performanţei şi eficienţei umane; coeficientul mediu de validitate predictivă, rezultat din metaanaliza a 20 de
studii, este de 0,49, ceea ce sugerează că modelul BarOn este capabil să prezică variate aspecte ale
performanţei umane(idem).
149. Raportul individual sumar prezintă, în 4 pagini cu grafice, scorul EQ global, scorul pentru fiecare din cele 5
scale compozite şi pentru cele 15 subscale şi scorurile la scalele de validitate.
150. Empatie (Empathy-EM) - reprezintă capacitatea de a înţelege şi aprecia emoţiile celorlalţi, de a fi conştient de
acestea și face parte din dimensiunea intrapersonală a inteligenței emoționale, la fel ca și independenţa
(Independence-IN), care reprezintă capacitatea de a se ghida şi autocontrola în gândire şi în acţiune;
capacitatea de a fi independent emoţional.