Cercetarea prin sondaj

Pentru caracterizarea statistica a fenomenelor si proceselor socialeconomice de masa, cu scopul evidentierii legitatilor specifice acestora, se folosesc date individuale obtinute prin metode de inregistrare totala sau partiala. In practica, din diferite motive pentru anumite colectivitati, nu se poate face inregistrarea totala a unitatilor ce le compun, fie ca ar fi necesitat cheltuieli materiale foarte mari, fie ca operativitatea obtinerii rezultatelor cercetarii nu este asigurata. In etapa actuala de trecere la economia de piata cercetarea prin sondaj isi extinde continuu aria de investigare datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta. Dintre avantajele pe care le prezinta cercetarea prin sondaj, cele mai semnificative sunt: - in cele mai multe cazuri, cand colectivitatea totala este foarte mare, iar cercetarea ei exhaustiva ar necesita un volum foarte mare de cheltuieli materiale si de munca, este avantajos sa se recurga la sondaj, care este mai operativ si mai ieftin; - partea supusa inregistrarii fiind cu mult mai mica decat cea totala, iar personalul care face inregistrarea unitatilor fiind de specialitate, de regula, 1

erorile de inregistrare sunt in acest caz mai putin numeroase si mai usor de verificat in faza de verificare a datelor; - programul observarilor prin sondaj cuprinde, de regula, un numar mai mare de caracteristici decat programul observarii totale, ceea ce permite observarea mai aprofundata a fenomenelor studiate prin metode statistice; - cercetarea prin sondaj este singura posibila atunci cand prin cercetarea exhaustiva a unitatilor s-ar ajunge la distrugerea produsului respectiv (de pilda, controlul calitatii unui produs prin analize de laborator); - evaluarea rezervelor subterane de carbune, petrol, gaze naturale etc, nu este posibila decat pe baza unui sondaj statistic; - sondajul statistic poate fi folosit la verificarea datelor culese printr-o observare totala de mare amploare in care s-au folosit si nespecialisti, precum si la prelucrarea selectiva a unor date. De exemplu, datele culese prin recensaminte pot fi prelucrate intr-o prima faza selectiv si mai tarziu total; - sondajul poate fi utilizat cu bune rezultate atat la verificarea programului unei observari totale, cat si la verificarea unor ipoteze statistice. Observarea statistica este cea mai buna metoda pentru prelucrari preliminare si pentru verificarea datelor obtinute printr-o observare totala. Ea se utilizeaza cu succes in prelucrarea preliminara a datelor obtinute printr-o observare totala de mare amploare. De asemenea, poate fi folosita pentru testarea unei ipoteze statistice. Astfel, se presupune ca s-a emis ipoteza ca intr-un oras proportia celor ce frecventeaza saptamanal cel putin un spectacol artistic este de 35%. Pentru a confirma sau infirma aceasta ipoteza, se organizeaza una sau mai multe anchete pe baza carora se calculeaza valoarea statistica a acestei proportii, iar abaterile dintre ele sunt luate in considerare la stabilirea marimii erorii de reprezentativitate. Cercetarea partiala al carei scop este ca, pe baza rezultatelor prelucrarii datelor obtinute, sa se estimeze parametrii corespunzatori ai colectivitatii totale, folosind principiile teoriei probabilitatilor, poarta denumirea de sondaj statistic. Cercetarea prin sondaj realizata cu un efort material si uman mai redus are drept rezultat obtinerea unor indicatori derivati care permit caracterizarea completa si reala a intregii colectivitati. Rezolvarea cu competenta a problemelor cuprinse in planul de sondaj are drept scop asigurarea reprezentativitatii esantionului, de aceasta depinzind in totalitate valoarea rezultatelor obtinute in urma unei astfel de cercetari. Un esantion este considerat reprezentativ atunci cand reproduce in structura sa aceeasi structura pe care o prezinta si colectivitatea generala. 2

Teoria si practica statistica demonstreaza ca asigurarea reprezentativitatii esantionului presupune respectarea cu strictete a urmatoarelor conditii: - includerea in esantion a unitatilor in mod obiectiv fara a acorda preferinta unora dintre ele, fiecare unitate fiind extrasa dupa principiul hazardului cu o probabilitate calculabila si diferita de zero; cu alte cuvinte, fiecare unitate din colectivitatea generala sa aiba aceeasi sansa de a patrunde in esantion; - esantionul stabilit sa fie suficient de mare ca sa permita redarea trasaturilor esentiale si sa poata surprinde intreaga variatie a caracteristicilor inregistrate in esantion, asemanatoare cu cele ale populatiei originare, ceea ce va permite obtinerea, pe baza datelor de sondaj, a unor indicatori cu un mare grad de veridicitate; - includerea fiecarei unitati in esantion trebuie sa se faca independent de alte unitati, potrivit metodei si procedeului folosit. De remarcat faptul ca in cazul in care populatia originara (colectivitatea generala) este impartita in grupe, esantionul trebuie sa reproduca o structura corespunzatoare acestor componente. Practica sondajului demonstreaza ca reprezentativitatea unui esantion depinde in primul rand de masura in care organizatorul de sondaj se poate obiectiviza incepind cu alegerea corecta a procedeelor si tipurilor de selectie si folosind cu discernamant aparatul statistic de prelucrare si structurare a indicatorilor finali. Procedee de selectie folosite pentru constituirea esantionului a) Procedeul tragerii la sorti sau al loteriei - este cel mai cunoscut si des folosit si consta in extragerea dintr-o urna a unor bile sau a altor obiecte identice reprezentind fiecare o unitate a colectivitatii. Extragerea din urna a bilelor se face in doua variante: - procedeul selectiei repetate (al bilei revenite) ; - procedeul selectiei nerepetate (al bilei nerevenite). In cazul folosirii procedeului bilei revenite, probabilitatea de includere in esantion a fiecarei unitati este constanta tot timpul cat dureaza operatia de constituire a esantionului. In cel de-al doilea caz, procedeul bilei nerevenite, bila o data extrasa nu se mai introduce in urna, marind astfel sansa fiecarei unitati ramase de a intra in esantion. b) Procedeul tabelului cu numere intamplatoare - tabelele cu numere intamplatoare elaborate de Kendall, Smith, Yates etc. au fost intocmite cu 3

ajutorul unui dispozitiv de amestecat numere si asezarea cifrelor in tabel este aleatoare din orice parte ai privi tabelul. Aceste numere se inscriu in continuare intr-un tabel la intamplare. Tot la intamplare se stabilesc randul si coloana de unde incepe citirea lor, in vederea formarii esantionului. Extragerea unitatilor din tabelul cu numere intamplatoare se face numai cand colectivitatile sunt mai numeroase. c) Procedeul selectiei mecanice - presupune ordonarea unitatilor dupa o caracteristica oarecare prin care sa se asigure includerea pe cat posibil intamplatoare a unitatilor in baza de sondaj. Operatia de alcatuire a esantionului in acest caz este precedata de stabilirea pasului de numarare care trebuie sa fie un numar intreg - calculat ca raport intre volumul colectivitatii generale si volumul colectivitatii de selectie. Prin calculul pasului de numarare se obtine impartirea colectivitatii generale in grupe de volum egale. Pentru constituirea esantionului se procedeaza in felul urmator : se selecteaza la intamplare (prin tragere la sorti) o unitate din prima grupa la care se adauga succesiv pasul de numarare pana la obtinerea unitatilor esantionului. d) Selectiile dirijate si cele mixte - se folosesc in special in sondajele de opinie, in cercetarile sociologice si uneori in studiul cererii de consum a populatiei. Constituirea bazei de sondaj Baza de sondaj pentru o colectivitate generala din care va lua nastere esantionul va trebui, din punct de vedere al organizarii, sa aiba unitatile sale simple sau complexe inscrise intr-o ordine aleatoare dupa un anumit criteriu alfabetic, teritorial, de timp etc. care nu are nici o legatura cu rangul de marime al valorii variabilelor luate in studiu. Indiferent de criteriile dupa care se elaboreaza baza de sondaj, este necesar ca aceasta sa fie completa, constituita pe principiul hazardului si corespunzator scopului propus si sa poata fi depozitata intr-o baza de date statistice. Erorile cercetarii de sondaj Erorile cercetarii selective pot fi de inregistrare, comune oricarui fel de inregistrare statistica, si de reprezentativitate, care sunt specifice cercetarii selective. 4

Erorile de inregistrare care pot interveni in cadrul unei observari selective, datorita volumului mai mic, sunt mai putin numeroase si insemnate decat in cadrul unei observari totale si pot fi inlaturate prin efectuarea controlului cantitativ si calitativ obisnuit. In cercetarea prin sondaj este important sa fie stabilita eroarea de reprezentativitate, care apare ca diferenta sau abatere intre in indicatorii derivati ca caracterizeaza colectivitatea de selectie (marimi relative, medii, indicatori de variatie si corelatie etc.) si cei corespunzatori calculati pentru intreaga colectivitate. Metodele de selectie utilizate frecvent in practica de statistica Pentru ca extinderea rezultatelor selectiei la intrega colectivitate sa se faca in cat mai bune conditii, erorile de reprezentativitate trebuie sa fie minime. Pentru realizarea acestui scop trebuie sa fie stiut care este gradul de omogenitate a colectivitatii studiate selectiv. Daca se constata ca este o colectivitate omogena, atunci se poate folosi selectia intamplatoare simpla adica selectia se face prin extragerea individuala a unitatilor din intreaga colectivitate. In cazul cand colectivitatea este neomogena, este necesar sa fie stabilite care sunt tipurile calitative care exista in mod obiectiv in colectivitatea respectiva si fiecare sa fie reprezentat in mod corespunzator in colectivitatea de selectie. In acest caz apare necesitatea gruparii unitatilor pe tipurile calitative existente si apoi din fiecare grupa sa se faca extragerea la intamplare a unitatilor pentru a forma esantionul. Din aceasta cauza ea se numeste selectie tipica. a) Selectia intamplatoare simpla Acest fel de selectie reprezinta forma de baza a aplicarii metodei selective in cercetarea fenomenelor de masa si pe schemele ei sunt determinate formulele de calcul ale erorilor de selectie. Acest fel de selectie se aplica colectivitatilor omogene. In cazul in care colectivitatea supusa cercetarii este neomogena, selectia intamplatoare simpla da cele mai multe erori de reprezentativitate, deoarece dispersia colectivitatii generale masoara intreaga variatie din colectivitatea cercetata si potrivit regulii de adunare a dispersiilor are valoarea cea mai mare.

b) Selectia tipica Este selectia care se aplica cel mai frecvent in cercetarea fenomenelor sociale si economice de masa. Aceste fenomene sunt, de regula, fenomene cu o amplitudine mare a variatiei, apartinind unor tipuri calitative diferite, existente in mod obiectiv in colectivitatea studiata. Din aceasta cauza, aceste colectivitati, pentru a putea fi studiate, trebuie despartite in grupe omogene. Formarea esantionului, in acest caz, se va face aplicind procedeele de esantionare la fiecare grupa in parte. Aceasta face ca fiecare grupa sa fie reprezentata in colectivitatea de selectie, ceea ce asigura esantionului un grad mai mare de reprezentativitate. Deci, se poate afirma ca aplicarea selectiei tipice este una dintre caile de de reducere a erorii de reprezentativitate, deoarece grupele sunt omogene si in cadrul lor sunt caracterizate de indicatorii de variatie cu valori mai mici. c) Selectia de serii Fenomenele sociale si economice, care se cerceteaza prin aplicarea metodei selective, mai difera intre ele si prin forma lor concreta de organizare. Existenta obiectiva, in mod permanent, a unitatilor statistice sub forma unor unitati complexe (echipe, brigazi, sectii, intreprinderi etc.) impune in mod necesar formarea esantionului in functie de aceste forme de organizare a colectivitatii generale. Reprezentativitatea selectiei consta, in acest caz, in asigurarea unei structuri asemanatoare a esantionului, din punctul de vedere al formei de organizare a colectivitatii generale, sub forma de colectivitati complexe. Pentru aceasta este necesar ca selectia sa nu se mai faca prin extragerea individuala a unitatilor simple, ci prin extragerea de unitati complexe, care, in mod curent, se numesc serii. Din aceasta cauza se numeste selectie de serii si prezinta unele particularitati in ceea ce priveste asigurarea reprezentativitatii esantionului si a calculului erorii de selectie. Extinderea rezultatelor selectiei asupra colectivitatii generale In practica statistica metoda selectiva se foloseste, in principal, in doua cazuri: - ca mijloc de verificare a unei observari totale anterioare; - ca mijloc de a caracteriza statistic o colectivitate generala la care nu se poate aplica observarea totala. Procedeul extinderii directe este cel mai frecvent utilizat in aplicarea metodei selective ca mijloc de caracterizare a intregii colectivitati. 6

Pentru extiderea rezultatelor selectiei se are in vedere, in primul rand, determinarea intervalului de incredere in care sa varieze media de selectie, in functie de marimea erorii sale limita, iar in al doilea rand, cunoscind volumul colectivitatii generale, determinarea limitelor de incredere ale nivelului totalizat al caracteristicii pe intreaga colectivitate.

Bibliografie

Mircea Biji Elena Maria Biji Eugenia Lilea

-Tratat de statistica Editura Economica, Bucuresti, 2002