Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Semestrul I

Facultatea de Mecanica An universitar 2016-2017

Departamentul de Inginerie Mecanica

Rezistenta Materialelor
(RM)

Responsabil disciplina: Adrian – Ioan BOTEAN

E-mail: boteanadrianioan@[Link] [Link]

… site-ul Facultatii
dumneavoastra
 BIBLIOGRAFIE … recomandata

*** Notite curs si laborator

Bejan, M., Rezistenta materialelor, vol.1, Editura Mega, Cluj-

Napoca, 2004

Cretu, A., Rezistenta materialelor, Editura Mediamira, Cluj-Napoca,

2005

Botean, A., Metode numerice de calcul in Rezistenta

Materialelor. Indrumator, Editura [Link], Cluj-Napoca, 2006
 Evaluare - colocviu
-activitatea de curs este facultativa – dar se acorda bonificatie la nota finala pentru prezenta

-activitatea de laborator este obligatorie - pentru a sustine examenul, studentul trebuie sa

realizeze cele 5 lucrari de laborator si sa predea dosarul cu aceste lucrari la ultima ora de
laborator

Evaluarea consta din:

-test din materia parcursa la curs (10 intrebari) – T – timp de lucru 30 minute - este permisa
utilizarea oricarui material bibliografic fizic – personal;
-test din tipul de aplicatii parcurse la curs si laborator (2 aplicatii) – P1+P2 – timp de lucru 40
minute/aplicatie - este permisa utilizarea oricarui material bibliografic fizic - personal)

Bonificatie:
1 punct la nota finala pentru prezenta completa la curs
1 punct pentru raspunsuri corecte la intrebari adresate in timpul activitatii de curs si laborator

NOTA FINALA=(T+P1+P2)/3 + bonificatie

Nota la fiecare proba trebuie sa fie minim 5 pentru ca examenul sa fie promovat
Curs RM
nr.1
 FIZICA

MECANICA ELECTRICITATE TERMODINAMICA

STATICA
DINAMICA
STATICA
CINEMATICA
DINAMICA MECANICA SOLIDULUI
DEFORMABIL (RM)

MECANICA SOLIDULUI
NEDEFORMABIL

DEX – FIZICA - Știință care se ocupă cu studiul proprietăților și al

structurii materiei, formelor ei de mișcare și de transformare.
 Scopul şi problemele disciplinei Rezistenţa Materialelor
SCOP
ANALITIC
STAREA DE TENSIUNI SI
REZISTENTA DEFORMATII DINTR-UN CORP, CU
MATERIALELOR O GEOMETRIE OARECARE, SUPUS
ACTIUNII UNUI SISTEM DE FORTE
EXPERIMENTAL

Scopul acestei discipline este studiul comportarii elementelor

de masini sau de constructii sub actiunea altor corpuri sau a fortelor
CARACTERISTICI masice proprii si, pe baza concluziilor acestui studiu, stabilirea relatiilor
MECANICE ALE cantitative, matematice, care asigura in conditii economice rezistenta,
rigiditatea si stabilitatea constructiilor ingineresti.
MATERIALELOR
REZISTENTA
METODOLOGII DE SI/SAU
CALCUL SIGURANTA
CONDITIE
ale dimensiunilor
pieselor ECONOMICITATE
 Scopul şi problemele disciplinei Rezistenţa Materialelor

PROBLEME

Sunt cunoscute sarcinile care solicită corpul, materialul din

DIMENSIONARE care este realizat şi se cere să se determine dimensiunile
care să satisfacă condiţia de rezistenţă şi de economicitate

Se cunosc dimensiunile şi materialul piesei şi trebuie să se

VERIFICAREA LA stabilească dacă această piesă se rupe sau nu sub acţiunea
REZISTENTA sarcinilor exterioare.

Se cunosc dimensiunile şi materialul piesei şi se cere să se

SARCINA determine sarcina capabilă (sarcina maximă) cu care
CAPABILA poate fi solicitată fără ca aceasta să se rupă.
 Materiale

MATERIALE

fierul otelul bronzul

arama aliaje fonta

aliaje feroase neferoase alama
aluminiul piatra cimentul
betonul lemnul
caramida
 Clasificarea materialelor
¤ Dupa modul de obtinere

naturale se găsesc direct în natură (lemnul, pietrele naturale)

MATERIALE
artificiale proprietăţile mecanice depind de procesul de
fabricare (majoritatea materialelor)

¤ Dupa provenienta lor

anorganice pietre naturale şi artificiale, metale, aliaje, materiale
MATERIALE plastice
organice produse biologice

¤ Dupa modul de comportare sub actiunea sarcinilor

elastice odată cu îndepărtarea sarcinii deformaţiile produse în

MATERIALE piese devin nule
plastice se deformează fără a mai reveni la forma iniţială dupa
îndepărtarea sarcinilor (deformare permanentă)
elastoplastice se deformează parţial elastic şi parţial plastic
 Clasificarea materialelor
¤ Dupa marimea deformatiilor produse anterior ruperii

tenace înregistrează deformaţii mari înainte de a se rupe (de

MATERIALE
exemplu: oţelurile de mică rezistenţă, cuprul, alama,
aluminiul etc.)
fragile
se deformează foarte puţin înainte de a se rupe (de
(casante
casante))
exemplu: oţelurile de mare rezistenţă, fonta, sticla,
piatra, betonul etc.)
¤ Dupa valorile constantelor elastice (E, G, µ) masurate pe diferite directii

izotrope au aceleaşi proprietăţi elastice pe toate direcţiile (de

MATERIALE exemplu: oţelurile, cuprul, sticla, cauciucul etc.)
anizotrope au un comportament elastic diferit după diferite
direcţii (de exemplu: tesutul osos, lemnul, rocile
sedimentare, materialele compozite etc.)
Curba caracteristica a materialului
Curba caracteristică a materialului permite determinarea caracteristicilor mecanice cum ar fi: limita
de proporţionalitate (σp), limita de elasticitate (σe), limita de curgere (σc), limita de rupere (σc).

Tipuri de epruvete: a) epruvetă cu secţiune

transversală circulară; b) epruvetă cu secţiune
transversală patrulateră.
 ,

Fenomenul de GATUIRE. Curba caracteristică pentru un material tenace.

Curba caracteristică pentru un material casant. Curba caracteristică pentru un material textil.
 Alegerea materialelor

Plaja de valori ale rezistenţei de rupere (σr) Modulul de elasticitate longitudinal

pentru diferite materiale (modului lui Young - E) pentru diferite materiale

Temperaturile maxime la care pot fi utilizate

diferite materiale
 Alegerea materialelor
limita de curgere σ , rezistenţa la rupere
CARACTERISTICI c
σr, rezistenţa la oboseală σ-1
FACTORI DE REZISTENTA
modulul de elasticitate longitudinal E,
COMPORTAREA IN SERVICIU SI CARACTERISTICI
modulul de elasticitate transversal G,
DURABILITATEA PIESEI DE ELASTICITATE coeficientul de contracţie transversală
PROIECTATE µ, anizotropia

COMPORTAREA MATERIALULUI IN PREZENTA

CONCENTRATORILOR DE TENSIUNE

COMPORTAREA IN CONDITII TEMPERATURI

CARACTERISTICILE
SPECIALE ALE MEDIULUI INALTE
MATERIALULUI
AMBIANT
TEMPERATURI
SCAZUTE
COMPORTAREA IN FUNCTIE DE PROCEDEELE
TEHNOLOGICE PREVAZUTE PENTRU FABRICATIE
MEDIU COROZIV

COSTUL MATERIALULUI SI CHELTUIELILE SPECIFICE

DIFERITELOR OPERATII TEHNOLOGICE
 Clasificarea corpurilor

BARE (PIESE LUNGI)

Modul de definire a unei bare

C – axa longitudinală
l – lungimea barei
h, b – cotele definitorii ale secţiunii
transversale A
P – punctul corespunzător centrului
de greutate

Bare drepte
Clasificarea corpurilor

Bare curbe

Forme uzuale de secţiuni transversale:

a) secţiune circulară, b) secţiune inelară,
c) secţiune pătratică, d) secţiune
dreptunghiulară, e) profil I, f) profil U

Tipuri de fire:
a) sârmă, b) cablu, c) funie, d) lanţ
 Clasificarea corpurilor

PLACI (PIESE SUBTIRI)

Modul de definire al plăcilor după forma suprafeţei mediane:

a) placă plană, b) placă cu simplă curbură, c) placă cu dublă curbură
Modul de definire a unei plăci
Din punct de vedere
geometric, placile sunt caracterizate prin
forma si dimensiunile suprafetei mediane si
prin grosimea masurata perpendicular pe
suprafata mediana.
Prin suprafata mediana se
intelege suprafata care imparte, peste tot,
grosimea piesei in doua parti egale.
.

Modul de definire al plăcilor după forma conturului suprafeţei mediane:

a) placă dreptunghiulară, b) placă circulară, c) placă triunghiulară
 Clasificarea corpurilor

Alte tipuri de plăci: a) membrană, b) vas

BLOCURI (PIESE MASIVE)

Elementele definitorii ale unei piese masive

Tipuri de corpuri masive:

a) bloc de fundaţie, b) bile şi role de rulment
Forte exterioare ce actioneaza asupra pieselor

Tipuri de forţe:
a) forţe concentrate (nodale);
b) momente (cupluri) concentrate (nodale);
c) sarcini distribuite (repartizate) pe lungime;
d) sarcini distribuite (repartizate) pe suprafaţă.
 Forte exterioare ce actioneaza asupra pieselor

Sarcini statice şi sarcini dinamice:

a)sarcină statică;
b)sarcină dinamică prin încărcare bruscă;
c)sarcină dinamică prin şoc (impact);
d)sarcină dinamică variabilă aleator;
e)sarcină dinamică variabilă perioadică

Clasificarea după Bach a sarcinilor variabile Alte tipuri de sarcini dinamice variabile oscilante:
periodice: a) solicitării pulsatorii (cazul II de solicitare a) sarcini dinamice variabile oscilante pozitive;
după Bach); b) solicitării alternant simetrice (cazul III b) sarcini dinamice variabile oscilante negative
de solicitare după Bach)
Tipuri de solicitari

SOLICITAREA AXIALA

Solicitare axială: a) tracţiune (întindere), b) comprimare

SOLICITAREA DE
FORFECARE

Solicitarea de forfecare
Tipuri de solicitari

SOLICITAREA DE
INCOVOIERE

Solicitarea de încovoiere: a) cu forţă concentrată (nodală),

b) cu moment încovoietor concentrat (nodal)

SOLICITAREA DE
TORSIUNE

Solicitarea de torsiune (răsucire)