Forta de munca din

agricultura
Agricultura in economia nationala
Din anul 1989, tendinele manifestate de agricultura Romniei au nceput s difere
mult de tendin ele pe termen lung din perioada socialist. Pn n anul 1989, fora
de munc total din Romnia a crescut, n timp ce fora de munc agricol a sczut;
dup anul 1990, aceste tendine s-au inversat: fora de munc total a nceput s
scad, iar fora de munc agricol a crescut destul de repede pn n anul 2000,
cnd a atins 115% din nivelul su din 1989 (Figura 1.1) .
Datele din 2003 totui indic un declin al ponderii agriculturii n fora de munc
total pentru prima oar din anul 1996 (ponderea agriculturii n fora de munc
total a sczut la nivelul de 36%). Ponderea n scdere a agriculturii n PIB n
Romnia) este o tendin normal de ateptat n dezvoltarea economic, dar este
de obicei nsoit de o scdere a ponderii ocuprii n agricultur, pe msur ce fora
de munc migreaz spre alte sectoare.
Trebuie remarcat totui c scderea ponderii agriculturii n total economie s-a
stabilizat la aproximativ 11% n ultimii trei ani. n total, 3,6 milioane de oameni
lucreaz n sectorul agricol din Romnia. n comparaie cu UE-15, aceast cifr
reprezint 54% din fora de munc agricol din UE-15. De fapt, fora de munc
agricol din dou ri est -europene, Romnia i Polonia, este aproape egal cu
numrul total de persoane ocupate n agricultura UE (6,3 milioane comparativ cu
6,7 milioane).
Chiar dac comparm cei 3,6 milioane lucrtori agricoli din Romnia cu o statistic
mai larg UE-15, aa-numitul numr total de persoane care lucreaz n exploataiile
agricole n UE, numrul de lucrtori agricoli din Romnia ar fi echivalent cu 27%
din fora de munc din agricultur din UE-15. i totui aceste 3,6 milioane de
persoane active n agricultura Romniei, reprezentnd 34,7% din fora de munc
total a Romniei, contribuie doar cu 11,7% la total PIB (2003).

Forta de munca
Functionarea oricarui sistem de productie este de neconceput fara prezenta si
interventia omului. Procesele de productie a bunurilor corporale si necorporale,
respectiv a serviciilor, capabile sa satisfaca cele mai diverse nevoi umane, au ca
element comun faptul ca desfaurarea lor presupune prestarea de munca.
Munca - factor originar, primar, de productie - reprezinta activitatea specifica umana
prin care oamenii, utilizand uneltele si instrumentele adecvate isi valorific
aptitudinile, experienta si cunostintele pe care le detin in vederea obtinerii unor
bunuri materiale si servicii indispensabile existentei lor , progresului societatii.
Munca a fost si ramane factorul de productie activ si determinant iar prin
intermediul ei sunt antrenati si ceilalti factori de productie, realizandu-se
combinarea i utilizarea lor eficienta.
Resursele de munca sau potentialul de munca al unei tari exprima totalitatea
persoanelor in varsta legala de munca si apte de munca.
Populatia unei tari reprezinta sursa, rezerva de forta de munca. Fiecare tara are la
un moment dat un potential de forta de munca care se numeste forta de munca
potentiala. In activitatea economica este atrasa numai o parte, forta de munca
activa.
Diferenta dintre forta de munca potential si cea activa este reprezentata de catre
persoanele neangajate sau cele aflate in somaj.

Populatia efectiv activa sau ocupata este formata din salariati, lucratori pe cont
propriu sau lucratori in exploatatii de tip familial.
Principalele caracteristici ale utilizarii fortei de munca in agricultura tarilor
dezvoltate sunt urmatoarele:
1) Ponderea foarte redusa a populatiei ocupate direct in agricultura -acest lucru se
datoreaza faplului ca un agricultor in aceste tari are o inzestrare cu mijloace de
productie deosebit de ridicata;
2) Forta de munca ocupata in agricultura in majoritatea cazurilor este formata din
agricultorul-fermier si membrii familiei si intr-o masura foarte redusa forta de munca
angajata (doar in perioadele de campanie agricola);
3) Structura pe varste a fortei de munca este relativ echilibrata - acesl lucru se
datoreaza faptului ca exista o serie de legi care vin in sprijinul si incurajarea
tinerilor agricultori (prin acordarea de prime de instalare, credite cu dobanda
subventionata etc.);
4) Structura pe sexe a fortei de munca din agricultura vest-europeana arata ca in
principal ponderea mai mare o ocupa barbatii in proportie de 65% din forta de
munca agricola, iar femeile detin 35% din care cca. 23% o reprezinta sotiile
fermierilor.
5) In agricultura tarilor dezvoltate se foloseste o parte insemnata din forta de
munca cu timp secundar (part-time). Aceasta caracteristica arata caracterul familial
al muncii din exploatatiile agricole, a caror membrii de familie lucreaza in alte
domenii cu timp total.
6) in tarile dezvoltate se pune accent pe calificarea fortei de munca din agricultura.

Cadrul legislativ si institutional

Analiza cadrului legislativ i instituional
Pentru a analiza situaia din Romnia este important cunoaterea cadrului
legislativ i a celui instituional. Acest capitol i propune s identifice principalele
reglementri naionale privindu-i pe tinerii i pe actorii instituionali a cror
activitate are impact asupra tinerilor n general, i asupra tinerilor din mediul rural,
n special.
Conform Constituiei Romniei, seciunea a 3-a privind Legiferarea, art. 73 privind
categoriile de legi, alin. 1, Parlamentul adopt legi constituionale, legi organice i
legi ordinare. Constituia Romniei statueaz urmtoarele drepturi i liberti
fundamentale cu aplicabilitate direct asupra grupului-int al cercetrii: dreptul la
nvtur (art. 32), la munc i la protecia social a muncii (art. 41), interzicerea
muncii forate (art. 42) i protecia copiilor i a tinerilor (art. 49). n conformitate cu

Constituia Romniei, art. 32 referitor la Dreptul la nvtur, alin. (1), statul

asigur tinerilor dreptul la nvtur prin nvmntul general obligatoriu, prin
nvmnt liceal i prin cel profesional, prin nvmnt superior, precum i prin
alte forme de instrucie i de perfecionare. Conform art. 32 alin. 4 nvmntul
de stat este gratuit (...). Statul acord burse sociale de studii copiilor i tinerilor
provenii din familii defavorizate, n condiiile legii.
n perioada de preaderare a Romniei la UE, conform art. 1 i 2 din HG 750/2005
privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, au fost nfiinate consilii
interministeriale permanente cu scopul de a armoniza i coordona politicile
guvernamentale din respectivele domenii.
La nivelul segmentului institutional-legislativ, elaborarea unei noi legislatii a muncii
a fost prioritata in statele membre ale Uniunii Europene,dar insufiienta fata de
dinamica ce se manifest ape piata muncii.
In tara noastra se remarca tendite pozitive de armonizare legislative in vederea
integrarii in Uniunea Europeana,Romania transpunand in legislatia interna cea mai
mare parte a reglementarilor europene cu privire la dreptul muncii.
Gradul de comparabilitate a legislatiei romane cu acquis-ul comunitar este
determinat ca rapot intre suma actelor normative romane care transpun aquis`-ul.
Aprecierea gradului de concordanta a legislatiei romane cu acquis`ul transpus se
poate face atat pentru fiecare subcapitol,cat si pe ansamblu,prin compararea celor
2 coeficienti si anume coeficientul gradului de transpunere si coeficientul de
concordatnta.
Documentele importante ce reglementeaza piata muncii in Romania sunt:
In domeniul ocuparii fortei de munca,actul normativ la care trebuie sa ne raportam
este Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca (publicata in M.O. 103/2002) care, a fost modificata prin
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.144/18.10.2005. Obiectivele de urmarite pe
piata muncii prin intermediul aplicarii Legii nr 76/2002 se refera la urmatoarele
aspect: preveniea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia;incadrarea
sau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca;sprijinirea
ocuparii persoanelor apartinand unor categorii defavorizate ale
populatiei;asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii; stimularea angajatorilor
pentru incadrarea persoanelor in cautarea unui loc de munca; imbunatatirea
structurii ocuparii pe ramuri ecoomice si zone geografice,cresterea mobilitatii fortei
de munca in conditile schimbarilor structurale care se produc in economia nationala
si protectia persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor de somaj.
Modifiarile au fost intoduse in vederea realizarii unei abordari consstente a unor
obiective precum cresterea ratei de ocupare a fortei de munca,reducerea ratei

somajului,promovarea unei piete a muncii a muncii mai flexibile si intarirea cadrului

legal si institutional adecvat, in sensul adoptarii unor noi masuri si adaptarii celor
existente la schimbarile intervenite in societatea romaneasca.
Totodata, a fost operata o modificare importanta cu privire la modul de acordare a
dreptului la indemnizatie de somaj, ca masura de protective sociala pasiva, in
functie de stagiul de cotizare realizat si de contributiile platite la bugetul
asigurarilor pentru somaj. Mai exact, indemnizatia de somaj va fi acordata privind
relaxarea fiscal cuprinse in Programul de Guvernare pe perioada 2006 2008 , ce
impun necesitatea reducerii graduale a cotei de impozitare pentru contributiile la
fondurile sociale incepand cu anul 2006, a fost redusa cota contributiei datorate de
angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj, de la 3% la 2,5%. In scopul cresterii
gradului de stimulare a angajatorilor pentru a incadra in munca pe perioada
nedeterminata someri in varsta de peste 45 ani sau someri care sunt parinti unici
sustinatori ai familiilor monoparentale, angajatorii beneficiaza , pe langa
subventionarea locurilor de munca destinate acestora si de scutirea, pe o perioada
de 12 luni, de plata contributiei datorate bugetului asigurarilor pentru somaj
aferente absolvenilor respective.
Pentru asigurarea unui grad mai ridicat de ocupare a fortei de munca din randu
somerilor aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si in
scopul asigurarii unei mai bune utilizari a sumelor alocate din bugetul asigurarilor
pentru somaj,creditarii in conditii avantajoase a intreprinderilor mici si mijlocii,s-a
prevazut cresterea ponderii locurilor de munca ocupate de acestia in totalul locurilor
de munca nou create ca urmare a acordarii de credite a angajatorilor,de la 50% la
60%.
Masurile de prevenire a somajului se concretizeaza in servicii de preconcediere
acordate de catre AJOFM persoanelor ce urmeaza a devenii somere:

Informare privind prevederile legate referitoare la protectia somerilor si

acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesionala;
Plasarea pe locurle de munca vacante existente pe plan local si instruirea in
modalitati de cautare a unui loc de munca;
Reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de
scurta durata si sondarea opiniei salariatilor si onsilierea acestora cu privire la
masurile de combatere a somajului.

Memorandumul de Intelegere privind participarea Romaniei la programul

Masuri comunitare de stimulare in domniul ocuparii fortei de munca care a fost
semnat la 7 ianuarie 2003,in baza deciziei cadru nr.1/2002 a Consiliului de
Asociere Romania-EU.
Noul Cod al Muncii-reprezinta Legea cadru ce stabileste principiile generale ce
guverneaza relatiile de munca,drepturile si obligatiile persoanelor angajate
precum si juristictia muncii.

Legea nr.202/2002 (republicata in 2005) privind egalitatea sanse intre barbate si

femei cotine masuri de sanctionare a discriminarilor de pe baza de sex si
stipuleaza egalitatea in drepturi privind accesul la angajare,formare profesionala
si promovare.
Planul National de Actiune pentru egalitatea in sanse intre femei si barbate
(aprobat prin HG nr.1273/200), aigura transpunerea Directivei 79/7//CEE privind
tratamentul egal in domeniul securitatii sociale.
Legea nr. 19/200 privind sistemul public de pensii, asigura transpunerea
partial a prevederilor directivelor 92/85//CEE si 96/34/CE.
Principiul salarizarii egale pentru munca egala, este prevazut in constitutie ,
Codul Muncii , Legea cu nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de
baza in sectorul bugetar, contractual colectiv de munca la nivel national, ca si
Ordonanta Guvernului nr. 137/2000. Aceste acte normative transpun prevederile
Directive 75/117/CEE referitoare la eliminarea discriminarii in stabilirea
retributiei.
Cunoasterea legislatie muncii face posibila cercetarea impactului acesteia
asupra ocuparii fortei de munca. Daca in tarile occidentale domeniu al cercetarii
stiintifice economice dateaza de doua, trei decenii, la noi este de abia la inceput.
Studii s-au realizat de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in
domeniul Muncii si Protectiei Sociale, de catre alte collective de cercetatori in
domeniul pietei muncii.
Putina experienta arata ca impactul legislatiei muncii asupra ocuparii este un
demers stiintific de mare complexitate si dificultate si de o indiscutabila
actualitate si importanta. In conditiile intensificarii competitiei internationale,
legislatia muncii din Romania trebuie sa puna accent pe latura calitativa a
ocuparii fortei de munca.
Studiile arata faptul ca Romania dispune de o legislatie a muncii foarte rigida ,
care , apparent favorizeaza ocuparea dar , in realitate , o estompeaza si franeaza
, influentand negative si productivitatea muncii.
In anul 2012, rata de ocupare (ponderea populatiei ocupate dintr-o grupa de varsta in populatia
totala din aceeasi grupa de varsta) a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 59,5%,
iar rata somajului de 7,0%, se arata intr-o nota remisa miercuri dimineata de Institutul National
de Statistica. Potrivit aceleiasi surse, nivelul ratei de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a
fost de 63,8%, la o distanta de 6,2 puncte procentuale fata de tinta nationala de 70% stabilita in
contextul Strategiei Europa 2020.
In anul 2012 populatia activa a Romaniei era de 9,964 milioane persoane, din care 9,263
milioane persoane ocupate si 701.000 someri.
Raportul de dependenta economica (numarul persoanelor inactive si in somaj ce revin la 1000
persoane ocupate) a fost de 1303 la mie, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1647 la
mie, fata de 1026 la miein cazul barbatilor) si pentru mediul rural (1307 la mie, comparativ cu

1300 la mie in mediul urban).

Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 64,2%.

CAEN Activitati ale

economiei
nationale/Ani
Total
Agricultura/silvicultura
si pescuit
Industrie
Servicii

2008

2009

2010

2011

Dif 08-11

%dif 08-11

8747
2407.4

8410.7
2410.7

8371.3
2439.9

8365.5
2442

-381.5
34.6

-4.36%
1.44%

2763
3666.6

2399.7
3600.3

2361.1
3570.3

2364.7
3558.8

-308.3
-107.8

-11.53%
-2.94%

Structura ocuparii pentru principalele sectoare in economie (2008-2011)

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) de 59,5% a crescut fata de anul
anterior cu 1,0 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca si in anii anteriori, valori mai ridicate
pentru barbati (66,5%, fata de 52,6% pentru femei) si pentru persoanele din mediul rural (60,7%,
fata de 58,7% in mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,9%. Rata de
ocupare a persoanelor varstnice (55-64 ani) a fost de 41,4%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca s-a inregistrat in
randul absolventilor invatamantului superior (81,4%). Pe masura ce scade nivelul de educatie,
scade si gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 63,1% dintre persoanele cu nivel mediu de
educatie si numai 41,9% dintre cele cu nivel scazut de educatie.
Salariatii, in crestere fata de anul precedent (+76 mii persoane), detin in continuare cea mai mare
pondere (67,3%) in totalul populatiei ocupate. In anul 2012 lucratorii pe cont propriu si lucratorii
familiali neremunerati reprezentau 31,5% din populatia ocupata.
Distributia pe grupe de ocupatii arata ca lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit
reprezentau 23,4% din totalul populatiei ocupate. Ponderi insemnate in totalul populatiei ocupate
detineau muncitorii calificati (15,6%), specialistii in diverse domenii de activitate (13,5%) precum
si lucratorii in domeniul serviciilor (13,1%).
Repartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale arata ca 29,0% din totalul
persoanelor ocupate erau concentrate in sectorul agricol, 28,6% in industrie si constructii, iar
42,4% in servicii. In activitatile neagricole erau ocupate 6580 mii persoane, ponderi semnificative
in randul acestora fiind detinute de cele care isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare
(25,6%), comert (18,3%) si constructii (10,6%).
Comparativ cu anul 2011, a crescut semnificativ numarul persoanelor care si-au desfasurat
activitatea in agricultura, silvicultura si pescuit (+70 mii persoane), dar si al celor care au lucrat in
comert (+40 mii persoane), in informatii si comunicatii (+26 mii persoane) si in constructii (+15
mii persoane). A scazut insa numarul populatiei ocupate in invatamant si in sanatate si asistenta
sociala (-16 mii persoane in fiecare dintre cele doua activitati).
In anul 2012, durata medie efectiva a saptamanii de lucru pentru activitatea principala a fost de
39,1 ore pe saptamana; 220 mii persoane au desfasurat si activitati secundare, lucrand in medie
14,6 ore pe saptamana.
Din totalul persoanelor ocupate in anul 2012 au lucrat cu program partial 945.000 persoane
(10,2%).
Rata somajului a fost de 7,0%, in scadere fata de anul precedent (7,4%).

Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,6% pentru
barbati fata de 6,4% pentru femei), iar pe medii rezidentiale de 3,5 puncte procentuale (8,6%
pentru urban fata de 5,1% pentru rural). Rata somajului avea nivelul cel mai ridicat (22,7%) in
randul tinerilor (15-24 ani).
Somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului mediu si scazut, pentru
care rata somajului a fost de 7,5%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata inregistrata
pentru somerii cu studii superioare (5,6%).
Rata somajului de lunga durata (in somaj de un an si peste) a fost de 3,2%. Incidenta
somajului de lunga durata (ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri)
a fost de 45,3%. Somajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant in cazul femeilor (45,7%
fata de 45,1% in cazul barbatilor) si in mediul urban (48,2% fata de 39,2% in mediul rural).
Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in somaj de sase luni si peste) a fost de
13,9%, iar incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului de 61,1%.
Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta
de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii in timpul perioadei de referinta,
incluzand populatia ocupata si somerii.
Rata de activitate reprezinta ponderea populatiei active din grupa de varsta x in populatia totala
din aceeasi grupa de varsta x. Astfel, rata de activitate a populatiei in varsta de munca reprezinta
ponderea populatiei active in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani.
Populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste care au desfasurat o activitate
economica producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (o
saptamana), in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte
beneficii.
Incepand din anul 2011, lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati care lucreaza
in agricultura sunt considerati persoane ocupate doar daca sunt proprietarii productiei agricole (nu
neaparat si ai pamantului) obtinute si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
a) productia agricola este destinata, fie si macar in parte, vanzarii sau schimbului in natura
(troc);
b) productia agricola este destinata exclusiv consumului propriu daca aceasta reprezinta o parte
substantiala a consumului total al gospodariei.
Sunt excluse din populatia ocupata persoanele care:
- desfasoara activitati agricole minore , in scop de recreere, hobby sau pentru a obtine,
suplimentar, produse alimentare fara ca acestea sa constituie o parte importanta a consumului
total al gospodariei;
- desfasoara activitati agricole (cu o durata de peste 10 ore/sapamana), productia agricola fiind
destinata exclusiv consumului propriu, dar aceasta nereprezentand o parte substantiala a
consumului total al gospodariei.
In afara persoanelor care au un loc de munca si au lucrat in cursul saptamanii de referinta,
indiferent de statutul profesional, se considera persoane ocupate si cele care fac parte din
urmatoarele categorii:
- persoanele care in cursul saptamanii de referinta au desfasurat o munca oarecare, platita sau
aducatoare de venit, chiar daca erau in curs de pregatire scolara obligatorie, erau la pensie sau
beneficiau de pensie, erau inscrise la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
(ANOFM), primind sau nu indemnizatie de somaj;
- ucenicii si stagiarii remunerati, care lucreaza cu program de lucru complet sau partial;

membrii fortelor armate.

Rata de ocupare reprezinta ponderea populatiei ocupate din grupa de varsta x in populatia totala
din aceeasi grupa de varsta x. Astfel, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca reprezinta
ponderea populatiei ocupate in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani.

Pentru a nelege mai bine dinamica structurii pe ramuri i decalajele de

productivitate n Romnia, ar aflat n plin proces de adncire a integrrii n UE
i de realizare a convergenei, considerm util tratarea problematicii mai nti
n context european.
n prezent, Romnia, cu toate eforturile depuse se afl nc mult n urma mediei
europene, n ceea ce privete nivelul dezvoltrii economico-sociale, n general i
al productivitii muncii naionale.
Una dintre cauzele fundamentale, la
nivel macroeconomic, o reprezint decalajele nc foarte mari care separ
Romnia n plan structural de situaia din rile avansate i fa de media
european la o serie de indicatori de performan. n primul rnd ne referim la
distribuia forei de munc pe cele trei mari sectoare din economie. Dac n cazul
industriei ponderea ocuprii este apropiat de aceea medie pe plan european,
discrepanele majore sunt n cazul agriculturii i respectiv al serviciilor.
Agricultura, dup cum se observ este supradimensionat n cazul Romniei n
privina populaiei ocupate pe care o deine, n detrimentul sectorului serviciilor.
Aceasta, n condiiile n care se cunoate c ntr-o economie modern, bine
articulat, agricultura i-a restrns proporia n raport cu celelalte ramuri.
Tocmai, n epoca modern, creterea impresionant a randamentelor n
agricultur, pe seama aplicaiilor tiinei i tehnologiei, a permis eliberarea de
for de munc pentru alte domenii de activitate, concomitent cu sporirea
veniturilor celor rmai pentru munca n agricultur.
Creterea rapid a productivitii muncii n agricultura din rile dezvoltate a
condus la apropierea semnificativ a nivelului su de cel din alte ramuri de
activitate.
De maxim importan pentru modificrile structurale care se vor produce n
viitor n fora de munc este tendina de reducere a decalajelor de productivitate
ntre sectoare i ramuri economice.
Pe baza datelor disponibile, se observ,
n context european, nivelul extrem de sczut al productivitii muncii din
agricultur n cazul Romniei, care n anul 2009, de exemplu, era de aproape trei
ori mai mic dect n Bulgaria, 3,1 mii euro pe persoan fa de 9,1 mii euro (de
altfel, aceast ar, din acest punct de vedere, se plasa pe poziia 21 n cadrul
UE, devansnd, n afar de Romnia, ri precum Polonia, Portugalia, Letonia,
Perspectivele pieei muncii din Romnia n contextul Strategiei Europa 2020 218
Slovenia i Lituania). n schimb, n cazul productivitii medii din industrie i
respectiv din sectorul serviciilor, Romnia devansa, n anul 2009, Bulgaria i

Letonia (17,8 mii euro pe persoan, fa de doar 9,4 mii euro n Bulgaria i 16,0
mii euro n Letonia) i respectiv doar Bulgaria (16,0 mii euro fa de 11,7 mii
euro n Bulgaria).
n cazul Romniei, pe fondul unui nivel mediu foarte sczut al productivitii,
comparativ cu situaia din UE (de aproximativ 1,5-2 ori mai mic fa de celelalte
ri foste comuniste, cu excepia Bulgariei, i de 2,5-6,5 ori mai mic fa de rile
occidentale, cu excepia Luxemburgului), se constat diferena impresionant
dintre agricultur (unde productivitatea reprezint doar 24,1% din nivelul mediu
naional), pe de o parte, i industrie i servicii (unde productivitatea reprezint
139,5% i respectiv 125,0% din media naional), pe de alt parte.
Se remarc ponderea ridicat a forei de munc vrstnice n cazul agriculturii,
unde cei peste 45 de ani reprezint mai mult de 50% din total (fa de 36,7% la
nivel naional), iar persoanele de peste 64 de ani aproape 15% (fa de 4,5%
media pe ar). Practic, aproape ntreaga populaie ocupat de peste 64 ani
(98,3%) activeaz n agricultur.
Fora de munc tnr (15-64 ani) este bine reprezentat n ramurile Hoteluri i
restaurante (15,0%), Alte activiti ale economiei naionale (10,5%), Comer
(10,3%), Agricultur (10,2%), Activiti de servicii administrative (9,4%),
Construcii (9,0%), Informaii i comunicaii (8,9%), Activiti de spectacole,
culturale i recreative (8,5%) i Intermedieri financiare i asigurri (8,2%), n care
este depit media la nivel naional (7,8%).
Pe fundalul reducerii numrului populaiei ocupate civile (cu 376 mii persoane),
se constat, n mod oarecum surprinztor, ca o consecin a crizei, sporirea cu
1,6 puncte procentuale a ponderii agriculturii n populaia ocupat civil (de la
27,5% la 29,1%) i reducerea ndeosebi a ponderii industriei (1,9 puncte
procentuale) i construciilor (0,4 puncte procentuale). n agricultur, dup cum
se cunoate, salariaii (avnd un venit mediu lunar apropiat de media naional)
reprezint doar n jur de 5% (5,2% n 2010) din populaia ocupat, ponderi
semnificative avnd ns lucrtorii pe cont propriu (52,9% n 2010) i lucrtorii
familiali neremunerai (41,6% n 2010), ale cror venituri sunt cu mult sub media
veniturilor salariale.
n ceea ce privete structura populaiei ocupate pe ramuri i dup statutul
profesional, se remarc ponderea nesemnificativ a salariailor n agricultur
(5,2%), comparativ cu media naional (65,6%). Lucrtorii pe cont propriu
mpreun cu cei familiali neremunerai au ponderi semnificative, n afar de
Agricultur (94,5%), n ramurile Alte activiti ale economiei naionale (34,3%) i
Construcii (26,4%), iar patronii sunt cel mai bine reprezentai n ramurile Comer
(4,7%), Tranzacii imobiliare (3,6%), Activiti profesionale, tiinifice i tehnice
(3,0%), Hoteluri i restaurante (2,9%), Alte activiti ale economiei naionale

(2,5%) Construcii i Informaii i comunicaii (2,0%) i n Activiti de spectacole,

culturale i recreative (1,6%).
n Romnia, n mod distinct fa de situaia din celelalte ri membre ale UE, mai
exist o consecin major a disfunciilor de pe piaa muncii, anume existena n
agricultur a unui numr foarte mare de persoane avnd statutul de lucrtori pe
cont propriu i respectiv de lucrtori familiali neremunerai.
n realitate, acetia fiind ocupai doar parial sau chiar informal (dovad stau
veniturile foarte sczute cu care sunt nregistrai oficial, aproape de sau sub
pragul srciei) i nefiind adaptai sau mobili n raport cu condiiile actuale de pe
piaa muncii din Romnia, ar trebui practic exclui din fora de munc i eventual
ncadrai ntr-o categorie special de omaj sau oricum de neocupare. Ei,
ns, prin statutul lor profesional care li se atribuie n mod oficial i nefiind
ndreptii legal la ajutorul de omaj, sunt totui ncadrai n mod convenional
n sistemul statistic la categoria populaie ocupat.

Concluzii si propuneri
Am dori s ncheiem prin a spune c suntem de prere c viitorul agriculturii n
Romnia este extrem de luminos. ranii din mediul rural constituie piatra de
temelie a trecutului Romniei i vor fi i piatra de temelie a viitorului Romniei.
Aceasta este o ar bogat cu un mare potenial pentru agricultur i cu o politic
corect; poate fi o ar prosper, una dintre pilonii de baza ai Uniunii Europene.
Daca liderii din Romnia vor elabora politici n sprijinul acestei idei, pot face din ara
noastr un loc durabil cu alimente sigure. Pentru aceasta, ei vor trebui s nceap
prin a sprijini ranii din Rom- nia n activitatea lor de cultivare a alimentelor locale
sntoase. Viitorul depinde de acest lucru.
Romnia trebuie s aib n centrul politicilor agricole, extinderea agriculturii
performante (intensive) i n zonele n care acum, din raionamente financiare nu se
utilizeaz aceste tehnologii, ns terenurile sunt favorabile a agriculturii intensive.
Romnia fr a spori performanele tehnice ale agriculturii n sectoarele vegetale i
animale pn la nivelul mediu al UE15, la orizontul anului 2020, i spre nivelul
mediu al rilor dezvoltate agricol, la orizontul anului 2030, va avea un consum
alimentar i, n viitor, dependent de comerul agroalimentar comunitar
Pentru cresterea inteligenta,ecologica si favorabila a agriculturii in Romania
propunem :

creterea venitului agricol i limitarea fluctuaiilor anuale i multianuale.

Volatilitatea preurilor i a veniturilor precum i riscurile naturale sunt mult

mai pregnante dect n alte sectoare, iar veniturile fermierilor i nivelurile

profitabilitii se afl la niveluri sub cele din alte sectoare;
mbuntirea competitivitatii sectorului agricol trebuie s consolideze poziia
deinut de acesta n cadrul lanului alimentar. Sectorul agricol este
fragmentat comparativ cu alte sectoare ale lanului alimentar, acestea fiind
mai bine organizate i cu o putere mai mare de negociere. n plus fermierii
europeni fac fa competiiei pieei mondiale trebuind, n acelai timp, s
respecte standarde nalte de protecie a mediului, de siguran i calitate a
alimentelor, i de bunstare a animalelor;
compensarea dificultilor de producie n zonele unde exist dezavantaje
naturale specifice, ntruct n aceste regiuni exist un risc crescut de
abandonare a terenurilor.
s permit diversitatea structural n cadrul sistemelor agricole,
mbuntirea condiiilor pentru fermele mici i dezvoltarea pieelor locale,
deoarece n Europa structurile eterogene agricole i sistemele de producie
contribuie la atractivitatea i identitatea regiunilor rurale;
s se sprijine crearea de locuri de munc n mediul rural.