Cornelia Guran

9. ELEMENTELE DIN GRUP A 2(11).

METALELE ALCALINO - PA.MANTOASE

Din grupa 2(U) a Sistemului Periodic fac parte elementele beriliu (Be),
magneziu (Mg), calciu (Ca), strontiu (Sr), bariu (Ba) ~i radiu (Ra), cu configuratia
electronics in stratul de valenta ni, numite si metale alcalino-pemantoase
(denumire atribuita datorita asemanarilor acestora atat cu metalele alcaline cat si
cu metalele din grupa 13(III) numite pamdnturiy.
In Sistemul Periodic, grupa metalelor alcalino-pamantoase este una dintre
cele mai omogene, proprietatile fizice si chimice ale elementelor variind ordonat
ell numarul atomic, Z. Desi beriliul prezinta 0 serie de deosebiri fata de celelalte
elemente din grupa, se poate totusi trata impreuna cu restul elemntelor. Diferentele
de comportament Be I restul elementelor se datoreaza parametrilor atomici (raza
atomics, volum atomic).
Desi to ate elementele din aceasta grupa sunt foarte reactive, au utilizari de
importanta comerciala: magneziul, de exemplu, este folosit pentru obtinerea unor
aliaje usoare (aliat cu aluminiu). Desi au densitati mici, sunt mult mai rezistente si
mai dure decit aluminiul pur si sunt folosite in industria aerospatiala, la constructia
navelor spatiale,
T,bl191P
a eu .. roprietati a Ie e emente Ior dizn Grupa 2(JI)
. v.

Element .tBe 12Mg 20Ca 38Sr 56Ba 88Ra

Stare de agregare Solid Solid Solid Solid Solid
(25°C, latm)
Configuratie [He] 2/ [Ne] 3i [Ar]4i [Kr]Si [Xe] 6/ [Rn]7i
electronics
Raza metalica 0,112 0,160 0,197 0,215 0,212 0,246
(nm)
Raza ionica E:l+ 0,031 0,065 0,113
0,099 0,135 0,140
(nm)
Structura cristalina Hexagonala compacta Cubica Cubics
sau compacta centrata
cubics compacta intern

333
 Chimia sistematica a elementelor tipice

Element Jle 12M2 20Ca 3SSr 56Ba ssRa

p. t.lp.f (0C) 12851 6511 8511 8001 8501 9601
2970 1107 1439 1366 1696 1140
Duritate 6-7 2,5 - 3 2,2-2,5 2 2
I (scara Mohs)
Densitate 1,86 1,75 1,55 2,60 3,61 4,45
ICgI cnr')
Electronegativitate 1,5 1,2 1,0 1,0 0,9 0,9
(Pauling)
Energia de 932 764 569 521 502 528
ionizare 1821 150 1098 995 1010
M-+W
M-+M2+
(kl/mol)*
Afinitate pentru -0,5 -0,4 -0,3 -0,2
electron -48,25 -38,6 -28,95 -19,97
(eV I kl/mol *)
Energie de 570 460 395 355 305
hidratare pentru
ionii M': (kl/mol)
Potential ., de -1,85 -2,37 -2,87 -2,89 -2,90 12,92
electrod standard
M2+/M (V)
Conductibilitate 10,4 20,4 21,8 3 1,5
electrica (Hg = 1)
Conductibilitate 0,38 0,38 0,30
termicaI.Ag = 1)
Abundenta, 6'10-4 1,94 3,40 , 2
35'10- 5'10-2 7'10-12
% greutate (Clark)
Numere de +2 +2 +2 +2 +2
ll~,V,)
1*lev=96,485kJlmolJ
9.1. Caracterizare generals
a) Structurii si stabilitate molecularii
Dimensiunile atom ice (razd atomicd, volum atomic) sunt mai mici decat ale
metalelor alcaline. Sarcina nucleara a elementelor din grupa 2(II) este mai mare
decat a elementelor din grupa 1(I), ceea ce determina scaderea dimensiunilor
atomice, In grupa, raza atomics si volumul atomic cresc de sus in jos, datorita

334
 Cornelia Guran

ecranarii din ce in ce mai mari pe care 0 exercita electronii de pe nivele interioare.

Pe baza acestor modificari treptate ale dimensiunilor atomice se poate explica
modul in care variaza multe dintre proprietati. Toate metalele din grupa 2(U) (eu
exceptia beriliului) au legaturi metalice si inconsecinta se caracterizeaza prin:
• Conductibilitati electrice mari, datorita mobilitatii electronilor in banda de
conductie,
• Cele mai multe dintre metalele din aceasta grupa cristalizeaza in retele
compacte, cu numere de coordinatie 12 (beriliul si magneziul in rete a
hexagonala, strontiul in retea cubica cu fete centrate, iar calciul poate adopta
oricare dintre aceste structuri); bariul in schimb, adopts 0 rete a cubics cu fete
centrate ~i N.C. = 8.
• Densitati mici, dar mai mari decal cele corespunzatoare metalelor alcaline. In
general, in grupa, densitatile cresc de la Be la Ra, dar cu anumite neregularitati,
dupa cum variaza modul de impachetare in reteaua cristalina a metalelor.
• Punctele de topire si de fierbere se pot considera 0 masura a tariei retelei
metalice; in termeni simpli, cationii sunt legati prin fortele de atractie dintre
electronii de valenta. P.t. si p.f. sunt mai mari decat ale metalelor din grupa
1(I), deoarece legaturile din retea sunt asigurate prin participarea a doi
electroni din stratul de valenta. In grupa, punctele de top ire si de fierbere scad
de sus in jos, asa cum se poate explica in termenii structurii cristaline (fortele
interatomice scad toto data cu cresterea volumului atomic).
b) Caracter electrochimic
Caracterul electrochimic al elementelor fi apreciat avand in vedere:

• Electronegativitatea
• Afmitatea pentru electroni
• Energiile de ionizare
• Caracterul oxidant sau reducator
• Caracterul acido-bazic al oxizilor si oxihidroxocombinatiilor,
Electronegativitatea mascara taria atractiei electronilor de catre atom, in
formarea legaturii covalente. In conformitate cu valorile electronegativitatii,

335
Chimia sistematica a elementelor tipice

afinitatilor pentru electron si energiilor de ionizare se observa ca metalele alcalino-

pamantoase au caracter metalic accentuat care creste de la Be la Ra. Din tabelul
9.1. se observa ca energiile necesare expulzarii primului electron, cu formarea
ionilor gazosi, ~ sunt mult mai mici decat cele necesare formarii ionilor gazosi
M2+. Cu toate acestea, metalele din grupa l2(II) prezinta in toate combinatiile pe
care le formeaza stare a de oxidare +2. Fenomenul se datoreaza valorilor foarte
mari ale energiilor de hidratare a ionilor M2+, care scad in grupa cu cresterea razei
iomce.
Energiile de ionizare ale metalelor alcalino-pamantoase desi mai mari decat
cele ale metalelor alcaline, au totusi valori mici ~i scad in grupa de la Be la Ra,
odata eu cresterea volumului atomic. Este interesant de eomparat valorile relative
ale primelor trei energii de ionizare ale elementelor din grupele (1) si 2(II) (tabel
9.2.): desi primul potential de ionizare al elementelor din grupa 1(1) este mai mic
decat eel corespunzator elementului situat in grupa 2(II) din aceeasi perioada, eel
de al doilea potential al elementelor din grupa 1(1) este mult mai mare decat eel
corespunzator elementelor vecine, din grupa 2(II). Diferenta este legata de
stabilitatea strueturilor implicate in procesele de ionizare. Pentru ambele elemente,
eel de al treilea potential de ionizare are valori mari, fiind implicati electroni
intemi in ionizare in ambele cazuri.
T,b1192E
a eu .
nergu e ionizare comparative (kJ/imo l)
Element Energii de Ionizare
I II III
Li 519 7300 11800
Be 900 1760 14800

Oxizii si oxihidroxocombinatiile metalelor alcalino-pamantoase, cu exceptia

Be(OH)2 care are caracter amfoter, au caracter bazic accentuat, care creste in seria:

Mg(OH)2< Ca(OH)2< Sr(OH)2< Ba(OH)2.

336
 Cornelia Guran

c) Start de oxidare, legiituri chimice, tipuri de hibridizare, numere de

coordinatie
Cu exceptia beriliului, si in oarecare masura a magneziului, toate elementele
din grupa 2(II) formeaza cornpusi cu caracter predominant ionic si singura stare de
oxidare este +2.
Beriliul, datorita configuratiei electronice ~i valorilor mari ale energiilor de
ionizare si sublimare se comports diferit fata de celelalte elemente. In compusii
anhidri domina caracterul covalent, cu atomul de beriliu hibridizat sp, Sp2 sau s/.
Chimia magneziului se aseamana cu cea a zincului, iar a beriliului eu a
aluminiului. Asemanari mari exists intre Ca - Ra, singurele care se incadreaza de
fapt in denumirea de metale alcalino - pamantoase,
In grupa, energia de hidratare a ionilor M2+ scade de la Be la Ra si odata cu
aceasta scade si solubilitatea compusilor (sulfati, azotati, cloruri, oxalati), B2S04,
MgS04 si oxalatii respectivi sunt mult mai solubili datorita energiilor mari de
hidratare ale ionilor. In schimb, oxalatii de Ca, Sr, Ba sunt greu solubili.
Cu cresterea sarcinii si micsorarea razei creste tendinta elementelor de a
forma combinatii complexe (metalele alcaline prezinta 0 tendinta foarte mica
pentru formare de combinatii complexe). Din grupa 2(II), cea mai mare tendinta
de formare a unor combinatii complexe 0 au beriliul si magneziul. Beriliul atinge
NC = 4,cu hibridizare tetraedrica, sp3. In minerale, beriliul este tetracoordinat, ea
si siliciu, cele doua elemente avand raze ionice apropiate ca valoare; in consecinta,
beriliul poate inlocui siliciul partial in Si044-, fomand berilati.
d) Tendinta de concatenare
Elementele din grupa 2(II) formeaza numai heterocompusi cu structuri
polimere. Derivatii organometalici ai beriliului si magneziului au caracter
predominant covalent, in timp ce derivatii analogi ai elementelor grele din grupa
au caracter ionic. 0 caracteristica a compusilor organoberilici si organomagnezieni
este tendinta acestora de a adopta tetracoordinarea. In general, Be si Mg formeaza
cic1uri coordinative, cei mai stabili fiind cei realizati cu oxigen sau azot ca atomi

337
Chimia sistematica a elementelor tipice

donori. Derivatii functionali (RMgX)o in care M=Be, Mg si X=OR, SR, NR2 etc
sunt de obicei asociati ca cicluri dimere, trimere sau tetramere (structuri cubane)
prin intermediuI unor legaturi coordinative (a-e).

a b c d e

Compusii organoberilici sunt foarte toxici si nu au aplicatii comerciale

importante. Pot fi exploatati drept catalizatori de polimerizare sau drept
combustibil pentru rachete, dar sunt foarte scumpi ~i sunt preferati compusii
organometalici ai aluminiului. Compusii organometalici cu Be si Mg prezinta
multe asernanari structurale si chimice.

e) Deosebiri ale beriliului # relatia diagonalii Be/AI

Beriliul prezinta multe asemanari cu aluminiul, in privinta comportarii chimice,
din aceleasi motive pentru care litiul se aseamana cu magneziul (in grupa, raza
ionica creste cu numarul de ordine, Z, iar in perioada scade cu Z, ceeace face ca
valorile razelor ionice ale celor doua elemente sa fie apropiate). Totusi, diferenta
dintre beriliu si magneziu este mai mare decat intre litiu si sodiu. Asemanarile Be /
AI (tabeluI9.3.) se manifesta in ceeace priveste:
• Elementele: reactivitatea chimica fata de oxigen, carbon, azot

• Compusii: metode de obtinere, comportare chimica, natura legaturilor

chimice

338
 Cornelia Guran

TabeluI9.3. Relatia diagonald Be IAl

Elemente Ambele metale se pasiveaza in HN03.
Ambele metale reactioneaza cu NaOH, cu degajare de hidrogen:
Be + 2KOH + 2H20 ~ K2[Be(OH)4] + H2

Oxizi,
AI + KOH + 4H20~ K[Al(OH)4] + 2H2
Oxizii si hidroxizii de beriliu sau aluminiu au caracter amfoter:
I
hidroxizi Be(OH)2 + 2KOH ~ K2[Be(OH)4]
Be(OH)2 + 2HCl ~ BeCh + 2H20
AI(OHh + KOH ~ K [AI(OH)4]
AI(OH)3 + 3HCl ~ AICJo + 3H20
Cloruri BeClz si AlCl3 sunt compusi solizi, covalenti, cu structura polimera
si respectiv dimera: (BeCIz)n. (AlCI3)2 (datorita deficientei in
electroni) .
.>: Cl, /CI~ »: CI-........ CI..........
/,CI" /,CI
-, .......-Be.....
./Be /Be AI AI
-,CI CI'/"""" CI CI/ "CI/ <,CI

(BeCI2)n Al2Cl6 (stare gazoasa si lichida)

Ambii compusi hidrolizeaza rapid in prezenta apei cu formare de
HCl:
BeCl2 + 2H20 ~ Be(OHh + 2HCl
AlCh + 3H20 ~ AI(OH)3 + 3HCl
Hidruri Hidrurile beriliului se obtin indirect, ca si cele ale aluminiului.
Ambele au structuri polimere si contin legaturi dielectronice
tricentrice (sunt compusi deficitari In electroni).
H
R-B~ Be-R

M=Be,Al H
Carburi Ambele carburi, Be2C ~i A14C3, contin anionul C'I' ~i formeaza
metan la tratare eu apa, spre deosebire de carburile celorlalte
elemente din grupa 2(U):
Be2C + 4H20 ~ 2Be(OH)2 + CH4
A14C3+ 12H20 ~ 4Al(OH)3 + 3C~
Combinatii Combinatiile complexe ale beriliului si aluminiului au stabilitati
complexe asemanatoare, ca In cazul compusilor [BeF4]2- si [AIF6]3-.
Compusii organometalici ai ambelor elemente sunt defieitari In
electroni ~i se stabilizeaza prin di-, tri-, tetramerizare sau prin
formare de aducti:
/R",
R-Be ........... / Be-R
R

339
Chimia sistematica a elementelor tipice

j) Proprietiui fiziologice
Mg si Ca sunt indispensabile vietii plantelor si animalelor. In regnul vegetal,
magneziul este localizat in frunze si fructe, iar calciul in organele de sustinere,
Magneziul intra in compozitia clorofilei. in regnul animal, magneziul intra in
compozitia scheletului si in diferite organe (creier, muschi, ficat, etc); avand un rol
foarte important in hidroliza acidului fosforic. Calciul, in regnul animal se gaseste
in toate tesuturile (sub 3 forme: ionizat, neionizat si organic, legat de proteine) si
are un rol bine definit in reglarea echilibrului hidrolitic, coagularea sangelui si al
laptelui. Ionii Ca2+ ~i Mg2+ au actiune antagonica asupra activitatii enzimatice a
miozinei, componenta proteica importanta in procesul de contractie a muschilor
(Ca2+ este activator, iar Mg2+ inhibitor).
Beriliul ~i compusii acestuia sunt toxici; pot provoca afectiuni respiratorii,
cardiace, cutanate sau ale ochilor. Compusii stabil cu Ba sunt de asemenea toxici.

9.2. Stare naturala si obtinere

Beriliul se gaseste in natura sub forma de oxid mixt cu aluminiu si siliciu
(beri!) iar Mg, Ca, Sr si Ba se gasesc sub forma de saruri (tabel 9.4.).
T,bI194M:
a eu .. tnereurt cu B e, MlZ, Ca, Sr
Be 3BeOAI203'6Si02 beril
Mg MgC03 magnezit
MgS04 H20 kieserit
KCI'MgCb'6H20 carnalit
Ca CaC03 marmura, calcit, creta, piatra de var
CaF2 fluorit
CaS04 anhidrid
CaS04"2HzO gips
Cas(P04MF, CI) fluoro( cloro )apatite
Ca3(P04)2 apatita
Sr SrS04 celestina
SrC03 strontianit
Ba BaS04 barita
BaC03 witherit
- in minereuri de uraniu
Ra -In minereuri de uraniu (pechblenda)

340
 Cornelia Guran

Mg si Ca se mai gasesc in apa marilor $i oceanelor, din care se extrag in

cantitati din ce in ce mai marl. Prezenta ionilor Ca2+ si Mg2+ in apele naturale sub
forma de carbonati acizi si sulfati reprezinta principala cauza a duritatii apei.
Beriliul se obtine din beril din care se extrage in cateva etape diferite si anume:
• Imbogatirea minereului in componenta utila
• Separarea Si02 ~i CaS04 prin tratarea minereului eu piatra de var si H2S04
• Electroliza in topitura a BeC12 obtinuta in atmosfera inerta (in amestec cu NaCl
pentru cresterea conductibilitatii electriee a topiturii)
• Purificarea beriliului prin distilare in vid.

Be3Al1(Si03)6
beril
~ t, CaC03
CaSi03, Be3(AI03)6

1 H S04 concentrat
2

.r >;
Si02• CaS04 BeS04• A1iS04)3
precipitat solutie

Un alt procedeu pentru obtinerea beriliului sau a unor compusi ai beriliului

(schema 9.2.) se bazeaza pe silicofluorurarea berilului, 3BeO'Alz03'6Si02, eu
Na2[SiF6].

341
Chimia sistematica a elementelor tipice

. Na21SiF61
Be3AI2(SI03)6 - Na2IBeF.1
beril

900·C MCI2 NaOH

Be(OH)2

I~C~C
electroliza HCI
Be _.--- BeCI2 _ BeO

BeSO.

Schema 9.2. Obtinerea beriliului si a sdrurilor de beriliu

prin procedeul silicofluorurant

Magneziul, calciul # strontiul se obtin prin electroliza halogenurilor in stare

topita, in prezenta unor alte halogenuri pentru micsorarea punctului de topire.
Halogenurile metal ice se obtin prin tratarea mineralelor prin diferite procedee
chimice (schema 9.3).

MgC03 ~ ~ .s3. MgC~

ec Hz0 Nl\o
CaC03 - - CaO --- Ca(OH}z - ~
. t"

srS ~ s-o,
.>
Ha
srO/

Schema 9.3. Obtinerea Mg, Ca, Sr din minereuri

342
 Cornelia Guran

Radiul se izoleaza in timpul prelucrarii minereurilor de uraniu; dupa

coprecipitare cu BaS04 se poate obtine prin cristalizarea fractionate a unor saruri
solubile.
In tabelul 9.5 se prezinta principalele surse si metode de extractie ale
metalelor Be, Mg, Ca, Sr si Ba in ordinea potentialelor de eleetrod.
T,hl195S
a eiu ..
urse ~z me t 0d.e d.e extractze pentru B e, Mzg, Ca, Sr si 'B a
Preces de EO Minereu Metoda de extractie
electrod
Ba2+~Ba -2,90 whitherit, BaC03 Electroliza in topitura a BaCl2

Sr2+-~ Sr -2,89 celestina, SrS04 Electroliza in topitura a SrCl2

strontianit, SrC03
Ca2+ ~ Ca -2,876 piatra de var, CaC03 Electroliza in topitura a CaCl2
anhidrid, CaS04 sau CaF2
gips, CaS04'2H20
Mg2+~Mg -2,37 magnezit, MgC03 Electroliza in topitura a
carnalit, MgCb ~iKCI
KCI'MgCI2'6H2O
Be2+ ~ Be -1,85 beril, 3BeO'A1203'6Si02 Electroliza in topitura a BeF2
~iNaCI

9.3. Proprietati fizice

Culoare Metalele din grupa 2(U) sunt colorate alb-argintiu, cu exceptia
beriliului, care este alb- cenusiu. In aer, beriliul ~i magneziul se acopera eu 0

pelicula de oxigen.
Retele de cristalizare Beriliul si magneziul cristalizeaza in retele hexagonale
compacte si prezinta fenomenul de izomorfism. Calciul si strontiul cristalizeaza in
retele cubiee eu fete eentrate; dar probabil ca la temperaturi superioare prezinta ~i
alte modificatii. Radiul, datorita volumului atomic mare cristalizeaza in retea
cubics centrata intern.
Duritate, p.t., p.f. Beriliul are valorile eele mai mari pentru punctul de top ire
~i caldura specifica, Be este un metal dur (zgarie sticla), in timp ee celelalte metale
sunt relativ moi dar mai dure ea plumbul.

343
Chimia sistematica a elementelor tipice

Densitate Sunt metale usoare, densitatea scade de la Be la Ca si creste de la

Ca la Ba. Magneziul este eel mai usor metal din grupa si este folosit in tehnica,
pentru obtinerea unor aliaje usoare destinate constructiilor de nave maritime sau
spatiale,
Conductibilitate electricd Beriliul are 0 valoare mica (numai 8,5% din
conductibilitatea Cu) iar Mg si Ca sunt cele mai bune conducatoare de electricitate
din grupa (36% din conductibilitatea Cu).
Maleabilitate, ductilitate La temperatura obisnuita Be este casant si nu
poate fi tras in fire sau foi; devine maleabil in prezenta Zr si Ti. In stare pura, Mg
este foarte maleabil si ductil, proprietatile mecanice suferind 0 imbunatatire prin
aliere cu alte metale. Ca si Sr se pot lamina in foi (sunt maleabile).
Coloratia flacdrii Sarurile volatile ale Ca, Sr, Ba ~i Ra coloreaza flacara in
culori caracteristice, proprietate folosita pentru identificarea ionilor respectivi
(spectre de flacara):
C a 2+ - ro~u-caramlzlU;
~ ~ •• Sr 2+ -ro~u - carmm;
• B a 2+ - ga lb en - ver d e; R a2+ -

caramiziu. Culoarea se datoreaza exc1usiv prezentei atomilor liberi, proveniti prin

disocierea sarurilor volatile.

9.4. Proprietati chimice

Beriliul si magneziul, desi prezinta 0 mare afinitate pentru oxigen sunt stabili
totusi in aer deoarece se acopera in aer cu 0 pelicula de oxigen; restul elementelor
din grupa sunt atacate de aer formand oxizi sau hidroxizi (in prezenta umiditatii)
iar bariul ~i radiul care sunt cele mai active se acopera cu un strat de oxid dar si de
azotura, De aceea, Ca, Sr, Ba si Ra se pastreaza sub petrol, in absenta aerului.
Reactivitatea chimica (tabel 9.6.) si stabilitatea compusilor formati creste in
grupa de sus in jos, bariul si radiul fiind elemente deosebit de reactive. Be si Mg,
desi prezinta 0 mare afinitate pentru oxigen nu sunt atacate la temperatura
obisnuita, datorita stratului protector de oxigen. In stare compacta, beriliul se

344
 Cornelia Guran

oxideaza numai dupa 880°C; in stare de pulbere, arde cu flacara vie, formand BeO.
Magneziul, in stare de pulbere, foite sau panglica arde cu 0 lumina orbitoare, cu
fo.rmarede MgO. In cantitate insuficienta de oxigen rezulta si Mg3N2pe langa
MgO. Ca, Sr, Ba si Ra se oxideaza usor: Ba se aprinde prin presare in aer, cand
rezuln BaO si Ba3N2'
Metalele alcalino-pamantoase dezlocuiesc hidrogenul din apa:

M + 2H20 ~ M(OH)2+ H2
Datorita solubilitatii reduse, Be(0H)2 si Mg(OH)2 se depun Ia suprafata si
impiedica atacarea mai departe a metalului. Reactiile au loc lent la rece si mai
repede la cald, mai ales daca metalul a fost degresat cu eter. Cu apa, calciul
reactioneaza incet in conditii obisnuite, strontiul ceva mai repede, iar bariul si
radiul reactioneaza energic.
Metalele alcalino-pamantoase reactioneaza cu alcooli, cu degajare de
hidrogen si formare de etilati. Cu nemetalele, O2, X2, N2, S, Se, Te, P, As
formeaza compusii binari respectivi.
Acizii HCI si H2S04 (diluati) dizolva toate metalele alcalino-pamantoase, la
rece sau' la cald. Beriliul este atacat de H2S04 concentrat numai la cald, cu
degajare de S02 (reducerea SO/- se poate face chiar parra la S sau H2S).
Beriliul este singuruI metal din grupa care se dizolva in solutii concentrate de
hidroxizi alcalini, eu degajare de hidrogen si formand berilati (contin Be2 0t si
speeii hidratate eu punti OH). Alte elemente din grupa reactioneaza diferit cu
hidroxizii alcalini, de exemplu Mg si Ca:
2Mg + 2KOH ~ 2K + 2MgO + H2
MetaIele alcalino-pamantoase se dizolva in amoniac, cu formare de amine
complexe, [M(NH3)6],unde M = Ca, Sr, Ba.

345
Chimia sistematica a elementelor tipice

. _. hi .
a eu
T.b1196P .. roprzetatz c zmzce a Ie e Iemente Ior ditn grupa 2(11)
Reactant Be Mg, Ca, Sr, Ba
H2O Nu reactioneaza niei la reee Mg - numai la eald, Ca, Sr, Ba -
niei la incalzire viguros
M + 2H20 -+ M(OH)2 + H2
M + H20(vapori) -+ MO + H2
02,exees BeO MO (in unne si Ba02)
la cald
N2, Be2N3 M2N3
la eald
H2, Nu reactioneaza MH2
lacald
Aeizi Be2+,reactie lenta M2+,reactii energiee mai ale la Ba
diluati
Baze Be + 2KOH + 2H2O ---* Nu reactioneaza decat Mg si Ca:
Kz[Be(OH)4] + Hz 2Mg + 2KOH ---* 2K + 2MgO+ Hz
Se poate forma si Na2Be02
(berilat anhidru)
NH3 Nu reactioneaza M + 2NH3 ---* M(NH2h + H2

C, la eald Be2C MC2 (la SOQoC)si Mg2C3 (700°C)

9.5. Utilizari

Beriliul este utilizat la constructia reactoarelor nucleare ea moderator

(micsoreaza viteza fluxului de neutroni) :;oireflector (reflects neutronii spre zona
activa a reaetorului). Datorita permeabilitatii pentru razele X, se utilizeaza la
fabriearea ferestrelor pentru tuburile eu raze x. In metalurgie, se foloseste ea
dezoxidant ~i ea element de aliere in aliaje, deoareee mareste duritatea,
elasticitatea si rezistenta la eoroziune a aeestora (aliaje dure, utilizate pentru
constructia de rachete sau nave maritime :;oiaerospatiale).
Magneziul se utilizeaza pentru obtinerea unor aliaje usoare si dure
(duraluminiu, magnaliu, electron).
Calciul si magneziul se folosesc ca reducatori in extractia unor metale.

346
 Cornelia Guran

Strontiul si bariul, ca meta1e au aplicatii reduse. Compusii acestora sunt

fo1ositi in industria chimica si farmaceutica.
Radiul este fo1osit in tehnica nucleara.

9.6. Compusi
9.6.1. Compusi ell hidrogen
(BeIl2)n se obtine indirect si are structura polimerica:
(BeC12)n + 2nLiH ~ (BeH2)n + 2LiCl

MH2 (M = Mg, Ca, Sr, Ba) se obtin direct:

M + H2 ---+ MH2
Proprietati:
- pulberi albe, stabile in aer; au caracter reducator accentuat si hidrolizeaza in
apa: .
MH2 + 2Ch ---+ MCh + 2HCl

MH2 + 2HCl ---+ MClz + 2H2

MH2 + O2 ---+ M(OH)2

MH2 + 2H20 ---+ M(OH)2 + 2H2

9.6.2. Compusi ell oxigen

Prin incalzirea metalelor in oxigen se formeaza oxizi normali, MO. Bariul, si
in oarecare masura strontiul, formeaza si peroxizi, M02, la incalzire prelungita Di
presiune.
Metodele de obtinere si proprietatile acestora sunt prezentate in tabelul 9.7.

347
Chimia sistematica a elementelor tip ice

Tabeiul 9.7. Oxizii si peroxizii metalelor din grupa 2(1£)

Oxizi ReO MO, M = Mg, Ca, Sr, Ba
nonnali, Obtinere Obtinere
MO -Descompunerea oxalatului - Incalzirea metalelor 'in aer si
BeC204 ~ BeO + CO2 + CO descompunerea sarurilor sau hidroxizilor:
Proprietdti M + 11202 ~ MO
- compus covalent MC03 ~ MO + CO2
-cristalizeaza 'in sistemul M(N03h ~ MO + 2N02 + 11202
hexagonal M(OH)2 ~ MO + H20
-material refractar, p.t.=2570°C Proprietati
- forma obtinuta la - solide albe, cristaline (retele tip NaCI)
t>8oo°C este inerta chimic - contin legaturi ionice
(se dizolva numai 'in H2S04 - Reactioneaza cu apa, alcooli, oxizi,
concentrat ~i fierbinte); halogeni, etc
forma obtinuta la t<8oo°C MO + H20 ~ M(OHh
este mai reactiva ~i se (M= Ca, Sr, Ba)
dizolva 'in solutii alcaline cu MO + 2ROH ~ M(ORh + H20
fonnare de berilati: (M = M g, C a, S r, B)a
BeO + 2NaOH ~ Na2Be02 MO + Cl, ~ MCl2 + 11202
+ H2 MO + Si02 ~ MSi03
- nu este atacat de apa MO + Ah03 ~ M(AI02)2 + O2
- 'in stare de vapori are
structura ciclica MO + KCN ~ M + KeNO
MgO este relativ inert chimic, mai ales daca
fl-Be", Be"o
se trateaza termic. Ia temperatun . n.diicate;
o'7''' 0 6
/
t II I I datorita inertiei chimice si valorii p.t. =
Be Be Be Br 2800°C, este considerat material refractar si
~o/ "'-0/ este folosit 'in constructia fumalelor.
CaO se foloseste 'in metalurgie, ca material
fondant si In laborator, ca material de uscare.
Peroxizi, Ba02
M02 Obtinere
- prin incalzirea Ba sau BaO 'in oxigen:
Ba + O2 -> Ba02
BaO + 1/202-> Ba02
Proprietdti
- pulbere alba
- insolubil in apa
- se foloseste pentru obtinerea H202 'in
laborator:
Ba02 + H2S04 -> BaS04 + H202
- are caracter oxidant, dar poate actiona si
ca agent reducator:
Ba02 + HgCh -> Hz + BaCl2 + O2

348
 Cornelia Guran

9.6.3. Oxohidroxo combinatii

Hidroxizii metalelor alcalino-pamantoase se obtin in general, prin precipitare
din saruri. Sunt compusi solubili in apa, iar solubilitatea si caracterul bazic cresc
in grupa de la Be(OH)2 la Ba(OH)2 (tabel 9.8.).

Tabel 9.8. Hidroxizii elementelor Be, Ca si Ba

Obtinere
- din saruri de beriliu, la tratare cu solutii alcaline
BeCh + 2NaOH ~ Be(OH)2 + 2NaCI
Proprietati
- earaeter amfoter: formeaza berilati sau saruri de beriliu, la
tratare eu hidroxizi sau respeetiv acizi:
2HCI
BeCl,+ 2H,O
Be(OH), 2 KOH
~ K,[Be(OH).1

La fierberea solutiilor de berilati, se pot separa diferite specii

polimorfe eu structuri ciclice:
H,O OH,
\ F"
.>.
H,O I°
....••.
Be
°I ./OH,
Be"

,
HO/ '0/ 'OR ,
Obtinere
- prin precipitare, In mediu bazic:
MgCh + 2KOH -+ Mg(OH)2 + 2KCl
Proprietati
- caracter de baza slabs
- solid alb, solubil in apa.
Ca(OHh Obtinere
- incalzirea pietrei de var la 1OOO°Csi adaugare de apa:
to H20
CaC03 - CaO - Ca(OHh
-C02
Proprietati
- baza tare
- solid alb, solubil in apa.
- solutia de Ca(OH)2 este cunoscuta sub denumirea de lapte
de var .
- dezlocuieste amoniacul din sarurile de amoniu
Ca(OH)2 + 2~Cl ~ CaCh + 2H20 + 2NH3

349
 Chimia sistematica a elementelor tipice

9.6.4. Halogenuri
Tabelu19.9. prezinta cele mai importante halogenuri ale metalelor din grupa 2.
Tabelul 9.9. Halogenurile metalelor din grupa 2
Halosenura Obtinere, proprietati
BeXz Obtinere
• Descompunerea termica a tetrafluoroberilatului de amoniu:
~h[BeF4] ~ BeF2 + 2NHtCI
• Halogenarea beriliului, Be2C sau BeO (X=CI, Br, In
prezenta de carbon):
Be + ct, ~ BeClz
BeO + Cl2 + C 600"-800") BeClz+ CO

Proprietiui
Halogenurile beriliului nu se pot obtine In stare anhidra, datorita
hidratarii care are loc si care duce la formarea combinatiei
complexe [Be(H20)4]X2.
BeF2 are aspect sticlos, structura dezordonata si este dificil de
cristalizat; atomii de beriliu sunt tetracoordinati,
Fluorura complexa, RaBeF 4 este 0 sursa importanta de neutroni.
BeClz are structura In lant, cu atomii de clor In punte; In prezenta
unor liganzi chiar slab donori, se rup legaturile din punte si se
formeaza L2BeClz (L=Et20). In prezenta unor donori puternici ca
H20 sau NI-h se formeaza specii [BeL4]2+[2Clf. BeCh are
capacitatea de a functiona drept catalizator Friedel-Crafts
(asemanare eu AICh).
MgXz Se cunosc numeroase halogenuri ale magneziului, care formeaza ~i
specii solvatate cum sunt MgBr2'6Me20, MgBr2'nNH3,
MgBr2'3Et20, sau MgBr2'6ROH.
MgF2 este greu solubila in apa si se poate obtine prin precipitare din
solutiile sarurilor cu Mg2+,
MgCh apare in natura, dizolvata in apa marilor sau ca mineral
(carnalit, KCl'MgCh'6H20). Se poate obtine si prin clorurarea MgO
cu HCI gazos sau CJz. Formeaza un hexahidrat, MgCh'6H20; se
utilizeaza la obtinerea cimenturilor, pentru impregnarea lemnului
sau In industria textila.
CaXz CaF1 se gaseste ea minereu (fluorit, fluorospar) si este eel mai
important compus dintre halogenuri.
Se poate obtine si din saruri solubile de ealciu si F.
Este greu solubila In apa si in acizii tari diluati. Se dizolva In H2S04
eoneentrat, proprietate folosita pentru obtinerea HF:
Ca(f+ H2S04 ~HF + CaS04

350

1
 Cornelia Guran

Ua-l();!!enura Obtinere, nronrietati

Este hidrolizata de vaporii de apa, la 900°C:
CaF2 + H20 ~ 2HF + CaO
CaCh se gaseste in natura numai in solutie (in hidrosfera). Este
higroscopica si se foloseste ea agent de useare in laborator. Se poate
obtine in stare anhidra prin incalzire atenta la 260°C. F ormeaza
compusi de aditie ea: CaCh"4CH30H, CaCh·8NH3, CaCh·6H20
CaCh·4H20 (eu trei forme polimorfe (a, ~, y), CaCh2H20 sau
monohidratul CaCh·H20. Se foloseste in laborator ~i pentru
obtinerea unor amestecuri frigorifice, prin amestecare cu zapada in
raport de 1,44:1, cand se obtine temperatura de -46°C.
CaBrz si Cal, au punete de topire mici ~i solubilitati superioare in
apa; sunt de asemenea, solubile in alcooli si eteri. Prezinta multe
asemanari cu CaCho
SrX2 Sunt compusi asemanatori eu sarurile de Ca si Mg si se obtin prin
aeeleiaDi metode.
BaX2 Ba'Cl, este una dintre cele mai importante saruri ale bariului ~i se
obtine in industrie din BaS04 (witherit sau baritina) in doua etape:
BaS04 + 4C ~ BaS + 4CO
BaS + CaCh ~ CaS + BaCh
Este un eompus eristalin, alb, foarte solubil in apa, de unde se poate
eristaliza dihidratul, BaCI22H20.
BaBr2 si BaI2 prezinta multe asemanari eu eelelalte halogenuri ale
metalelor alcaline pamantoase (euloare alba, solubilitate, formare de
eristalohidrati).

9.6.5. Combinatii complexe si compusi organometalici

Combinatii complexe
Ionii metalelor din grupa 2(II) au configuratii de gaz rar si ca urmare,
prezinta 0 tendinta redusa de formare a combinatiilor complexe. Aceasta tendinta
este mai accentuata la beri1iu, datorita actiunii polarizante a ionului Be2+~i
earacterului covalent al legaturilor ehimice. Desi beriliul prefers formarea unor
combinatii complexe cu liganzi cu oxigen ca atom donor, se cunose $i compusi eu
alti liganzi; in general, in combinatii complexe, beriliul este tetracoordinat.
Exemple; [Be(C03)2t, [Be(S04ht, [Be(C204)2t, [Be(H20)4]2+, [Be(NH3)4]2+,

351
 Chimia sistematica a elementelor tipice

[BeF4 t. Multe combinatii complexe au structuri chelate, ca in cazul complexului

Be - ~-dicetona:
R R
"c=o o-c/
/ "'/ '\
CH Be CH
~ C- 0/ 'o-c/
- "-....
R/ R

Ionii metalelor din grupa 2(II), ca si cei din grupa 1(I) sunt considerati
acceptori tari si cu cat ionul are dimensiuni mai mici, cu atat complexul format
este mai stabil. Complecsii ionilor Be2+ si Mg2+ cu liganzi tari sunt in general
foarte stabili si nu se descompun. Compusii beriliului au caracter covalent mai
pronuntat decat ai congenerilor sai. Un exemplu deosebit il reprezinta oxiacetatul
de beriliu, Be40(CH3COO)6, care contine un atom de oxigen tetracoordinat. Se
obtine din carbonat de beriliu si acid acetic:

4BeC03 + 6CH3COOH --7 4C02 + 3H20 + [Be40(CH3COO)6]

Un alt complex interesant si important ca aplicatie practica (in chimia
analitica) este eel format de Mg2+ cu sarea disodica a acidului
etilendiaminotetraacetic, EDTA, in care ionul de magneziu este heptacoordinat,
prin atomii N si 0 ai EDT A si 0 molecula de apa.

OH 12
-

o"", /-0
P
f ,'-0\-0
O-C
o °c

"
H2C
H C/-N-CH;r
2

j
••••...•.
N + ,/
CH2
......-CH2
c-o

H2

[Mg(EDTA)(OH2»)2-

Ca si metalele alcaline, elementele din grupa 2(II) formeaza cornplecsi cu liganzi

de tip coroana si cu criptanzi.

352

1
 Cornelia Guran

Compusi organometalici

Compusii organoberilici se cunosc de mult (primul compus fiind obtinut in

1873) dar, datorita toxicitatii ridicate sunt mai putin studiati si utilizati (au fost
folositi drept combustibili pentru rachete, dar au fost ulterior inlocuiti cu unii
compusi ai aluminiului).
in tabelul 9.10. se prezinta tipurile ~i cateva aspecte importante din chimia
cornpusilor organometalici ai beriliului:
a eu
~b11910 . Compusi organa en ICI

Tipuri ~i Sintezii Structura

denumiri
R2Be Transmetalare sau metatezd CH3 CH3 /
-, / '" /60~
Ar2Be Be+Hg(CH3)2 ~ Be(CH3h + Hg Be 114' Be Be
dialchilberiliu /"-/"-/~
CH 3 CH3
diarilberili u BeCI2+ Na +C5H5~ Be(C5H5)2
C,Hs
/
C,H...--B", "/Be-C,Hs
C,Hs

RbeX Metalare R -, , CI<, , OE~

ArB eX Be+RX~RBeX /B\ ~\
halogenuri Distrugerea unor legdturi Be-N sau Et,O CI R
de alchilberiliu Be-C cu reactarui convenabili:
(arilberiliu) CH3Be-N(CH3)2+ HCI ~ CH3BeCI
+ (CH3)2NHHCI
CH3Be + lz ~ CH3BeI + CH31
RbeH Transmetalare "H"
R-B~ Be-R
ArBeH RBeBr+2LiH ~ [RBeHOEt2h +
H
hidruri de 2LiBr
E~D ,H ,....R
alchilberiliu
(aril beriliu)
2R2Be +2R3SnH~[RBeH]2+2S~
"
R
,Be:
','
H
:Se"-
DES

R2Be'nD Metatezd
Ar2Be'nD; BeCh+ 2RMgCl+(C2Hs)20 (C,Hs),O ~
R" / O(C2Hsh
n=1,2 BeR2'O(C2H5)2+ 2MgCh Be
/
BeCh+LiC6HS .uct Be(C6Hs)2 ~
D- moleculd )
R O(C2Hsh
LiC,H, ) [Be(C~s)4t 2Lt
cu atomi
donori (N,O,S).

353
Chimia sistematica a elementelor tipice

Cornpusii organoberilici sunt monomeri si dicoordinati numai in cazul unor

substituienti voluminosi; in absenta unui impiediment sterie, moleeulele sunt
asociate, (BeR2)n, (RBeX)n sau (RBeH)n , unde n=I, 2 iar numerele de eoordinatie
sunt egale eu 3 sau 4. Strueturile multor derivati organoberilici se pot expliea prin
formarea unor legaturi eovalente multieentriee, de exemplu:
• (Me )2Be este polimer, eu grupari CH3 in punte (legaturi 3e-2e").

• CBU)2Be are structura liniara si este monomer (datorita radiealului terf-butil,

voluminos), cu hibridizare sp la atomul Be.

• R2Be (R=C2H5, n-C3H7' n-C4H9) sunt dimeri in benzen ca solvent (N.C.=3)

Efectele sterice impiedica probabil formarea unor polimeri superiori.
Cornpusii organoberilici sunt foarte reactivi din punet de vedere chimie; sunt
sensibili la urmele de apa si se degradeaza in prezenta oxigenului, rezultfuldBeO
sau Be(OH)2, CO2 si H20. In aer se aprind spontan iar in apa hidrolizeaza cu
degajare mare de energie, prin distrugerea legaturilor Be-C.

BeR2 + 2H20 ~ Be(0H)2 +2RH

Caracterul Lewis (acceptor) este aeeentuat si conduce la formarea unor aducti
eu molecule eu N-, 0- sau S- ea atomi donori:

Compusi organomagnezieni
Chimia compusilor organomagnezieni este dominata de importanta
reaetivilor Grignard, RMgX, binecunoscuti si utilizati in sinteze multiple, datorita
earaeterului earbanionic. Se obtin din halogenuri organice si magneziu metalie in
eter, descoperire pentru care Victor Grignard a primit premiul Nobel; aceasta
reactie de obtinere, aparent simpla este de 0 importanta fundamentals in sinteza
.organica. Tipurile structurale, proprietatile si eomportarea chimica a compusilor

354
 Cornelia Guran

orgaromagnezieni sunt asemanatoare cu cele ale compusilor organoberilici (tabel

9.11 ).

Tabelul v 11 COmpU$1organomagnezieni
TiPlIri si denumiri Sinteza Structura
R2Mg, Ar2Mg Mg exces+ R2Hg-+R2Mg + Hg
Mg + 2Cs~ 500°C) Mg(CsHs)2
Dialchil(aril)magne + H2
ziu
Mg+H2+CnH2n-+Mg(CnH2n+I)2

RMgX, ArMgX Reactia dintre halogenuri de alchil Au fost identificate

halogenuri de si magneziu, in eter anhidru sau specii monomere si
aJchil(aril) tetrahidrofuran ca solvent dimere, la
magneziu RX + Mg -+ RMgX echilibru:
(reactivi Grignard) Metalarea unor hidrocarburi care
RMg
contin un atom de hidrogen cu
MgR, + MgX2
caracter acid
RMg+ + RMgX2'
R -C=CH +C2HsMgBr--+ R -C=C- MgBr
X
+C2H6
R-~
y("Mg-R

Q + C,H,MgB, - Q MgB
R
\
R_Mg\/Mg
,../x "

Structurile compusilor dia1chil( diaril)magneziu sunt foarte asemanatoare cu

cele ale compusilor organoberilici:
• R2Mg (R= CH3, C2Hs) au structuri palimere, cu legaturi deficitare in electroni
si NC=4 (a)
• Mg"(C6HSh2(C2HS)SO este monomer cu NC=4 (b)
• Mg(CsHs)2 (magnezocen) are structura tip sandwich, analoaga cu cea a
ferocenului, dar contine ionii Mg2+ si CsHs- (c)

355
Chi'mia sistematica a elementelor tipice

-. Pentru cornpusii RMgX, au fost identificate specii mono mere si "\ .

dimere, cu atomul de halogen in punte. Speciile monomerice domina in solutii

diluate si solventi cu capacitate coordinativa ridicata, spre deosebire de dimeri
sau polimeri care se formeaza mai ales in solutii concentrate si in prezenta
solventilor cu capacitate coordinativa redusa.
Reactivii Grignard sunt utilizati ca intermediari in multe sinteze organice sau
anorganice (schema 9.4.):

MgX(OH) + R3COH R2CO, H,o

RH + MgX(OH)
MgX(OH) + R2CHOH RCHO, H20 ROH
r---- (RO)MgX + RH

soct HX
MgXCI + R2SO _----0..2 ---::;;1~~~:-----
RH + MgX2

R'NH2
R'NHMgX + Rt1-o<~-...../ RSH + MgX(OH)
'--"---- RI + MglX
hidroperoxizi

Schema. 9.4. Aplicatii ale compusilor organomagnezieni

Prepararea unor alti derivati organometalici (uneori chiar pentru metale in
stari nespecifice de oxidare) reprezinta unul dintre domeniile importante de
aplicatii practice ale compusilor organomagnezieni:
3C6H5-MgBr+ BF3 ---7(C6Hs)3B + 3MgBrF -e ,
j :.1

4C~5-MgBr + 2PbCh ---7(C6Hs)4Pb + 4MgClBr + Pb

C~s-MgI + CuI ---7(C6HS)CU+ Mgl,

BiX3 + ArMgX ---7Ar3Bi ~ Ar3BiX2 NaOH) (Ar2BiX)20

A r3BiX 2 ArLi ) Ar 5L'1 HA ) Ar 4B'+A"

1
.'
C-

Ar= c.u; X= ct, Br; A"= cr, ReOO".

356