Eşantionarea

n Populaţia statistică

n Eşantion

n Metode de eşantionare
Terminologie
POPULAŢIA STATISTICĂ

n O populaţie statistică poate fi definită prin totalitatea fenomenelor

sau a obiectelor calitativ omogene având una sau mai multe
caracteristici comune.
n reprezintă orice colectivitate întreagă de oameni, animale, plante sau
obiecte de la care putem colecta date.
n este întregul grup care ne interesează, pe care dorim să-l descriem sau
să tragem concluzii despre el.
n De exemplu 1.000 de persoane cărora le-a fost administrat un
medicament pentru a studia un anumit efect farmacologic al
acestuia reprezintă un exemplu de populaţie statistică.
n Acest exemplu reprezintă o populaţie statistică finită,
Terminologie
Eşantion
n În unele situaţii populaţia statistică este prea mare
pentru a fi studiată ca şi un întreg din diverse motive
ce ţin de proprietăţile caracteristice ale populaţiei
statistice, şi astfel se apelează la o parte finită din
populaţie numită eşantion (probă), care trebuie să
îndeplinească o condiţie importantă: trebuie ca el să fie
luat din populaţia statistică în aşa fel încât fiecare
element din populaţie să aibă aceeaşi probabilitate de a
face parte din eşantion.
n Eşantioanele astfel selectate se numesc eşantioane
reprezentative.
Eşantionul

n Eşantion (selecţie) - o submulţime finită a

unei populaţii statistice
q Scopul folosirii eşantioanelor
q Talia eşantionului
q Criterii de includere
q Criterii de excludere
q Eşantion reprezentativ (prelevare aleatoare, cu o
talie suficient de mare)
q Eşantion nereprezentativ sau cu “bias”
Eşantionarea

n Scopul eşantionării:
q Talia populaţiei poate fi foarte mare sau chiar
infinită
q In anumite situaţii nu se mai pot obţine informaţii
decât despre o parte a populaţiei
q Eşantioanele pot fi studiate mai rapid decât
populaţiile
q Un studiu pe întreaga populaţie poate distruge
populaţia
Eşantionarea

n Scopul eşantionării:
q Rezultatele observaţiilor pe eşantioane adesea
sunt mai precise decât rezultatele bazate pe
observarea populaţiei în totalitate
q Costul şi resursele necesare (umane, materiale,
etc.) pentru observarea exhaustivă a unei populaţii
pot de asemenea să fie un motiv pentru utilizarea
eşantioanelor
Trebuie să fie satisfăcute două condiţii principale:
-condiţie de ordin calitativ;
-condiţie de ordin cantitativ;
Condiţia de ordin calitativ

n există două posibilităţi de eşantionare: prin metode

probabilistice şi metode nonprobabilistice.
n Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită
în studiile medicale fiind şi cea indicată pentru a realiza
reprezentativitatea calitativă.
n În medicină se folosesc patru tipuri de eşantionări:
q simplu randomizat;
q sistematic,
q stratificat;
q cluster (în cuiburi).
Condiţia de ordin calitativ
n Eşantionarea nonprobabilistică este o metodă mai puţin
folosită în studiile medicale, datorită lipsei de forţă în
ceea ce priveşte posibilitatea de aplicare a concluziilor
asupra populaţiei de studiu.
n Se definesc şi în acest caz patru metode:
q Eşantion de convenienţă.
q Eşantion pe cote.
q Eşantion cu un scop.
q Eşantion raţional.
Condiţia de ordin cantitativ
n Pentru un studiu descriptiv:
q se ţine cont de trei parametri:
q p - proporţia populaţională care prezintă variabila studiată;
q d - valoarea preciziei;
q α – ales în funcţie de gradul de încredere (1-α) dorit, (de cele
mai multe ori 95 %)
q în care Zα pentru un test bilateral are valoarea de 1,96
corespunzătoare lui α egal cu 0,05.
Exemplu de problemă
n S-a realizat un studiu într- ţară occidentală pentru a estima şi
compara incidenţa sarcinilor extra-uterine între 1992 şi 2007. Un
eşantion aleatoriu de dosare medicale a fost selecţionat şi studiat
pentru obţinerea de informaţii clinice şi demografice. În 1992,
incidenţa estimată era de 4,5 %0, sau 0,0045. Investigatorii doresc
să obţină o estimare pentru 2007 care să se situeze cu 95 %
certitudine între 0,0040 şi 0,0055 (interval de încredere IC la 95 %).
n f - 0,0045 (proporţia estimată în 1992 a fost aleasă ca estimare
pentru 2007)
n k – 0,005
n α – 0,05; valoarea lui z corespunzând lui α egal cu 0,05 pentru un
test bilateral de 1,96
Rezolvare
Aplicăm formula:

1,96 2
n=0,0045×(1-0,0045)× = 688
0,00055

688 de fişe de observaţie sunt necesare pentru a estima

proporţia de sarcini extra-uterine în populaţie
Exemplu
: