Grupa 2 (Metalele alcalino-pamantoase)

Grupa 2 grupa metalelor alcalino-pamantoase, deoarece oxizii reprezentantilor

principali ai grupei ocupa o pozitie intermediara intre oxizii metalelor alcaline si oxizii
elementelor grupei 13, cu reprezentant tipic Al care intra in compozitia tuturor
argilelor

Beriliul

Magneziul

(grec. beryllos, de la beril)

Pana in 1957 numit Glucinium
(din grec. dulce)

(grec. Magnesia = numele unei regiuni

din Tessalia)

Calciul

Strontiul

(lat. calx, calcis = var)

(de la numele satului Scotian

Strontian, in care a fost
descoperit
in
1787
in
minereuri de Pb)

Bariul

Radiul

grec. barys
=greu

lat. radius =
raza
2

Stare naturala
Se gasesc in natura de obicei combinate cu alte elemente, in minerale.

Beriliul - in acvamarine, smaralde etc.

Acvamarin
Be3Al2(SiO3)6

Smarald
Be3Al2(SiO3)6::Cr3+ (impuritate)

Magneziul in scoarta terestra sub forma de carbonati, halogenuri, sulfati;

- in apele unor izvoare minerale amare (MgSO4 7H2O);
- in clorofila

Dolomita
CaMg(CO3)2

Clorofila

Calciul unul dintre cele mai raspandite elemente metalice din natura (in
scoarta pamantului aprox. 3,5%)
- Se gaseste sub forma de minerale simple sau complexe (sub forma de
carbonati, sulfati, silicati, borati etc) in sol sau dizolvate in apa
-Este unul dintre cele mai importante elemente care intra in compozitia
pamantului, a organismelor vii, a soarelui, a meteoritilor, a materiilor din
spatiile interplanetare
- In schelet sub forma de ortofosfat tricalcic, carbonat si fluorura de calciu
-Sarurile de calciu ale acizilor organici au un rol deosebit de important in
metabolismul plantelor

Aragonit
CaCO3

Gips
CaSO4 2 H2O

Roci sedimentare
4

Strontiul in diferite minerale din scoarta pamantului

Celestina este cel mai important mineral al Sr, utilizat ca sursa pentru
extragerea Sr si prepararea sarurilor acestuia folosite in pirotehnie, in
industria chimica, ceramica si in industria sticlei; se gaseste rar in natura.

Celestina

Strontianit

SrSO4

SrCO3

Bariul in diferite minerale din scoarta pamantului

Baritina

Witherit

BaSO4

BaCO3

- utilizata in ind. chimica, ind. lacurilor si vopselelor

Radiul se gaseste in cantitati foarte mici in minereurile uraniului

- este radioactiv; izotopul 226Ra are timpul de injumatatire de 1602 ani

Uraninit
Contine UO2, UO3, Ra, oxizi de Pb, Th, Ln

Schema de dezintegrare radioactiva a 226Ra

Caracteristici generale ale metalelor alcalino-pamantoase

- crestere considerabila a energiei de ionizare fata de
elementele din grupa 1, in particular datorita volumului mai mic
si sarcinii nucleare mai mari => in special la Be, Mg

[pm]

- celalalte elemente (Ca, Sr, Ba) ionizeaza relativ usor

M2+ +2e-

Grupe principale
Grupe secundare

Creste raza ionica,

respectiv cea atomica

Energia de ionizare (eV)

Be

- nu formeaza compusi ionici

- Ionul Be2+ nu exista nici macar in BeO sau BeF2 => legaturi covalente ! favorizate de raza mica + potential de ionizare mare

Li Be B
Na Mg Al
Ca

- se aseamana cu aluminiul
reactivitate redusa fata de acizi se acopera cu un strat
subtire de oxid
- solubil in hidroxizi alcalini => berilati: Na2[Be(OH)4]
- p.t. BeO f. mare (ca si Al2O3)
Caracter amfoter al Be(OH)2 (ca si Al(OH)3)

Mg

- caracter intermediar

Ca, Sr, Ba

- caracter puternic electropozitiv

Obtinere
Be

- electroliza BeCl2 in topitura cu NaCl, pt. scaderea p.t.

- reducere

Mg

BeF2 + Mg

1300oC

Be + MgF2

- electroliza MgCl2 in topitura

- proces silicotermal cu aliaj Fe-Si

2 (MgO, CaO) + FeSi

dolomita
calcinata

Ca, Sr, Ba

p redusa
1150oC

2Mg + Ca2SiO4 + Fe

- electroliza MCl2 in topitura

- reducere cu Na sau Al a MCl2

MCl2 (topitura) + 2Na

3MCl2 + 2Al

M + 2NaCl
3M + 2AlCl3

(Sr, Ba in particular)

Proprietati fizice
- relativ usoare
- culoare alb-argintie
- Be, Mg isi pastreaza luciul metalic datorita acoperiri cu un strat subtire,
transparent, protector de oxid
- Ca, Sr, Ba se oxideaza in profunzime si isi pierd luciul
- p.t. si p.f. > decat metalele alcaline
- duritate: Be dur, casant
Mg + celalalte sunt moi
- conductibilitate electrica: Be mica
celalalte - mare
- retele cristaline: Be, Mg hexagonala
Ca, Sr, Ba cubice

Element
Be
Mg
Ca
Sr
Ba
Ra
1278 649 839 768 710 ~ 700
p.t. (C)
~2500 1105 1482 1380 1537 ~ 1140
p.f. (C)
(g/cm3) 1,85 1,74 1,54 2,63 3,65 5,5010

Proprietati chimice
Be in general nereactiv, mai ales in forma masiva
- Reactia cu apa si O2
Be + H2O sau abur
Be + aer

< 600oC

Be (pulbere) + aer

NU reactioneaza (nici chiar incalzit la rosu)

NU reactioneaza
arde
stralucitor

BeO + Be3N2

- reactivitatea creste in grupa de sus in jos

Mg

- se acopera cu un strat protector de oxid care trebuie indepartat pt prepararea

reactivului Grignard
Mg (activat) + H2O (abur)
arde
Mg + aer
stralucitor

Mg(OH)2 si (MgO) + H2
MgO + Mg3N2
11

Ca, Sr, Ba

- trebuie protejate de H2O si O2 (sub petrol)

M + 2H2O
M + aer

rece

M(OH)2 + H2

MgO + Mg3N2
strat poros; formeaza si peroxizi MO2 cu stabilitate mare

Culoarea flacarilor la arderea metalelor

Mg

Sr

Ca: portocaliu-rosiatic

Ba

Ra: rosu-carmin
12

- Reactia cu alcalii (hidroxizi)

Be + 2NaOH + 2H2O
KOH

Na2[Be(OH)4] + H2
tetrahidroxo berilat de sodiu

- celalate metale din grupa nu reactioneaza

- Reactia cu H2
Be

- Nu reactioneaza direct
- indirect

BeCl2 + 2LiH
BeMe2 + LiAlH4
BeB2H8 + 2PPh3

Mg
Mg + H2

Ca, Sr, Ba

570oC
200 atm

Ca, Sr, Ba + H2

BeH2 + 2LiCl
BeH2 + 2CH4 + Li, Al
2Ph3PBH3 + BeH2 pur !!
MgH2

MH2

mai stabile
13

- Reactia cu halogenii
- reactioneaza cu toti halogenii, uneori energic
Be + X2

600oC

BeX2

- Mg arde in halogeni, mai ales daca sunt umezi

- Reactia cu sulful
Be + X ( S, Se, Te)
Mg + X
Ca, Sr, Ba + X

t >600oC
cald
usor

BeS retea covalenta tip blenda

BeX
MgX
MX

(CaS retea ionica tip NaCl)

- Reactia cu N2
- la cald, cel mai usor Ba => M3N2
- Reactia cu C
Be + C

1700oC

Be2C

si celalate reactioneaza insa mai usor

14

- Reactia cu NH3
3Be + 2NH3
3Mg + 2NH3

1200oC
t oC

Be3N2 + 3H2
Mg3N2 + 3H2

NU se dizolva in NH3 lichid

Be, Mg
Ca, Sr, Ba

se dizolva in NH3 lichid => solutii albastre- negre => asemanare cu

metalele alcaline

solutie in NH3 lichid

evaporare

M(NH3)6 (s)

desc. in timp
catalizatori

M(NH3)2 (s) + 4NH3 (g) + H2 (g)

- Reactia cu acizi
toate reactioneaza => H2
Be

Be + HNO3 conc., rece => pasivare

+ HCl, HNO3, H2SO4 diluat => H2 dizolvare

15

Mg

Mg + RX
Mg + 2MeOH
Mg + 2EtOH

RMgX
200oC
temp. cam.

Mg(OEt)2 + H2O

Reactivi Grignard
Mg(OMe)2 + H2
Mg(OEt)2 + H2
Mg(OH)2 + 2EtOH

anhidrificare MeOH, EtOH

Utilizari
- aliaje cu Cu, Ni mareste rezistenta
-masini, electronica, instrumente de precizie
- reactoare nucleare moderator de neutroni
- ferestre pentru raze X

Be

-foarte toxic metal si compusi

Mg

- aliaje dure echipament optic, fotografie, anticoroziv

- chimie organica sinteze GRIGNARD
- viata plantelor - clorofila

16

- aliaje

Ca

- indepartare de O2, N2 in industria otelului

- agent reducator (Cr, Th, Zr, U)
- CaH2 sursa de H2
- viata animalelor - schelet (fosfat)
Sr, Ba

- Aliaje speciale
- Ba medicina - bariopasaj

- Ba foarte toxic

Metale din blocul p

Gr. 13 Gr. 14 Gr. 15

(B)

ns2 npx

Al
Ga
In

Sn

Sb

Tl

Pb

Bi

17

Grupa 13

18

Aluminiu din lat.

alumen = alaun

Indiu de la linia albastruindigo din spectrul de flacara

lat. indicum

Galiu - din lat. Gallia,

adica Franta de azi

Taliu - de la linia verde din

spectrul sau (lat. thalles = mugur
(ramur) verde)
19

Stare naturala
Se gasesc in scoarta terestra, sub forma de saruri in diverse minerale
Aluminiul cel mai raspandit metal din scoarta terestra, se gaseste mai ales
sub forma de alumino-silicati (urmat de Fe si Ca si precedat de O si Si)
Corindon
Al2O3 pur

Bauxita
AlOx(OH)3-2x

Safir
Al2O3 impurificat cu Co

20

Galiul, indiul, taliul rar intalnite in minereuri

Galiul apare in unele minereuri de Al, Zn, Fe, in sori si meteoriti
Indiul apare in concentratii mici in minereuri de Zn
Taliul apare in in minerale proprii, cat si in alumino-silicati, alaturi de
metale alcaline sau in sulfuri. Mineralele proprii sunt raritati mineralogice

Galit
CuGaS2

Cilindrit
Pb3Sn4FeSb2S14
contine pana la 1% In

Germanit
Cu26Fe4Ge4S32 cu
impuritati de Ga

Crookesita
(Cu,Tl,Ag)2Se

Lorandita
TlAsS2

21

Caracterizare generala

ns2 np1

[Ne]

- stare de oxidare principala 3+

[Ar]

- exista si compusi in stare de oxidare 2+, contin

legaturi M-M

[Kr]

[Cl3MMCl3]2- M = Ga, In

[Xe]

-stabilitatea starii de oxidare 1+ creste pe masura ce coboram in grupa

Al

Ga

In

Tl

Caracter metalic

Stabilitate E+
Stabilitate E3+

Comproportionare
Disproportionare

22

- aparitia unei stari de oxidare cu doua unitati mai mica decat valenta grupei mai este
denumita si efectul perechii de electroni inerti consecinata a efectelor relativiste

efecte relativiste

m0
m
1 v/c

40 2
r0
me 2

Consecinte

mo masa de repaus
c viteza luminii
v- viteza particulei (e-)

- contractia

radiala

si

stabilizarea

energetica a orbitalilor s si p
- expansiunea radiala si destabilizarea
orbitalior d si f exteriori

ro raza Bohr

- efectele cresc odata cu Z2

- in cazul compusilor covalenti EX3 (X = halogen), ER3, EH3 exista unele asemanari
intre metalele din grupa 13 si capul de serie, borul- nemetal
- acesti compusi cu deficit de e- pot functiona ca acizi Lewis si sa accepte
e- de la molecule donoare neutre sau anioni => specii tetraedrice
NaCl + AlCl3

Na[AlCl4]

Na[BF4]

23

similar

Li[AlH4]

Na[BH4]

- Al orbitali d => Na3[AlF6]3-]

- capacitatea acceptoare scade de la Al > Ga > In, pozitia Tl fiind incerta
Exista si diferente importante intre B si metale, datorate in principal de:
- capacitatii reduse a metalelor de a forma legaturi multiple
- abilitatii metalelor de a-si mari N.C. prin utilizarea orbitalilor d vacanti
B

Al, Ga, In
[Me2AlNMe2]

Me2B NMe2

Me Me

legatura dubla interna

Me
Me

N
Al

Al

Me
Me

N
Me

Me
24

BX3 (X = halogen) monomere

(MX3)2 dimere

-deficitul de e- este compensat prin legaturi (p-p)

B
X

F
F

Cl
Cl

Cl
Al

Al

Cl
Cl

Cl

legaturi mai scurte

decat asteptate

BF3 solid raze X (-131oC)

retea tridimensionala

R3N

BH3

geometrie tetraedrica

(Me3N)2AlH3
bipiramida trigonala

Metode de obtinere
Al

-electroliza topiturii Al2O3 (bauxita) / Na3AlF6 (criolita)

-Halogenurile de Al sunt covalente iar Al2O3 pur are p.t. foarte ridicat

Industrial se efectueaza electroliza unei topituri de bauxita deshidratata (Al2O3) n

criolita (Na3AlF6), la 940-980oC. Initial se utiliza criolita naturala extrasa din Groenlanda
25
(ca. 30.000 tone/an), dar n prezent se utilizeaza criolita sintetica

Anod
Blocuri grafit

Topitura electrolit
Al topit
Captuseala refractara

Catod grafit

Al(OH)3 + 3 NaOH + 6 HF
NaAlF4 + 2 NaF

Na3AlF6

NaF

Na3AlF6 + 6 H2O

Na+ + F-

Na3AlF6 + Al2O3

obtinerea criolitei sintetice

disocierea criolitei
asigura conductibilitatea topiturii

3NaAlOF2

la catod (-): 6 Na+ + 6 e6 Na + 2 NaAlF4

la anod (+): 6 F- - 6 e6 F + 3 NaAlOF2

dizolvarea bauxitei in criolit

6 Na (n stare nascnda)
2 Al + 8 NaF
6 F (n stare nascnda)
3 NaAlF4 + 3/2 O2

26

Pentru a obtine 1t Al se consuma:

- 4 t bauxita
- 0,4-0,8 t grafit
- 4 kg criolit
- 15-20 kg AlF3
- 13000-16000 kWh energie electrica (randament de 85-95%)

Daca se foloseste Al reciclat se reduce consumul la doar 800kWh (6%) !!

27

Ga

- produs secundar rezultat la obtinerea Al, sau prin electroliza Ga(OH)3

- ultrapur => prin topire zonara

In

- prin electroliza sarurilor solubile, dupa concentrare si indepartarea Pb, Zn

Tl

- prin electroliza Tl2SO4 (purificat) / H2SO4 diluat

Tl2SO4 in concentrat + H2SO4
+ HCl

filtrat

PbSO4 + alti sulfati insolubili

TlCl (precipitat)

Proprietati fizice
- usoare, alb-argintii
- Ga p.t. scazut,
- Al p.t. ridicat

Element

Al

Ga

In

Tl

p.t. (C)

660,37

29,78

156,61

303,5

p.f. (C)

2330

2403

2070

1453

(g/cm3)

2,70

5,91

7,31

11,85

28

Energia de ionizare (eV)

- Energie de ionizare mare in treapta a II si a III (2500-3600 kJ/mol)

Grupe principale
Grupe secundare

29

Proprietati chimice
Al

- se combina cu majoritatea nemetalelor la incalzire

- Reactia cu O2
- exoterma, pulberea arde in aer cu degajare mare de caldura si lumina
- sarma de Al nu arde in O2 => conductibilitate termica f. buna
- afinitate mare pentru O2 => aluminotermie (se aplica pentru oxizii care la
reducerea cu carbune formeaza carburi)

reactia termitului
(t pana la 3000oC)
- Reactia cu acizi
- desi cu potential de oxidare mare (apropiat de cel al Na) Al este f. rezistent la
coroziune => strat protector de oxid f. subtire
- in HNO3 conc. se pasiveaza => se poate transporta in cisterne de Al

30

- Solubil in solutii diluate de acizi (HCl, H2SO4) => saruri si se degaja H2

- Reactia cu apa
- daca stratul de oxid (Al2O3) este indepartat prin amalgamare reactioneaza rapid =>H2

- Reactia cu alcalii
Al + NaOH + 3H2O

Na[Al(OH)4] + 3/2 H2
tetrahidroxo aluminat de sodiu

- Reactia cu halogeni
- cu Cl2 si Br2 reactioneaza la temperatura camerei
- cu I2 reactioneaza la temperatura ridicata

31

alchilare

acilare

32

- Reactia cu sulf
Al (topit) + S (vapori)
Al2S3 + H2O

Al2S3 (stabila doar in stare anhidra)

Al(OH)3 + H2S

hiroliza

- Reactia cu N2, P
- la incalzire la rosu => AlN (retea tip wurtzita)
- cu P => AlP

compusi covalenti
foarte stabili

- Reactia cu acizi organici

- in general nu reactioneaza
- cu acidul acetic rectioneaza la cald
- Al + NaCl - reactioneaza => nu se poate folosi Al la vase maritime
Ga, In

- f. asemanatori cu Al
- se dizolva in acizi
- Indiu (In) spre deosebire de Al nu se dizolva in alcalii

33

- cu X2, sulf reactioneaza la temp. camerei sau la incalzire

Ga + S

GaS (similar cu Se, Te)

Exista legaturi Ga-Ga in structura cristalina

Ga2O3 + H2S

Ga2S3 + H2O

- halogenuri de Ga si In
GaCl3

temp

GaCl2

In + Cl2

InCl3

In + HCl (gaz)

temp

InCl2
instabila

In + InCl2

temp

in sol.

InCl + InCl4

In + InCl3

In faza apoasa disproportioneaza

InCl
34

Tl

- starea de oxidare cea mai stabila Tl1+

-comportament chimic asemanator cu cel al metalelor alcaline
-nu se dizolva in alcalii

-se dizolva in acizi minerali

- cu HNO3 usor
-- HCl, H2SO4 mai lent, datorita solubilitatii scazute in apa a sarurilor rezultate
2Tl + H2SO4

Tl2SO4 + H2

- reactioneaza cu alcooli !!
4Tl + 4EtOH

Tl(OEt)4 + 2H2

- Tl3+ are caracter puternic oxidant (se reduce usor)

TlCl3
TlBr3

40oC
< 40oC

TlCl + Cl2
(TlBr2)2

De fapt Tl(I)[Tl(III)Br4]

TlBr + Br2
35

Utilizari
Al

- ambalaje, folii
- vase casnice si industriale
- obiecte casnice, mobilier
-Aliaje :
-Duraluminiul: 3-5% Cu, 1% Mg, 0,5-0,8% Mn => rezistenta mecanica, usoare
=> avioane, pistoane
-Magnaliu: 3-20% Mg => dur, se prelucreaza bine la strung
- silumin 12-14% Si => piese turnate

Ga

- semiconductori, GaAs izoelectronic cu Ge => diode

- termometre temp. ridicata

In

- aliaje cu p.t. scazut (Bi, Cd, Pb, Sn)

- tranzistori in ind. Electronica (InAs, InSb)
- reactoare nucleare pentru captura de neutroni

Tl

- elementul si combinatii f. toxice (Tl2SO4 era folosit ca otrava pt. sobolani)

- ferestre transparente la IR (TlBr, TlI)
36

Metale din blocul p

ns2 npx

Gr. 13 Gr. 14 Gr. 15

(B)
Al

Grupa 14 : Sn, Pb

Ga
In

Sn

Sb

Tl

Pb

Bi

ns2 np2
Caracterizare generala

- stare de oxidare: 2+, 4+

- diferente mari in caracterul chimic al elementelor din grupa 14:

C, Si nemetale
Ge metaloid
Sn, Pb -metale
Diferentele in caracterul chimic sunt reflectate in p.t.
Element

Si

Ge

Sn

Pb

p.t. (C)

> 3500
(4100)

1420

945

232

327

37

- Prezinta tendinta de concatenare

- Sn, Pb legaturi M-M apar doar in compusi organometalici (R3M MR3)
Me2SnCl2

Na / NH3

liniari

[SnMe2]n, n = 12-20

Ciclici
[SnMe2]6

Sn

Sn

Sn
Sn

Sn

Sn

Sn
Sn

- tendinta de concatenare scade in grupa de sus in jos:

C >> Si > Ge > Sn >> Pb
Acest lucru poate fi explicat prin scaderea tariei legaturii M-M

38

-Efectul perechii de electroni inerte

R2C:

- carbene instabile

R2M:

R voluminos

:MX2 capacitate donoare

Sn, Pb starea de oxidarea 2+

- cea mai stabila

Obtinere
Stare naturala: SnO2 casiterita
PbS galena utilizata pentru obtinerea Pb
PbCO3 - cerusita

SnO2 + C

PbS + 3/2O2

PbO + C
PbO + CO

2PbO + PbSproaspata

Sn + CO2

PbO + SO2

Pb(l) + CO
Pb(l) + CO2

3Pb(l) + SO2(g)
Purificare finala (dupa indepartarea altor
metale) prin electroliza cu anozi de Pb

39

Proprietati fizice
Sn

- metal alb, lucios, densitate mica

- rezistenta mecanica slaba
- foarte ductil
- prezinta 3 forme polimorfe (, , )
Staniul alb -Sn tetragonal
- se obtine prin solidificarea topiturii sau electroliza

Temp. 13,2C
joase

- d = 7,265 g/cm3 (cu 26% mai mare)

- semiconductor

Staniul cenusiu -Sn structura cubica de diamant

- pulbere fina cu aspect metalic
- d = 5,769 g/cm3
- casant

=> ciuma staniului (odata instalata progreseaza

in toata masa metalului)

40

Pb

- in taietura proaspata are luciu metalic cenusiu albastrui, care dispare

repede in aer datorita oxidarii
- moale, foarte ductil, maleabil
- deformare plastica la temperatura camerei
- densitate mare (11,3 g/cm3)
- conductibilitate electrica (7,8% fata de Ag) si termica (8,5% fata de Ag)
relativ mici

Proprietati chimice
Sn

Reactia cu oxigenul din aer si cu apa

- Stabil fata de aer si apa la temperatura camerei
Sn + O2(aer)
Sn + H2O(vapori)

SnO2
SnO2 + H2

Reactia cu halogenii
Sn + 2X2

SnX4

X = Cl, Br la rece
X = F, I la cald

41

Reactia cu sulful, seleniul, telurul

Sn + E

SnE

Sn + 2E

SnE2

Sn + Te

E = S, Se

SnTe

Reactia cu acizii
- cu acizii slabi - nu reactioneaza
- cu HCl, H2SO4 diluati - nu reactioneaza
- HNO3 diluat

Sn + HNO3dil

- HCl conc., fierbinte:

- H2SO4 conc., fierbinte:

Sn(NO3)2 + NO

Sn + HCl

SnCl2 + H2

Sn + H2SO4

SnSO4 + SO2

Reactia cu hidroxizii alcalini

Sn + 2NaOH + 4H2O

Na2[Sn(OH)6] + 2H2
42

Reactia cu metalele alcaline

2Sn + N a

N H 3lich id

N a 2 Sn

Pb
Reactia cu aerul
- strat de oxid protector, la temperatura camerei

Pb + H2O

PbO + H2
+ O2
+CO2
+ SO2
Pb(OH)2
PbCO3
PbSO3

- fin divizat - piroforic

Pbtopit + O2(aer)

PbO

43

Reactia cu halogenii
t.c.

Pb + F2

Pb + Cl2

PbF2
PbCl2

Reactia cu calcogenii

Pb + E

PbE

E = S, Se, Te

Reactia cu acizii
mediu

3Pb + 8H+ + 8NO3 umed 3Pb2+ + 6NO3 + 2NO + 4H2O

Pb + CH3COOH

Pb(OCOCH3)2 + H2

Reactia cu metalele alcaline

Pb + Na

NH3lichid

Na4Pb9

Utilizari
Sn

- tabla alba (Fe acoperit cu staniu protectie anticoroziva); cutii de

conserve
- aliaje: bronz (Sn/Cu); Sn/Pb (aprox. 40%Sn) pentru lipit

44

-Compusi organometalici:
-stabilizatori pentru poliolefine (Bu2SnX2 laurat OCOC11H23)
-pesticide: Ph3SnOAc (BRESTAN), Ph3SnOH (DU-TER), Cy3SnOH
(CYHEXATIN)
- Sticle speciale
- Nb3Sn magneti superconductori

Pb

- Tabla captusiri anticorozive in ind. chimica

- Aliaje: Sb litere de tipar plumb tare
Sb, Sn; Ca, Na lagare pentru masini
-Acumulatoare
-Oxizi pigmenti sticle, emailuri

Activitate biologica
Sn

- netoxic
- compusi: insecticide, acaricide, fungicide

Pb

- foarte toxic poate provoa saturnism, intoxicatii cronice

- greu de eliminat din organism

45

Metale din blocul p

ns2 npx

Gr. 13 Gr. 14 Gr. 15

(B)
Al

Grupa 15 : Sb, Bi

Ga
In

Sn

Sb

Tl

Pb

Bi

ns2 np3
Caracterizare generala

N, P compusi covalenti
(As), Sb, Bi creste capacitatea de ionizare
Ioni 5+ nu exista
Ioni 3+ - Sb, Bi
- BiF3 predominant ionica
- Sb2(SO4)3, Bi(NO3)3 5H2O
Oxospecii: SbO+ (antimonil sau stibil), BiO+ (bismutil)
Stari de oxidare: 3+, 5+

46

Stabilitatea starii de oxidare 3+ creste in grupa de sus in jos

Bi2O5 putin stabil, greu de preparat
Cresterea numarului de coordinare orbitali d
[SbF5

]2-

- izoelectronic cu BiF5

F
F

Sb

- pereche de electroni stereochimic activa

F

..

Obtinere
Sb

- Din minereuri: Sb2S3 stibnita cel mai important (China, Mexic,

Bolivia, Chile, Africa de Sud);
- minereuri complexe (Pb, Cu, Ag etc)
Sb2S3 + 9/2O2

Sb2O3 + 3SO2

Sb2O3 + 3/2C

2Sb + 3/2CO2

Sb2S3 + 3Fe

2Sb + 3FeS

Electroliza Na3SbS4 (tioantimonat de sodiu)

47

Bi

Bi2S3 bismutina rara

Bi nativ (Pb, Ag, Cu) - rar

- Produs secundar la producerea Pb, Zn, Cu

Bi2S3 + O2

Bi2O3 + SO2
C
Bi

Fe
Bi

Proprietati fizice
Sb

- Doi izotopi in abundenta aproximativ egala: 121Sb 57%, 123Sb 43%

- 6 forme alotropice: forma - cea mai stabila la temperatura camerei
- plane de atomi legati covalent
Sb galben instabila peste -90C
Sb negru se obtine prin racirea Sb gazos
o forma (impura), exploziva, obtinuta electrochimic
alte doua forme obtinute prin tehnici de inalta presiune

Bi

- Mai multe forme polimorfe, cea mai importanta fiind forma

48

Sb si Bi prezinta puncte de topire mai scazute decat As

Element

As

Sb

Bi

p.t. (C)

817 (28 atm),

613 sublima
As4 358 (desc.)

630,7

271,4

Ambele sunt sfaramicioase, formeaza cristale:

Sb alb-albastrui
Bi alb, cu tenta roz
Rezistivitate electrica mare
Element

Ag

Cu

Al

Sn

Pb

Sb

Bi

Rezistivitate
electrica
(ohm / cm)

1,59

1,72

2,82

11,5

22

41,7

120

Intra in compozitia aliajului NICROM 100

Bi isi mareste volumul la solidificare din topitura (ca si Ga, Ge)

49

Proprietati chimice
Sb

- Mai putin reactiv decat As

- Stabil la aer si umezeala la temperatura camerei
- Cu O2, la incalzire, in functie de conditii formeaza oxizii: Sb2O3, Sb2O4, Sb2O5

Reactia cu halogenii

2Sb + 3X2

X = Cl (viguros), Br, I (mai putin violent)

2SbX3

Reactia cu sulful

2Sb + 3S

Sb2S3

Reactia cu acizii
- Diluati nu reactioneaza
- concentrati reactioneaza cu HNO3, H2SO4, apa regala:

Sb + H2SO4

Bi

- Mai electropozitiv decat Sb

Reactia cu oxigenul, sulful
2Bi + 3/2O2

Sb2(SO4)3 + H2

- are loc la temperaturi ridicate

Bi2O3
50

2Bi + 3/2S

Bi2S3

Reactia cu halogenii
2Bi + 3X2

2BiX3

X = F, Cl, Br, I

Reactia cu oxoacizii
- Are loc usor

Bi + 3HNO3

Bi(NO3)3 + 3/2H2

Bi5+ - nu se obtine direct, ci doar din Bi3+

- mai putin stabil decat Sb5+

Utilizari
Sb

- electronica: AlSb, GaSb, InSb

-- aliaje

- baterii Sb/Pb
- tipar

Bi

- aliaje usor fuzibile

- produse farmaceutice (peptobismol, sub forma de subsalicilat, citrat,
nitrat- in tratarea ulcerului )
-Bi2O3 in creme pentru hemoroizi

51