PROIECT LA

DEZVOLTARE RURALA

CAPITOLUL I - Descrierea obiectului de investiie

1.1Descrierea societii n care se implementeaz investiia

Denumire firma: S.C.AGROTERRA.S.R.L..

Adresa sediului social: Soseaua Dunarii nr. 15, localitatea Suhaia, judetul Teleorman.
Tel: 0724.369.027
Adresa email: f_agroterra@yahoo.ro
CUI: RO25134456
Numar de ordine la Oficiul Registrului Comertului: J34/265/2010

Societatea S.C. AGROTERRA.S.R.L. este o societate cu raspundere limitata infiintata

la data de 20 februarie 2010 in comuna Suhaia, judetul Teleorma.
Principalul obiect de activitate al societatii este Cultivarea legumelor si a pepenilor, a
radacinoaselor si a tuberculilor cod CAEN 0113
Societatea detine 378 de ha in extravilanul localitatii Suhaia, judetul Teleorman dupa
cum urmeaza:
Categoria
Total teren
Agricol
din care:
2.1 arabil
2.2 vii si pepiniere viticole
2.3 pasuni
2.4 fanete
Neagricol
constructii
curti
drumuri
ape
rape

ha

%
378.9
377.2

100
99.5

375
0.2
1
1
1.7
0.6
0.6
0.2
0.2
0.1

98.90
0.05
0.26
0.26
0.44
0.15
0.15
0.05
0.05
0.02

1.2 Descrierea investiiei

Denumire utilaj
Combina John Deere S550
Grapa cu discuri Kuhn Discover XM2 44
Masina recoltat cartofi - Grimme GZ 1700 DLI
Maina plantat cartofi Unia Kora 4
Tractor Claas Arion 640
Semanatoare Regent Seedstar

Prin achizitia utilajelor sus mentionate societatea doreste micsorarea cheltuielilor cu tertii
precum si cresterea eficientei in sectorul de productie.
Proiectul de incadreaza pe masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

CAPITOLUL II Datele tehnice ale investiiei

2.1 Amplasament
Situat la intersectia paralelei 440N cu
meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman
este asezat in partea sudica, in zona centrala a
Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges
si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest,
iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granite
Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km.
Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5872
Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre
judetele mijlocii si ocupand locul 19 la nivel de tara.
Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei
in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector:
Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si
Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea,
Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.
Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se
gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata
3

(rauri, lacuri naturale si artificiale). Vedea (120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri
ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80 % din suprafata.
Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea
sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea
a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s-au
format depresiuni ocupate temporar de ape numite "listeve" (Listeava Mare, Mica, Vasluiului,
Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).
Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o
subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine
individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea
depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca
Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de
restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu Vedea.
Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si
a lacului Suhaia.
Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri,
jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti,
fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune laterala si acumulare
longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara,
Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce formeaza
partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si Oltului,
se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri
freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.
2.1.1. Comuna Suhaia

Comuna Suhaia, judeul Teleorman, beneficiaz de o avantajoas poziie geografic n

partea sudic a Romniei, fiind situat pe malul stng al Dunrii
Coordonatele geografice ale localitii sunt: 43 3707 latitudine nordic i 251500 longitudine
estic
Din punct de vedere al reliefului, comuna Suhaia este situat ntr-o zon de es din cadrul
Luncii Dunrii, la 27 m deasupra mrii
Suhaia, prin poziia sa, se ncadreaz n sectorul de clim temperat-continental specific
Cmpiei Sudice caracterizat prin potenial caloric ridicat cu amplitudini mari ale temperaturii
aerului, cantiti reduse de precipitaii, cu regim adeseori torenial (n perioada de var) nsoite
de perioade frecvente de secet. Poziia central a cmpiei face ca zona s aib un climat de
tranziie ntre partea estic - clima mai moderat i partea vestic - climat continental. Lunca
4

Dunrii care are suprafee mari acoperite cu ap introduce o nuan climatic specific
Sursa principal de alimentare cu ap a comunei Suhaia sunt resursele de ap din subteran, un
aliniament de izvoare, captat sub forma unei cimele cu 12 guri, al crui debit ajunge pn la 10
litri/sec.
Terenurile de pe teritoriul comunei sunt constituite dintr-un strat de pmnt negru, bogat
n humus i un strat de loess. Pdurile se afl pe malul Dunrii. Fondul forestier este destinat att
produciei de mas lemnoas, ct i unui complex de funciuni de protecie i cuprinde mai ales
specii de foioase (salcie, plop)
n comun exist un singur luciu de ap amplasat n partea de sud-vest a intravilanului,
Balta Suhaia cu o suprafa de cca. 1313 ha, reprezentnd: 972 ha polderul piscicol, 240 ha
pepiniera, 101 ha diguri de contur i canale de legtur. Balta Suhaia este un lac de lunc
amenajat, situat n sectorul teleormnean stng al Luncii Dunrii, ntre oraele Turnu Mgurele la
vest i Zimnicea la sud-est, innd administrativ de comuna Suhaia i este Aria natural de
protecie special avifaunistic. Vegetaia blii a generat o populaie faunistic asemntoare
celei din Delta Dunrii. Are o bun accesibilitate prin DN 51A Ziminicea-Turnu Mgurele, fiind
la cca 23 km distan de ultimul ora
Lunca Dunrii, n ansamblul ei, nu a cunoscut ndiguiri sau alte amenajri notabile pn
n anul 1928. De la aceast dat omul a intervenit progresiv, iar ntre anii 1960 i 1965 a fcut-o
masiv, adeseori neinspirat, modificnd natura locului i implicit echilibrul Dunrii ca sistem. Pe
plan internaional Balta Suhaia este recunoscut ca o component major a ceea ce a rmas din
fosta lunc inundabil a Dunrii i face parte integrant din planul de reconstrucie a coridorului
verde al Dunrii inferioare, acord semnat n anul 2000 de Romnia, Bulgaria, Moldova i
Ukraina. De asemenea prezena parcului natural Persina (Bulgaria) n vecintatea Blii Suhaia,
creaz premisele cooperri transfrontaliere pentru conservarea biodiversitii i a funciilor
acestor complexe de ecosisteme pe ambele maluri ale Dunrii.
2.1.2 Furnizori
Nr. Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Furnizor
Agrohub
Bayer Romania
Covera
Bayer Romania
Agriland
Agrinet
Covera

Produs

Tip

Basagran Forte
Pulsar 40
Select Super 120 EC

Erbicid

Bayer ENVIDOR 240SC

Calypso 40 SC
Nitragin
Fosfor
Azotat de Amoniu
Potasiu
PIONEER PR91M10
Bordi
Cleopatra

Fitosanitare

Ingrasamant

Samanta

2.2.2 Concurenta

Nr. Crt.

Denumire

Grincultura SRL

DanAgri SRL

Cereal Pur SRL

Dinad Agris SRL

Expurr Cereal

2.2.3 Principalii clienti

Nr. Crt.

Client

Corncereal

Agridurabila

AVEGA Cereal

2.2. Descrierea fluxului

Asolament (5 ani)
2012-2013
Mazare
125ha
2013-2014 (implementare
investitie)

Cartofi
125ha

Soia
125ha

Cartofi
125ha

Soia
125ha

Mazare
125ha

2014-2015
Soia
125ha

Mazare
125ha

Cartofi
125ha

2015-2016
Mazare
125ha

Cartofi
125ha

Soia
125ha

Soia
125ha

Mazare
125ha

2016-2017
Cartofi
125ha

2.2.1 Tehnologia de cultivare a cartofului

IMPORTANTA
Este una din cele mai importante plante alimentare, furajere si industriale. In industrie
cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, dextrinei si
glucozei.
SOIURI
Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in :
-timpurii cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara, Catelina, Roclas, Runica
-semitimpurii cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita, Rustic, Rozana, Eterna N,
Robusta N, Cristian, Frumoasa.
-semitarzii cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree, Casin, Ago, Sante NN,
Siculus N, Amelia , Cristela, Hargita, Nicoleta, Redsec, Tampu, Luisa N, Milenium N.
-tarzii cu perioada de vegetatie peste 110 zile.
Dintre soiurile straine mentionam :
-timpurii cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N, Agatha N, Impata N, Karlena N,
Superior
-semitimpurii cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort, Kondor, Romanu, Signal
-semitarzii cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa ,Cosmos, Rasant
PARTICULARITATI BIOLOGICE
Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat
prin seminte.
Radacina cartofului este fibroasa , mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol.
Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare. Radacinile care
pornesc din stoloni sunt radacini secundare. Dar toate sunt radacini aventive. 60% din masa de
radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm. , 16-18% pe strutul de la 20-40cm, 17-20%
pe stratul de la 40-60cm, si munai 2-3% pe stratul de la 60-80cm. Radacinile cartofului patrund
cu dificultate in solurile grele sau tasate. Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta
oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon. Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de
la suprafata este compact si nu permite accesul suficient al aerului.
Tulpina intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane- stoluni si tuberculi), si tulpini
epigee( aeriene- vrejii). Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol, ingrosati,
suculenti, de culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Tulpina aeriana este
ierboasa , suculenta, muchiata. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau
cartofului aspect de tufa.
Frunza elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea. Ziua scurta sau timpul in
care claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare.
Florile- culoarea corolei poate fi: alba, violet deschis sau inchis, cu nuante de albastru
sau roz in functie de soi. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de
diferentiere a soiurilor.
Fructul- este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici.
8

Tuberculii- din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se
acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. La inceput au forma noduroasa si pe masura
ce cresc iau forma specifica soiului. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din
rudimentul unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. Ei pot avea forma
alungita , rotunda, rotunda-ovala sau neuniforma. Marimea lor variaza de la soi la soi si functie
de factorii de vegetatie.
Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de
5-6oC. Temperatura optima de rasarire este de 13-15oC, pentru formarea tuberculilor de cartofi
este de 15-18oC, iar pentru cresterea vrejilor este de 18-200C . la temperatura solului de 260C
tuberculii nu mai cresc, la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. Cartoful nu rezista la
temperaturi scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele, la -0,80C coltii si la -10C tuberculii.
Temperaturile de -2, -30C distrug intrega planta de cartof. Brumele si ingheturile tarzii afecteaza
cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti, daca varfurile de crestere au aparut la suprafata
solului. In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti din tuberculi, refacerea poate sa
dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea). Daca brumele apar mai tarziu cand plantele au 2-3
frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac repede prin lastari care apar la
subsuara frunzei.
Cerinte fata de umiditate- secetele determina stagnarea acumularii substantelor in
tuberculi, reducerea suprafetei de asimilatie, incoltirea si puirea tuberculilor in camp. Plantele de
cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire, in aceasta perioada se cere o umiditate a
solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie
influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii, cele din iulie a soiurilor semitimpurii,
iar cele din august a soiurilor semitarzii. Excesul de umiditate din sol este foarte daunator
formarii tuberculilor si cresterii. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp
tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime. La exces temporar de umiditate productioa de
tuberculi se reduce la 32-78% . Grindina poate distruge in mare masura plantele aeriene ,
inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. Se pot
aplica tratamente cu funcicide si rebilonare.
Cerinte fata de sol- cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipolutoase, luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. In regiunile bogate de precipitatii
si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. In conditii de irigare solurile usoare
devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. Solul
contribuie la realizarea productiei cu 77%. Soluri pe care trebuie cartoful sunt aluvialele,
cernoziomuri, podzolite cu textura usoara. Se poate cultiva pe soluri care au PH = 5-7,5.
Cerinte fata de lumina are nevoie de multa lumina, nu suporta umbrirea, pentru
formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h, cand durata
zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari.
ROTATIA
Asigura productii ridicate dupa grau, secara, orz, leguminoase perene si anuale,
porumb, in, fibra, sfecla de zahar, etc. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi
familie botanica ( familia solanacee). Cartoful este premergatoare pentru grau, orz, si culturi de
primavara.
La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare :
distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. 12Km) , panta terenurilor sa nu fie mai

mare de 9-110 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare, forma si marimea solei in

vederea organizarii rationale a plantatului mecanic.
FERTILIZAREA
Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN, 2kgP, 7-9kgK.
Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de
cartofi. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. La insuficienta azotului
plantele sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat,acest lucru are
consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. Cand insuficienta este mai
pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad. Excesul de azot determina
cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si
se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de
25-26 zile. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului. Sporul de
recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot.
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea
tuberculilor, in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. La insuficienta de potasiu ritmul
de crestere a plantelor de cartofi se reduce, se reduce ritmul formarii tuberculilor, iar in mijlocul
acestora se formeaza pete rosii- ruginii la inceput mai mici, apoi prin unirea lor mai mari care la
fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert, marginiile foliolelor se rasuceste
in sus , limbul este mai mic si de culoare mai inchis. Suprafata de asimilatie se micsoreaza .
excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a
plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se
rasfrange asupra productiei.
Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea
suprafetei de asimilatie , intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate
din stoloni in tuberculi. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor , rezistenta
la seceta , mana, si nanism( piticire), mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. La
insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare.
Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma
de sulfat de magneziu in solutie , in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de
magneziu in 600 litrii de apa.
Gunoiul de grajd nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura elementele
nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului , dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha, bine
fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Incorporarea se face sub aratura de vara
toamna.
In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul
NPK= 1 : 0,6 : 1. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK=
1 : 0,3 : 0,5. pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK=
1 : 0,6 : 0,6. ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza.
LUCRARILE SOLULUI
Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm,
cu cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. Calitatea araturii trebuie sa fie
lipsita de bulgari pe toata lungimea ei. De importanta deosebita este si nivelarea terenului, in
prealabil solul este lucrat cu grapa cu discuri.

10

In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor

rezulta un camp bine maruntit , afanat, fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin
belgari. Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe
teren insuficient zvantat.
Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari :
-pe solurile nisipoase, luto-nisipoase si nisipo- lutoase executarea lucrarii cu grapa cu
discuri si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ.
-pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura
obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele
cartofului. Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de
700-1000 cm2 la distanta de 60-70-75cm.
PLANTAREA
Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. Tuberculii
de cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli. Deasemenea se cere ca
in timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca, incoltirea mai devreme de
2 luni inainte de plantare reducand capacitatea de productie.
Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare :
A.sortarea tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru
realizarea densitatii optime a culturii. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de
plantare necesar( 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua. Tuberculii din
soiurile la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal.
Sectionarea tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care
este prevazuta cu dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu praf de creta. Sectionarea
manuala asigura material de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a
numarului de ochi pe fiecare portiune. Plantarea tuberculilor sectionati manual se executa dupa
5-6 zile
B.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi
destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. Prin incoltirea
tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor, formarea mai timpurie a
tuberculilor cu cel putin 10 zile, plantarea timpurie si marirea productiei. Deasemenea in timpul
incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand
eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare. Tuberculii
incoltiti rezista la temperaturi scazute. Icoltirea tuberculilor de samanata trebuie realizata la
lumina si la temperaturi de 12-180C ziua si 10-120C noaptea. Coltii ce se obtin in conditii de
lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati, scurti de 1,5-2cm, si robusti. Aceste conditii se
realizeaza in incaperi luminoase , cu posibilitati de aerisire, in bordee prevazute cu geamuri in
acoperis sau chiar in santuri special amenajate la suprafata solului. Daca se utilizeaza lumina
artificiala se folosesc pivnitile in care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru
incoltire. In tehnica ce se aplica pentru realizarea incoltirii cartofilor :
-pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la
temperaturi de 15-180C timp de 8-10 zile
-cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de
lumina naturala sau artificiala. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura , lungi
de 60cm, late de 40-50cm, adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Laditele se aseaza
in stive cate 10-15 , fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi.

11

Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la

manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. In timpul procesului de incoltire se elimina toti
tuberculii cu colti filosi. Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o
incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase
cu apa sau prin stropirea tuberculilor. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii
daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura . in spatiile in care se face incoltirea se
controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea coltilor. Pana la
plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1.5- 2cm, sa fie grosi , sa nu li se
inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea
caracteristica soiului. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina.
Incoltire dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire.
C.Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. Cu
circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn, mranita si
nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii,
iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. Cosurile se aseaza apoi in
aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea. Formarea de radacini este stimulata daca in apa
deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare patasica calculate pentru 10 litrii
apa.
D.Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. Coltii pornesc in vegetatie si cresc la
temperaturi de 6-70C. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte aspecte
importante ca : stoloni mai scurti, tuberculizarea mai timpurie, tuberculi mai uniformi ca marime.
Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se batatureze si fara
bulgari se realizeaza cele mai mari productii. De regula conditiile de plantare a cartofului se
inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a Banatului, in ultima decada a
lunii martie in zona colinara, si la inceputul lunii aprilie in zona foarte favorabila din punct de
vedere a temperaturii zona montana si depresiuni submontane. Cartoful incoltit, destinat
consumului extratimpuriu si timpuriu , se planteaza in zona nisiporilor din Oltenia intre 5-15
martie si pana la 25 marite in restul bazinelor specializate . durata de plantare a cartofului trebuie
sa fie cat mai scurta.
E.Densitatea culturii- nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci
densitatea de plantare, productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha. In consecinta
tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si deci
densitatea de plantare este mai mare. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la o densitate
de 230-280mii de tulpini principale la Ha. Se recomanda urmatoarele densitati in functie de
fractiile , de calibrare a tuberculilor, cuiburi la Ha :
-30-45mm = 70mii cuiburi la Ha
-45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha
Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare.
Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime.
In cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii
neirigat si 75-85mii irigat.
F.Cantitatea de tuberculi la Ha. la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm, la o
densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2,7-3 tone. La aceasta
cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%, cantitate care constituie pierderi in timpul
manipularii si pastrarii materialului de plantare.

12

G.Distanta intre randuri- obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. Se practica insa si
distanta de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. In conditii de irigare distanta
optima este 60-70 cm.
H.Adancimea de plantare- cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta
dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului. Pentru tuberculii mici
si sectionati adancimea este de 4cm. In general cartoful se acopera prin bilon. Daca stratul de la
suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se
gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta.
I.Tehnica de plantare :
-in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita, iar pe fundul
rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. Rigolele se acopera cu pamant
manual, cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste
tuberculi realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie. Pe solurile nisipoase
dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan.
-plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de
plantat rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti. Pe cele mai mari suprafete cartoful se
planteaza mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62,5.
LUCRARI DE INGRIJIRE
La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul
culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului, combaterea crustei
si combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. Pana la rasarire se executa 2-3 grapari :
prina- imediat dupa plantare ; a doua- imediat ce se observa formarea crustei ; a treia- la
inceputul rasaririi. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare
a agregatului. In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de
bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta specie). Prasilele se executa cu
cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile. Prin reglarea aripilor de la
rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui. Bilonarea incepe cu
prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime, adancimea de lucru a cutitelor este mare de
8- 10cm, iar bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele. Viteza de lucru a tractorului
la aceasta prasila este mica de 4-5Km /h. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre
randuri, iar pe rand buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare.
Dupa 10-14 zile se executa a doua prasila cu bilonul mai mare decat primul. Cu aceasta este
obligatorie si o prasila manuala pe rand cu care se completeaza bilonarea. La inceputul
infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima bilonare cu bilon mare. Dupa aceasta ultima lucrare
buruienile care mai apar se plivesc manual.
La plantatul cu bilon- in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila
oarba, lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de ^ si rarite
pentru musuroire. Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul
cultivatorului echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala. In continuare
se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul.
Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor- in tehnica de cultivare a cartofului folosind
iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni. Erbicide recomandate :
Gesagard( 2-8Kg/Ha), Sencor( 0,75-2,5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha), Dual 500( 3-7 l/Ha)
+Gesagard( 2-6Kg/Ha), Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 2-6Kg/Ha), Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+
Sencor( 0,5-2Kg/Ha). Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre
13

perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. Sencorul este singurul

ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12cm. Pe terenurile
infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere , dar in
momentul in care costreiul are 15-35cm sau pirul tarator si pirul gros au 10-15cm se
administreaza unul dinurmataoarele ierbicide : Fusilade super , Galant, Targa( in cantitate de 2-3
litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir). Nu este exclus in timpul vegetatiei lucrari manuale
selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar mai tarziu in a doua parte a
verii.
Irigarea- cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. Cel
mai mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit- influrire maxima, dupa care
consumul din faza de vegetatie inflorire-ingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. In cultura
cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte, mai ales in faza de crestere a
tuberculilor, pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol, la suprafata solului si la
nivelul partii aeriene. Stresul hidric, consecinta a intarzierii udarii, afecteaza calitatea tuberculilor
prin incoltirea si puirea lor. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau
insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere, isi reduc continutul in
amidon si vitamina C, aspectul comercial si rezistenta la pastrare. Tehnici de udare la cartof
prin aspersiune si prin brazda. Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie :
-formarea tuberculilor in zona de stepa( S,V,E ) se efectueaza 3-4 udari prin
aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de
textura solului si metoda de udare, intervalul intre udari este de 10-12 zile.
-cresterea tuberculilor- 4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm, numarul de udari
se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord, 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0,4 in functie de
textura solurilor in zona de padure de fag din Nord, intervalul intre udari este de 6-8 zile.
Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza
inainte de instalarea secetei. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se
administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha.
RECOLTAREA
Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au
ajuns la marimea comerciala de la 30g in sus. Recoltarea se face treptat pe masura ce se face si
comercializarea, altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare. La
stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de
crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor care este vectorul virusilor. Pe
loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se iregistreaza zborul maxim de afide se
intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic. Recoltarea are loc dupa 15-20
zile de la intreruperea vegetatiei, timp in care tuberculii se suberifica si ating maturitatea tehnica.
La culturile de cartofi destinate consumului de vara toamna si iarna maturitatea
tehnica corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. Maturarea naturala a tuberculilor
de la caderea vrejilor( ingalbenirea) pana maturarea tehnica ( de recoltat) se desfasoara intr-o
perioada lunga de timp. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 zile in cazul cand se face
intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica fapt ce atrage cresterea rezistentei
tuberculilor la vatamare, reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire, prevenirea
imburuienarii la recoltat, oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi. Recoltarea
cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos. Recoltarea se face manual cu sapa , cu furci
speciale, cu plugul sau mecanic. Este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului.
14

Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii : amplasarea pe soluri usoare
si mijlocii, evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire, plantarea la adancime mica si
uniforma, solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni, vrajii sa fie distrusi mecanic sau chimic.

Denumirea lucrarii

Luna/

U.M
.

decad
a
1
Incrcat, transportat IC
(PK)

X-3

Descrcat, IC (PK)

X-3

Adm. i deservit IC (PK)

Arat 25 cm +grpat
Incrcat, transportat IC
(N)
Descrcat, IC (N)
Adm. i deservit IC (N)

X-3
X-3

ha
ha

4
130.8
8
130.8
8
320.0
320

IV-3

70.4

IV-3
IV-3

t
ha

70.4
320

ha

320

320

Recoltat cartof

IX-3

consu
m/
/ha
6

superfosfat

210

67200

1.3

sulfat de
potasiu

199

63680

1.5

Materiale

Erbicidat i deservit

Consum
materiale

Vol.

15

Total

Pret

kg
7

lei/kg
8

0
0
AZOTAT

220

70400

1.7

0
0
SELECT
SUPER

1600
0

26

2.2.2 Tehnologia de cultur a mazrii

Rotaia
Este de dorit ca mazrea s urmeze dup plante care prsesc terenul devreme,
permind lucrarea mai timpurie i ct mai corect a solului, care s fie nivelat, fr resturi
vegetale i buruieni nc din toamn. Cele mai bune rezultate se obin dup cereale pioase i
dup unele culturi pritoare cu recoltare mai timpurie i n condiiile n care au fost combtute
bine buruienile.
n Romnia structura culturilor a impus, timp ndelungat, cultivarea mazrii, n primul
rnd dup porumb, floarea-soarelui, sfecl de zahr, cartof, rapi (cu rezultate destul de bune).
Nu se recomand amplasarea culturilor de mazre dup alte leguminoase, pe de o parte,
pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de alt parte, din cauza perpeturii i amplificrii
atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din Romnia ar fi neraional s se renune
al efectul ameliorator al leguminoasei n asolament.
Mazrea este o plant care nu se autosuport i, ca atare, monocultura este exclus. n
cazul cultivrii repetate a mazrii pe acelai teren, apare fenomenul de oboseala solului, care se
manifest, n principal, prin tulburri brute de cretere, absena formrii nodozitilor pe
rdcini, putrezirea rdcinilor i a tulpinii. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei i
de excesul de ap, datorate compactrii solului i drenajului defectuos. n monocultur se
amplific mburuienarea terenului, atacul de boli i duntori, astfel c produciile scad
considerabil. n prezent, se accept c mazrea poate reveni pe acelai teren dup 3-4 ani, fr
risc, cu condiia tratrii seminelor, nainte de semnat, mpotriva bolilor.

La rndul su, mazrea este o premergtoare foarte bun pentru multe culturi i o
excelent premergtoare pentru gru, deoarece, se recolteaz timpuriu, are o influen favorabil
asupra structurii solului, solul este reavn i se poate ara n condiii bune, n sol rmne o
cantitate apreciabil de materie organic i de azot (circa 1,5 t substan uscat i 30-100 kg
N/ha). n condiiile din Romnia mazrea trebuie cultivat n solele n care urmeaz s fie
semnat gru de toamn. Sunt situaii cnd, dup mazrea recoltat timpuriu, n luna iunie, sunt
semnate culturi succesive, care folosesc bine disponibilul termic rmas pn n toamn.

Lucrrile solului
Fiind semnat primvara foarte timpuriu, mazrea are pretenii deosebite fa de
lucrrile de pregtire a terenului.
16

Dezmiritirea. Imediat dup recoltarea plantei premergtoare i eliberarea terenului de

resturi vegetale, se recomand s se efectueze o lucrare de dezmiritit, cu scopul mrunirii
buruienilor, a resturilor vegetale (miritea) i a startului superficial al solului.
Artura. Ct mai curnd posibil terenul se ar cu plugul n agregat cu grapa stelat, la
adncimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazre recomand, adesea, s se are mai adnc dect
pentru alte culturi; ndeosebi pe solurile grele, afnarea adnc a solului favoriznd o mai bun
dezvoltare a rdcinilor n straturile adnci ale solului.
Arturile efectuate vara se lucreaz n mod repetat pn n toamn (se grpeaz), lucrri
prin care este nivelat terenul, sunt mrunii bulgrii i sunt distruse buruienile care rsar,
reducnd, astfel, rezerva de buruieni.
Arturile efectuate dup premergtoare cu recoltare mai trzie pot fi lucrate nc din
toamn sau pot fi lsate n brazd crud. n mod obinuit, se susine necesitatea grprii i
nivelrii arturii n toamn, ceea ce ofer avantajul c, la desprimvrare, terenul de usuc mai
repede i mai uniform i se poate semna mai devreme; cultivatorii de mazre din zonele
secetoase (de ex. Dobrogea) prefer acest sistem de lucrare a solului.
Pe anumite terenuri, i ndeosebi n zonele cu soluri grele i unde cad cantiti mari de
precipitaii n sezonul rece, grparea i nivelarea terenului n toamn pot conduce la compactarea
exagerat a solului pe timpul iernii, acesta se usuc mai greu n primvar i se ntrzie
semnatul. n asemenea situaii este de preferat ca artura s fie lsat nelucrat peste iarn.
n primvar terenul se lucreaz ct mai timpuriu posibil, dar numai dup ce apa s-a
scurs n profunzime, pentru a evita compactarea exagerat prin trecerea agregatelor agricole; din
aceleai motive, trebuie redus la minimum numrul de treceri pe teren cu agregatele agricole.

Grparea. De regul, n primvar, sunt necesare dou lucrri, dintre care o lucrare de
grpat la desprimvrare, pentru mobilizarea solului i o a doua lucrare, efectuat chiar nainte de
semnat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri n agregat cu cmpuri de grap cu coli i lam
nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adncimea de semnat.
Prin toate lucrrile solului trebuie urmrit s se obin un teren foarte nivela, care s
permit un semnat uniform, ca adncime u ca distribuire a seminelor, realizarea unor culturi
uniform dezvoltare, foarte important pentru a nlesni recoltarea mecanizat a culturii.

Smna i semnatul
Smna de mazre destinat semnatului trebuie s provin din culturi certificate, s fie
sntoas, nefisurat, fr atac de grgri, s aib puritate fizic minimum 98% i capacitate de
germinaie minimum 80%.
Mazrea este semnat primvara ct mai timpuriu, atunci cnd se poate pregti terenul
n condiii bune (solul s-a zvntat bine). Calendaristic, n Romnia, culturile de mazre sunt
semnate n cursul lunii martie (de regul, n prima jumtate a lunii martie n sud i n a doua
17

jumtate n restul zonelor); spre nord i n ultimii ani cu desprimvrare trzie, sunt situaii n
care mazrea este semnat la nceputul lunii aprilie.
Semnatul timpuriu ofer avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme
favorabil mazrii, sub aspectul condiiilor de umiditate, temperatur i lungime a zilei (lunile
martie-iunie). n acest fel, este valorificat n condiii optime umiditatea acumulat n sol n
sezonul rece i care asigur germinarea seminelor i creterea tinerelor plntue.
Semnatul ntrziat antreneaz, de regul, scderea important a produciilor; se discut
chiar despre pierderi de producie de 50%, la o ntrziere de 20 de zile fa de perioada optim de
semnat. Sunt afectate toate componentele de producie i ndeosebi numrul de boabe formate
pe o plant

18

2.2.3 Tehnologia de cultura la soia

Utilizarile boabelor de soia snt multiple, boabele ei avnd o ridicata valoare nutritiva
datorita continutului ridicat n proteina 34 39%, grasimi 19 20%, vitamine (A,D,E). Din
boabe macinate se prepara : lapte, fulgi, brnza, ciocolata, sosuri, biscuiti, cafea, bomboane,
macaroane, prajituri, etc. Se amesteca n proportie de 4 5% n faina de gru pentru prepararea
pnii sau ca adaos la pastele fainoase pentru mbogatirea n lizina. Laptele de soia fiind apropiat
celui de vaca se produce si se foloseste n China de peste 2000 de ani.
Din boabele de soia se obtine faina si gris cu cca. 40% proteina, concentrate cu 70%
proteina, avnd diferite utilizari n alimentatie. Astfel faina de soia sau concentratele proteice se
folosesc n amestec pna la 30% cu carne tocata, n obtinerea unor supe concentrate si alte
preparate culinare. Soia are utilizari n industria vopselelor, lacurilor, glicerinei, sapunurilor,
lecitinei, cauciucului, cernelei de tipar, etc. n hrana animalelor boabele de soia se folosesc dupa
degresare n compozitia nutreturilor combinate. Valoarea srotului creste mult daca se elimina un
procent ct mai mare de coji, nainte sau dupa extractia uleiului.
Planta ntreaga se foloseste ca furaj singura sau n amestec sub forma verde, uscata sau
siloz. Paiele si tecile tocate si oparite pot fi folosite n furajare. Paiele de soia pierznd frunzele la
maturitate pierd mult din calitate.
Particularitati biologice
Soia germineaza la temperatura de 7 8 grade C., n sol. n faza de crestere vegetativa,
radacinile au o crestere mai rapida dect partea aeriana dupa care se reduce treptat, ncheindu-se
nainte de maturitatea fiziologica. Nodozidatile apar dupa patrunderea bacteriei Rhizobium
japonicum n tesutul radacinii. Urmeaza o nmultire rapida a bacteriilor si o diviziune a celulelor
gazda infectate care marcheaza nceputul fixarii azotului atmosferic. Activitatea maxima are loc
la 25 35 zile de la aparitia nodozitatilor, dupa care fixarea azotului scade treptat, ncheindu-se
la 50 60 zile de la infectie.
Cerintele fata de clima si sol
Consumul zilnic mediu de apa la soia este mai mare n faza nflorit formarea pastailor,
iar insuficienta apei n faza umplerii boabelor determina scaderi mari de productie. Solul preferat
de soia este cel cu reactie neutra, sau cuprinsa ntre slab acida pna la slab alcalina cu textura luto
nisipoasa pna la lutoasa. Solurile cu textura grea, cu apa stagnanta, acide, nisipoase sau
19

saraturoase nu snt propice pentru soia. Se constata ca zona foarte favorabila cuprinde numai o
parte din nord-estul tarii si pe luncile Muresului si Trnavelor. Zona favorabila (I si II) cuprinde
cea mai mare parte a terenurilor arabile din tara nostra. Prin irigatie n zonele de sud si sud-est a
tarii se creeaza conditii foarte favorabile pentru cultivarea soiei.

Rotatia
Soia nu este pretentioasa fata de plantele premergatoare, putnd fi cultivata dupa cereale
paioase si prasitoare. Bune rezultate da dupa gru si orz de toamna iar dintre prasitoare dupa
sfecla de zahar si porumb hibrizi timpurii. Cu floarea soarelui soia are unele boli comune. Se
recomanda de asemenea cultivarea mai putin dupa in, cnepa si cereale de primavara. Fiind o
buna planta premergatoare pentru majoritatea plantelor cultivate, soiurile timpurii chiar si pentru
grul de toamna, soia nu se va cultiva n monocultura.
Fertilizarea
Peste 50% din azot planta si-l procura pe cale simbiotica, lipsa azotului resimtindu-se
ndeosebi n prima parte a vegetatiei pna cnd ncepe sa functioneze sistemul simbiotic. Pe
cernoziomuri la culturi neirigate se aplica doze de 50 60 ka/ha azot s.a.; 50 80 fosfor kg/ha
s.a.; iar fertilizarea cu potasiu este necesara numai pe soluri cu cuntinut redus n acest element
sau pentru productii foarte ridicate. Amendamentele snt necesare pe solurile brune si podzolite
cu ph-ul sub 5,5, unde soia nuda rezultate daca nu se aplica 4 6 t/ha faina de calcar o data la 6
8 ani.
Lucrarile solului
Aratura de vara sau de toamna (la 20 25 cm adncime) si pregatirea patului germinativ.
Nivelarea terenului si calitatea patului germinativ (pregatit pe adncimea de 5 6 cm cu
combinatorul) influenteaza uniformitatea rasaririi si densitatea plantelor.
Samnta si semanatul
Samnta trebuie sa aiba puritatea peste 97%, iar germinatia minimum 80%. Pentru
prevenirea bolilor care se transmit prin samnta si a unor daunatori care ataca plantele la
germinatie rasarire se trateaza cu produse specifice. Efectul inocularii la soia a reiesit din
numeroase experiente din tara nostra si din strainatate, astfel ca tratamentul cu nitragin specific
20

trebuie sa devina o masura obligatorie n cultura acestei plante. Se vor folosi 3 4 flacoane
pentru cantitatea de samnta folosita la hectar.
Inocularea se va face dupa circa 10 zile de la tratamentul cu insecto-fungicide si cu cteva
ore 2 4 ore nainte de semanat n conditiile indicate n instructiunile ce nsotesc flacoanele de
nitragin. n cazul tratamentului semintelor cu fungicide se recomanda aplicarea suspensiei de
bacterii (Nitragin soia) direct n sol, o data cu semanatul. Soia se nsamnteaza cnd
temperatura solului la adncimea de semanat ajunge la 7 8 grade C. Densitatea la semanat este
de 60 65 boabe germinabile /mp. la soiuri timpurii si semitimpurii si de 55 60 boabe
germinabile/mp, la soiuri semitrii si trzii, pantru a se realiza la maturitate 45 50 plante/mp.
Se recomanda semanatul soiei n rnduri echidistante la 45 50 cm, sau n benzi de 3
rnduri la 45 de cm, cu 60 70 cm ntre benzi. S-au obtinut rezultate bune prin nsamntarea soiei
la distante mici ntre rnduri (25 30 cm si 12,5 cm), nsa numai n cazul asigurarii apei n
cantitati optime si a unei combateri corecte a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Semanatul n
rnduri echidistante la 60 70 cm se practica n cazul cnd nu se folosesc erbicidele, iar
ntretinerea culturii se face prin lucrari mecanice.
Adncimea de semanat este de 3 4 cm pe soluri usoare si 2 3 cm pe solurile grele, iar
pentru a asigura uniformitatea adncimii la SPC 6 se folosesc limitatoarele de adncime.
Cantitatea de samnta la hectar se calculeaza n functie de soi si valoarea seminala fiind cuprinsa
ntre 70 100 kg/ha.
Lucrarile de ngrijire
Lucrarile pna la rasarire constau n combaterea buruienilor si afnarea solului prin lucrari
mecanizate si manuale. Erbicidarea se executa cu produse specifice si doze recomandate
preemergent ( Trreflan, Sencor, Stomp) sau postemergent (Basagran, Flex, Blazer). Mana soiei se
combate prin 2 3 tratamente cu produse cuprice, avnd efect si mpotriva bacteriozelor.
Daunatorii (larva mustei cenusii etc) se combat preventiv cu 30 40 kg/ha Lindatox 3,
ncorporat la pregatirea patului germinativ. Acarianul tetranichus urticae (paianjenul rosu) care
provoaca defolierea plantelor se combate cu Sinoratox 25 CE (0,5 kg s.a./ha). Irigarea soiei este
necesara n primaverile si verile secetoase, marind de asemenea si eficacitatea erbicidelor
aplicate la sol. Consumul de apa al soiei creste la aparitia butonilor florali si se mentine ridicat
pna la umplerea boabelor.
Recoltare, productie, depozitare
Recoltarea ncepe cnd umiditatea boabelor este sub 15% si peste 70% din pastai snt
uscate. La maturitate frunzele soiei cad, usurnd recoltarea.
21

2.3 Datele tehnice ale investiiei

1. Combina John Deere S550

22

Tip motor

13.5 L

Nivel emisie

Nivel final 4

Viteza nominala

2,400 rpm

Putere nominala

202 kW

Capacitate rezervor

757 L

Tip separator

Rotativ

Lungime rotor

3,124 mm

Diametru rotor

610 mm

Gama de viteza rotor

210-1,000 rpm

2. Grapa cu discuri Kuhn Discover XM2 44

23

Latime de lucru (m)

5.2

Numar de discuri

44

Diametru disc

660

Numar roti

Latime de transport

2.65

Tip de pliere

Manual or hydraulic

Greutate cu tubul de role

5809

Putere maxima tractor

(kw)

118

3. Masina recoltat cartofi - Grimme GZ 1700 DLI

24

2 x 34" Rows
50 mm Main Web
45 mm Web
Single Multi-Separator
Picking-off Table
Wheel Drive
Tyres: 500/60R22.5 x 2

4. Masina plantat cartofi Unia Kora 4

25

Nr de randuri

Latime de lucru [m]

3.6

Latime randuri [cm]

75

90

Capacitate buncar cartofi [kg]

840

900

Adacime plantare [cm]

4-12

4-12

Greutate [kg]

940

990

Putere ceruta [HP]

75

80

5. Tactor Claas Arion 640

26

Greutate:
Roti fata:
Roti spate:
Transmisie:
Putere
Rotatii:
Cuplu:
Cuplu RPM:
Schimb ulei:

13800 to 15903 kg
16.9R28
20.8R38
Tier 3
155 hp [115.6 kW]
2200
484.6 lb-ft [657.1 Nm]
1650
500 h

6. Semanatoare Regent Seedstar

27

lime de lucru 3,0 m

25 rnduri a 12 cm
cutia de semine 500 l
cu distribuie mecanic de nalt precizie, chiar de la 2 kg / Ha
sistem pentru drum tehnologic
controlul semnatului electronic
indicator de vitez

28

2.4 Flux de productie

Erbicidat

Materiale consumabile

Recoltat

Materie prima

Materiale
auxiliare

Fertilizat

Flux tehnologic
(lucrari agricole)

Arat

Discuit
Semanat

Produs final

Obtinerea recoltei

29

2.5 Durata de realizare a investitiei (grafic gantt)

Lucrar
e

Desfasurarea pe luni
1 2 3 4 5 6 7 8

Arat
Discuit
Seman
at
Fertiliz
at

9
Mazar
e
Mazar
e

10

11

Cartof

Soi
a

1
2

1 2

Soia

10

Cart
of

Soi
a

Cartof
Mazar
e

Mazar
e

Cartof/
Soia

Cartof
/ Soia

Soi
a
Cartof/
Mazare/
Soia

Erbicid
at
Recolt
at

Mazar
e

30

1
1

1
2

CAPITOLUL 3

3.1.1 Resurse necesare pentru investitie

Val. fara TVA

(lei)

Total val.
(lei)

Val. fara TVA

(eur)

Total val.
(eur)

Combina John Deere - S550

1164168

1531800

262200

345000

Grapa cu discuri - Kuhn Discover XM2

44

94483.2

124320

21280

28000

Masina recoltat cartofi - Grimme GZ

1700 DLI

80985.6

106560

18240

24000

Maina plantat cartofi Unia Kora 4

32394.24

42624

7296

9600

Tractor Claas Arion 640

327316.8

430680

73720

97000

Semanatoare Regent Seedstar

43867.20

57720

9880

13000

Total

1743215

2293704

392616

516600

31

3.1.2 Resurse necesare procesului tehnologic (anul dinaintea implementarii investitiei)

Inainte de a face aceasta investitie societatea si-a desfasurat toate lucrarile tehnologice apeland la serviciile
tertilor.
Preturi servicii terti

Tarife
Terti

Tarif fara
TVA/ha (lei)

Total/ha
(lei)

Tarif fara
TVA/sola (lei)

Total/sola
(lei)

Total
suprafata fara
TVA

Total
Suprafata

Semanat

70

86.8

8750

10850

26250

32550

Fertilizat

60

74.4

7500

9300

22500

27900

Erbicidat

60

74.4

7500

9300

22500

27900

Discuit

110

136.4

13750

17050

41250

51150

Arat

275

341

34375

42625

103125

127875

Recoltat

200

248

25000

31000

75000

93000

Total

775

961

96875

120125

290625

360375

32

Materiale necesare procesului tehnologic la cultura de soia

Nr.
Crt.

Material

Cantitat
e/ha

Total
cantitate/125
ha

UM

Pret
unitar
(lei)

TVA
(lei)

Val. Totala fara

TVA (lei)

Val. Totala
TVA (lei)

Val.
Totala
(lei)

Erbicid - Basagran
Forte

375

30

7.2

8550

2700

11250

Fosfor

70

4200

kg
s.a.

0.48

6384

2016

8400

Insecticid - Bayer
ENVIDOR 240SC

0.5

62.5

960.26

230.462
4

45612.35

14403.9

60016.25

Samanta - PIONEER
PR91M10

100

12500

kg

7.1

1.704

67450

21300

88750

Azot

45

5625

kg
s.a.

1.9

0.456

8122.5

2565

10687.5

Erbicid - Pulsar 40

1.5

187.5

262.2

62.928

37363.5

11799

49162.5

Valoare
Lei

173482.35

54783.9

228266.2
5

Valoare
Euro

39072.60

12338.72

51411.32

33

Materiale necesare procesului tehnologic la cultura de mazare

Nr.
Crt.

Material

Cantita
te/ha

Total
cantitate/1
25 ha

UM

Pret
unitar
(lei)

TVA
(lei)

Val. Totala
fara TVA (lei)

Val. Totala
TVA (lei)

Val.
Totala
(lei)

Insecticid Nitragin

125

kg

80

19.2

7600

2400

10000

0.48

13300

4200

17500

2.1

0.504

15960

5040

21000

kg
s.a
.
kg
s.a
.

Fosfor

70

8750

Potasiu

80

10000

Samanta Bordi

230

28750

kg

1.92

174800

55200

230000

Erbicid Pulsar 40

1.5

187.5

262.2

62.928

37363.5

11799

49162.5

0.17

21.25

815

195.6

13162.25

4156.5

17318.7
5

Valoar
e Lei

262185.75

82795.5

344981.
25

Valoar
e Euro

59050.84

18647.64

77698.4
8

Insecticid Calypso 40 SC

34

Materiale necesare procesului tehnologic la cultura de cartof

Nr.
Crt.

Material

Cantitat
e/ha

Total
cantitate/125
ha

U
M

Pret
unitar
(lei)

TVA
(lei)

Val. Totala fara

TVA (lei)

Val. Totala
TVA (lei)

Val.
Totala
(lei)

Superfosfat

240

30000

kg

0.48

45600

14400

60000

Sulfat de potasiu

200

25000

kg

0.72

57000

18000

75000

Azotat

230

28750

kg

1.9

0.456

41515

13110

54625

Erbicid Select
Super 120 EC

250

120

28.8

22800

7200

30000

Samanta Cleopatra

4500

562500

kg

1.6

0.384

684000

216000

900000

Valoare
Lei

850915

268710

1119625

Valoare
Euro

191647.52

60520.27

252167.79

35

Cheltuieli cu salariile pentru ciclu anterior implementarii investitiei

Angajat

Nr.

Salariul
brut

Salariul net

Catre stat
angajator

Catre stat
angajat

Costurile cu
salariile

Inginer
agronom

3000

2104

691

896

3691

Contabil

2500

1763

575

737

3075

Administrator

2800

1969

644

831

3444

Paznic

1400

1014

323

386

3446

Cheltuieli lunare

13656

Total cheltuieli cu salariile

163872

36

Inainte de a face aceasta investitie societatea si-a desfasurat toate lucrarile tehnologice apeland la serviciile
tertilor.
Preturi servicii terti

Tarife
Terti

Tarif fara
TVA/ha (lei)

Total/ha
(lei)

Tarif fara
TVA/sola (lei)

Total/sola
(lei)

Total
suprafata fara
TVA

Total
Suprafata

Semanat

70

86.8

8750

10850

26250

32550

Fertilizat

60

74.4

7500

9300

22500

27900

Erbicidat

60

74.4

7500

9300

22500

27900

Discuit

110

136.4

13750

17050

41250

51150

Arat

275

341

34375

42625

103125

127875

Recoltat

200

248

25000

31000

75000

93000

Total

775

961

96875

120125

290625

360375

37

Cheltuieli cu consumul de motorina

Utilaj

Lucrare (utilaj)

Combina John Deere

S550

Recoltat soia

11

1375

5.94

1960.2

8167.5

1839.53

Recoltat mazare

10.5

1312.5

5.94

1871.1

7796.25

1755.91

Discuit (Kuhn
Discover XM2)

2250

5.94

3207.6

13365

3010.14

Tractor Claas Arion 640

Semanat cartofi
(Unia Kora 4)

500

5.94

712.8

2970

668.92

625

5.94

891

3712.5

836.15

Total

Recoltat cartofi
(Grimme GZ
1700)
-

6062.5

8642.7

36011.25

8110.64

38

Consum
Total (L)

Pret/L Valoare Pret Total

(lei) TVA (lei)
(lei)

Pret
Total
(euro)

Consum/ha
(L)

In tabelul urmator sunt prezentate productiile, veniturile, cheltuielile precum si rezultatul economico
financiar pentru fiecare cultura in parte (cheltuielile cu tertii si salariile sunt incluse in cheltuielile totale).
Anul de dinaintea implementarii investitiei
Productii
Cultura

Venituri

Cheltuieli

Profit/Deficit

ha
Prod.
Med
(kg/ha)

Prod.
Totala
(t)

Pret
Livrare
(lei/kg)

Venit
Total
(lei)

Subventia/ha
(lei)

Subventie
Total (lei)

Salarii
(lei)

Chelt.
Totale
(lei)

Lei

Euro

344981

7500

1689.189

464106.25

104528.4

11715

2638.514

-40925.75

-9217.5

Mazare

125

2,500

312.5

0.9

281250

569.85

71231.25

Cartofi

125

22,000

2750

0.55

1512500

569.85

71231.25

Soia

125

1,500

187.5

0.9

168750

569.85

71231.25

Total

375

1962500

1709.55

213693.75

163872

39

1119625
228266
2217120

3.2 Estimarea pe 5 ani a veniturilor si a cheltuielilor

In urma achizitiei utilajelor, singurele lucrari pentru care societatea are nevoie de serviciile tertelor sunt aratul, fertilizatul si
erbicidatul.

Tarife Terti

Tarif fara
TVA/ha (lei)

Total/ha
(lei)

Tarif fara
TVA/sola (lei)

Total/sola
(lei)

Total
suprafat
a fara
TVA

Total
Suprafata

Fertilizat

60

74.4

7500

9300

22500

27900

Arat

275

341

34375

42625

103125

127875

Erbicidat

60

74.4

7500

9300

22500

27900

Total

395

489.8

49375

61225

148125

183675

De asemenea investitia a generat 2 locuri noi de munca pe pozitia de mecanizator.

Angajat

Nr.

Salariul brut

Salariul net

Catre stat
angajator

Catre stat
angajat

Costurile cu
salariile

Inginer agronom

3000

2104

691

896

3691

Contabil

2500

1763

575

737

3075

Administrator

2800

1969

644

831

3444

Paznic

1400

1014

323

386

3446

Mezanizator

1800

1287

414

513

4428

Cheltuieli lunare

18084

Total cheltuieli cu salariile

217008

Previziune anul I
40

Productii

Venituri

Cheltuieli

Profit/Deficit

Cultur
a

ha

Prod.
Med
(kg/ha)

Prod.
Totala
(t)

Pret
Livrare
(lei/kg)

Venit
Total
(lei)

Subventia/h
a (lei)

Subventie
Total (lei)

Salarii
(lei)

Chelt.
Totale
(lei)

Lei

Euro

Mazare

125

2,600

325

0.85

276250

569.85

71231.25

362230

14749.0625

-3321.86

Cartofi

125

22,500

2812.5

0.56

1575000

569.85

71231.25

1175606

470625

105996.6

Soia

125

1,600

200

0.85

170000

569.85

71231.25

239680

1551.6875

349.4792

Total

375

2021250

1709.55

213693.7
5

217008

2178199

56744.63

12780.3

Previziune anul II (productiile si preturile de livrare cresc)

Productii

Venituri

Cheltuieli

Profit/Deficit

Cultur
a

ha

Prod.
Med
(kg/ha)

Prod.
Totala
(t)

Pret
Livrare
(lei/kg)

Venit
Total
(lei)

Subventia/h
a (lei)

Subventie
Total (lei)

Salarii
(lei)

Chelt.
Totale
(lei)

Lei

Euro

Mazare

125

2,700

337.5

337500

569.85

71231.25

398453

10277.9062
5

2314.844

Cartofi

125

23,000

2875

0.5

1437500

569.85

71231.25

129316
7

215564.375

48550.53

Soia

125

1,650

206.25

0.95

195937.
5

569.85

71231.25

263648

3521.23125

793.0701

Total

375

1970938

1709.55

213693.7
5

227858.
4

1955268

229363.51

51658.4

Previziune anul III (preturile de livrare cresc iar productiile scad)

41

Productii

Venituri

Cheltuieli

Profit/Deficit

Cultura

ha

Prod.
Med
(kg/ha)

Prod.
Totala
(t)

Pret
Livrare
(lei/kg)

Venit
Total
(lei)

Subventia/ha
(lei)

Subventie
Total (lei)

Salarii
(lei)

Chelt.
Totale
(lei)

Lei

Euro

Mazare

125

2,300

287.5

1.1

316250

569.85

71231.25

438299

50817.42813

-11445.4

Cartofi

125

25,000

3125

0.58

1812500

569.85

71231.25

1422484 461247.6875 103884.6

Soia

125

1,500

187.5

0.8

150000

569.85

71231.25

290012

68781.02063

-15491.2

Total

375

2278750

1709.55

213693.75

239251.3

2150795

341649.24

76948

Previziune anul IV (productiile cresc iar preturile de livrare scad)

Productii

Venituri

Cheltuieli

Profit/Deficit

Cultura

ha

Prod.
Med
(kg/ha)

Prod.
Totala
(t)

Pret
Livrare
(lei/kg)

Venit
Total
(lei)

Subventia/ha
(lei)

Subventie
Total (lei)

Salarii
(lei)

Chelt.
Totale
(lei)

Lei

Euro

Mazare

125

2,600

325

325000

569.85

71231.25

482129

85897.29594

-19346.2

Cartofi

125

26,000

3250

0.55

1787500

569.85

71231.25

1564732 293999.3313 66216.07

Soia

125

2,100

262.5

0.7

183750

569.85

71231.25

319013

64032.24769

-14421.7

Total

375

2296250

1709.55

213693.75

251213.9

2365874

144069.79

32448.2

Previziune anul V (productiile oscileaza si preturile de livrare scad)

42

Productii

Venituri

Cheltuieli

Profit/Deficit

Cultura

ha

Prod.
Med
(kg/ha)

Prod.
Totala
(t)

Pret
Livrare
(lei/kg)

Venit
Total
(lei)

Subventia/ha
(lei)

Subventie
Total (lei)

Salarii
(lei)

Chelt.
Totale
(lei)

Lei

Euro

Mazare

125

2,600

325

0.8

260000

569.85

71231.25

530341

199110.1505

-44844.6

Cartofi

125

28,000

3500

0.6

2100000

569.85

71231.25

1721205 450026.1394 101357.2

Soia

125

2,100

262.5

0.7

183750

569.85

71231.25

350915

Total

375

2543750

1709.55

213693.75

263774.6

2602461

95933.59746
154982.39

Luand in calcul profitul obtinut in cei 5 ani de previziune, durata de recuperare a investitiei este de aproximativ 8 ani.

43

-21606.7
34905.9

3.4 Indicatori de investitie

Centralizare
Curs euro

4.4400

Cheltuieli eligibile (fara TVA)

euro

382616

Cheltuieli neeligibile (TVA)

euro

91827.84

Stabiliti excedentul din implementare

lei

-40925.75

Subventia (total exploatatie)

213693.75

INDICATORI FINANCIARI - pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, persoane fizice
Anul
UM

Total an
1

Total an
2

Total an
3

Nr.crt
.

Specificatie

Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA

LEI

1,743,215

Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani

AN
I

2.4139

Rata de actualizare

Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva

LEI

Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa

fie pozitiv

LEI

Total an
4

Total an
5

730,901

885,884

Valoare

8%

44

3,226,647
15,819

245,182

586,832

Grafic
incasari
plati
An 1 de
implementar
e

A1

An2

An3

An4

An5

Incasari

2021250

1970937.
5

Plati

2178199

1955267

56745

229364

227875
0
215079
4
34164
9

229625
0
236587
3
14407
0

254375
0
260246
1
15498
2

40925.7
5

15819

24518
2

58683
2

73090
1

15819

245182

58683
2

73090
1

14,647

210,204

465,8
46

537,2
34

Excedent/De
ficit
Disponibil
perioada
precedenta
Disponibil
de numerar
la sfarsitul
perioadei
Actualizare
cash-flow

An6

An7

An8

An9

An10

An11

An12

88588
4

88588
4

88588
4

88588
4

88588
4

88588
4

88588
4

88588
4

602,9
18

558,2
57

516,9
05

478,6
15

443,1
62

410,3
36

379,9
40

351,7
97

45