Sunteți pe pagina 1din 6

REFERAT SOCIOLOGIE RURALA

AGROTURISM AN-II-ID

NUME:CONTEANU GH. GABRIEL

SOCIOLOGIE RURALA - FUNCTIILE SI TRASATURILE


SOCIOLOGIEI RURALE
Introducerea in sociologia rurala - concepte - cheie:
-

mediul rural

dimensiunea
psihosociala

interdisciplinaritatea

functia aplicativa

ecologica,

demografica,

economica

si

Obiectul si problematica sociologiei rurale - in sec. al XX-lea


au fost transformari structurale.
Cu termenul de rural cuprinde atat termenul de taranesc sau
pe
cel de agrar, cat si celelalte realitati sociale din cuprinsul unui sat
sau legate de agricultura, stiinta realitatii sociale continuata pe
temeiul agriculturii a adoptat numele de sociologie rurala.
Sociologiei rurale ii revine ca domeniu de studiu
comportamentul social al unei populatii care traieste intr-un spatiu
specific-rural-in care procesele, relatiile sociale sunt determinate
de norme, valori, traditii si care determina un anumit mod de viata
rural.
Raporturile sociologiei rurale cu alte ramuri ale sociologiei si
cu alte stiinte sunt:
-

economia rurala

psihologia rurala

demografia rurala

geografia

istoria sociala

etnologia

etnografia si folclorul

Structura domeniului de studiu al sociologiei rurale sunt:


-

ecologica

economica

demografica

cultural - afectiva

Aceste dimensiuni decurg din caracteristicile si


particularitatile comunitatilor rurale dintre care retinem:
a) - societatea rurala este o realitate obiectiva specifica
care s-a constituit, a evoluat si se dezvolta in anumite
conditii socio-economice specifice
b) - ea are o structura complexa (caracterizata prin
dimensiunile
enumerate
anterior),
intre
partile
componente existand raporturi de interdependenta si
interactiune care ii confera unitate si integralitate;
individualitate in raport cu mediul urban
c) -unctionalitatea si prospectarea ruralului se integreaza
dinamicii de ansamblu a societatii, cunoasterea realitatii
si prognoza asupra ruralului, implicand atat analiza
sincronica si diacronica a societatii rurale, dar si pe
aceea a societatii in ansamblul sau.
Sociologia rurala cuprinde, doua domenii - cel teoretic si pe
acela al faptelor (domeniul empiric) fiecare din ele indeplinind
functii importante pentru constituirea, fundeamentarea si
dezvoltarea acestei ramuri a sociologiei.

Sociologia rurala trebuie sa indeplineasca urmatoarele


functii:
1. sa descrie trasaturile relativ universale si constante ale
vietii rurale, ea va studia fenomenele si relatiile sociale din mediul
rural in toata complexitatea, intercorelatia si interdependenta lor
cu alte fenomene;

2. sa explice diferentele dintre viata rurala si cea urbana


prin interpretarea factorilor semnificativi, esentiali ai mediului
rural;
3. pe langa reconstituirea vietii rurale are rol de a surprinde
evolutia, dinamica fenomenelor, proceselor rurale, pentru ca sa
poata lansa solutii practice .
In "Sociologia rurala" , T. Herseni stabileste cateva trasaturi
specifice sociologiei rurale care stau la baza functiilor teoretico empirice ale acestei discipline:
1. Sociologia rurala are un caracter practic, urmareste
imbunatatirea, inaltarea sau progresul vietii agrare. Pornind de la
relatia dintre teoretic si empiric in sociologie, sociologul roman
sublinieaza faptul ca, cunoasterea fara actiune este lipsita de
folos, iar actiunea fara cunoastere este primejdioasa. "Este
important ca invatamantul sociologic rural sa pregateasca
"ingineri sociali", adica experti in probleme agrar - rurale, care sa
inspire si sa conduca activitatile sociale in comunitatile rurale".
Sociologia rurala, pe baza studierii relatiilor rurale, trebuie
sa cotribuie prin " reforme sociale" la dezvoltarea civilizatiilor
rurale.
2. Se ocupa in chip precumpanitor de problemele actuale si
de viitorul apropiat, lasand pe loc secund "istoria agrara si marile
preocupari de viitor". Aceasta trasatura decurge din orientarea
practica a sociologiei rurale care, pe baza cunoasterii "starilor
actuale" poate da "indicatii pentru schimbarile imediat necesare".

3. Are
regional.

un caracter

national mai

exact

un caracter

Fiecare tara isi restrange in sociologia rurala problemele ei


agrare specifice, precum si cele legate de mediul rural. Aceasta
caracteristica este implicata in functia practica a sociologiei rurale
care prin "reformele" pe care le preconizeaza nu poate sa
depaseasca cu succes un cadru determinat al unei regiuni, zone
sau al unei tari.
Exista tot atatea sociologii rurale atatea tari agrare exista:
"fiecare tara agrara, in domeniul in care si-a dat seama in
decursul dezvoltarii ei de parezenta unei crize sociale in structura
ei, a dezvoltat din nevoi specifice o sociologie rurala." Cerinta
reprezinta un imperativ de mare actualitate pentru sociologia
rurala romaneasca.
In masura in care rezultatele investigatiilor rurale sunt
relevante si pot fi fundamentate unele teorii, pot sta la baza unor
studii comparative, pot sa constituie in "sisteme de referinte"
teoretico - metodologice pentru cercetari asemanatoare.
Definirea pe tari a sociologiei rurale nu anuleaza unitatea
dintre ele, care se exprima prin:
a) obiectul de studiu ;
b) metodele, tehnicile si procedeele utilizate in cadrul
metodologiei experimentate in cercetarile de teren;
c) trasaturi si functii practice, transformatoare;
d) influientele si raporturile cu celelalte stiinte ale ruralului;
e) rezultatele generale mai ales a celor teoretice si
metodologice intre sociologii din diferite tari.
Sociologiile rurale europene au fost influentate de sociologia
rurala din SUA, prin acele probleme cu "valoare universala" .

Vom reda cateva capitole dezvoltate intr-un tratat clasic


de ,,Sociologie rurala'' - cel al americanului John Morris Gillette
(cuprinde 6 parti si 35 capitole), care isi pastreaza interesul si in
zilele noastre:
I.

Societatea rurala si sociologia rurala

II.

Conditii ecologice - tipuri de comunitati rurale

III.

Conditii
bio-sociale.
Trasaturile
locuitorilor de la tara. Migratia.

IV.

Conditiile socio-culturale

V.

Relatiile rural-urbane

VI.

Progresul societatii-rurale

fizice

ale

Studierea sociologiei rurale de catre specialistii din


domeniul agriculturii urmareste nu numai completarea culturii
generale si de specialitate a acestora, ci si pregatirea pentru a
deveni "ingineri sociali" in mediul rural.
Prin predarea sociologiei rurale, se urmareste: cunoasterea
vietii si problemelor ruralului; pregatirea pentru rezolvarea unor
probleme rurale; dezvoltarea interesului, pretuirii, simpatiei pentru
problemele taranului; formarea unei viziuni sociologice asupra
ruralului si problemelor rurale

S-ar putea să vă placă și