Facultatea - Energetica

10. Metode de protecţie împotriva coroziunii - Protecţia catodică cu

anozi de sacrificiu
Principiul lucrǎrii:
Coroziunea este un proces ireversibil de distrugere a metalelor sub actiunea diversilor factori
corozivi (aer, acizi, baze, gaze). Daca mediul este rau conducator de electricitate (gaze), se produce
coroziunea chimica, iar daca este bun conducator (electroliti) are loc coroziunea electrochimica a
metalelor.
Coroziunea se explica prin reactia dintre metal si agentul coroziv din mediu, reactie electrochimica
(de oxido-reducere), la care participa atat ioni cat si electroni. Ea are loc la interfata Me/mediu coroziv si
este spontana si ireversibila.
Protecţia catodică cu anozi de sacrificiu este o metodă electro-chimică de protecţie împotriva
coroziunii ce se aplică la construcţiile metalice în contact cu solul, apa mărilor sau atmosfera (conducte de
oţel pentru transportul fluidelor, stâlpi metalici de susţinere, rezervoarele, cazanele, coloanele de extracţie,
cablurile etc).
Principiul metodei de protecţie catodică constă în modificarea potenţialului de coroziune al
sistemului metalic de protejat spre valori atât de negative încât coroziunea să nu mai poata avea loc. (pentru
definirea potenţialul de coroziune vezi referat 8 “Determinarea potenţialului de coroziune”)
Protecţia catodică cu anozi de sacrificiu se realizează practic prin fixarea pe suprafaţa metalică de
protejat a unor bare, plăci, benzi metalice speciale denumite anozi de sacrificiu, anozi solubili sau anozi
activi.
Anozii de sacrificiu sunt alcătuiţi dintr-un metal sau aliaj cu potenţial de coroziune în mediul dat
mai negativ decât al metalului de protejat.
De exemplu: pentru protecţia sistemelor pe bază de Fe se folosesc Zn, Al, Mg şi aliajele lor.

Reacţiile chimice în coroziunea cu depolarizare de hidrogen sunt:

În medii acide:
Reacţii generale Exemplu
(-) MM+z +ze- (-) Fe Fe+2 + 2e- Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
(+) zH++ze- z/2 H2 (+) 2H+ + 2e- H2 Reacţie de depolarizare
(reducere)
M+ zH+  M+z + z/2 H2 Fe + 2H+ Fe+2 + H2 Reacţie globală

În medii neutre şi alcaline:

Reacţii generale
Exemplu
(-) MM +ze +z -
(-) Fe Fe+2 + 2e- Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
(+) zH2O+ze-zHO-+z/2H2 (+) 2H2O+2e-2HO-+ H2 Reacţie de reducere
M + zH2O M+z + zOH- + z/2 H2 Fe + 2H2O Fe+2 + 2OH- + H2 Reacţie globală
Facultatea - Energetica

Reacţiile chimice în coroziunea cu depolarizare de oxigen sunt:

În medii acide:
Reacţii generale Exemplu
(-) MM+z +ze- (-) Fe Fe+2 + 2e- Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
(+) zH++z/4 O2 +ze-  z/2H2O (+) 2H++1/2 O2 +2e-  H2O Reacţie de depolarizare
(reducere)
M + zH++z/4 O2  M+z + z/2H2O Fe+ 2H++1/2 O2  Fe+2 +H2O Reacţie globală

În medii neutre şi alcaline:

Reacţii generale Exemplu
(-) MM+z +ze- (-) Fe Fe+2 + 2e- Reacţie de ionizare a
metalului (oxidare)
(+) z/2 H2O +z/4O2+ze- zHO- (+) H2O +1/2O2+2e- 2HO- Reacţie de depolarizare
(reducere)
M + z/2 H2O +z/4O2  M(OH)z Fe+ H2O +1/2O2 Fe(OH)2 Reacţie globală

Eficienţa protecţiei catodice cu anozi de sacrificiu este asigurată de menţinerea constantă a

potenţialului de protecţie impus. Controlul protecţiei catodice se realizează prin măsurarea potenţialului de
coroziune (εcor) al sistemului metalic de protejat faţă de un electrod de referinţă prin intermediul unui
voltmetru electronic.

Aparatură şi substanţe: cuve cu soluţii de acid sulfuric (H2SO4), hidroxid de sodiu (NaOH) sau clorură de
sodiu (NaCl); Me (metale) - Zn, Al, Cu sau Fe; punte de sare (hârtie de filtru umezită în soluţie de KCl);
electrod de referinţă; voltmetru electronic.

Mod de lucru

 Înaintea experimentului, se curăţă plăcuţele metalice (electrozii) de Zn, Fe, Al, Cu cu hârtie
metalografică, apoi se spală cu apă de la robinet şi apoi cu apă distilată şi se usucă cu hârtie de filtru.
 Se alcătuiesc pilele galvanice de coroziune:

(-) Me1/mediu coroziv//electrod de referinţă (+)

(-) Me1+Me2 /mediu coroziv//electrod de referinţă (+),

unde: Me1 poate este Fe, iar Me2 este Zn, Al şi Cu succesiv; mediul coroziv poate fi: NaCl 1M,
NaOH 0.1M, sau H2SO4 0,1M.

Pilele galvanice de coroziune se realizează conform figurii 1.

 Metalul de protejat (Me1) şi/sau sistemul Me1+Me2 se imersează in mediul coroziv si

reprezinta polul negativ (anodul) al pilei galvanice de coroziune, unde are loc reactia de
oxidare. Iar polul pozitiv (catodul) al pilei galvanice de coroziune este alcatuit din electrodul
de referinta (Ag/AgCl, KCl sat.), unde are loc reactia de reducere cu depolarizare de hidrogen
sau oxigen, in functie de mediul coroziv.
 Electrodul de referinţă se conectează la borna pozitivǎ iar sistemul studiat se conecteazǎ la borna
negativǎ a voltmetrului electronic, astfel încât t.e.m. (Eexp) să fie pozitivă.
 Circuitul este închis prin intermediul punţii de sare, alcătuită din hârtie de filtru înmuiată în
întregime în soluţie de KCl sat.
Facultatea - Energetica

 Pentru fiecare sistem studiat, se notează în Tabelul 1 valoarea tensiunii electromotoare - t.e.m.
(Eexp), indicată de afişajul electronic, când se consideră că a atins o valoare relativ constantă.
!! Plăcuţele metalice se spală cu apă distilată şi se usucă cu hârtie de filtru de fiecare dată când se
modifică mediul coroziv (se dau cu şmirghel doar la începutul experimentului), şi, de asemenea, se
foloseşte o nouă punte de sare (hârtie de filtru umezită în soluţie de KCl).

Figura 1. Pilă galvanică de coroziune cuplată

la voltmetru electronic

Rezultate şi calcule:

 Se notează pentru fiecare pilă electrică indicată în tabelul de mai jos mărimea tensiunii
electromotoare, (Eexp), după două minute când se atinge o valoare relativ constantă;

 Se calculează potenţialul de electrod (εsistem metalic) al sistemelor studiate pe baza relaţiei:

Eexp = ε+ - ε - = ε electrod de referinta – ε sistem metalic = ε Ag/AgCl, KCl sat. – εsistem metalic

în care ε Ag/AgCl, KCl sat. = 0,266 [V], iar sistemul metalic este de exemplu: Fe, Fe+Zn, Fe+Al, Fe+Cu.

Deci εsistem metalic = 0,266 – Eexp < 0

 Rezultatele obţinute din măsurătorile experimentale şi din calcule se înscriu într-un tabel
conform modelului:
Facultatea - Energetica

Observatii
Eexp sistem metalic metal de protejat Zn,Al,Cu
Pila galvanica de coroziune
(V) (V) poate (nu poate) fi anod de
sacrificiu
(-)Fe/NaCl//AgCl/Ag (+) -
(-)Fe+Cu/NaCl// AgCl/Ag (+)
(-)Fe+Zn/NaCl// AgCl/Ag (+)
(-)Fe+Al/NaCl// AgCl/Ag (+)
(-)Fe/H2SO4// AgCl/Ag (+) -
(-)Fe+Cu/H2SO4// AgCl/Ag (+)
(-)Fe+Zn/H2SO4// AgCl/Ag (+)
(-)Fe+Al/H2SO4// AgCl/Ag (+)
(-)Fe/NaOH// AgCl/Ag (+) -
(-)Fe+Cu/NaOH// AgCl/Ag (+)
(-)Fe+Zn/NaOH// AgCl/Ag (+)
(-)Fe+Al/NaOH// AgCl/Ag (+)

Dacă potenţialul sistemului metalic Fe + alt metal (Zn, Cu, Al) este mai negativ decât potenţialul Fe,
într-un mediu coroziv dat, atunci metalul cu care s-a asociat Fe este anod de sacrificiu. În caz contrar,
metalul de asociere nu este anod de sacrificiu.

Interpretarea rezultatelor:

În funcţie de valoarea potenţialului sistemului metalic (εsistem) studiat se apreciază care metal (Me2)
este cel mai bun protector pentru metalul de protejat (Me1), într-un mediu coroziv dat, pornind de la definiţia
anodului de sacrificiu.

Referatul va conţine obligatoriu calculele (cu precizarea uitãţilor de

mãsurã), tabelele de date completate şi rãspunsurile la întrebãri.

Întrebãri:
1. Cum se realizezã protecţia catodică cu anozi de sacrificiu?
2. Ce sunt anozii de sacrificiu?
3. Cum se realizeazã controlul protecţiei catodice?
4. În urma mãsurãtorilor efectuate, ce metale pot fi anozi de sacrificiu?
5. În funcţie de valoarea potenţialului sistemului metalic (Fe + alt metal) care metal este cel mai bun
protector pentru Fe, într-un mediu coroziv dat?
6. Pentru următoarele două cupluri (A şi B) să se scrie reacţiile de ionizare, reacţiile de reducere şi
reacţiile globale pentru coroziunea cu depolarizare de X în mediu acid, respectiv în mediu neutru sau
alcalin. Se cunosc valorile potenţialelor standard de electrod:

Reacţia de electrod Potenţial standard, V Reacţia de electrod Potenţial standard, V

Au3+ + 3e–  Au +1,50 Cd2+ + 2e–  Cd –0,40
Pd2+ + 2e–  Pd +1,36 Fe2+ + 2e–  Fe –0,44
Facultatea - Energetica

Ag+ + e–  Ag +0,80 Cr3+ + 3e–  Cr –0,74

Cu2+ + 2e–  Cu +0,34 Zn2+ + 2e–  Zn –0,76
Bi3+ + 3e–  Bi +0,20 Mn2+ + 2e–  Mn –1,18
Pb2+ + 2e–  Pb –0,13 Ti2+ + 2e–  Ti –1,63
Sn2+ + 2e–  Sn –0,14 Al3+ + 3e–  Al –1,66
Ni2+ + 2e–  Ni –0,23 Mg2+ + 2e–  Mg –2,36
Co2+ + 2e–  Co –0,28 Na+ + 1e–  Na –2,7
In3+ + 3e–  In –0,34 Li+ + 1e–  Li –3,06

Nr.
Crt Nume X A B
1 H2 Pb - Ag Pb - Ni
2 O2 Sn - Au Sn - Fe
3 H2 Ni - Ag Ni - Mn
4 O2 Cd - Cu Cd - Mg
5 H2 Cu - Pd Cu - Zn
6 O2 Co - Bi Co - Na
7 H2 Fe - Cu Fe - Al
8 O2 Cr - Ag Cr - Ti
9 H2 Zn- Sn Zn - Li
10 O2 Mn - Ni Mn - Mg
11 H2 Al - Sn Al - Na
12 O2 Bi - Au Bi - Cd
13 H2 Cd - Sn Cd - Al
14 O2 Ni - Pd Ni - Zn
15 H2 Ti - Zn Ti - Mg
16 O2 Fe - Bi Fe - Mn
17 H2 Mg - Co Mg - Li
18 O2 In - Ni In - Ti
19 H2 Co - Ag Co - Ti
20 O2 Ti - Ni Ti - Mg
21 H2 Sn - Cu Sn - Zn
22 O2 Cu - Ag Cu - Fe
23 H2 Cd - In Cd - Al
24 O2 Zn - Au Zn - Ti
25 H2 Fe - Pb Fe - Mg
26 O2 Al - Ag Al - Li
27 H2 Co - Sn Co - Mg
28 O2 Mn - Zn Mn - Na
H2 Ni - Ag Ni - Al
O2 Bi - Pd Bi - Ti