GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE, EXPLOATARE Şl INTERVENŢII PENTRU

PROTECŢIILE ANTICOROSIVE ALE CONSTRUCŢIILOR EXPLOATATE ÎN MEDII

AGRESIVE SPECIFICE INDUSTRIEI DE FIRE Şl FIBRE SINTETICE

Indicativ GP 030-98

Cuprins

1. GENERALITĂŢI

1.1. Scop şi domeniu de aplicare

Prezentul ghid se referă la proiectarea, execuţia şi întreţinerea protecţiilor anticorosive ale elementelor de
construcţii noi sau deja existente, expuse acţiunii mediilor chimice specifice industriei de fire şi fibre
sintetice.

Sub denumirea de fibre sintetice se înţeleg compuşii macromoleculari obţinuţi prin reacţii chimice de
sinteză, care după tehnologia de fabricaţie (prezentată în anexa 2) şi respectiv structura chimică a
polimerului de bază, se clasifică astfel:

fibre şi fire poliamidice;

fibre şi fire poliesterice;

fibre şi fire poliacrilonitrilice.

Prin acest ghid se stabilesc criteriile şi nivelele de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească
protecţiile anticorosive din industria fibrelor şi firelor sintetice.
În anexa 1 sunt prezentate reglementările tehnice în vigoare, complementare acestui ghid.
1.2. Cerinţe şi criterii
Principalele criterii pe care trebuie să le satisfacă protecţiile anticorosive specifice construcţiilor
din industria fibrelor şi firelor sintetice în funcţie de cerinţele din Legea privind calitatea în
construcţii sunt :

Cerinţe din Legea 10 Criterii pentru protecţiile anticorosive

1. Rezistenţă şi - Protecţiile anticorosive participă la

stabilitate asigurarea rezistenţei şi stabilităţii

- Durabilitatea , respectiv rezistenţa la

2. Siguranţa în mediile chimice agresive specifice
exploatare industriei fibrelor şi firelor sintetice,
garantate de producător;

- Protecţia antistatică şi / sau antiscânteie

(exprimată prin nivelul maxim al încărcării
electrostatice sau rezistenţa ohmică a
suprafeţei considerate) unde este cazul
 - Protecţia împotriva electrocutării

- Risc de izbucnire a incendiului

3. Siguranţa la foc - Sarcina termică corespunzătoare

sistemului de protecţie

- Emanări de substanţe nocive

4. Igiena, sănătatea a) la punerea în operă

oamenilor, refacerea şi
protecţia mediului
b) în exploatare

- Protecţiile anticorosive participă la

asigurarea izolaţiei termice a clădirilor
5. Izolaţie termică,
hidrofugă şi economie
- Etanşeitatea în condiţii de exploatare,
de energie
unde este cazul

- Protecţiile anticorosive participă la

6. Protecţia împotriva
asigurarea protecţiei împotriva zgomotului
zgomotului
a clădirilor
Responsabilitatea exclusivă privind stabilirea criteriilor şi cerinţelor pe care trebuie să le satisfacă
protecţiile anticorosive îi revine tehnologului, care trebuie să ia în consideraţie şi caracteristicile mediului
ambiant primite de la utilizator.
Sistemele de protecţie anticorosivă se execută cu materiale agrementate, rezistente la medii agresive
specifice industriei firelor şi fibrelor sintetice, de către personal cu pregătire corespunzătoare.
La execuţie se acceptă utilizarea şi a altor sisteme de protecţii anticorosive, cu condiţia ca acestea să fie
în concordanţă cu prevederile ghidului şi cel puţin echivalente cu nivelul performanţelor acestora, în ceea
ce priveşte rezistenţa la mediile agresive specifice industriei fibrelor şi firelor sintetice şi aderenţa la
materialul din care este constituit elementul de construcţie protejat şi numai cu acceptul proiectantului şi
beneficiarului.
[top]
 
2. ACŢIUNI AGRESIVE SPECIFICE, CARE INTERVIN ASUPRA ELEMENTELOR DE
CONSTRUCŢIE
Principalele acţiuni care intervin în procesul de fabricare a fibrelor şi firelor sintetice, asupra elementelor
de construcţie ce adăpostesc şi susţin instalaţiile tehnologice, In funcţie de structura chimică a polimerului
de bază din fibră şi, implicit, tehnologia de obţinere a acestora, sunt:

mediile chimic agresive specifice tipului de fibră;

variaţiile de temperatură şi umiditate;

solicitările mecanice accidentale.

2.1. Agenţi agresivi din industria fibrelor şi firelor sintetice.

În anexa 3 sunt prezentate, pe tipuri de fibre sintetice, respectiv polimer, principalele faze ale proceselor
tehnologice de obţinere a acestora în clase de agresivitate.
Observaţie:
Concentraţiile agenţilor chimici agresivi, specifici industriei de fibre şi fire sintetice, precizaţi în Anexa 3,
corespund valorilor maxime admisibile, conform proiectului tehnologic.
Performanţele sistemelor de protecţie anticorosivă se vor alege ţinând seama de criteriile prezentate la
pct. 1.2. în funcţie de concentraţia maximă a noxelor stabilită de către tehnolog, prin proiect.
La stabilirea concentraţiilor se vor avea în vedere şi condiţiile de mediu, precum şi distanţa între halele de
producţie şi construcţiile anexe pentru a se asigura şi acestora un nivel corespunzător de protecţie.
Apele uzate şi gazele evacuate vor fi tratate şi epurate în cadrul unităţii producătoare de fibre şi fire
sintetice, pentru recuperarea, reciclarea sau neutralizarea apelor şi anihilarea agenţilor poluanţi.
2.2. Elementele de construcţii asupra cărora, acţionează
mediile agresive specifice
Instalaţiile în care se desfăşoară procese tehnologice de obţinere a fibrelor şi firelor sintetice sunt
amplasate în spaţii închise, în construcţii, cu unul sau mai multe nivele sau în spaţii deschise.
Intensitatea atacului corosiv al agenţilor chimic agresivi, care intervin în desfăşurarea procesului
tehnologic, este dependentă de natura materialului din care este executat elementul de construcţie şi de
starea de agregare, natura chimică a agentului chimic, concentraţia şi temperatura acestuia, conform
tabelului 1.
Tot în tabelul 1 se prezintă orientativ tipuri de sisteme care în condiţiile precizate la observaţiile de la pct.
2.1. corespund nivelelor de performanţă, condiţiilor de mediu şi agenţilor agresivi specificaţi.
Tabelul 1

Condiţii de
Sisteme de
Element de Zona de mediu şi
Material protecţie
construcţie atac agenţi
anticorozivă
agresivi

0 1 2 3 4

Elemente de sisteme
rezistenţă Beton partea lichide sub peliculare
armat inferioară formă de alcătuite din
- sţâlpi, prefabricat stropi,
diafragme sau prelingeri, - amorsă
monolit concomitant
protejat cu solicitări - vopsea,
sau nu cu mecanice sau email
tencuieli accidentale din polimeri

partea aburi şi
superioară stropi din
condensul
de pe tavan
soluţii agre-
sive

Elemente de Sisteme  
rezistenţă metal Medii în constituite
stare din :
- sţâlpi, gazoasă şi
diafragme lichide sub - grund
formă de anticoroziv
 condens pe bază de
concomitant răşini
cu variaţii epoxidice
de sau
temperatură clorcalciuc

- vopsea
sau email
polimeric

- amorse
- planşee beton intrados - medii polimerice
intermediare agresive
şi de gazoase, - vopsele
acoperiş condens de sau
soluţii de emailuri din
săruri, acizi polimeri
sau alcool
cu conc.
variabile în
cazul unei
umidităţi
atmosf.
ridicate

Pereţi beton - placare cu

armat sau - partea - medii cărămizi din
zidărie de inferioară agresive gresie
cărămidă antiacidă
cu mortar pe o
de ciment înălţime
impusă de
tehnolog,
pozate şi
rostuite cu
chituri
polimerice

- pelicule
- partea - medii din
superioară agresive în polimeri,
stare aplicate în
gazoasă şi mai multe
eventual straturi
prelingeri
de soluţii
din condens

Pardoseli   local soluţii strat din :

şi/sau
suspensii a) masă
cu compo- epoxidică/
 ziţii şi
concentraţii poliesterică
variabile sau

b) beton
polimeric

Canale beton local soluţii a)

deschise şi/sau sus- membrane
pensii cu din
concentraţii polietilenă
variabile de înaltă
densitate
fixate
mecanic la
extrem.
super. a
canalului
sau
încastrate
în beton
prin nervuri
sau
elemente
de ancoraj
sau

b) cărămizi
din gresie
antiacidă
sau

c) betoane
epoxidice

Tâmplărie, metal local medii sisteme

stâlpi, agresive în anticorozive
elemente de stare :
susţinere, gazoasă,
platforme, prelingeri - grund
scări de soluţii
din - vopsea
condens, sau email
stropiri
polimeric

 
[top]
 
3. PROIECTAREA PROTECŢIILOR ANTICOROSIVE REZISTENTE LA ACŢIUNEA
AGENŢILOR AGRESIVI, LA CONSTRUCŢII NOI
3.1. Concepţia de proiectare
La realizarea construcţiilor noi, soluţia constructivă se stabileşte pe baza temei elaborate de tehnolog,
luând în consideraţie respectarea Legii Calităţii Construcţiilor (Legea nr. 10/95) şi a Legii Protecţiei
Mediului înconjurător (Legea nr. 137/95).
La proiectarea noilor unităţi producătoare de fibre şi fire sintetice, trebuie respectate următoarele condiţii
de bază:

alegerea amplasamentului se face ţinând cont de vecinătăţi;

luarea de măsuri funcţie de nivelele de performanţă specifice gradului de agresivitate a terenului sau
al climatului natural în care va fi amplasată noua construcţie şi care determină măsuri
suplimentare de protecţie anticorosivă pentru elementele de construcţie subterane sau
supraterane ale acesteia (stabilite de tehnolog);

alegerea protecţiilor anticorosive concepute astfel încât să fie rezistente şi uşor de întreţinut;

asigurarea accesibilităţii în toate zonele astfel încât să fie posibil controlul permanent al protecţiei.

3.2. Sisteme de protecţii

Sistemele de protecţii anticorosive se aleg în funcţie de condiţiile interne şi externe ale mediului agresiv
(Anexa 5).
În acest sens se propun pentru proiectare sisteme, în funcţie de rolul elementelor de construcţie, conform
tabelului 1 din cap. 2.2.
[top]
 
4. PROIECTAREA PROTECŢIILOR ANTICOROSIVE REZISTENTE LA ACŢIUNEA
AGENŢILOR AGRESIVI, LA CONSTRUCŢIILE EXISTENTE
4.1. Concepţia de proiectare
La construcţiile existente, în care se desfăşoară procese tehnologice de obţinere de fibre şi fire sintetice
de tip poliamidic, poliesteric sau poliacrilonitrilic, condiţiile de proiectare a protecţiilor anticorosive speciale
rezultă ca urmare a unei faze prealabile de investigare, diagnosticare şi expertizare a stării protecţiei
anticorosive aplicate anterior pe elementele de construcţie.
4.2. Investigarea, diagnosticarea şi expertizarea stării protecţiei anticorosive a construcţiilor
existente.
Înainte de începerea investigării şi diagnosticării, se va efectua expertiza instalaţiei tehnologice şi a
construcţiei urmată de întocmirea unui proiect de expertiză tehnologică.
Pe baza proiectului de expertiză se va proceda la consolidarea elementelor de rezistenţă sau la înlocuirea
acestora.
Expertizarea are ca scop:

evaluarea nivelului de protecţie anticorosivă la acţiunea mediilor agresive specifice;

fundamentarea şi propunerea deciziei de intervenţie.

Investigarea trebuie să cuprindă următoarele etape principale:

analizarea documentaţiei tehnice a construcţiei;

aprecierea condiţiilor de exploatare a construcţiei;

 investigarea propriu-zisă a stării de degradare a elementelor/construcţiei:

direct pe elemente (în situ)

direct pe probe prelevate din elemente (în laborator)

Investigarea se face prin:

inspecţii vizuale;

metode nedistructive de control;

prelevări de probe care nu afectează siguranţa în exploatare a elementelor de construcţii şi efectuări

de analize chimice speciale.

Diagnosticarea este rezultatul investigării (a cărei complexitate este în funcţie de gradul de deteriorare a
elementelor/construcţiei) şi constituie baza adoptării măsurilor de intervenţie, elaborându-se proiecte
privind structura sistemelor de protecţie, în funcţie de condiţiile specifice ale mediilor stabilite în urma
expertizei tehnologice.
4.3. Sisteme de protecţie anticorosivă pentru proiectare
La proiectarea sistemelor de protecţii, tema de proiectare trebuie să precizeze caracteristicile principale
ale mediului agresiv.

natura chimică a agenţilor agresivi;

limitele de variaţie şi valorile accidentale ale concentraţiei agenţilor agresivi;

limitele de variaţie ale temperaturii şi umidităţii din construcţia respectivă.

Sistemele de protecţie incluse în tabelul 2 sunt rezistente la agresivităţile medii şi puternice din cadrul
celor trei tehnologii de bază de obţinere a fibrelor şi firelor sintetice, pe tipuri de elemente de construcţii, în
instalaţiile prezentate în anexa 3.
Tabelul 2 - Sisteme de protecţie anticorosivă, recomandate la proiectarea construcţiilor existente din
industria fibrelor şi firelor sintetice, în funcţie de clasa de agresivitate şi elementul de construcţie de
protejat.
Observaţie: grosimea stratului de amorsa se consideră nesemnificativă

Clasa de
Nr. Elemental de agresivitate Sistemul de protecţie (număr de
crt. construcţie (cf.tab.a) din straturi/grosime minimă totală)
Anexa 3

0 1 2 3

Elemente de - amorsa epoxidică, apoi masă

1 rezistenţă Puternică şi de şpaclu epoxidică şi email
medie sau vopsea epoxidică (trei
- Stâlpi straturi /1,3 mm)
netencuiţi
- amorsa cloroprenică apoi
 masă de şpaclu polisulfidică şi
polietilenă sulfoclorurată (două
straturi/1,10 mm) La partea
inferioară a stâlpului, placare cu
cărămizi din gresie antiacidă,
pozate şi chituite cu chituri
polimerice, până la o înălţime
corespunzătoare indicaţiilor
tehnologului

- amorsa cloroprenică, masă de

Slabă şpaclu polisulfidică
compoundată (două straturi/
1mm)

- amorsa din produse

secundare de cocserie, masă
de şpaclu polisulfidică
compoundată (două straturi/1
mm)

Stâlpi tencuiţi Puternică - amorsa epoxidică şi vopsea

sau email epoxidic (3
straturi/0,3 mm) - amorsa
cloroprenică apoi masă
polisulfidică simplă sau
compoundată (1 strat/1 mm) şi
finsaj din polietilenă
sulfoclorurată (două
straturi/0,10 mm)

  Stâlpi tencuiţi Medie - amorsa din polietilenă

sulfoclorurată apoi polietilenă
sulfoclorurată ca protecţie (3-4
straturi/0,25 mm) şi polietilenă
sulfoclorurată ca finisaj [două
straturi/0,10 mm)

- amorsa din polietilenă

sulfoclorurată apoi polietilenă
sulfoclorurată ca protecţie (2-3
straturi/0,15 mm) şi polietilenă
sulfoclorurată ca finisaj (două
straturi/0,10 mm). La baza
stâlpilor, în ambele grade de
agresivitate, se face o placare
cu cărămidă antiacidă pozată în
chituri polimerice, până la o
înălţime conformă indicaţiilor
tehnologului ca protecţie
mecanică în zonele expuse
 solicitărilor mecanice
accidentale.

Slabă - amorsa clorcauciuc, apoi

email clorcauciuc (două
straturi/0,8 mm) - amorsa
clorcauciuc, apoi email
perclorvinil (două straturi/0,8
mm)

Intradosul Puternică - strat intermediar din mortare

planşeelor fluide cu polimeri şi sistem de
intermediare protecţie pelicular din vopsea
sau email epoxidic (3
straturi/0,30 mm)

- strat intermediar din mase

polimerice şi pelicule de finisaj
din polietilenă sulfoclorurată (2
straturi/0,10 mm)

- amorsa din polietilenă

clorosulfonată apoi protecţie
anticorosiva din polietilenă
clorosulfurată (2 straturi / 10,10
mm) şi strat de finisaj din
polietilenă clorosulfurată (1 strat
/ 10,05 mm)

Slabă - amorsa clorcauciuc, apoi

email clorcauciuc sau
perclorvinil (două straturi/0,08
mm)

Intradosul
planşeelor de Puternică - amorsa epoxidică, apoi masă
acoperiş epoxidică (1 strat/1 mm)

Medie - sistem de protecţie pelicular

pe bază de polimeri epoxidici
sau polietilenă sulfoclorurată
sau polimeri polisulfidici (0,30
mm sau 0,25 mm)

Slabă - amorsa clorcauciuc, apoi

email clorcauciuc sau
perclorvinil (două straturi/0,08)

2 Pereţi din Puternică - amorsa epoxidică, apoi

deton sau vopsea sau email epoxidic (3
 zidărie de straturi/0,30 mm)
cărămidă, cu
tencuială - amorsa cloroprenică apoi
masă oolisulfidică simplă sau
compoundată 1 strat /1 mm) şi
finisaj din polietilenă
sulfoclorurată (2 straturi/0,10
mm)

- amorsa din polietilenă

sulfoclorurată apoi polietilenă
sulfoclorurată ca protecţie (3-4
straturi/0,25 mm) şi ca inisaj
polietilenă sulfoclorurată 2
straturi/0,10 mm)

- amorsa din polietilenă

Medie sulfoclorurată, apoi polietilenă
sulfoclorurată 2 straturi/0,15
mm) ca protecţie şi ca inisaj
polietilenă sulfoclorurată 2
straturi/0,10 mm).

La baza pereţilor, în ambele

grade de agresivitate, se face
placare cu cărămidă antiacidă,
ca protecţie mecanică în zonele
expuse solicitărilor mecanici
accidentale, conform indicaţiilor
tehnologului.

  Slabă - amorsa clorcauciuc, apoi

email clorcauciuc sau
perclorvinil (2 straturi/0,08 mm).

  Pardoseli Puternică - membrană hidroizolatoare cu

rezistenţă chimică ridicată, pe
bază de cauciucuri sintetice sau
masă polimerică, continuă,
aplicată la rece. Placare cu
cărămizi de gresie antiacidă,
rosturi cu chituri anticorosive,
polimerice, eiastoplastice sau
rigide sau betoane polimerice.

  Medie - membrană din policlorură de

vinii multistrat, pozată în bitum
topit. Placare cu cărămizi din
gre-sie antiacidă, (ca strat de
uzură şi protecţie anticorosiva),
pozate şi chituite cu chituri
 polimerice.

  Slabă - pardoseli din beton cu criblură

din roci naturale dure şi
tratament de suprafaţă.

4 Canale Puternică - membrana hidroizolatoare cu

deschise rezistentă chimică ridicată, pe
Bazine baza de cauciucuri sintetice sau
colectare – masa jolimerică, continuă,
tratare ape aplicată la rece. 3lacare cu
uzate cărămizi de gresie
antiacidă,rostuite cu chituri
anticorozive, polimerice,
elastoplastice sau rigide sau
betoane rolimence

Medie - membrană din policlorură de

vinii multistrat, pozată în bitum
topit. Placare cu cărămizi din
gresie antiacidă (ca strat de
uzură şi protecţie anticorosivă)
pozate şi chituite cu chituri
polimerice.

Slabă - placare cu gresie antiacidă

pozată şi rostuită cu chituri
polimerice.

5 Tâmplărie Puternică - grund anticorosiv pe bază de

metalică, răşini epoxidice, apoi strat de
stâlpi, protecţie pelicular pe bază de
elemente de răşini epoxidice ; 1+3
susţinere, straturi/0,35 mm) - grund de
platforme, clorcauciuc şi sistem de
scări din oţel protecţie pelicular sub formă de
masă continuă polisulfidică
(1+2 straturi/0,8 mm)

  Medie - grund de clorcauciuc apoi strat

pelicular din polietilenă
sulfoclorurată compoundată
(1+4 straturi/0,25 mm) şi finisaj
din polietilenă sulfoclorurată (2
straturi/0, 10 mm)

  Slabă - grund clorcauciuc, apoi

protecţie anticorosivă pe bază
de polimeri rolisulfidici
compoundaţi (1+2
straturi/0,12mm).
[top]
 
 5. LUCRĂRI DE EXECUŢIE A PROTECŢIILOR ANTICOROSIVE LA CONSTRUCŢII
NOI
5.1. Aplicarea protecţiilor anticorosive la construcţii noi
Fazele de execuţie ale protecţiilor anticorosive sunt:

pregătirea suportului;

pregătirea materialelor de protecţie;

aplicarea materialelor de protecţie;

5.1.1. Pregătirea suportului

La pardoseli:

pregătirea suportului constă in sablare uşoară cu nisip cuarţos şi desprăfuire.

La pereţi, stâlpi, grinzi, tavane:

Pregătirea suportului constă din:

curăţirea şi asperizarea suprafeţei prin sablare sau periere mecanică;

desprăfuire;

degresare;

uscarea suprafeţei.

Pentru elementele de construcţii metalice:

Pregătirea suprafeţei se va executa tn funcţie de starea In care se află materialul care urmează a fi
protejat, astfel:

polizarea îmbinărilor sudate;

curăţarea suprafeţei prin sablare;

desprăfuire;

corectarea micilor defecte de suprafaţă.

5.1.2. Pregătirea materialelor de protecţie

Materialul care intră în componenţa protecţiilor anticorosive pot fi utilizate doar dacă s-a verificat de către
responsabilul tehnic cu execuţia lucrărilor de protecţie anticorosive că materialele utilizate corespund
agrementelor şi fişelor tehnice, sunt în termen de garanţie, au fost depozitate şi manipulate conform
indicaţiilor producătorului şi corespund certificatelor însoţitoare.
Materialele de protecţie anticorosivă care necesită pregătire la locul de aplicare sunt:

mase de şpaclu şi mortare pe bază de răşini polimerice pentru protecţie pardoseli;

chituri polimerice pentru pozarea şi rostuirea placajelor din gresie antiacidă;

vopsele pe bază de polimeri, în mai mulţi componenţi.

Pregătirea materialelor constă în:

condiţionarea acestora (aducerea acestora în condiţii de temperatură şi umiditate standard, pentru

aplicare);

selectarea şi omogenizarea componenţilor în ambalajele de livrare;

dozarea componenţilor conform recepturilor reglementate de producător, ţinându-se seama de

cantitatea de material ce se poate pune în operă în timpul de lucrabilitate prescris în fişa tehnică a
produsului;

omogenizarea componentelor sistemului.

5.1.3. Aplicarea sistemelor de protecţie

Pardoseli
Stratul de uzură şi protecţie anticorosivă urmează să fie executat în variantele:

masă epoxidică, autonivelatoare, în grosime de 3-6 mm, în funcţie de panta impusă prin proiect, rezistentă
la agenţii de curăţire a pardoselii şi la diverşi agenţi agresivi specifici din industria firelor şi fibrelor sintetice
ce pot veni în mod accidental în contact cu pardoseala;

strat de uzură din beton polimeric, în grosime de min. 5mm.

Canale
Canalele se protejează cu membrane elastice anticorosive sau din polietilenă de înaltă densitate,
încastrate în betonul proaspăt, conform Agrementelor Tehnice în vigoare şi îmbinată prin sudură cu aer
cald sau prin fixare mecanică la partea superioară.
La canale, se recomandă căptuşire cu:

membrane din polietilenă de înaltă densitate în variantele de fixare mecanică la extremitatea superioară a
canalului sau încastrate prin nervuri sau elemente de ancoraj în beton;

gresie antiacidă, pozată şi rostuită cu mase polimerice.

Stâlpi, pereţi din beton sau zidărit, intratradosul planşeelor

Protecţia poate fi realizată din sisteme peliculare, alcătuite din:

amorsa;

vopsea sau email din polimeri, aplicată în două - trei straturi, în grosime de 100-150 mm.

Tavane sub nivelul superior sau sub acoperiş

amorse polimerice;

vopsele sau emailuri din polimeri, în două-trei straturi, în grosime de min. 200 m.

Tâmplărie
Se recomandă utilizarea tâmplărieidin PVC.
Elemente de construcţii metalice
Pentru elementele de construcţie metalice de la construcţiile noi, se aplică prin pensulare un strat de
grund anticorosiv şi două - trei straturi de vopsea sau email polimeric.
[top]
 
6. LUCRĂRI DE INTERVENŢII ASUPRA PROTECŢIILOR ANTICOROSIVE
DEGRADATE, LA CONSTRUCŢII EXISTENTE
6.1. Prevederi generale
Lucrările de intervenţie asupra protecţiilor anticorosive degradate se execută în următoarele situaţii:

după lucrări de consolidare ale construcţiei;

la constatarea degradării protecţiilor anticorosive existente, prin apariţiade desprinderi, cojiri, îmbibări,
pori, fisurări, umflături, etc;

la constatarea degradării chitului de etanşare dintre placajele din cărămidă de gresie antiacidă sau la
desprinderea acestora de pe suprafaţa placată.

6.2. Etapele lucrărilor de intervenţie

În funcţie de amploarea lor, lucrările de intervenţie cuprind următoarele etape:

investigarea, diagnosticarea şi expertizarea stării protecţiilor;

alegerea sistemelor de protecţie;

pregătirea suportului protecţiei anticorosive;

aplicarea sistemelor de protecţie.

6.2.1. Investigarea, diagnosticarea şi expertizarea

Investigarea, diagnosticarea şi expertizarea suprafeţelor elementelor de construcţie ce necesită protecţie
anticorosivă se efectuează conform pct. 4.2 din ghid.
6.2.2. Pregătirea suportului pe care se aplică protecţia anticorosivă .
Pregătirea stratului suport se face conform pct. 5.1.1.
6.2.3. Alegerea sistemelor de protecţie
Sistemele de protecţie se aleg în funcţie de nivelele de performanţă ale acestora şi de gradul de
agresivitate al mediului din construcţia respectivă, de tip:

semielastic, pe bază de masă de şpaclu din materiale polisulfidice/compozite (chituri tiocolice sau
polietilenă sulfoclorurată), membrane din cauciuc;

semirigid, pe baza de membrane din polimeri (polietilenă de înaltă densitate, polipropilenă, PVC
multistrat) protejate sau nu prin placare cu gresie antiacidă;

rigid, pe bază de polimeri (mortare, pelicule sau mase de şpaclu epoxidice).

6.2.4. Pregătirea materialelor ce alcătuiesc sistemele de protecţie

Sisteme de protecţie semielastice pe bază de polimeri polisulfidici
Pregătirea sistemelor de protecţie semielastice se face în două etape:

preamestecarea, când se realizează amestecul dintre componenta A, răşina polisulfidică, cu gudroane de

cocserie, într-o proporţie prestabilită.

Preamestecarea se face cu 24-48 ore înainte de aplicarea protecţiei pe elementul de construcţie, iar
omogenizarea se face cu mijloace mecanice.
amestecarea, când se realizează amestecul dintre produsul omogenizat în etapa precedentă şi
componenta B (întăritorul).

Amestecarea cu întăritorul se face cu maximum 2 ore înainte de aplicarea protecţiei pe suport.

Aceste sisteme de protecţie sunt recomandate pentru stâlpii şi pereţii din beton armat protejaţi sau nu cu
tencuieli, pardoseli şi canale de colectare, intradosul planşeelor intermediare şi de acoperiş precum şi
elementele de tâmplărie, de susţinere, platforme şi scări din oţel în condiţii de agresivitate puternică şi
medie.
Sisteme de protecţie semirigide pe bază de membrane din polimeri
Pregătirea, la utilizarea de membrane din polimeri, constă din:

croirea acestora la dimensiunile elementului de construcţie de protejat;

topire bitum - pentru cele compatibile cu bitumul, în cazul aplicării pe suprafeţe orizontale;

obţinerea prin amestecare la rece, a compoundurilor polisulfidice;

aplicarea la rece a maselor elasto-plastice cu rol de adezivi în 1 sau 3 straturi pe suportul în prealabil
pregătit.

Sistemele de protecţie semirigide de tipul membranelor polimerice protejate sau nu mecanic sunt
recomandate pentru pardoseli, canale şi bazine de colectare - tratare ape uzate în condiţii de agresivitate
puternică şi medie.
Sisteme de protecţie rigide
Mortare fluide cu polimeri
Se separă mortare fluide din ciment cu Aracet sau Romacril, de compoziţie (părţi în greutate):
Aracet 40 Romacril 20
Ciment Portland 100 Ciment Portland 100
Nisip 0-3 150 Nisip 150
Apă - până la obţinerea unei consistenţe de 13-14 (con etalon pentru mortare).
Acestea se aplică pe elementele cu suprafaţă lisă de beton cu şpaclu, ca strat intermediar şi se lasă la
maturare 28 de zile, până la aplicarea protecţiei.
Sisteme peliculare sau mase de şpaclu epoxidice
Pregătirea sistemelor de protecţie rigide constă din amestecarea componenţilor în proporţia indicată de
producător şi omogenizarea produsului, în limita de timp de prelucrabilitate a fiecărui tip de amestec.
Sistemele peliculare/masele de şpaclu pe bază de polimeri epoxidici sunt realizate din amorse şi protecţii
pentru stâlpii din beton armat netencuiţi în condiţii de agresivitate puternică şi medie, pentru intradosul
planşeelor intermediare în condiţii de agresivitate puternică, pentru intradosul planşeului de acoperiş în
condiţii de agresivitate puternică şi medie precum şi pentru elementele de tâmplărie, de susţinere şi
scările din oţel în condiţii de agresivitate puternică.
6.3. Realizarea sistemelor de protecţie antlcorosivă
Realizarea sistemelor de protecţie se face conform normativelor în vigoare pentru fiecare clasă de
agresivitate şi tip de elemente de construcţie, cu următoarele precizări.
6.3.1. Pardoseli şi canale
Agresivitate puternică
Protecţiase face utilizând:

sisteme de membrane hidroizolatoare cu rezistenţă chimică ridicată pe bază de cauciuc butii sau masă de
şpaclu din polimeri polisulfidici, aplicate la rece, în câmp continuu. După 24 ore de la aplicare, se
plachează suprafaţa cu cărămizi din gresie antiacidă şi rosturile se etanşează cu chituri polimerice
polisulfidice, simple sau compoundate cu polimeri epoxidici.

sisteme de betoane polimerice pe bază de răşini epoxidice sau turanice.

Agresivitate medie
Se pozează o membrană din policlorură de vinii multistrat, pe pat de bitum topit, în cazul aplicării pe
suprafaţă orizontală, iar în cazul suprafeţelor verticale se aplică adezivi specifici materialului.
După 24 de ore, se plachează suprafaţa cu cărămizi antiacide prinse în mase polisulfidice compoundate.
Când elementul de protejat este un canal sau un bazin de colectare-tratare ape uzate, membrana se
prinde mecanic la partea superioară a acestuia.
Agresivitate slabă
Executarea pardoselii din beton cu criblură din bazalt sau granit se va face prin turnare şi compactare prin
vibrare, după care suprafaţa se finisează cu rulou metalic, drişca sau peria. După uscare, la cca. 18-21
zile de la terminarea turnării se aplică tratamentul superficial de fluatizare sau tratamentul mixt de
fluatizare-silicatizare.
6.3.2. Stâlpi netencuiţi
Agresivitate puternică şi medie
Varianta I
Se aplică un strat de amorsa epoxidică, cu pensulă, se lasă minimum 2 ore pentru reticulare se aplică un
strat de masă de şpaclu epoxidică. La 24 ore de la reticularea acesteia se aplică email sau vopsea
epoxidică în trei straturi.
Varianta II
Se aplică, cu pensula, un strat de amorsa cloroprenică.
După cca. 30 minute, se aplică o masă de şpaclu polisulfidică, în grosime de max. 1 mm. La 24 ore, se
aplică 2 straturi de polietilenă sulfoclorurată, cu rol de finisaj.
Pentru ambele variante
La partea inferioară a stâlpului se face o protecţie mecanică/chimică a acestuia, prin placare cu cărămizi
din gresie antiacidă, pozate şi chituite cu chituri polisulfidice compoundate cu răşini epoxidice, până la
înălţimea indicată de tehnolog (pentru protecţia împotriva şocurilor accidentale).
Agresivitate slabă
Se aplică cu pensula un strat de amorsa cloroprenică sau din produse secundare de cocserie. După 3-6
ore se aplică o masă de şpaclu polisulfidică compoundată, în grosime de min. 1 mm.
6.3.3. Stâlpi, pereţi din beton sau zidărie de cărămidă, cu tencuială
Agresivitate puternică
Varianta I şi II
Similar cu variantele I şi II de la stâlpii netencuiţi.
Varianta III
Amorsa din polietilenă sulfoclorurată - 1 strat, aplicat cu pensula. După 2 ore se aplică 3-4 straturi de
polietilenă sulfoclorurată, de culoare neagră şi două straturi de polietilenă sulfoclorurată, cu rol de finisaj.
Agresivitate medie
Varianta I
Similar cu varianta III de la agresivitate puternică dar numai 2-3 straturi polietilenă sulfoclorurată cu rol de
protecţie anticorosivă.
La baza stâlpilor, la toate agresivităţile, se face placare cu cărămidă din gresie antiacidă - la stâlpi până la
înălţimea indicată de tehnolog, cu rol de protecţie mecanică în zonele cu solicitări mecanice accidentale
cu impact ridicat.
Agresivitate slabă
Amorsa pe bază de clorcauciuc - 1 strat aplicat cu pensula. După 3-6 ore se aplică două straturi de
email .clorcauciuc sau email perclorvinil.
6.3.4. Intradosul planşeelor intermediare
Agresivitate puternică
Varianta I
Peste stratul de mortar fluid cu polimeri cu receptura prezentată în capitolul 7.2. se aplică cu pensula sau
pistolul o protecţie peliculară din vopsea sau email epoxidic, în 3-4 straturi, până la atingerea grosimii de
minim 250 m.
Varianta II
Se aplică un strat intermediar din mase polimerice semielastice (compounduri polisulfidice), cu şpaclu, în
grosime de min. 1mm. La 24 de ore se aplică în două straturi o peliculă de finisaj din polietilenă
sulfoclorurată.
Agresivitate medie
Se aplică un strat amorsa din acid silicic sau clorură de vinil/acetat de vinil sau polietilenă clorosulfurată,
iar stratul de protecţie anticorosivă şi stratul de finisaj sunt din polietilenă sulfoclorurată.
Agresivitate slabă
Se aplică un strat de amorsa clorcauciuc şi două straturi de email clorcauciuc sau perclorvinil, la interval
de 3-6 ore.
6.3.5. Intradosul planşeului de acoperiş
Agresivitate puternică şi medie
Varianta I
Se aplică primul strat din amorsa epoxidică sau gudroane de cocserie, sau acid silicic sau clorură de
vinil/acetat de vinii.
Următorul strat aplicat este cel de protecţie pelicular, pe bază de polimeri epoxidici sau polietilenă
sulfoclorurată sau polimeri polisulfidici compoundaţi.
În final, se aplică pe suprafaţa protejată cu polietilenă sulfoclorurată şi polimerii polisulfidici două straturi
de finisaj din polietilenă sulfoclorurată.
Agresivitate slabă
Similar pct. "Intradosul planşeelor intermediare".
6.3.6. Elemente de tâmplărie metalică, de susţinere, stâlpi, platforme, scări din oţel
Agresivitate puternică
Varianta I
Se aplică un strat de grund anticorosiv pe bază de răşini epoxidice. Stratul de protecţie, pelicular este tot
pe bază de răşini epoxidice, emailuri sau vopsele, aplicate cu pensula sau pistolul.
Varianta II
Se aplică pe suprafaţa metalică grund clorcauciuc cu pensula, iar ca strat de protecţie, masă continuă
elastică din compuonduri sau chituri polisulfidice.
Agresivitate medie
Se aplică grund, strat de protecţie şi de finisaj din polietilenă sulfoclorurată, cu pensula.
Agresivitate slabă
Se aplică un strat de grund clorcauciuc şi două straturi de peliculă din polimeri polisulfidici compoundaţi.
6.4. Procedee de remedieri locale, pe suprafeţe limitate
În urma producerii de accidente locale, beneficiarul este obligat ca imediat să ia măsura de remediere a
zonei locale degradate. La remedierea locală a zonei degradate se procedează în modul următor:
6.4.1. Sisteme de protecţie semielastice sau rigide, pe bază de masă de şpaclu sau straturi succesive.

se îndepărtează mecanic până la suport, protecţia degradată depăşind cu 5-10 cm perimetrul zonei
respective, până la protecţia nedegradată "sănătoasă". Pentru suprafeţele metalice se recomandă
degresarea zonei curăţate cu toluen;

se verifică starea suportului, conform pct. 5.1.1. din ghid;

se aplică straturile de grund, amorse intermediare, de protecţie şi finisaj;

se interzice solicitarea de orice natură a zonei remediate pe perioada corespunzătoare tipului de

protecţie aplicată.

6.4.2. Sisteme de protecţie pe bază de placare cu gresie antiacidă

se îndepărtează plăcile desprinse parţial sau total, se curăţă mechanic atât pe suprafaţa de lipit cât şi pe
cant de materialul ce a constituit patul de pozare sau de etanşare a rosturilor dintre plăci;

se îndepărtează uşor materialul din patul de pozare, care prezintă modificări, fără degradarea
mecanică a membranei de protecţie. Membranele la care se constată degradări (străpungeri,
gonflări, desprinderi, fisuri, etc.), se îndepărtează şi se înlocuiesc cu membrane noi, conform
recomandărilor de la capitolul 6.2.3.
 se aplică un nou pat de pozare şi apoi se plachează cu gresie antiacidă.

6.4.3. Sisteme de impermeabilizare şi căptuşire pe bază de membrane din polimeri

La apariţia de fisuri locale, străpungeri, etc, în câmpul suprafeţei membranelor din polietilenă de înaltă
densitate sau polipropilenă, sau în zonele de sudură la îmbinarea acestora:

se spală cu detergent şi se degresează cu toluen zona care conţine fisura, pe o porţiune de cea. 5 cm mai
mare în toate direcţiile decât zona fisurată sau străpunsă. Dacă străpungerea este cauzată de o
defecţiune a suportului, acesta se elimină mecanic;

se croieşte o bucată de membrană din acelaşi material cu cel degradat (de dimensiunile
corespunzătoare zonei degresate) care se degresează cu toluen pe suprafaţa ce urmează să fie
aplicată cu reparaţie;

se sudează local, cu jet de aer cald, prin suprapunere, în cordon dublu, porţiunea croită peste zona
fisurată, pregătită pentru remediere cu un aparat portativ de sudură

[top]
 
7. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE A PROTECŢIILOR
ANTICOROSIVE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII NOI SAU ÎN EXPLOATARE
Calitatea lucrărilor de protecţie anticorosivă a elementelor de construcţii trebuie să se înscrie în
prevederile generale ale Legii 10/1995.
Controlul calităţii sistemului de protecţie anticorosivă aplicat se face diferit, în funcţie de tipul de sistem şi
de suportul pe care acesta a fost aplicat atât pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a protecţiilor
cât şi la încheierea acestora, de personalul calificat.
7.1. Prevederi generale
Lucrările de protecţie anticorosivă vor începe după verificarea prealabilă şi recepţionarea suportului,
operaţie înregistrată în evidenţele lucrării.
Materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa protecţiilor anticorosive se admit de
către conducătorul tehnical lucrării dacă:

au fost verificate certificatele de calitate care însoţesc lotul emise de producător;

au fost manipulate şi depozitate conform reglementărilor impuse de prescripţiile tehnice specifice sau
de proiect.

7.2. Verificarea lucrărilor

La executarea lucrărilor de protecţii anticorosive se vor respecta prescripţiile:
Pentru elemente de construcţii din beton
Stratul support

control vizual al gradului de pregătire a suprafeţei;

Protecţia aplicată
a) În timpul execuţiei:

controlul calităţii produselor de protecţie (grunduri, amorse, vopsele, emailuri, diluanţi)

vizual;                                                          

controlul vizual al fiecărui strat de protecţie în parte.

b) La finalul execuţiei:
controlul vizual al protecţiei, urmărindu-se realizarea unei protecţii continue şi uniforme, fără defecte;

verificarea grosimii finale a acoperirii de protecţie (la cel puţin 7 zile de la aplicare ) cu
microcomparatorul şi a adeziunii prin metoda grilei, după care protecţia se reface local cu acelaşi
sistem de protecţie care a fost aplicat iniţial.

Pentru pardoseli
Stratul suport
- se verifică starea stratului suport şi se întocmeşte un proces-verbal. Se urmăreşte:

marca betonului

gradul de impermeabilitate

rugozitatea

panta realizată efectiv

umiditatea

Protecţia aplicată (stratul de uzură)

A) La betonul epoxidic se va verifica întărirea, grosimea stratului, planeitatea suprafeţei, pantele către
sifoanele de pardoseală, rugozitatea suprafeţei şi aderenţa;
B) La stratul de protecţie anticorosivă şi de uzură din mase de şpaclu epoxidice, se va verifica întărirea,
grosimea stratului, planeitatea suprafeţei, pantele către sifoanele de pardoseală, rugozitatea suprafeţei şi
aderenţa.
Pentru execuţia mortarelor şi tencuielilor
Stratul suport (se urmăreşte)

aspectul - structura să fie uniformă, omogenă

alcalinitatea - se verifică cu o soluţie 1 % fenolftaleină

lipsa segregărilor, a fisurilor, a crăpăturilor

grosimea corespunzătoare a stratului de acoperire a armăturii

Protecţia aplicată

Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, utilizarea
tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimile
prescrise; de asemenea este necesar a se urmări: aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării
forţate, spălării prin ploaie sau îngheţării;

Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, goluri, porţiuni neacoperite cu mortar;

Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocnire cu un
ciocan de lemn (sunetul de "gol" implică necesitatea refacerii tencuielii).

Pentru executarea lucrărilor de vopsitorie

Stratul suport (se urmăreşte)

verificarea rugozităţii tencuielii

lipsa prafului

umiditatea tencuielii cerută de vopseaua respectivă

Protecţia aplicată
Prin examinare vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:

suprafeţele vopsite să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat;

vopseaua de orice fel nu trebuie să prezinte straturi străvezii şi mici pete, desprinderi,
crăpături sau fisuri care pot genera în viitor desprinderea stratului;

separaţiile dintre vopsitorii şi cu zugrăveli pe acelaşi perete şi cele dintre zugrăveala pereţilor
şi tavanelor trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii, etc.

Pentru elemente de construcţii din oţel

Stratul suport

pregătirea suprafeţelor pieselor din oţel aflate în stare nouă şi a straturilor de protecţie temporară ca şi a
suprafeţelor elementelor din oţel cu acoperirea protectoare deteriorată în timpul exploatării.

Se urmăreşte:

gradul de curăţire după efectuarea operaţiei de sabiare sau periere

desprăfuirea

degresarea

verificarea aderenţei grundului.

Protecţia aplicată

calitatea materialelor de protecţie;

condiţiile de mediu ambiant;

tehnologia de preparare a materialelor şi de aplicare succesivă a straturilor de acoperire;

aspectul protecţiei temporare înainte de aplicarea celorlalte straturi ale acoperirii;

aspectul suprafeţelor înainte de aplicarea fiecărui strat de acoperire.

După aplicarea acoperirii protectoare

grosimea totală minimă a acoperirii protectoare;

 aderenţa straturilor acoperirii protectoare;

numărul straturilor acoperirii protectoare;

aspectul final acoperirii protectoare.

7.3. Recepţia calităţii sistemelor de protecţie realizate

Pentru etapele execuţiei pe faze se vor încheia procese verbale de execuţie, pentru fiecare tip de
protecţie aplicată, specificându-se tipul de protecţie, executantul,persoana care a asistat în timpul
execuţiei, în calitate de control al calităţii. Procesele verbale de execuţie vor completa dosarul de
execuţie al protecţiilor anticorosive.
Recepţionarea lucrărilor de protecţie se face prin:

control vizual, prin care se urmăreşte aspectul protecţiei, din punctual de vedere al continuităţii,
uniformităţii, inexistenţei porilor, fisurilor sau altor ti puri defecte;

verificarea grosimii totale a protecţiei, la cca. 7 zile de la aplicare, la

suporturile metalice, cu eleometru;

controlul aderenţei protecţiei anticorosive la suport, prin metoda grilei;

controlul continuităţii protecţiei anticorosive, pe suprafeţe metalice, cu

defectoscopul cu descărcări electrice.

Se încheie procesele verbale de verificare a lucrărilor de protecţie care fac parte integrantă din
dosarul lucrărilor de construcţie.
[top]
 
8. EXPL0ATAREA Şl ÎNTREŢINEREA PROTECŢIILOR
ANTICOROSIVE
8.1. Condiţii generale
Beneficiarul construcţiei pe parcursul exploatării construcţiilor protejate anticorosiv are
următoarele obligaţii:

să asigure, conform proiectului, condiţii normale de exploatare a protecţiilor anticorosive, prin respectarea
naturii, compoziţiei chimice şi concentraţiilor agenţilor agresivi, a modului şi duratei de acţiune ale
acestora asupra elementelor de construcţii protejate;

să ia măsuri de normalizare a parametrilor de exploatare, conform proiectului;

să evite solicitările accidentale mecanice sau termice care pot duce la

degradarea protecţiilor anticorosive-loviri, zgârieri, circulaţia cu mijloace
de transport neadecvate, spălări cu jeturi de aburi, apă fierbinte,
substanţe chimice, incompatibile cu acestea, etc.

să asigure urmărirea curentă şi specială (conf. Ghidului privind urmărirea

comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive) a
comportării în timp şi controlul protecţiilor anticorosive la intervale de timp
stabilite, în funcţie de clasa de agresivitate, prin verificări periodice.

să asigure întreţinerea corectă a protecţiilor anticorosive;

 să se urmărească ca la repararea instalaţiei tehnologice să se respecte
parametrii tehnologici.

8.2. Condiţii speciale

Pentru mediile agresive specifice industriei de fibre şi fire sintetice, exploatarea corectă a
protecţiilor anticorosive ale construcţiilor şi instalaţiilor intră în atribuţiile beneficiarului, odată cu
luarea în primire a obiectivelor, în fazele de recepţie provizorie şi definitivă.
Protecţia anticorosivă a construcţiilor şi instalaţiilor precum şi comportarea corespunzătoare a
acesteia în exploatare se va verifica periodic de către beneficiar, conform Ghidului privind
urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive.
În cazul deversărilor şi degajărilor accidentale de agenţi agresivi, după îndepărtarea acestora se
face control total, cu toate metodele, inclusiv cu defectoscopul, pentru suprafeţele metalice.
Rezultatele controlului sunt consemnate în condica de urmărire a comportării protecţiilor
anticorosive în timp, conform indicaţiilor proiectantului.
La apariţia de modificări ale protecţiei anticorosive, sub formă de exfolieri, cojiri, desprinderi,
rigidizări, fragilizări, îmbibări, fisurări, făinări, sau desprinderi de placaje, se iau imediat măsuri de
intervenţii-remedieri, iar în cazul efectuării de controale prin metode distructive, respectiv prelevări
de probe pentru măsurători chimice, se va remedia obligatoriu zona testată, conform prevederilor
capitolului 6.2.3.
Verificările menţionate anterior pot fi efectuate prin grija beneficiarului, privind expertizarea şi
urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor amplasate în medii agresive.
[top]
 
9. PREVEDERI MINIMALE PRIVIND CONŢINUTUL CAIETULUI DE SARCINI
PENTRU EXECUTANT
În caietul de sarcini pentru executant atât la construcţiile noi cât sila cele existente, trebuie
specificate următoarele prevederi minimale.
9.1. Construcţii noi
1. Lucrările de aplicare a protecţiilor se vor executa pe bază de proiect elaborat de proiectanţi de
specialitate.
2. La întocmirea caietelor de sarcini privind execuţia, proiectantul va adopta prevederi pe baza
reglementărilor în vigoare.
3. Executarea lucrărilor de protecţie se va încredinţa numai unor agenţi economici, specializaţi în
efectuarea unor asemenea lucrări.
4. La execuţia lucrărilor de protecţie se vor aplica numai procedeele şi materialele prevăzute în
proiect, certificate sau agrementate tehnic, astfel încât să asigure nivelele de performanţă
prestabilite.
5. Orice modificare legată de nivelul dotărilor şi posibilităţilor tehnice de execuţie, trebuie să fie
avizată de proiectant şi beneficiar. Caietul de sarcini trebuie să conţină indicaţii privind:

pregătirea suportului;

pregătirea materialelor de protecţie;

aplicarea materialelor de protecţie.

9.2. Construcţii existente

Caietul de sarcini privind aplicarea protecţiilor la construcţiile existente va conţine suplimentar faţă
de prevederile de la construcţii noi (paragraful 9.1.) şi prevederi privind:

investigarea, diagnosticarea şi expertizarea stării elementelor de construcţii din beton şi metal;

consolidarea suportului, unde este cazul.

 [top]
 
10. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive specifice industriei de
fire şi fibre sintetice este o activitate sistematică de culegere, înregistrare şi valorificare a unor
date şi informaţii specifice, rezultate din examinarea vizuală, măsurări, analize şi determinări
efectuate asupra unor caracteristici/parametrii ai proceselor/instalaţiilor tehnologice, mediului
interior şi exterior, protecţiilor anticorosive şi materialelor/elementelor structurale care arată
evoluţia stării construcţiei sub aspectul performanţelor privind, în principal, siguranţa şi
funcţionalitatea.
În funcţie de obiective, grad de detaliere şi complexitate, urmărirea comportării se realizează sub
două forme:

urmărirea curentă - activitate permanentă, realizată de utilizator/proprietar, cu personal de specialitate pe

baza programului stabilit de proiectant, prin care se constată şi se consemnează starea generală a
construcţiei şi a parametrilor legaţi de agresivitatea mediului;

urmărirea specială - activitate permanentă sau temporară, prin care se

realizează obiectivele prevăzute în proiectul de urmărire specială, care se
referă la evoluţia unor anumite caracteristici, determinate pentru starea
construcţiei.

Responsabilitatea principală privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în

medii agresive specifice industriei de fire şi fibre sintetice revine proprietarului/utilizatorului
construcţiei, care va asigura:

desfăşurarea activităţilor necesare direct sau prin contract cu personal competent;

colaborarea unui proiectant de specialitate, care trebuie să supervizeze şi să

decidă asupra desfăşurării acestei activităţi şi a unor eventuale intervenţii,
prin stabilirea programului de urmărire, aducerea la zi a acestuia şi
analizarea rapoartelor periodice care conţin rezultatul activităţilor de
urmărire.

Urmărirea comportării în exploatare se referă la următoarele elemente specifice:

unii parametri ai proceselor/instalaţiilor tehnologice, pentru a depista sursele care determină

existenţa/depăşirea unor limite ale agresivităţilor mediului;

caracteristicile principale ale mediului (interior/exterior) sub aspectul

agresivităţii;

starea protecţiilor anticorosive aplicate pe suprafaţa elementelor de

construcţii;

unele caracteristici ale materialelor/elementelor structurale.

Intervalele de efectuare a activităţilor de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor

situate în medii agresive specifice industriei de fire şi fibre sintetice depind de următorii factori:

natura şi intensitatea agresivităţii mediului;

 evolufia stării instalaţiilor/proceselor tehnologice sub aspectul riscului
producerii/intensificării agresivităţii mediului;

alcătuirea construcţiei (materiale, soluţii constructive);

vârsta construcţiei;

existenta unor factori agravanţi in ceea ce priveşte construcţia:

defecte/degradări intervenţii anterioare, grad seismic ridicat, solicitări
deosebite, amplasarea pe terenuri dificile.

[top]
Anexa 1
REGLEMENTĂRI TEHNICE COMPLEMENTARE, LA APLICAREA GHIDULUI
1. Legea nr. 10 privind calitatea în construcţii, Monitorul Oficial nr. 12 din 24 ian.
1995;
2. Legea nr. 137 privind protecţia mediului, Monitorul Oficial nr. 304,30 dec. 1995;
3. Ordonanţa privind punerea în siguranţă a fondului construit existent, nr.
20/27.01.1994;
4. Regulament de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor şi
intervenţii în timp, proiect 1992;
5. PC 1/2 îndrumător pentru investigarea şi diagnosticarea stării structurilor din
beton armat, beton precomprimat şi oţel, situate în medii agresive, 1995;
6. PC 1/3 Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate
în medii agresive, 1996;
7. C 244 Ghid pentru inspectare şi diagnosticare privind durabilitatea
construcţiilor din beton şi beton precomprimat;
8. Ghid de exploatare şi întreţinere a construcţiilor, instalaţiilor aferente şi
instalaţiilor tehnologice, amplasate în medii agresive industriale, 1995
9. P 100 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,
social-culturale, agrozootehnice şi industriale.
10. C 167 Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a
cărţii tehnice a construcţiilor;
11. C 170 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi
beton precomprimat supraterane, în medii agresive naturale şi industriale;
12. C 146 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi betonarmat;
13. C 140 Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru
elementele din beton şi beton armat;
14. C 26 Normativ pentu încercarea betonului prin metode nedistructive;
15. STAS 10128 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel.
Clasificarea mediilor agresive;
16. STAS 10702/1,2 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel
supraterane;
17. STAS 10166/1 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel a
construcţiilor supraterane. Pregătirea mecanică a suprafeţelor;
18. NC 1-1 Standard de protecţie climatică şi metode de încercări climatice
19. SR 388 Ciment Portland
                    20. C 139 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorosivă a elementelor de
construcţii metalice;

21. STAS 8008 Protecţia suprafeţelor metalice. Acoperiri prin

vopsire. Metode de verificare;

22. STAS 3661 Lacuri şi vopsele. Determinarea aderenţei la

suport;
 23. STAS 10219 Lacuri şi vopsele. Determinarea grosimii
peliculei;

24 C 219 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor

anticorosive;

25. Regulament de verificare şi expertizare tehnică de calitate a

proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor, aprobat de
MLPAT cu ordinul nr. 77/N/28 oct. 1996;

26. Cod de proiectare şi execuţie pentru recipienţi din beton

precomprimat, 1995;

27. Directive europene sur Ies produits de Construction, CSTB,

1993;

28. Calcul, realisation et etancheite des reservoirs, cuves

bassing, chateaux d'eau enterres, semi-enterres, aeriens, cuverts
au fermes, Annales de l'lnstitut tehnique du batiment et des
travaux publice, 1990;

29. C 197 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor tiocolice

la etanşarea rosturilor în construcţii;

                    30. C 90 Normativ privind construcţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de

canalizare ale centrelor populate.
[top]
 
Anexa 2
Tehnologii de obţinere a fibrelor şi firelor sintetice
În funcţie de structura chimică a fibrelor şi firelor sintetice, acestea se obţin prin tehnologii diferite:
Fibre şi fire poliamidice
Fibrele poliamidice se obţin prin policondensarea diacizilor cu diamine şi mai ales, prin
polimerizarea caprolactamei.
Pe aceeaşi platformă industrială se obţine caprolactama din ciclohexanonă şi agentul de oximare
- sulfatul de hidroxilamină. Tehnologiile de obţinere a ciclohexanonei diferă în funcţie de natura
materiei prime de bază; tehnologia de obţinere a ciclohexanonei din benzen constă în
hidrogenarea benzenului şi oxidarea ciclohexanului, iar tehnologia de obţinere a ciclohexanonei
din fenol constă în hidrogenarea catalitică a acesteia.
Toate produsele care intervin în procesul tehnologic sunt agresive şi/sau poluante.
Fibre şi fire poliesterice
Polimerii poliesterici se obţin prin policondensare continuă, pornind de la dimetiltereftalat şi
etilengiicol ca materii prime. Produsul rezultat, polietilentereftalat este prelucrat în continuare în
instalaţii speciale (defilare, etirare, încreţire, granulare, prelucrare textilă, etc).
Fibre şi fire poliacrilonitrilice
Fibrele poliacrilonitrilice se obţin prin copolimerizarea acrilonitriluiui cu acetatul de vinii în
suspensie apoasă (sistem eterogen) utilizând catalizator redox.
Polimerul obţinut în faza de polimerizare, se dizolvă în carbonat de etilena, obţinându-se soluţia
de filare.
Prin procedeul de filare umedă se obţin fibre acrilice.
Obţinerea fibrelor şi firelor
Polimerii amidici, esterici sau acrilici sunt prelucraţi în fibre şi fire, în instalaţii speciale, prin
operaţii de granulare, filare, etirare, încreţire, ţesere, vopsire, etc., conform proiectului de produs
finit .
[top]
 
Anexa 3
Tabelul a) – Acţiuni corozive specifice agenţilor chimic agresivi din industria fibrelor şi firelor
sintetice
Parametrii
climatici
Nr. Faza din procesul Agenţilor chimici Clasa de
crt tehnologic agresivi specifici fazei agresivitate
Amplasare

0 1 2 3 4

Obţinerea fenol Temperatura: Slabă

ciclohexanei: - 30…350C
- Umiditatea
din fenol ciclohexanon relativă 60%
ă Aer liber
din
benzen benzen

1 - ciclohexanonă 0,2%
- acizi organici
- săruri de sodiu ale
acizilor organici 20-
25%
- hidroxid de sodiu
0,3%
- gudroane

Obţinere sulfat de - amoniac lichid Temperatura: Puternică

hidroxilamină - acid sulfuric 5% - 30…+750C
- dioxid de sulf Aer liber
2
- oxizi de azot Umiditatea
- sulfat de relativă: 60%
hidroxilamină

Sinteză capro- -ciclohexanonă Temperatura: Medie

lactamă (din -ciclohexano-noximă - 0…350C
ciclo-hexanonă şi -acid sulfuric oleum Umiditatea
sulfat de benzen relativă: 60%
3
hidroxilamină) -sulfat de amoniu Spaţiu închis
inclusiv produs -ape uzate cu
intermediar ciclo- compuşi fenolici
hexano-noximă -ioni de amoniu

Polimerizare -caprolactamă 30% Temperatura: Slabă

caprolactamă -acid acetic diluat - 0…350C
4 -oligomeri Umiditatea
relativă: 60%
Spaţiu închis
 Recuperare ca- -caprolactamă 30% Temperatura: Slabă
prolactamă din -hidroxid de sodiu -0…300C
5 ape monomerice 50% Umiditatea
şi deşeuri poli- -acid acetic 5% relativă: 60-70%
amidice Spaţiu închis
II Fibre şi fire poliesterice
Parametrii
Agenţilor chimici climatici
Nr. Faza din procesul Clasa de
agresivi specifici
crt tehnologic agresivitate
fazei Amplasare

0 1 2 3 4

-dimetiltereftalat Temperatura:
Instalaţia transe- Slabă
sterificare a dime- - -0…350C
tiltereftalatului cu monoetilenglicol
monoetilenglicol Umiditatea re-
1
-alcool metilic lativă: 60-80%

-acetaţi de Co, Spaţiu închis

Mn, Ca şi Sb2O3

-trimetil fostat Temperatura:

Instalaţie de Slabă
policondensare -trifenil fostat -0…400C

Umiditatea
2
relativă: 60-
80%

Spaţiu închis
III. Fibre şi fire poliacrilonitrilice
Parametrii
Agenţilor chimici climatici
Nr. Faza din procesul Clasa de
agresivi specifici
crt tehnologic agresivitate
fazei Amplasare

0 1 2 3 4

-acrilonitril Temperatura:
1 Polimerizare Slabă
-acetat de vinil - 5…250C

acid sulfuric 2- Umiditatea

3% relativă: 65%
 -ape cu conţinut Spaţiu închis
de substanţe
organice

-ape cu conţinut Temperatura:

Instalaţia de de substanţe Puternică
filtrare-etirare- organice, - 5…400C
vopsire cablu carbonat de
melană etilenă Umiditatea
relativă: 60-
-acid acetic 80%
2 diluat
Spaţiu închis
-coloranţi

-vapori de apă
cu substanţe
organice

Temperatura:
Instalaţia de -poliacrilonitril Slabă
termofixare- - 0…350C
fixarepală de
melană Umiditatea
3
relativă max:
65%

Spaţiu închis
Tabelul b) – Clasificarea instalaţiilor de obţinere fibre şi fire sintetice pe criteriul gradului de
agresivitate al mediului

Clasa de agresivitate
Tipul de fibră
Puternică Medie Slabă

Obţinere Obţinerea
Poliamidice Obţinere sulfat caprolactamă ciclohexanonei
de hidroxilamină inclusiv ciclo-
hexanonoximă Polimerizare
caprolactamă
Staţie tratare
ape industriale Recuperare
uzate obţinere caprolactamă
caprolactamă din ape mono-
merice

    Instalaţia de
Poliesterice transesterificare
 a dimetilterefta-
latului cu mono-
etilenglicol

Instalaţia de
policondensare

Staţii tratare ape

uzate

 
Poliacrilonitrilice Instalaţia de Instalaţie de
vopsire şi termofixare-fixa-
dilatare cablu re pală de
melană melană
[top]
 
Anexa 4
NIVELE DE PERFORMANŢĂ ADMISIBILE ALE PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE
SPECIFICE CONSTRCŢIILOR DIN INDUSTRIA DE FIBRE ŞI FIRE SINTETICE

Nr.
Criterii de performanţă UM Nivele de performanţă
crt

0 1 2 3

 
I Sisteme de protecţie pe bază de polimeri polisulfidici ca
atare sau compoundaţi (amorsă cloroprenică+masă
polisulfidică simplă sau compoundată+polietilenă
sulfoclorurată)

Rezistenţa la întindere pe
1 N/mm2 0,6
peliculă, min

2 Alungire la rupere, min-max % 150-600

Aderenţa la suport-min 0,6

N/mm2
-beton 0,6

-metal 0,35
3
-gresie 0,2

-PVC
 Temp. max. în mediu 0
4 C 60
agresiv

Grad de impermeabilitate
5 atm. 12
max

Rezistenţă la medii chimice lichide, la grosimi de min. 1 mm

-acid sulfuric 5%

-acid sulfuric 5%

-acid acetic 5%

-acid adipic 20%

-acid cianhidric 1%
6
-hidroxid de sodiu 1%

-hidroxid de amoniu 1%

-sulfaţi 5%

-carbonaţi 5%

-cloruri 5%

  -azotaţi 5%

-persulfaţi, bisulfiţi 5%

-oxizi de sulf 5%

-oxizi de azot 1%

-săruri de sodiu ai acizilor organici 20-25%

-acetat de vinil 10%

-acrilonitrilice 10%

-adipaţi 5%

-gudroane 5%
 -compuşi fenolici 1%

-caprolactamă 30%

-plastifianţi glicoli 1%

-tereflatici 1%

-ciclohexanonă 0,2%

II. Sisteme de protecţie epoxidice sub formă de msă de şpaclu

 
(amorsă epoxidică+masă de şpaclu epoxidică+vopsea
epoxidică)

Temperatura mediului
1 0
C 60
agresiv, max.

Rezistenţa de compresiune-
2 N/mm2 5,5
min.

Rezistenţa la întindere prin

3 N/mm2 2,5
încovoiere-min.

4 Aderenţă la beton-min. N/mm2 0,8

5 Contracţie – max. mm/m 1,5

Grad de impermeabilitate –
6 atm. 8
min.

7 Modul de elasticitate N/mm2 3500

Rezistenţă agenţi chimici    

lichizi la grosimi de strat de
circa  
8 -acid sulfuric 50%

-fenoli 1%
 -hidroxid de sodiu 15%  
-benzen 5%
 
-acid acetic 5%

-acid adipic 10%

  III. Sisteme peliculogene epoxidice (amorsă epoxidică+vopsea

sau email epoxidic)

Temperatura mediului
1 0
C 60
agresiv, max

2 Putere de acoperire nr. straturi 2-3

3 Aderenţă la suport grad 1

4 Permeabilitate la apă - impermeabil

Rezistenţă medii chimice    

5 lichide la grosimi de strat
de: 5%

-acid sulfuric 5%

-acid sulfidric 5%

-acid acetic 20%

-acid adipic 1%

-acid cianhidric 1%

-hidroxid de sodiu 1%

-hidroxid de amoniu 5%

-sulfaţi 5%

-carbonaţi 5%

-cloruri 5%
 -azotaţi 5%

-persulfaţi, bisulfaţi 5%

-oxizi de sulf 1%

-oxizi de azot 20-25%

-săruri de sodiu ale 10%

acizilor organici
10%
-acetat de vinil
5%
-acrilonitrice
5%
-adipaţi

-gudroane

-compuşi fenolici 1%  
-caprolactamă 30%

  -plastifianţi glicoli 1%

-tereftalici 1%

-ciclohexanonă 0,2%

 
IV. Mortare fluide

Rezistenţa la compre-
1 N/mm2 8
siune min.

Rezistenţa la încovoiere
2 N/mm2 2
min

3 Aderenţă la beton-min N/mm2 1

Grad de impermeabilitate
4 atm. 8
min.
 Grosime strat-max (în
5 funcţie de mărimea mm 3
nisipului)

6 Temperatura max. 0
C 100

  V. Membrane (polipropilenă, polietilenă de înaltă densitate,

cauciuc butil)

1 Grosime strat mm 1-3

Temperatura max. în
2 0
C 60-120
mediu agresiv

3 Rezistenţa la tracţiune N/mm2 10-30

4 Alungire la rupere % 500-1000

Rezistenţa la îndoire pe
5 - nu apar fisuri
dorn

Permeabilitatea la vaporii
6 g/mxhxPa 2-4 (x10-9)
de apă

 
VI. Betoane polimerice

1 Grosime strat mm 5-12

2 Rezistenţa la încovoiere N/mm2 10-30

Rezistenţa la
3 N/mm2 30-80
compresiune

0 1 2 3
 4 Aderenţa la beton N/mm2 10-30

Temperatura max. în
5 0
C 60-80
mediu agresiv

 
VII. Ceramica de placare

1 Grosime strat mm 18-65

Temperatura max în
2 0
C 100
mediu agrsiv

3 Absorbţia de apă % 1-3

4 Rezistenţa la încovoiere N/mm2 20-25

5 Uzura g/m2 0,2-0,35

uniformă
Structura ciobului
fără stratificaţii,
6 -
fisuri şi crăpături

Rezistenţa la compre-
7 N/mm2 35
siune
[top]
 
Anexa 5
TIPURI DE MATERIALE DE PROTECŢIE UTILIZATE ÎN ALCĂTUIREA
PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE
Alegerea sistemelor de protecţie anticorozivă, aplicate cu scopul măririi durabilităţii în exploatare a
elementelor de construcţii şi instalaţii în care se desfăşoară procese tehnologice de obţinere a
fibrelor şi firelor sintetice este dependentă de natura materialului din care este constituit elementul
protejat şi de clase de agresivitate luată în considerare, în condiţii de exploatare normală.
Principalele tipuri de materiale de protecţie, utilizate în alcătuirea sistemelor menţionate sunt
prezentate în tabelul următor:

Tipul de material Structura

 0 1

Ciment tip Portland (adecvat agresivităţii)

Mortare fluide
Nisip 0-3 mm

Aracet / Romacril

Grund M
Amorse
Gudroane de cocserie

Acid silicic

Copolimer clorură de vinil – acetat de vinil

Epoxidice

Epoxidice
Mase polimerice
Polisulfidice

Polisulfidice compoundate

Polietilenă de înaltă densitate

Membrane
Polipropilenă

Cauciuc butil

Policlorură de vinil

Polietilenă sulfoclorurată

Polisulfidici

Poliizobutilenă

Perclorvinilice
Pelicule polimerice
(inclusiv grunduri şi Epoxidice
vopsele)
Polietilenă sulfoclorurată

0 1
 Polisulfidice
Pelicule polimerice
(inclusiv grunduri şi Polisulfidice compoundate
vopsele)

Ceramică de Gresie antiacidă

placare

Betoane polimerice Epoxidice, furanice