S.C.SAMI CONSULT S.R.L.

240108, RM. VALCEA, Strada George Enescu Nr. 26,

înscrisă la Registrul Comertului cu Nr. J38/785/27.09.2006,
Cont: RO72WBAN003996063927RO01 INTESA SANPAOLO, RM.VALCEA
Cont: RO21BRDE390SV13814493900 – BRD-Rm. Vâlcea,
Cod unic de inregistrare: 19051897,
Telefon 0250/723101; Mobil 0740 140 289
Email: bugiusanda@yahoo.com

STUDIU GEOTEHNIC ȘI GEOLELCTRIC

PRIVIND
STAREA TERENULUI DE FUNDARE
AL UNEI LOCUINŢE UNIFAMILIALE
PROPRIETAR FAMILIA SZAVULY
STRADA RĂZOARE
LOCALITATEA ALBEŞTI, JUD. MUREŞ

MAI 2017

1
 Pagină de semnături

SC SAMI CONSULT SRL

Administrator,

Ing. Geolog Sanda Bugiu

Colectiv elaborare
Studiu geotehnic
Ing. Geolog Sanda Bugiu

Colaborator Geofizică:
Dr.Ing. Mihai Mafteiu

2
 Cuprinsul lucrării

Parte scrisă

Memoriu 10 pagini

Anexe grafice

1. Plan de situaţie cu lucrările de cercetare geoelectrică şi foraj, sc 1:400.......plE0;

2. Secţiune geoelectrică interpretativă longitudinală S1-1, sc.1:100….............plE1;

3. Analize de laborator.....................................................................................4pl.

3
 MEMORIU GEOTEHNIC ŞI GEOELECTRIC

privind condiţiile de fundare ale unei construcţii unifamiliare, situată în localitatea Albeşti,
strada Răzoare nr.f.n., judeţul Mureş, beneficiar Familia SZAVULY Ianos și Cristina.
I. Date generale
I.1.Caracterizare geologică
Geologic, zona cercetată este situată în Depresiunea Transilvaniei, iar stiva sedimentară
miocenă, ce constituie umplutura domeniului depoziţional sud transilvan, se încheie cu formaţiuni
pannoniene, cunoscute sub numele de Formaţiunea de Guşteriţa (Lubenescu, 1981), ce se
îndinţează spre NV cu Formaţiunea de Lopadea (Lubenescu şi Lubenescu, 1977). Structural,
Formaţiunea de Guşteriţa este slab cutată (cute sinclinale şi anticlinale foarte largi) şi afectată local
de mici accidente rupturale, de tipul faliilor normale şi fisurilor, încadrate î ntr-un sistem orientat
aproximativ N-S. Succesiunea pannoniană este acoperită de formaţiuni cuaternare, reprezentate în
zona sud Albeşti prin depozite coluviale şi fluviatile, ultimele intrând în constituţia teraselor
superioare ale râului Târnava Mare peste care s-a depus deluviul argilos, nisipos al pantelor văii
Dracului. Parcela în studiu se află pe versantul drept al văii. (Pl.nr.E0 şi coperta)
II. Rezultatele studiului
Studiul geoelectric şi geotehnic efectuat în perimetru a avut ca scop determinarea
parametrilor fizico-mecanici ai terenului de fundare ale unor construcţii, coroborate cu datele
obţinute din măsurătorile geoelectrice, au dus la concluzia că zona cercetată se caracterizează din
punct de vedere litologic prin existenţa unor strate de prafuri argiloase cafenii, plastic consistente şi
argile prăfoase brun închis.
Datele rezultate au stat la baza elaborării studiului geotehnic şi geofizic, avându-se în vedere
prevederile din : STAS 1242/8-75 “PRINCIPII DE CERCETARE GEOFIZICĂ A TERENULUI
PRIN METODE ELECTROMETRICE ÎN CURENT CONTINUU“ şi "NORMATIV PRIVIND
PRINCIPIILE, EXIGENŢELE ŞI METODELE CERCETĂRII GEOTEHNICE A TERENULUI DE
FUNDARE” cu indicativul NP 074/2014.
Conform acestui normativ, lucrarea se încadrează în “categoria geotehnică 1”, datorită unui
risc geotehnic redus (10 puncte), conform tabelului de mai jos:

Factor Descriere generală Clasificare Punctaj

Pământuri coezive cu plasticitate mare
(Ip>20%): argile nisipoase, argile prăfoase
Condiţiile de
şi argile având e<1,1 şi 0,5<Ic<0,75, în Terenuri medii 3
teren
condiţiile unei stratificaţii practic uniforme
şi orizontale
Excavaţia nu coboară sub nivelul apei fără epuismente
Apa subterană 1
subterane
Clasificarea P
Normală (C) 3
construcţiei Clasa IV, γ= 0,8
Risc inexistent sau neglijabil al unor
Vecinătăţi degradări ale construcţiilor sau reţelelor Fără riscuri 1
învecinate
Risc geotehnic Redus 8

Conform NP 074/2007, la punctajul stabilit pe baza celor 4 factori se adaugă 2 punct

corespunzătoare zonei seismice, având valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare a(g) definită
conform P100-1/2006. Aşadar punctajul stabilit este 10.
Categoria geotehnică poate fi verificată şi eventual schimbată în fiecare fază a
procesului de proiectare şi de execuţie.
4
 II.1. Litologia terenului şi caracteristicile geotehnice
Terenul se identifică cu planul de amplasament şi delimitare indicate în planul cadastral
(plan de situaţie a terenului, sc.1:500 - PLE0), la nord proprietar neidentificat, la sud proprietar
neidentificat, la est câmp, iar la vest, str. Răzoare, prin care se face accesul la proprietate.
Pentru elucidarea modului de conlucrare între teren şi imobilul ce urmează a fi construit,
precum şi pentru determinarea tipurilor de pachete litologice existente, s-au prevăzut şi executat
măsurători geoelectrice, reprezentate printr-un număr de 3 sondaje electrice verticale (SEV), pe
lungimea terenului construibil, (planşa nr.E0 şi E1). Pentru interpretarea măsurătorilor efectuate, s-a
construit secţiunea geoelectrică longitudinală S1-1 până la 8m adâncime şi un foraj manual până la
adâncimea de 3,00 m, (executat la cota terenului unde urmează a se amplasa viitoarea construcţie).
Din cartarea forajului geotehnic a reieşit următoarea coloană litologică (cota 375m la
mijlocul terenului și coordonate WGS84 N46° 13’ 43.9” E24° 50’ 19.8”):
 0,00-0,20 m – sol vegetal;
 0,20-1,00m – praf argilos cafeniu, plastic consistent;
 1,00-3,00m – argilă prăfoasă, slab nisipoasă, brun închis, plastic consistentă, cu calcar
diseminat.
S-a prelevat o probă de pământ pentru analize GTF de la -1,00m ad. în stratul portant. În
orizontul de argilă prăfoasă la 1,90m adâncime de la cota terenului neamenajat s-a interceptat un
nivel infiltraţional.
Din interpretarea sondajelor geoelectrice în termeni geologici (Planşa nr.E1) reiese
coloana litologică completată până la 8,0m adâncime:
 3,00 – 3,30m – argilă prăfos-nisipoasă;
 3,30 – 4,80m – argilă slab nisipoasă;
 4,80 – 6,65m – argilă nisipoasă;
 6,65 – 8,00m – nisip slab argilos.
 Nivelul apei subterane se află la -7,90m adâncime, verificat geoelectric faţă de v.
Dracului;
 Nivelul de infiltraţie, sezonier se află la – 1,90m faţă de cota forajului.
Valorile de rezistivitate, specifice zonei estice a Bazinului Transilvaniei, sugerează o
succesiune de argile şi nisipuri cu rare depozite mai grosiere acvifere cu debite mici.
Faţă de cele prezentate mai sus se atrage atenţia proiectantului general al lucrării asupra
faptului că litologia pământurilor din zona amplasamentului este considerată prin analogie cu cea
străbătută de forajul executat şi prezentată mai sus, care redă situaţia punctiform.
Neconcordanţele ce pot apare în timpul execuţiei lucrărilor vor fi aduse la cunosţinţa
proiectantului de specialitate pentru completarea studiului geotehnic la faza D.E.
Din interpretarea analizelor de laborator pe pământurile prelevate din forajul geotehnic
executat au reieşit următoarele proprietăţi fizico-mecanice ale stratului portant.

Foraj F1- Albeşti, str. Răzoare, Familia Szavuly

Ad. 1,00m, Argilă prăfoasă, slab nisipoasă, brun închis, plastic consistentă, cu calcar diseminat.
Ic = 0,51%; Ip= 22,9%; W (umiditatea naturală) = 24,2%; e = 0,80; Cu= 19kPA; Φ= 170.
Porozitate (n) = 44,5%
Densitate în stare uscată (ρd) = 1,50g/cm3
Indicele de activitate IA = 1,09%
Limita superioară de plasticitate WL= 35,7%
Criteriul de plasticitate (Cp) = 11,46
Grad de umiditate (S) = 0,81%, umiditate (cf. STAS 1913 /3-76), w = 24,0%,
Densitate (ρ) = 1,86g/cm3.
σ' presiune efectivă la 200kPa , e(tasare specifică sub sarcină) =2,95%,
300kPa, e(tasare specifică sub sarcină) =4,35%,
M (modul de deformaţie edometric) = 7140 kPA,
mv (coeficient de compresibilitate volumică) =1,4x10 -4 kpa
5
av (coeficient de compresibilitate) = 2,5x10 -4 kpa
Compoziţie granulometrică: Ag.=32%, din care :
- argilă coloidală (0,00<F< 0,002mm) = 21%,
- argilă (0,002<F< 0,005mm) = 11%,
- praf (0,005<F< 0,05) = 55%
- nisip fin (0,05<F< 0,25mm) = 13%
Conform STAS 1243-88 (Clasificarea şi identificarea pământurilor), pământurile se
identifică în forajul executat, la 2,20m adâncime, ca fiind o argilă prăfoasă, slab nisipoasă, brun
închis, plastic consistentă, cu calcar diseminat, cu plasticitate mare (tab 10, Ip21....35%) , iar din
punct de vedere al gelivităţii sunt pământuri foarte sensibile la îngheţ- dezgheţ, (tab 21 din
STAS).
După gradul de umiditate (S), aparţin categoriei pământurilor foarte umede S,81..... 0,90,
(tab. 9 din STAS, ) în foraj S = 0,81.
După indicele de consistenţă, Ic, sunt considerate pământuri plastic consistente, (Ic =
0,51......0,75, tab.11, din STAS), în foraj 0,51%, cu un indice de lichiditate IL= 0,49.
După modulul de deformaţie edometric, M, pământurile se încadrează în categoria celor cu
compresibilitate mare -M= 5000-10000 kPa-, (tab. 16 din STAS) în foraj, M = 7140 kPA.
Pământurile analizate fac parte din categoria pământurilor argiloase cu activitate
medie.

II. 2. Metodologia de cercetare geoelectrică

II.2.1. Sondajul electric vertical (SEV)
Această metodă cercetează influenţa structurii semispaţiului inferior în distribuţia curentului
la suprafaţă şi în subsol prin intermediul rezistivităţii aparente. Tehnica de teren SEV presupune în
principiu determinarea rezistivităţii aparente a unei succesiuni de strate sau pachete de roci din
subsol folosind un dispozitiv cvadripolar, coliniar şi simetric, cu două prize de curent AB prin care
se introduce în sol un curent de intensitate cunoscută şi două prize MN pentru măsurarea diferenţei
de potenţial asociată acestui curent. Relaţia generală de lucru depinde deci de proprietăţile electrice
ale subsolului şi de configuraţia dispozitivului de măsur este a = K V/I unde K este un factor
legat de forma dispozitivului. Valoarea măsurată reprezentând raportul DV(MN) /I(AB) multiplicat cu
un coeficient legat de lungimile dispozitivului la un moment dat este rezistivitatea aparentă
(calculată în Ohmm) la adâncimea de investigaţie convenţională = AB/3.
Aparatura utilizată este un rezistivimetru este alimentat cu un curent continuu de maximum
5Ah şi 280V. Metoda de cercetare este omologată şi atestată prin STAS 1242/8-75 STAS 11 156-
78/CNST-IRS.
După ce informaţia geoelectrică a fost reprezentată pe curbe de rezistivitate, se construiesc
secţiuni de rezistivitate la care se folosesc metode de interpolare a izoliniilor cuprinse într -un
program performant de prelucrare şi redactare de hărţi şi secţiuni verticale de tip SURFER al firmei
Golden Software. Aşa cum s-a arătat, pentru cunoaşterea litologiei terenului şi a modului de
conlucrare a terenului de fundare cu amplasamentul viitoarelor construcţii, s-au executat o serie de
sondaje electrice (Planşa nr.E0-E1), pe secţiunea geoelectrică S1–1. Cota absolută este 377,0m.
III. Informaţii privind pânza de apă freatică.
Nivelul freaticului sezonier de infiltraţie a fost localizat la -1,90m faţă de cota terenului,
care apare la ploi mari. Nivelul apei subterane se află la nivelul albiei colmatate a p.Dracului, la cca
-7,90m adâncime.
IV. Informaţii privind seismicitatea zonei şi adâncimea de îngheţ
Potrivit normativului P 100-1/2006, (Cod de proiectare seismică) se va lua în calcul un
coeficient ag = 0,12 ( pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR =100ani) şi o
perioadă de colţ TC = 0,7 sec, incadrarea seismică zomna 71..
6
 Conform STAS 6054/77: "Teren de fundare - ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEŢ -
Zonarea teritoriului României", în zona cercetată adâncimea maximă de îngheţ este de 80 – 90 cm.
Pentru încărcările date de vânt (NP-082-04), se va lua în calcul o presiune de referinţă a
vântului de 0,4kPa, mediată pe 10 minute la 10m, având 50 ani interval mediu de recurenţă, şi o
viteză a acestuia de 21m/s, având 50 ani interval mediu de recurenţă.
Efectele vântului asupra construcţiei depind de proprietăţile vântului (viteza medie,
caracteristicile turbulenţei) de forma, dimensiunile şi orientarea construcţiei (structurii), de
amplasamentul acesteia în mediul natural şi construcţiile învecinate.
Conform CR1-1-3-2005(Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor), perimetrul
cercetat, aparţine zonei a cărei valoare caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol- S0k, este de
1,5kN/m2 .
V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Prezentul studiu geotehnic tratează aspecte privind stratificaţia în adâncime şi
caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor ce se dezvoltă în amplasamentul studiat.
La data efectuării studiului terenul avea stabilitate bună şi nu se prevede apariţia
fenomenelor de alunecare, prăbuşire sau alte fenomene negative. În perimetrul viitoarei construcţii
se dezvoltă în adâncime orizonturi de prafuri argiloase cu pietrişuri şi bolovănişuri, argile prăfoase
slab nisipoase plastic consistent - vârtoase. Hidrostructural, acviferul cantonat în depozite are
nivelul situat dincolo de adâncimea la care s-a oprit talpa forajului, funcţie de cota terenului unde se
face măsurarea lui. Acest nivel este influenţat de nivelul precipitaţiilor.
V.1. Date privind calculul terenului de fundare
La alegerea tipului de fundaţie şi a adâncimii de fundare se vor avea în vedere prescripţiile
din “Normativul pt. proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” P 10-86:
 condiţiile climatice (adâncimea de îngheţ, cantitatea de precipitaţii, etc.);
 condiţiile de stabilitate a terenului;
 adâncimile, natura, grosimile şi caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pământ de
sub talpa fundaţiei;
 condiţiile hidrogeologice (ape subterane şi de suprafaţă, proprietăţile lor chimice,
posibilitatea de pătrundere a acestora în fundaţii, etc.).
 categoria şi riscul geotehnic;
Conform STAS 3300/2-85 - "Teren de fundare - CALCULUL TERENULUI DE
FUNDARE ÎN CAZUL FUNDĂRII DIRECTE", se vor avea în vedere următoarele valori de bază
ale presiunii convenţionale şi coeficientului de frecare pe talpa fundaţiei:
La aprecierea presiunii convenţionale s-a ţinut seama de faptul că pământurile sunt „noi”
(din punct de vedere geologic), de aceea propunem ca strat de fundare, în cazul în care beneficiarul
doreşte a executa şi demisol următoarele:

Strat Tip litologic pconv (kPa) 

1 Argilă prăfoasă nisipoasă 198 0,30

Valorile de mai sus sunt pentru lăţimi ale fundaţiei B = 1,00 m şi adâncime de fundare faţă
de nivelul terenului sistematizat Df = 2,00 m. Calculul presiunii convenţionale, pentru alte valori ale
parametrilor B (lăţime fundaţie) şi Df (adâncime de fundare), se va efectua cu formula:
pconv = pconv + CB + CD
în care : pconv = valoarea de bază a presiunii convenţionale
C B = corecţia de lăţime [kPa];
C D = corecţia de adâncime [kPa];
 pentru B  5 m se determină cu relaţia
C B = p co n v x K1( B - 1 ),
în care K 1 = 0,05 pentru pământuri coezive,
iar B este lăţimea fundaţiei (în m);
 pentru B  5 m se determină cu relaţia:
7
 C B = 0,2 p co n v pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive;
 pentru D f  2 m se determină cu relaţia C D = p co n v x ( D f - 2) /4, în care D f este
adâncimea de fundare (în m);
 pentru D f 2 m se determină cu relaţia C D = K 2 x  med x (D f – 2),
în care K 2 = 2,0 pentru nisipuri prăfoase cu 10% < I p < 20 şi  med este greutatea
volumică de calcul a stratelor situate deasupra nivelului tălp ii fundaţiei (medie
ponderată kN/m3).
V.2. Recomandări privind adâncimea şi sistemul de fundare
Având în vedere prezumtivele caracteristicile constructive ale viitoarei construcţii, fundarea
acesteia se recomandă a fi realizată pe stratul de argilă prăfoasă slab nisipoasă, plastic vârtoasă.
Alegerea metodei de fundare se va face numai după o analiză tehnico-economică riguroasă,
între beneficiar şi proiectantul general. Adâncimea de fundare a construcţiei ce urmează a fi
realizată va fi cea impusă prin proiect şi va fi mai mare decât adâncimea maximă de îngheţ (80 - 90
cm). Cunoscând caracteristicile constructive ale viitorului imobil, la fundarea acestuia se
recomandă a se ţine seama de litologia terenului cu luarea de măsuri de limitare a tasărilor prin
dimensionarea tălpii fundaţiei şi centuri de siguranţă din beton armat atât la partea
superioară cât şi la partea inferioară a acesteia în conformitate cu normativul NP112-04
“Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă”. Rămâne la latitudinea proiectantului
de specialitate în colaborare cu beneficiarul să aleagă soluţia optimă.
Propunem, fie fundaţii continue, fie fundaţie de tip radier general pentru a evita tasările
diferenţiate. Sub adâncimea de fundare (impusă de adâncimea de îngheţ), se va depune o umplutură
controlată- « perna »- de balast cu o grosime minimă de 0,40m şi cu evazare laterală egală cu
grosimea. Depunerea straturilor din care se face umplutura controlată va fi realizată în conformitate
cu un caiet de sarcini. Verificarea în teren a gradului de compactare, urmează să se facă de către un
laborator geotehnic specializat.
V.3. Recomandări generale
Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie va fi
oprită prin executarea de şanţuri de gardă, care vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru.
Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele de scurgere şi modul de protejare a taluzurilor vor
fi prevăzute în proiect. Pământul rezultat din săparea şanţurilor se va depune între şanţurile de gardă
şi săpăturile care le apără.
La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:
-Dacă turnarea betonului din fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, aceasta
va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cea finală pentru a împiedica modificarea caracteristicilor
fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.
-Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul
proiectat al săpăturii. În acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului
proiectat al săpăturii, diferenţa executându-se manual.
În cazul unei umeziri superficiale datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul
gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei,
iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi.
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de
fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de
fundare a construcţiei. Pe parcursul executării lucrărilor, executantul are obligaţia de a solicita
prezenţa specialistului geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se
constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor, a
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului, a nivelului şi caracterului apei subterane.
Rezultatele cercetărilor efectuate de către proiectant în timpul execuţiei lucrărilor,
modificările stabilite, precum şi concluziile asupra acurateţei privind modul de executare a
soluţiilor de fundare preconizate se vor ataşa la cartea construcţiei şi la studiul geotehnic pentru
completarea acestuia.
8
 Umpluturile între pereţii săpăturii şi exteriorul clădirii se vor executa din pământurile
rezultate din lucrările de săpătură. Compactarea umpluturilor se va realiza semimecanizat
(compactor placă vibratoare sau tip "broască") în strate de 15-20 cm, până la realizarea unui grad de
compactare D = 92÷95 %. Umpluturile între fundaţii şi exteriorul clădirilor, până la cota prevăzută
în proiect, se vor executa imediat după decofrare. Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai
aproape de cea optimă, cu variaţii de 2 %. Verificarea compactării umpluturilor se va face conform
prevederilor din STAS 9850/89: "Lucrări de îmbunătăţiri funciare - VERIFICAREA
COMPACTĂRII TERASAMENTELOR".
Se va acorda atenţie sistematizării terenului pentru a se evita stagnarea apelor superficiale.
Conductele purtătoare de apă ce intră şi ies din clădiri vor fi prevăzute cu racorduri elastice şi
etanşe la traversarea zidurilor sau fundaţiilor.
Se vor executa trotuare etanşe elevaţiei cu lăţime minimă de 1,00 m (ce vor fi aşezate pe
un strat de pământ stabilizat a cărui grosime este de 0,20 cm) şi pantă de 5 %.
Evacuarea apelor de pe acoperiş să se facă prin jgheaburi şi burlane la rigole
impermeabile cu debuşare la canalele exterioare.
Se vor lua măsuri de protecţie împotriva infiltrării pluvialului în terenul de fundare prin
realizarea unor hidroizolaţii corespunzătoare.
Recepţia şi verificarea terenului de fundare se va face în prezenţa proiectantului şi a
specialistului geotehnician şi se vor întocmi procese verbale de lucrări ce devin ascunse.

9
 SECTIUNE GEOELECTRICÃ INTERPRETATIVÃ S1-1 LONGITUDINALÃ
FAMILIA SZAVULY, STR. RÃZOARE F. NR., ALBESTI, JUDETUL MURES
N SC.1:100
S
clãdire propusã

spre
intrare
în teren F1
s3N s2 s1S
sol vegetal
praf argilos
PRAF ARGILOS argilã
-1,00m
62
prãfoasã
nisipoasã
NHi 360 -2,00m 56

-1,90m
ARGILÃ PRÃFOS NISIPOASÃ 50
Altitudinea(m)

44

358 ARGILÃ SLAB NISIPOASÃ 38

32

ARGILÃ NISIPOASÃ 26

356 20

14
Nas NISIP SLAB ARGILOS CU PIETRIS scara
rezistivitãtii
-7,90m aparente
354 (Ohmm)
0 2 4 6 8 10 12 14
LEGENDA
Nas
s1-s3 statii de sondaj geoelectric nivelul apei subterane
F1 foraj geotehnic
20 izolinii de rezistivitate (Ohmm) limite litologice clãdire propusã Plansa nr.E1

10
11