CREATIVITATE. INVENTIC .

ROBOTIC

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR
MECANICE ALE EPRUVETELOR REALIZATE DIN
MATERIAL COMPOZIT DE TIP MAT&ROVING

Prof. dr. ing. Ioan CURTU Asist. drd. ing. Anca-Elena

Universitatea „Transilvania” – Braşov STANCIU
Universitatea „Transilvania” – Braşov

REZUMAT. Fibrele de sticl utilizate la armarea r şinilor termoplaste şi termorigide se ob in din aşa numita sticl textil format din
fire de urzeal şi fire r sucite. Aprecierea comport rii la solicitari (întindere şi încovoiere) a unei piese din materiale compozite
polimerice pentru anumite condi ii de exploatare este o problem mai dificil decât, de exemplu, în cazul pieselor din materiale
metalice datorit , în special, dependen ei mult mai pronun ate a caracteristicilor materialelor compozite polimerice de factori
precum temperatura, durata încerc rii, umiditatea epruvetei, sec iunea acesteia etc.Metoda manual sau de contact pentru
realizarea epruvetelor de tip pl ci pentru încerc ri mecanice este prezentat în standardele SR EN ISO 527 şi ISO 14125. În cadrul
unui material compozit, materialele sub form de fibre preiau tensiunile ce ac ioneaz direct asupra matricei ce prezint o
rezisten mult inferioar fibrelor.

Cuvinte cheie: epruvete, tensiuni, rigiditate, modulul de elasticitate, MAT, roving.

ABSTRACT.The glass fibres used in reinforcing thermo-plastic thermo-rigid resins are obtained from the so called textile glass
consisting of yarn and ply. The assessment of the tensile behaviour for a polymeric composite part is a more difficult issue than for
example the assessment of a metal part in the same conditions, especially due to the accentuated dependence of the polymeric
composite materials of some influences like temperature, test duration, sample humidity, sample cross-section etc. The manual or
contact method for obtaining plate type specimens for mechanical tests is presented in a dedicated standards SR EN ISO 527 şi
ISO 14125. Inside a composite material the fibre shaped materials take over the tensions acting directly upon the matrix, which
presents less stiffness than the fibres.

Keywords: specimens, tension, stiffness, Young's module, MAT, roving.

1. INTRODUCERE pieselor din materiale metalice datorită, în special,

Metodele de încercare mecanică pentru cazul mate-
rialelor compozite polimerice stratificate armate trebuie
să fie adecvate tipului de compozit analizat ca şi
structurii produsului ce urmează a fi realizat plecând de
la astfel de materiale.
Pentru orice material compozit polimeric se apre-
ciază a fi necesar un minim de încercări pe bază cărora
să se poată caracteriza satisfăcător materialul respectiv.
Încercarea la tracţiune monoaxială este apreciată a fi
cea mai importantă dar şi cea mai utilizată dintre
încercările statice datorită simplităţii procedurii de
obţinere a unor caracteristici de rezistenţă şi rigiditate.
Cu toate acestea, aprecierea comportării la solicita-
rea de întindere a unei piese din materiale compozite
polimerice pentru anumite condiţii de exploatare este o
problemă mai dificilă decât, de exemplu, în cazul
dependenţei mult mai pronunţate a caracteristicilor
materialelor compozite polimerice de factori precum
temperatura, durata încercării, umiditatea epruvetei,
secţiunea acesteia etc.
Pentru a testa epruvetele la tracţiune a fost necesara
aplicarea conform STAS SR EN ISO 527-1 Determina-
rea proprietă ilor de trac iune, fiind impuse anumite
condi ii şi determinarea anumitor parametrii.
Metoda se utilizează pentru determinarea compor-
tării la tracţiune a epruvetelor şi pentru determinarea
rezistentei la tracţiune, a modulului la tracţiune şi a
altor aspecte ale relaţiilor tensiune/deformare la tracţi-
une în condiţiile definite.
Epruveta este alungită în lungul axei sale principale
cu o viteză constantă, până la rupere sau până când
tensiunea (sarcina) sau deformarea (alungirea) a atins o
valoare prestabilită.

76 Buletinul AGIR nr. 1/2011 ● ianuarie-martie

 CARACTERISTICILE MECANICE ALE EPRUVETELOR DIN MATERIALCOMPOZIT DE TIP MAT&ROVING

Coeficientul Poisson determinat sub tensiunea de Fibrele de sticlă utilizate la armarea răşinilor termo-
tracţiune reprezintă raportul dintre alungirea laterală şi plaste şi termorigide se obţin din aşa numita sticlă textilă
alungirea longitudinală: formată din fire de urzeală şi fire răsucite. Cea mai
d

utilizată sticlă textilă folosită la armarea materialelor

   d
compozite polimerice este sticla de tip E, nealcalină.
Alungirea longitudinală l
y Alungirea laterală
 Pentru utilizări speciale se întrebuinţează sticlă de tip R
x
l şi C.
Determinarea experimentală a epruvetelor s-a re-
alizat conform standardului român SR EN ISO 14125 2.1. Epruvetele supuse la trac iune
Compozite de materiale-plastice armate cu fibre, Deter-
minarea proprietă ilor de încovoiere. Înainte de efectuarea testării epruvetelor, s-au măsurat
Epruveta, sprijinită ca o pârghie, este supusă la
cu precizie dimensiunile secţiunii transversale şi lăţimea
încovoiere cu viteza constantă, până la rupere sau până
când deformaţia atinge o valoare prestabilită. În timpul epruvetei; aceste dimensiuni s-au introdus ca date de
încercării se măsoară forţa aplicată pe epruvetă şi intrare în calculatorul ce este conectat la maşina de
săgeata. testat la tracţiune, Lloyd’s Instruments, Marea Britanie,
Metoda se utilizează pentru determinarea compor- este de tipul LS100, având un soft corespunzător care
tării la încovoiere a epruvetelor şi pentru determinarea preia datele experimentale de la maşina de încercat şi le
rezistentei la încovoiere, a modulului de elasticitate la prelucrează statistic.
încovoiere şi a altor aspecte legate de relaţia efort/ Epruvetele au fost prelevate dintr-o placă cu o
deformaţie în condiţiile date. Se aplică în cazul unei grosime de 8 mm, pe a cărei faţă a fost aplicat un strat
pârghii simplu rezemate, încărcată în trei sau patru de gelcoat alb. Epruvetele au fost polimerizate 24 ore la
puncte de încovoiere. Modul de aşezare şi de încercare o temperatură de aproximativ 20°C.
a epruvetei se alege astfel încât să se limiteze defor-
maţia la forfecare şi să se evite ruperea prin forfecare
interlaminară.
Proprietăţile de încovoiere pot fi utilizate numai în
studii de inginerie, pentru materiale având o comportare
lineară tensiune-deformaţie. Pentru materialele cu com-
portare nelineară, proprietăţile de încovoiere sunt numai
nominale. Încercarea de încovoiere trebuie utilizată,
preferenţial, la materiale fragile, datorită faptului că
acestea sunt dificil de supus încercării de tracţiune.
Se vor prezenta metodele de determinare a caracte- Fig. 1. Epruvetele 1-8 după ce au fost supuse la
risticilor la încovoiere a materialelor plastice armate cu tracţiune.
fibră de sticlă, formate direct sau decupate din plăci sau
alte forme.

2. EPRUVETELE STUDIATE DE TIP

MAT&ROVING

Materialele neţesute se prezintă sub formă de

împâsliri (mat) executate din fibre tăiate sau continue,
orientate întâmplător şi aglomerate mecanic sau cu un
liant polimeric. Liantul nu trebuie să decoloreze sau să
influenţeze negativ reticularea matricei. În cazul Fig. 2. Epruveta prinsă în bacurile maşinii de încercat şi
fibrelor de sticlă, liantul nu trebuie sa fie incompatibil extensometrul prins pe epruvetă.
cu agentul de cuplare aplicat. Se confecţionează şi
materiale de armare unidirecţionale, neţesute, care oferă În tabelul 1 sunt prezentate valorile parametrilor
proiectantului posibilitatea de a realiza rezistenţe meca- epruvetelor ce au fost supuse încercării la tracţiune
nice mari pe anumite direcţii. MAT-Roving.

Buletinul AGIR nr. 1/2011 ● ianuarie-martie 77

 CREATIVITATE. INVENTIC . ROBOTIC

Tabelul 1. Valorile parametrilor solicitate la tracYiune

E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 E10 E11 E12
Lungimea porţiunii
50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50
calibrate [mm]
Viteza de încărcare
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
[mm/min]
Lăţimea epruvetei [mm] 10 9,5 9,3 9 9,5 9,5 9,2 9,2 9,8 9,2 9,5 9
Grosimea epruvetei [mm] 7 7,2 7,6 7,1 7,2 7,1 7 7,8 7 7,1 7,3 7,5
Aria [mm2] 70 68,4 70,68 63,9 68,4 67,45 64,4 71,76 68,6 65,32 69,35 67,5

Tabelul 2. Valori ale parametrilor pentru epruvetele supuse la încovoiere

E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 E10 E11 E12
Lungimea porţiunii calibrate [mm] 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110
Viteza de încărcare [mm/min] 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Lăţimea epruvetei [mm] 15 15 15 14,9 15 14,9 15 15 14,9 15 15 14,9
Grosimea epruvetei [mm] 7,2 7 7,4 7,8 7,5 7,4 7,8 7,5 7 7,3 7,5 7
Aria[mm2] 108 105 111 116,22 112,5 110,26 117 112,5 104,3 109,5 112,5 104,3

2.2. Epruvetele supuse la încovoiere În tabelul 2 se prezintă valorile parametrilor epru-

Epruvetele care ulterior au fost supuse la încovoiere
au fost fabricate de către SC COMPOZITE SRL Braşov.
Încercările experimentale ale epruvetelor s-a realizat
în cadrul Laboratorului de Încercare a Materialelor al
Catedrei de Mecanică a Universităţii Transilvania Braşov.
Fig. 3. Epruvetele testate la solicitarea de încovoiere.
vetelor ce au fost supuse încercării la tracţiune.
3. PROPRIET ILE MECANICE
ALE EPRUVETELOR
Cercetările realizate pe plan internaţional şi naţional
pentru diferite structuri din materiale compozite strati-
ficate armate cu fibre de sticlă, carbon, kevlar s-au axat
pe studiul efectelor orientării fibrelor şi ale poziţionării
laminelor asupra caracteristicilor mecanice ale acestor
materiale, pentru diferite combinaţii de încărcare. De
asemenea au fost realizate studii referitoare la compor-
tarea materialelor compozite polimerice la încercările
de tracţiune şi încovoiere pentru determinarea rigidi-
tăţilor acestora, modulul de elasticitate, dar şi ale altor
proprietăţi mecanice a acestor materiale.
În lucrare va fi prezentat studiul unui rezervor realizat
din două tipuri de material compozit şi anume mat+roving,

3.1. Rezultatele ob inute la trac iune

Softul maşinii de încercat la tracţiune a permis

calculul statistic al unor valori medii pentru: modulul de
elasticitate longitudinal E (modulul de elasticitate);

 max ; alungirea l epruvetei, deformaţia maximă  max la

Fig. 4. Epruveta supusă la încovoiere pe maşina de testat.
Epruvetele au fost prelevate dintr-o placă cu o gro-
sime de 7 mm, pe a cărei faţă a fost aplicat un strat de
gelcoat alb. Epruvetele au fost polimerizate 24 ore la o
temperatură de aproximativ 20°C.
rigiditatea la tracţiune EA; tensiunea normală maximă
forţa maximă de încărcare, lucru mecanic efectuat până
la forţa maximă de încărcare sau energia de deformaţie
etc. fiind prezentate în tabelul 3.
Se observă că valoarea minimă a rigidităţii,
15530000 N/m, o are epruveta 8, iar valoarea maximă,

78 Buletinul AGIR nr. 1/2011 ● ianuarie-martie

 CARACTERISTICILE MECANICE ALE EPRUVETELOR DIN MATERIALCOMPOZIT DE TIP MAT&ROVING

25899000 N/m, o are epruveta 5 şi valoarea medie este 16000

Epruveta 10 Epruveta 11 Epruveta 12
14000
19627000 N/m. 12000

Forta (N)
10000
Tabelul 3. Valorile medii ale caracteristicilor mecanice de 8000
tracYiune MAT-Roving 6000
4000
Rigiditate [N/m] 20019000 2000
Modulul de elasticitate [MPa] 14572 0
Tensiunea normală maximă [MPa] 202,26 0.01 0.12 0.24 0.38 0.54 0.71 0.88
Alungirea epruvetei 0.021712 Deplasare (mm)
Deformaţia maximă εmax la forţa maximă de Fig. 8. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune
0,92118
încărcare[mm] pentru epruvetele 10-12.
Lucru mecanic efectuat până la forţa maximă
6975
de încărcare [Nmm]
Forţa la rupere [kN] 8,7386 3.2. Rezultatele ob inute la încovoiere
Tensiunea la rupere [MPa] 129,99
Alungirea la rupere 0,022812
În cazul încovoierii, programul a calculat statistic, în
14950 mod automat, valori medii pentru: modulul de elastici-

la încovoiere Ri = EI z ;tensiunea normală maximă  max ;

13450 Epruveta 1 Epruveta 2 Epruveta 3
tate longitudinal E (modulul de elasticitate); rigiditatea
11950

săgeata  max la mijlocul epruvetei la forţă maximă de

10450
Forta (N)

8950

încărcare, deformaţia specifică maximă  max la forţă

7450
5950
4450
2950 maximă de încărcare, lucru mecanic efectuat până la
1450 forţa maximă de încărcare etc.
-50
0.02 0.13 0.24 0.37 0.52 0.68 0.85 Tabelul 4. Valori medii ale caracteristicilor mecanice la
Deplasare (mm) încovoiere
Rigiditate [N/m] 69111
Fig. 5. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune pentru epruvetele 1-3.
Modulul de elasticitate [MPa] 3815,9
16000 Epruveta 4 Epruveta 5 Epruveta 6
Rigiditatea la încovoiere [Nm²] 1,9164
14000 Tensiunea normală maximă [MPa] 211,10
12000 Alungirea epruvetei 0.066354
Forta (N)

10000
Deformaţia maximă εmax la forţa maximă de
8000 40,620
6000
încărcare[mm]
4000 Lucru mecanic efectuat până la forţa maximă
16646
2000 de încărcare[Nmm]
0 Forţa la rupere [kN] 0,10620
0.01 0.16 0.30 0.47 0.65 0.85 1.05 Tensiunea la rupere [MPa] 21,384
Deplasare (mm) Alungirea la rupere 0,12211

Fig. 6. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune Se observă că valoarea minimă a rigidităţii 60330 N/m
pentru epruvetele 4-6.
este pentru epruveta 10, iar valoarea maximă 79870 N/m
16000
Epruveta 7 Epruveta 8 Epruveta 9 pentru epruveta 7 şi valoarea medie este 68319 N/m.
14000 1100 Epruveta 1 Epruveta 2 Epruveta 3

12000 1000
900
Forta (N)

10000 800
700
Forta (N)

8000
600
6000 500
400
4000 300
2000 200
100
0 0
0.01 0.13 0.26 0.40 0.57 0.74 0.93 0 8 16 24 32 40 48
Deplasare (mm)
Deplasare (mm)
Fig. 9. Diagrama de tensiune-alungire maximă la încovoiere
Fig. 7. Diagrama tensiune-alungire la tracţiune pentru epruvetele 7-9. pentru epruvetele 1-3.

Buletinul AGIR nr. 1/2011 ● ianuarie-martie 79

 CREATIVITATE. INVENTIC . ROBOTIC

1050
Epruveta 4 Epruveta 5 Epruveta 6
 rezultatele încercărilor sunt puternic influenţate de
950
850
viteza de încercare, care trebuie aleasă pentru a asigura

 rezultatele obţinute la încercarea matricelor au o

750 o alungire de cca 1..2 % /minut.
650
Forta (N)

550
450
350
împrăştiere destul de largă, fapt ce impune un număr re-
250 lativ mare de încercări pentru un coeficient de încredere
150
rezonabil şi cu toate acestea concluziile sunt limitate.
 pentru materialele de armare rezultatele încercă-
50
-50
-150 0 5 10 15 20 25 30
Deplasare (mm) rilor la tracţiune depind esenţial de mărimea epruvetei

 pentru tehnopolimerii obţinuţi din amestecurile

folosite.
Fig. 10. Diagrama de tensiune-alungire maximă la încovoiere
pentru epruvetele 4-6.
polipropilenă-poliacrilonitril sau polipropilenă armată
Epruveta 7 Epruveta 8 Epruveta 9
1200 haotic cu fibră de sticlă se remarcă creşterea rezistenţei
1050 la rupere, mărirea modulului de elasticitate. Creşterea
900
750 proporţiei elementului de armare, în special la ameste-
Forta (N)

 temperatura de obţinere a probelor de amestecuri

600 curile menţionate duce la creşterea rezistenţei la rupere.
450
300
150 de polimeri influenţează rezistenţa la rupere şi alungirea
0 la rupere în sensul creşterii acestora.
-150 0 5 10 15 19 24 29
Deplasare (mm) Pentru orice material compozit polimeric se apre-
ciază a fi necesar un minim de încercări pe bază cărora
Fig. 11. Diagrama de tensiune-alungire maximă la încovoiere pentru să se poată caracteriza satisfăcător materialul respectiv.
epruvetele 7-9. Pe baza testelor realizate experimental pentru a de-
Epruveta 10 Epruveta 11 Epruveta 12 termina proprietăţile mecanice şi în special raportul
1000 între forţă şi deplasare s-a constatat că există diferenţe
850
700 între valorile rezultate pentru fiecare epruvetă în parte,

 la tracţiune, pe axa X deplasarea a variat între 0 –

550 valorile încadrându-se astfel:
400
250
100 1,17 mm, iar pe axa Y forţa a variat intre 0 – 15000 N

 la încovoiere, pe axa X deplasarea a variat între 0 -

-50
0.40 6.68 12.96 19.25 25.54
Deplasare (mm)
Fig. 12. Diagrama de tensiune-alungire maximă la încovoiere pentru
epruvetele 10-12.
4. CONCLUZII
Dacă în materialele compozite armate cu fibre există
tensiuni interne de valori mai mari decât cele admisibile,
atunci în timpul utilizării acestora, chiar şi o sarcină
redusă poate deteriora ireversibil compozitul.
Pe baza cercetărilor realizate până acum reiese cât de
importantă este luarea unor măsuri pentru diminuarea
riscului formării fisurilor, anume o pretensionare care să
ajute la o îmbunătăţire a proprietăţilor materialului.
Pe baza experienţei şi a datelor acumulate se pot
 polimerii folosiţi ca matrice au în general proprietăţi
menţiona câteva din aprecierile ce se pot formula:
variind datorită diferenţelor geometrice ale epruvetelor;
31.83 38.12
0,65 mm, iar pe axa Y forţa a variat între 0 – 1500 N,
variind datorită diferenţelor geometrice ale epruvetelor.
Atât în cazul solicitării dinamice cât şi în cazul celei
statice, apariţia primelor deteriorări are loc mai târziu la
sistemele cu matrice tenace decât în cazul celor cu
matrice casantă.
Putem adăuga faptul că modelarea cu ajutorul
elementului finit a adus un plus de cunoştinţe legate de
material, de proprietăţile acestuia care au putut fi
comparate cu analiza experimentală şi s-a constatat că
acest material studiat sub formă de epruvete, rezistă de
fapt la solicitări de 40 de ori mai mari decât acelea la
care va fi supus.
BIBLIOGRAFIE
[1] Purcarea R., Stanciu A., Munteanu V., Guiman V., Vasii M.,

 fibrele de armare se comportă în general liniar-

vâscoelastice pronunţate; Theoretical Approach of an Ultra-Lightweight Sandwich Com-
posite Structure, Advenced Composite Materials Engineering,
COMAT 2006, 19-22 October 2006, ISBN 973 635 821 8,ISBN
elastic la valori ridicate ale tensiunii. 973 635 821 -0, Brasov.

80 Buletinul AGIR nr. 1/2011 ● ianuarie-martie

 CARACTERISTICILE MECANICE ALE EPRUVETELOR DIN MATERIALCOMPOZIT DE TIP MAT&ROVING
[2] H. Teodorescu, A. Stanciu(Patranescu), V. Munteanu, D.
Rosu, Computing Model to Determine The Homogenized Coef-
ficients of a Smc Composite Material Using the Homogenization
Method, 2nd International Conference „From Scientific
Computing To Computational Engineering”, 2nd Ic-Scce, Athens,
5-8 July, 2006.
[3] Stanciu A., Cotoros D., Simulation of Mechanical Properties
for Fibre Reinforced Composite Materials, Theoretical and
Experimental Aspects of Continuum Mechanics, WSEAS
Cambridge, UK, Febr.2008, ISBN 978-960-6766-38-1, ISSN
1790-2769.
[4] Cerbu, C., Curtu I, Aspects concerning environmental effects
on the glass reinforced polymers, Proceeding of the 9th Inter-
national Research / Expert Conference „Trends in the
Buletinul AGIR nr. 1/2011 ● ianuarie-martie
Development of Machinery and Associated Technology”
TMT2005, ISBN 9958-617-28-5, Antalya, Turcia, 26 – 30
septembrie 2005, p. 1451 – 1454.
[5] Stanciu A., Teodorescu Draghicescu H., Candea I., Mun-
teanu V., Guman V., Experimental Aproaches Regarding the
Elastic Properties of a Composite Laminate Subjected to Static
Loads, The 3rd International Conference on International
Conference Computational Mechanics and Virtual Engineering
COMEC 2009, 29 – 30 October 2009, Brasov, Romania.
[6] Stanciu A., Cotoros D., Study Concerning the Mechanical Tests
of Mat&Roving Fiber Reinforced Laminated Composites, 5th
Wseas International Conference on Applied and Theoretical
Mechanics (MECHANICS '09) Puerto De La Cruz, Tenerife,
Canary Islands, Spain December 14-16, 2009.
81