ELEMENTE CHIMICE diamant) – fragile în stare

METALE și NEMETALE solidă

ELECTRONEGATIVITATE χ • Reţele atomice sau
LEGĂTURI CHIMICE• moleculare
Culoare alb-argintie, Metale
excepţie: Au, Cu Nemetale
• METALE şi NEMETALE
Solide la t°C camerei, din SP
excepţie: Hg excepţie: Au, Cu
• excepţie: Hg
Cristale metalice – atomii – Sulf –
legaţi prin legături metalice galben
• S8
Bune conducătoare de , Caracter electrochimic:
căldură şi electricitate electropozitivitate /
• electronegativitate
Maleabile – pot fi trase în Caracter electropozitiv =
foi proprietatea atomilor de a
• ceda e– şi de a forma ioni
Ductile – pot fi trase în fire pozitivi = CATIONI
• Culori diferite Variază în SP astfel:
– Sulf – 
galben  cu  caracterului metalic
– Clor – verde pal 
–  cu cât atomul cedează un
Brom – brun-roşcat nr.
– mai mic de e– pe un strat cât
Iod - violet mai îndepărtat de nucleu
• 
Stări de agregare:  în grupă de sus în jos cu 
– Z
H2 , N2 , O2 – gaz 
–  în perioadă de la stânga la
Br2 – lichid dreapta cu  Z
– Cs – cel mai electropozitiv E
S8 , din SP
C, I2 – solid ... Fr ... este radioactiv!
• Caracter electronegativ =
Slabe conducătoare de proprietatea atomilor de a
electricitate (excepţie carbon capta e– şi de a forma ioni
= grafit) negativi = ANIONI
• Duritate mică (excepţie Variază în SP astfel:
carbon = 
 cu  caracterului nemetalic 83Bi : 54Xe 6s24f145d106p3 
 element din perioada a 6-a,
 cu cât atomul acceptă un grupa 15, cu atomii cu 5
nr. electroni de valenţă în stratul
mai mic de e– pe un strat cât de
mai apropiat de nucleu valenţă (al 6-lea)  5 < 6  Bi
 este metal.ELEMENTE –
 în grupă de sus în jos cu  NUMERE OXIDARE
Z 33 As0: 18Ar 3d104s24p3
 33As3+: 18 Ar 3d10 4s2
 în perioadă de la stânga la 33 As0: 18 Ar 3d104s24p3
dreapta cu  Z 33As5+: 18 Ar 3d10
F cel mai electronegativ E din 33 As 0: 18 Ar 3d104s24p3
SPRegula lui Sanderson 33As3– : 18 Ar 3d10 4s2 4p6
METALE și NEMETALE - 3 e–
Identificarea elementelor cu - 5 e–
caracter metalic din blocul p: + 3 e–
numărul de electroni din 16S0: 10Ne 3s23p 4
stratul de valenţă să fie mai 16S2– : 10Ne 3s23p6 = 18Ar
mic sau 16S0: 10Ne 3s23p 4
egal cu numărul perioadei în 16S4+ : 10Ne 3s2
care se găseşte elementul (nr. 16S 0: 18 Ar 3s23p 4 16S6+ :
cuantic principal pentru e– 10Ne = 1s22s2 2p6
de valență = nr. stratului de + 2 e–
valență): - 4 e–
– - 6 e–ANIONI
16S : 10Ne 3s23p4  element Atomii de nemetale acceptă
din perioada a 3-a, grupa 16, e–  ioni negativi cu
cu atomii cu 6 electroni de substratul p
valenţă în stratul de valenţă complet ocupat cu e–
(al configuraţie de gaz rar:
3-lea)  6 > 3  S este Gr. 15 (VA)  NO = – 3
nemetal. Atomul de azot 7N0 : 1s2 2s2
– 2p3
31Ga : 18Ar 4s23d104p1  Anionul nitrură = azotură
element din perioada a 4-a, 7N3– : 1s2 2s2 2p6 = 10Ne0
grupa 13, cu atomii cu 3 Gr. 16 (VIA)  NO = – 2
electroni de valenţă în stratul Atomul de sulf 16S0:
de 1s22s22p63s23p4
valenţă (al 4-lea)  3 < 4  Ga  Anionul sulfură
este metal. 16S2–: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 =
– 18Ar0
Gr. 17 (VIIA)  NO = – 1
Atomul de fluor 9F0 : 1s2 2s2
2p5
 Anionul fluorură 9F– : 1s2
2s2 2p6 = 10Ne0CATIONI AI
METALELOR din blocurile s
și p
Metalul reprezentativ – pierde
toţi e– de valenţă (periferici)
sau
numai e– substratului cel mai
extern, p:
Gr. 1 (IA) :  NO = +1
Atomul de potasiu 19K0: 1s2
2s2 2p6 3s23p6 4s1
Cationul K+ : 1s2 2s2 2p6
3s23p6  config. el. octet
18Ar
Gr. 13 (IIIA) :  NO = +3
Atomul de aluminiu 13 Al0: 1
s2 2s2 2p6 3s23p1
 Cationul Al3+ :1s2 2s2 2p6
 config. el. octet 10Ne
Gr. 14 (IVA)  NO = +4, +2
Atomul de staniu 50Sn0:
36Kr 5s2 4d 10 5p2
Cationul Sn4+: 36Kr 4d 10
 config. el. de 18 e–
(4s24p64d 10)
Cationul Sn2+: 36Kr 5s2
4d 10  config. el. de 18+2e–
(4s24p64d 105s2)
Atomii metalelor cedează e–
 ioni pozitiviCATIONI AI
METALELOR din blocul d
Metalul din blocul d = metal
tranziţional – pierde mai întâi
e–
din OA s ai stratului extern,
apoi e– din OA d ai
penultimului strat:
25Mn0 : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
4s2 3d5
Mn2+ : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
3d5  MnF2 , MnO, MnSO4 …
Mn7+ : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 
cation foarte instabil 
7 sarcini « + » / volum ionic
infim  NO = +7  ion cu
acţiune polarizantă mare 
Mn7+ formează de fapt
legături covalente 
oxoanionul MnO4– …
26Fe0 : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
4s2 3d6
Fe2+ : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
3d6 Fe(OH)2 , Fe(NO3)2 …
Fe3+ : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
3d5 Fe2O3 , FeCl3 , Fe2
(SO4)3…LEGĂTURI CHIMICE
LEGĂTURA COVALENTĂ
se formează între 2 atomi
care pun în comuni
electroni
MOLECULA
 o particulă neutră d.p.d.v.
electric
formată din 2 sau mai mulți
atomi
uniți prin legături covalente

cea mai mică cantitate de
materie
care are proprietățile
caracteristice
substanței considerate
LEGĂTURA IONICĂ
atomii pot ceda sau
accepta electroni și
formează ioni – cationi și
anioni – care se atrag prin
forțe electrostatice
Atomii elementelor se
combină între ei pentru a
ajunge la
configuraţii electronice stabile
asociaţii deschise, fiecare configurație de gaz
reţele cristaline nobil: Li+ 2 e– de valenţă, iar
ionicePauling - F– 8 e– de
electronegativitatea (χ ) = valenţă, deci configuraţie
puterea unui atom dintr-o stabilă.
moleculă de a atrage spre Li
sine norul electronic al 3 Li0 :1s2 2s1
covalenţei +
Electronegativitatea ≠ F
afinitate pt. electroni Transferul
(proprietatea unui atom unui electron
izolat!) Li +
Linus Pauling 1901-1994 +
ELECTRONEGATIVITATEA F-
ELEMENTELOR 9F0 :1s2 2s2 2p5
Premiul Nobel pentru Chimie 3 Li+ :1s2
(1954) 9F– :1s2 2s2 2p6
Premiul Nobel pentru pace 2He0
(1962)Electronegativitatea 10Ne0
(χ ) scala lui Pauling 1
Legătură covalentă χLi = 1
nepolară metal
Legătură covalentă χF = 4
polară nemetalLEGĂTURA IONICĂ
Legătură ionică 12Mg0 :1s2 2s2 2p6 3s2
Caracter ionic 12Mg2+ :1s2 2s2 2p6
Δχ = 0 9F0 :1s2 2s2 2p5
Δχ < 1,7 9F– :1s2 2s2 2p6
Δχ > 1,7LEGĂTURA IONICĂ 11Na0 : 1s2 2s2 2p6 3s1
Stabilită între atomi cu 11Na+ : 1s2 2s2 2p6
electronegativităţi (χ ) foarte 17Cl0 : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5
diferite 17Cl– : 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
(Δχ > 1,7) prin transfer de e– Na = sodiu
 ionii formaţi au adesea Metal
configuraţie Mg = magneziu
stabilă de gaz nobil (dublet, Metal
1s2 , sau octet, ns2np6) F = fluor
Pentru a ajunge la Nemetal
configuraţie de gaz nobil, Cl = clor
atomul de litiu, Li, va Nemetal
ceda e– de valenţă atomului 2
de fluor, F,  ionii de Li+ şi 3
F– vor avea Fluorură de magneziu
Clorură de sodiu •
χNa = 0,9 cation amoniu: NH4+
metal •
χMg = 1,2 anion sulfat: SO42–
metal Anionii poliatomici – conțin
χF = 4 adesea atomul de oxigen
nemetal Exemple:
χCl = 3 KOH = K+ + OH–
nemetalLEGĂTURA IONICĂ Ba(NO3)2 = Ba2+ + 2NO3–
Ionii formaţi Na+ şi Cl– se NH4Cl = NH4+ + Cl–
atrag prin forţe electrostatice Fe2 (SO4)3 = 2Fe3+ + 3SO42–
până la Na3PO4 = 3Na+ + PO43–
distanţa minimă impusă de CATIONI ȘI ANIONI
forţele repulsive şi de razele MONOATOMICI
lor  Metalul are caracter
edificiu cristalin electropositiv mare (χ mic)
Reţea ionică Nemetalul are caracter
11+ electronegativ mare (χ mare)
17+ Exemple:
11+ NaCl = Na+ + Cl–
17+ CaO = Ca2+ + O2–
Na AlF3 = Al3+ + 3F–
Cl K2 S = 2K+ + S2–COMPUȘI
Na+ Cl– IONICI
Cl– Compușii
Na+ metalelor alcaline,
Combinaţiile ionice nu sunt metalelor alcalino-
formate din molecule, ele pământoase
formează reţele (foarte puţine excepţii Be –
ionice care conţin ionii hidrura, halogenuri …, Mg, Li
pozitivi şi negativi în nodurile –
reţelei organometalici)
 formează asociaţii și de amoniu NH4+ :
deschise.COMPUȘI IONICI •
CATIONI ȘI ANIONI Na2O2 și CaO2
POLIATOMICI •
Un ion poliatomic est un grup Na2O, CaO și Al2O3
de •
atomi legați covalent cu NaH și CaH2
sarcină •
electrică pozitivă sau negativă KI, CaCl2 și AlF3
 •
cation sau anion: NaOH, Zn(OH)2 și Al(OH)3
• Formulele brute ale
Li3N și Na3As combinaţiilor ionice
• reprezintă
Na2S, BaS și CaC2 raportul de combinare al
• ionilor şi
NH4OH, NH4Cl și (NH4)2S nu adevărata compoziţie a
Sărurile oxoacizilor: substanţei
• NaNO2 și Pb(NO2)2 Al2O3
• KHSO4 , CaSO4 și Cr2 K2SLEGĂTURA COVALENTĂ
(SO4)3 Molecula – cea mai mică
• NaHCO3 și MgCO3 particulă stabilă formată dintr-
• Fe(HSO3)2 și Ag2 SO3 un
• NaH2PO4,Na2HPO4 , număr limitat de atomi, legaţi
Na3PO4 și Ca3 (PO4)2 între ei prin legături covalente,
• NaClO și Ca(ClO)2 deci prin e– puşi în comun:
• NaClO2 și Ca(ClO2)2 Covalenţă propriu-zisă:
• KClO3 și Ca(ClO3)2 Covalenţă coordinativă:
• KClO4 și Ca(ClO4)2 A
• NaNO3 și Hg(NO3)2 D
• NH4NO3 , (NH4)2 SO4 , +
(NH4)2CO3 și A
(NH4)3PO4PROPRIETĂŢILE D
COMPUȘILOR IONICI AD
• A
Sunt solide cristaline, au D
aspect salin, specific sărurilor sau
cristalizate sau
• A
Au temperaturi de topire şi de D
fierbere mari +
• A
Sunt solubile în solvenţi DA
polari (apa = solventul cel mai D
comun) şi greu solubile în AD
solvenţi nepolari sau
• sau
NU conduc curentul electric Legătura simplă – 2 atomi
în stare solidă, numai în împart o pereche de e– (2e–)
soluţie apoasă şi în topitură  legătură sigma σ  H – H
(sunt electroliţi tari) sau F – F sau H – F
• Legătura dublă – 2 atomi
Sunt casante împart 2 perechi de e– (4e–)
 o legătură sigma σ + •
legătură pi π  O = O Covalenţă coordinativă –
Legătura triplă – 2 atomi între un atom donor de 1
împart 3 perechi de e– (6e–) pereche
 o legătură sigma σ + 2 de e– (D) şi un atom acceptor
legături pi π  N ≡ NG.N. de e– cu 1 OA vacant (A)
Lewis (1916) – fondatorul LEGĂTURA COVALENTĂ
teoriei D:
electronice a covalenţei  A
prin F2
punere în comun de e– atomii CH4
tind să H–
realizeze configuraţii F LEGĂTURA COVALENTĂ
electronice NEPOLARĂ
stabile (adesea de gaz rar) Molecula de O2
Regula Molecula de N2
octetului: 8O0 : 1s22s22p4  O2
Nr. de e– cu care un atom 7N0 : 1s22s22p3  N2
participă la Fiecare atom de N partajează
formarea de covalenţe = Nr. 3e –
de e– Fiecare atom de O partajează
necesari pentru realizarea 2e –
octetului +
(sau dubletului, în cazul 
atomului de Partaj egal de electroni între 2
H). atomi identici (χ aceeași) – e–
LEGĂTURA COVALENTĂ de
Gilbert Newton Lewis legătură sunt atrași identic de
1875-1946 cei 2 atomi  nu se
1H diferențiază
9F pol pozitiv (+) și pol negativ
8O (–)LEGĂTURA COVALENTĂ
7NLewis: o covalenţă = POLARĂ
legătură de 2 e– simbolizată Molecula de HF
printr-o “ H
liniuță” adică “ –” F
• + -
Covalenţă nepolară – între Molecula de H2O
atomi identici  H – H sau F – Molecula de NH3
F Moleculele de:
• amoniac (NH3 ), de apă
Covalenţă polară – între atomi (H2O), de fluorură de
diferiţi  H – F sau C – H hidrogen (HF)
au legături covalente polare, MOLECULE NEPOLARE
sunt asimetrice, deci sunt Moleculele nepolare pot fi
polare. formate și din atomi diferiți (cu
Atomii de azot, oxigen și fluor electronegativitate χ diferită)
au o afinitate pentru electroni dacă au structură simetrică 
mai NU
mare decât atomul de se difernțiază poli (+) și (–) în
hidrogen  acești e– de molecula formată!
legătură sunt Molecules simetrice: CO2 ,
atrași mai puternic de atomii CS2 , CH4 , CCl4 , AXn …
de N, de O și de F decât de sunt nepolare,
atomii deși legăturile C–O, C–H, C–
de H  atomii de N, O și F vor Cl, A–X sunt polare
avea sarcină parțială negativă CH4MOLECULE POLARE
(subunitară, –) iar atomii de MOLECULE NEPOLARE
H sarcină parțial pozitivă (+) Element
Partaj inegal de electroni Electronegativitate Pauling χ
între 2 atomi diferiți – e– de Nepolară
legătură Nepolară
sunt atrași mai puternic de Polară
atomul mai electronegativ (χ Nepolară
mai Metan
mare)  2 poli în legătura Nepolară
covalentă formată: Tetraclorur
pol pozitiv (+) și pol negativ ă de
(–)  legătură covalentă carbon
polarăLEGĂTURA Tetraclorometan
COVALENTĂ POLARĂ Polară
NH3 Clorură de metil
 Monoclorometan
8O0 :1s2 2s2 2p4 Polaritatea legăturilor creșteH
H Cl
 HO
H H
7N0 :1s2 2s2 2p3 H
H2O Cl
χCl = 3 Cl
χH = 2,1 Cl
χH = 2,1 +
χO = 3,5 
χN = 3 -
χH = 2,1LEGĂTURI -
COVALENTE POLARE  -
C D
µ A
µ DCOVALENŢA
µ COORDINATIVĂ
Cl Cl Formarea ionului hidroniu
OCO (oxoniu) H3O+
µ H+ = acceptor O = donor
-µ Ion H+
- 2+ - H
MOLECULE POLARE H
MOLECULE O
NEPOLARECOVALENŢA  H+
COORDINATIVĂ H
D= donor, A = acceptor: O
B H
A H
: []
+ +
B +
A +
: Proton
A Electron
D –
Ion H Proton
+ Atom 1H0
Reprezentarea Ion H+
legăturii –1 e–
DA 1H0 (1s1 ) – 1 e–  H+ (1s0)
sau D(+) – A(-) 1p+ + 1 e–
sau D+ – A– 1p+ + 0 e–PROPRIETĂŢILE
D COMPUȘILOR COVALENȚI
A Proprietățile diferă în funcţie
Se întâlnește în structurile de tipul şi natura
speciilor chimice: moleculelor,
• ioni poliatomci: H3O+ , respectiv a reţelelor
NH4+ , etc. cristaline formate:
• molecule: SO2 , HNO3 , etc. Substanţele cu molecule mici
• compuși coordinativi: (O2, N2, CO2, NH3, substanţe
[Cu(NH3)4 ]SO4 , organice)
Na2[Zn(OH)4], etc. - sunt gaze sau lichide la
: temperatura ordinară
: - au temperaturi de topire şi
A de fierbere joase
- între molecule apar forţe de
atracţie slabe, van der Waals
- sunt solubile în solvenţi
polari (cele cu moleculele
polare) şi solvenţi nepolari
(cele cu moleculele nepolare)
- soluţiile lor sunt adesea
neelectroliţi.
Substanţele solide cu reţele
atomice (diamant, siliciu,
carburi,
boruri etc.):
- sunt foarte stabile chimic
- au puncte de topire şi de
fierbere foarte ridicate
- multe dintre ele sunt foarte
dure.2 tipuri de legături
Legătura chimică covalentă:
partaj de
2 e– în 1 OM între 2 atomi 
legătură
puternică.
Legătura chimică ionică:
transfer de e–
între 2 atomi de la atom
electro“+” la
atomul electro“–”  legătură
puternică.
Legături intermoleculare:
interacţiunea / coeziunea
moleculelor între ele
datorită polarităţii (...) 
legături slabe
Legătura covalentă dintre
atomi  formarea de molecule
Legăturile intermoleculare 
formarea materiei
Interacţiuni atomi / ioni /
moleculeLEGĂTURI = FORŢE
INTRA /
INTERMOLECULARE
• Legături (punţi) de hidrogen
Legături / forţe
intramoleculare = forţe de
atracţie care menţin atomii
într-o moleculă = legături
chimice
•
Legături / forţe
intermoleculare = forţele
de atracţie manifestate
între molecule sunt mai
slabe decât legăturile
intramoleculare
•
Fără legăturile
intermoleculare, toate
substanţele ar fi gaze
perfecte
Forţe
Intermoleculare
Între moleculele de H2O
Forţe intramoleculare =
legături între atomii H – O în
moleculele de H2O
O
H
H•
LEGĂTURI (forţe /
interacţiuni) van der Waals
•
Interacţiuni dipol-dipol
– Între molecule polare
•
Interacţiuni de dispersie =
LONDON
– Între toate tipurile de
molecule
– Sunt singurele care se
manifestă între moleculele
nepolare
•
Interacţiuni ion-dipol
•
LEGĂTURI
INTERMOLECULARE de e– neparticipanţi.
Johannes Diderik Se formează şi se desfac
van der Waals uşor.
1837-1923  H legat covalent de : F, O,
Premiul Nobel N, ...
fizică 1910 +-
Toate aceste legături / forţe / H A ···· H – X ···· H A
interacţiuni pot interveni în Asocierea moleculelor prin
anumite condiţii în acelaşi timp formarea unei legături între
într-un sistem 2 atomi puternic
 De aceea solidele şi electronegativi via H
lichidele sunt greu « legătură H = punte de H
compresibile!INTERACŢIUNI »Legăturile de H obişnuite
ION-DIPOL sunt intermoleculare
Se manifestă între un ion sau intramoleculare, stabilite
(cation sau anion) şi o între atomii:
moleculă polară (cu dipol LEGĂTURI DE HIDROGEN
permanent) HO
Interacţiunile ion-dipol HO
explică H
solubilitatea compuşilor H
ionici în 1,76 Å
solvenţi polari (apă) şi 1,0 Å-
“insolubilitatea” lor în +
solvenţi +
nepolari -
Interacţiuni ioni-dipoliForțe -
van der Waals -
Molecule polare -
dipol permanent / dipol +
permanent +
Forțe London +
Molecule nepolare +
dipol indus / dipol indus +
Molecule nepolare I2 -
Molecule polareLEGĂTURI Legături de hidrogen între
DE HIDROGEN două molecule de apă
Legături slabe între molecule amoniac
polare, care au cel puțin o apă
legătură covalentă polară -
atom hidrogen H – atom -
puternic electronegativ (A, celuloză
X), cu volum mic şi perechi
LEGĂTURI DE HIDROGEN
INTERMOLECULARE

Legături de hidrogen
intermoleculare celuloză -
apă
Legături de hidrogen
intramoleculare în celuloză
Apă

CONCLUZII
Deși sunt legături mai slabe
decât legăturile covalente
sau ionice, legăturile
intermoleculare sunt
importante pentru că
permit explicarea unor
proprietăţi fizice şi chimice
ale substanţelor:
• solvatarea ionilor
• formarea aquacomplecşilor
• unele proprietăţi fizice și
chimice (Ka, p.t., p.f.,
densitate,
solubilitate, etc.)
• stabilitatea unor compuşi
...