UNIUNEA EUROPEAN

Fondul Social European

GUVERNUL ROMNIEI
Ministerul Dezvoltrii Regionale
i Administraiei Publice

Instrumente structurale
2007-2013

Comunicarea riscului in situatii de urgenta

generate de alimente

AUTORITATEA NAIONAL SANITAR VETERINAR I PENTRU SIGURANA ALIMENTELOR

Inovaie n administraie

Cum defineste legislatia europeana

notiunea de comunicare a riscului ?
Regulamentul 178/2002 Articolul 3, punctul 13 defineste
comunicarea riscului ca fiind :
Schimbul interactiv de informaii i opinii, pe ntreaga durat a
procesului de analiz a riscului, cu privire la pericole i riscuri, la
factori legai de risc i perceptia riscului, ntre evaluatorii riscurilor, a
celor care gestioneaz riscurile, a ntreprinderilor ce opereaz n
sectorul nutriiei animalelor i a celor cu profil alimentar, a
comunitatii academice i altor pri interesate, inclusiv explicarea
constatrilor evalurilor de risc i a bazei deciziilor de gestiune a
riscurilor.
Obiectivul unei strategii de comunicare este acela de a oferi
informaii exacte, n timp util, cu privire la pericolul existent i pentru
a asigura o nelegere comun a problemei.
www.fonduriadministraie.ro

Ce este comunicarea riscului ?

Comunicarea n situaii de urgen este adesea foarte diferita de
comunicarea realizata in circumstante normale;
n timpul unei situaii de urgen comunicarea trebuie s se
realizeze cu o frecventa crescuta, deoarece in aceast caz, partile
interesate solicita urgent informatii/rapoarte actualizate (vezi
aflatoxina lapte);
comunicatele transmise trebuie s fie dezvoltate ntr-un interval de
timp foarte scurt i de regula implica consultarea mai multor
agentii/autoritati decat in situatii normale;
comunicarea in situatii de urgenta ar trebui s fie
coordonata de catre o singura persoana/structura, in scopul de a se
asigura coerena mesajelor/comunicatelor transmise i pentru a se
evita confuziile;

Scopul comunicarii riscului

1.

Protejeaza sanatatea oamenilor - prin furnizarea de informatii asupra

riscului privind siguranta alimentelor, informatii care ii determina pe
oameni sa ia decizii;

2.

Faciliteaza dialogul si intelegerea intre toate partile interesate

intre cei care sunt direct expusi pericolului, cei care pot influenta sau
controla riscul, publicul in general;

3.

Imbunatateste eficacitatea procesului de analiza a riscului evaluarile de risc si deciziile de gestionare pot fi controversate, de aceea
implicarea tuturor partilor (stakeholderi) poate conduce la :
- scaderea opozitiei,
- intelegerea rezultatelor evaluarilor de risc,
- acceptarea deciziilor de management,
- imbunatatirea deciziilor

Inovaie n administraie

De ce este importanta perceptia riscului?

Pentru a realiza o comunicare a riscului eficienta este important

sa se inteleaga perceptia oamenilor asupra riscului;

Modul in care oamenii percep riscurile este baza atitudinii si

comportamentului lor;

Comunicarea riscului ar trebui sa includa nu doar comunicarea

riscului identificat in evalurea de risc ci sa tina cont si de factorii
care ar influenta perceptia riscului;

Perceptia riscului = opinia pe care oamenii o au asupra

caracteristicilor, probabilitatii si severitatii unui risc specific;

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

De ce este importanta perceptia riscului?

Comunicatorul are responsabilitatea sa stabileasca nivelul de
interventie pentru a comunica o anumita problema privind
siguranta alimentelor;
Exemplu:
a) impact ridicat privind sanatatea publica / nivel scazut al
ingrijorarii publice - mesajul trebuie sa ii convinga pe oameni sa ia

masuri;

b) impact ridicat privind sanatatea publica / nivel ridicat al

ingrijorarii publice - comunicarea rapida si extinsa de atentionari si
informatii actualizate

c) impact scazut privind sanatatea publica / nivel scazut al

ingrijorarii publice - se dau informatiile disponibile catre cei
interesati;

d) impact scazut privind sanatatea publica / nivel ridicat al

ingrijorarii publice - ajutam oamenii sa inteleaga riscul in contextul
general si sa se evite ingrijorarea
www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

TIPURI DE ABORDARI SI METODE DE

COMUNICARE A RISCULUI
-;:
Risc urgent privind siguranta alimentelor (ex. Focar de toxiinfectie
alimentara):
- raspuns rapid, sursa risculu, comunicare mai frecventa, coordonarea
comunicarii
Risc scazut privind siguranta alimentelor:
- comunicare sustinuta timp mai mult pentru consultarea partilor
interesate in faza de emitere a mesajului, uneori este necesar sa stimulam
preocuparea publicului
Crize in perceptia riscului:
- necesita raspuns urgent, riscul trebuie pus in contextual general (ex.
doar produsele dintr-o anumita regiune sunt afectate)

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Partile interesate si publicul tinta

Identificarea partilor interesate (autoritati, companii) si a publicului tinta
precum si implicarea lor la dialog cresc sansele unei comunicari de succes a
riscului privind siguranta alimentului. Este foarte important sa se identifice
grupurile tinta carora le sunt adresate comunicatele si sa se opteze pentru
modalitati simple de a comunica cu acestea. Folosirea de analogii sau
exemple poate ajuta publicul sa aiba o perspectiva asupra riscului. De
asemenea, este important sa se ia in considerare preocuparea
consumatorilor prin monitorizarea perceptiei acestora, a comportamentului in
situatii de risc si adaptarea mesajelor/comunicatelor in consecinta.

Exemplu: Iod in lapte de soia

In anul 2009 in Australia a fost detectat un nivel ridicat de iod intr-un brand
de lapte de soia. In acest context oamenii au fost sfatuiti sa nu consume
acest produs, deoarece aportul zilnic de iod chiar si in doze mai mici de 50 ml
ar putea cauza probleme ale glandei tiroide la unele persoane care au o
sensibilitate in acest sens.

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Principii privind buna comunicare a riscului

Increderea esentiala in comunicarea riscului

De ce?

Publicul nu intelege de multe ori informatiile disponibile;

Informatiile sunt uneori incomplete;
Riscurile sunt invizibile uneori (bacterii, virusuri etc);
Companiile trebuie sa demonstreze competenta si onestitate;
Autoritatile trebuie sa demonstreze grija (preocupare) pentru cei pe care ii
reprezinta

Sinceritate / deschidere:
Dialog cu toate partile interesate:
- cei afectati de problema
- cei care au putut cauza problema
- cei care au responsabilitatea de a rezolva problema
Acest lucru demonstreaza preocupare si poate mari abilitatea unei
institutii de a raspunde adecvat unei ingrijorari publice

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Principii privind buna comunicare a riscului

Transparenta

transparenta conduce la incredere doar atunci cand este clar ca deciziile luate au
fost realizate in interesul public;

Nu toate informatiile sunt diseminate public, este necesara asigurarea

confidentialitatii (trebuie asigurat un echilibru intre transparenta si confidentialitate);
Actualizarea informatiilor

Comunicarea rapida, in timp, a celor mai recente informatii conduce la:

- reducerea riscului legat de sanatatea publica,
- poate preveni sau reduce dezvoltarea zvonurilor si a dezinformarii,
- construieste si mentine increderea;

Daca nu se comunica rapid, altii vor face asta (ex. prin internet sau media)

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Principii privind buna comunicare a riscului

Sensibilitate:
Oamenii pot sa nu aiba incredere in mesajele legate de risc daca
acestea nu se adreseaza preocuparii si perceptiilor lor
Activitatile de comunicare ar trebui sa includa informatii corelate cu
cerintele si asteptarile publicului
Mesajele trebuie revizuite si schimbate in functie de mediul extern

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Planificarea comunicarii riscului

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Prioritizarea problemelor de siguranta a alimentelor

Identificarea activitatilor de comunicare cerute
Identificarea resurselor umane, a calificarilor acestora,
evaluarea capacitatii de comunicare a riscului
Identificarea si intelegerea publicului si a altor parti
interesate cat si a necesitatii lor de informare
Dezvoltarea si diseminarea de mesaje
Monitorizare si evaluare

www.fonduriadministraie.ro

4. Identificarea si intelegerea publicului si a altor parti

interesate cat si a necesitatii lor de informare
Comunicarea publica initiala realizata la debutul unei situatii de
urgenta generata de alimente este esentiala si poate influenta
in cele mai multe cazuri perceptia publicului asupra modului in
care este gestionata situatia de urgenta;
Reactia publicului (consumatorului), atat in timp real cat si
anticipata poate influenta conducerea anchetei sau directia
ulterioara a acesteia ; este esential ca mesajele/comunicatele
sa fie cat mai exacte, sa fie transmise in timp util, sa fie
consistente, complementare, sa demonstreze increderea
acordata, sa fie bine directionate catre public si sa raspunda
preocuparilor acestuia;
In functie de natura situatiei de urgenta, uneori este mai
important sa existe comunicare publica inainte ca masurile de
control sa fie puse in aplicare, lucru necesar in unele situatii
pentru a contracara declaratiile inexacte aparute in mass media
sau cele realizate de grupurile de interese;

Inovaie n administraie

4. Identificarea si intelegerea publicului si a altor parti

interesate cat si a necesitatii lor de informare
Identificarea publicului (audientei) inainte de emiterea

mesajelor/comunicatelor:

Depinde de scopul comunicarii riscului:

- Furnizarea de informatii pentru a lua decizii;
- Convingerea oamenilor sa adopte un anumit comportament
- Initierea dialogului pentru a ajunge la cea mai buna solutie

Cui ne adresam?
Cine este direct afectat de risc?
Cine poate influneta (pozitiv sau negativ) problema?
Cine este indirect afectat ?

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

4. Identificarea si intelegerea publicului si a altor parti

interesate cat si a necesitatii lor de informare

Intelegerea necesitatilor publicului :

Discutii si feedback de la grupurile /organizatiile implicate

(organizatii de consumatori, asociatii profesionale etc)

Analiza consumatorilor (sondaje de opinii, interviuri etc):

- ce stiu si ce nu stiu
- ingrijorarile si perceptiile lor despre risc
- sursele de informatii preferate

Monitorizare media:
- ce informatii au ajuns deja la public /cum a reactionat publicul (daca
este posibil)

Sondaje (ex: obiceiuri privind consumul, depozitarea etc)

Website
www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Construirea si mentinerea raporturilor cu

stakeholderii

Identificarea, construirea si mentinerea de raporturi de lucru cu

partenerii relevanti pe timp de pace (este greu de realizat o
coordonare in situatii de urgenta, daca aceste raporturi nu sunt
stabilite dinainte)

Metode de stabilire a raporturilor de lucru cu partenerii relevanti:

- stabilirea unor liste cu persoane de contact
- diseminarea de informatii periodice pentru informarea acestora
asupra modului in care sunt gestionate anumite probleme de
siguranta a alimentelor
- intalniri periodice
- dezvoltarea de protocoale

pentru a face coordonarea si colaborarea mai usoara in timpul

urgentelor
www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Construirea si mentinerea raporturilor cu

stakeholderii

Rezultate: pot fi primite informatii valoroase privind publicul si cum

trebuie distribuite mesaje catre acesta

Echilibru intre colaborare si independenta :

- expertiza partenerilor poate ajuta in dezvoltarea si
diseminarea mesajelor dar nu ar trebui sa exercite o
influenta nejustificata in luarea deciziilor
- doar perceptia asupra influentei nejustificate poate avea
repercusiuni negative in ce priveste increderea intr-o
organizatie si in mesajele acesteia

www.fonduriadministraie.ro

Dezvoltarea de mesaje
Important Comunicarea riscului pentru publicul larg cu privire la
situatiile de urgenta generate de alimente nu trebuie sa
subestimeze gravitatea situatiei insasi trebuie sa fie prezentata cat
mai clar consumatorului:

Ceea ce se stie despre situatia de urgenta generata de alimente

Care sunt produsele alimentare implicate
Care sunt riscurile si daca acestea sunt cunoscute;
Care este limita la care poate fi afectata sanatatea consumatorului
Ce ar trebui sa faca consumatorul daca a consumat sau daca detine
produse afectate
Cum pot accesa consumatorii informatii suplimentare pentru situatia
de criza generata de alimente

Inovaie n administraie

Coordonarea comunicarii riscului

Coordonarea in activitatea de comunicare, intre factorii

interesati
stakeholderi
(institutii
publice,
asociatii
producatori, supermaketuri etc) reduce probabilitatea
confuziilor si a informatiilor publice contradictorii si previne
pierderea credibilitatii institutiilor si scaderea/diminuarea
eficacitatii activitatii acestora

Este esentiala desemnarea unei institutii coordonatoare (atunci cand sunt

mai multe implicate) / desemnarea comunicatorilor;
Coordonarea este importanta in special in situatii de urgenta, cand
mesajele trebuie sa fie:
- actualizate frecvent
- emise in scurt timp
- emise in urma consultarii cu mai multe structuri decat in situatii normale
www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Interactiunea cu media

A.Pregatirea pentru interactiunea cu media esentiala pentru a se lucra

eficient in momentul aparitiei unei probleme legate de siguranta alimentelor
identificarea, construirea si mentinerea raporturilor de lucru cu jurnalistii:
identificarea jurnalistilor in probleme de siguranta a alimentelor;
identificarea si instruirea purtatorilor de cuvant care vor interactiona
cu media;
pregatirea de materiale privind probleme generale de siguranta a
alimentelor si despre cum organizatia lucreaza pentru a raspunde
publicului;
stabilirea unui mod de lucru in situatii de urgenta;
B. Comunicarea propriu - zisa la aparitia unei probleme de siguranta a alimentelor:
- sa fim proactivi
- sa coordonam raspunsurile cu stakeholderii
- metode de lucru: conferinte de presa regulate, teleconferinte,
comunicate de presa etc.
- sa detectam si sa corectam erorile sau neintelegerile pentru a ne
asigura ca acestea nu se mai repeta

www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

6. Monitorizarea si evaluarea activitatii de comunicare

a riscului

Se poate realiza in timpul evaluarii si dupa implementare

Permite realizarea de ajustari in timp ce problema de
siguranta a alimentelor este in curs
Lectiile invatate vor ajuta in comunicarile viitoare

Metode de monitorizare si evaluare:

Monitorizarea si analiza media

Analiza website

Metode de monitorizare si evaluare:

- Sondaje
- Dialog cu partile interesate
- Actualizarea evaluarii riscului
www.fonduriadministraie.ro

Inovaie n administraie

Concluzii

Increderea in informatii si in institutii este esentiala pentru o

comunicare eficienta a riscului; comunicatorii de risc ar trebui sa
lucreze activ pentru a demonstra credibilitate, onestitate si preocupare;

Comunicarea trebuie sa se realizeze in baza unor bune principii:

transparenta, deschidere, sensibilitate, actualizare;

Comunicarea la timp chiar si a incertitudinilor sau a lipsei de informatii

despre risc permite protejarea sanatatii si mentinerea increderii

Crearea, mentinerea si restabilirea

stakeholderii este esentiala;

Planificarea adecvata permite institutiilor dezvoltarea unui raspuns la

timp, bine coordonat si eficient fata de riscurile legate de siguranta
alimentelor

raporturilor

www.fonduriadministraie.ro

de

lucru

cu

Concluzii
documentarea adecvata si comunicarea eficient sunt eseniale n
situaiile de urgen;
eficacitatea unei intervenii documentate n situaii de urgen poate
fi evaluata dup ncheierea evenimentului iar materialele pot fi
folosite ca lecii nvate pentru mbuntirea reaciilor la
urgenele viitoare;
o modalitate indirect de monitorizare a impactului comunicarii
const n evaluarea nivelului i a naturii rapoartelor media, precum
i a reaciei la mesajele guvernului (de ex., mediile de comunicare
dominante, media de socializare on-line, bloguri).