UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL ÎN

ORAȘUL GALAȚI

- PROIECT -

Coordonator:
Conf. Univ. Dr. Ing. Claudia Tomozei

Masterand:
Cuprins
Introducere...........................................................................................................................................3
1.Descrierea aglomerării Galați..........................................................................................................4
2.Descrierea surselor de zgomot luate in considerare........................................................................5
3.Valorile limita în vigoare..................................................................................................................7
4.Harta de zgomot privind traficul rutier...........................................................................................8
5.Harta strategică trafic feroviar........................................................................................................9
6.Harta strategică zgomot industrial..................................................................................................9
7.Propunere măsuri de reducere.......................................................................................................11
7.1 Panouri de ecranare a zgomotului...........................................................................................11
7.2 Planificarea traficului, temporizare trafic..............................................................................12
7.3 Realizarea unor străzi numai pentru pietoni..........................................................................13
8.BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................14

2
Introducere
Elaborarea hărților strategice de zgomot pentru Municipiul Galați s-a realizat cu
respectare legislației naționale în vigoare, si anume[1]:
 HOTĂRÂRE nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea si gestionarea
zgomotului ambiant*) – Republicare;
 OM 678 / 1344 / 915 / 1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind
metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitățile
din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinătatea aeroporturilor;
 OM 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si
evaluarea hărților strategice de zgomot;
 OM 720/2007 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor,
construcțiilor si turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităților responsabile cu
elaborarea hărților de zgomot pentru căile ferate, drumurile si aeroporturile aflate în
administrarea lor, a hărților strategice de zgomot si a planurilor de acțiune aferente acestora,
din domeniul propriu de activitate, precum si limitele de competență ale acestora[1];
 OM nr. 152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea
valorilor limită si a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de
acțiune, pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe
drumurile principale si în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale si în
aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari si/sau urbane si pentru zgomotul produs în
zonele de aglomerări unde se desfășoară activități industriale prevăzute în anexa nr. 1 la
O.U.G nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări
si completări prin Legea nr. 84/2006[1];
 ORDIN nr. 831 / 1461 din 16 iulie 2008 al ministrului mediului si dezvoltării
durabile si al ministrului sănătății publice privind înființarea comisiilor tehnice regionale
pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de acțiune si analizarea acestora,
precum si pentru aprobarea componenței și a regulamentului de organizare si funcționare ale
acestora;
 Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant;
 Recomandarea Comisiei din 6 august 2003 (2003/613/EC) cu privire la liniile
directoare pentru revizuirea metodelor interimare de calcul pentru zgomotul industrial,
zgomotul aeroportuar, zgomotul traficului rutier si feroviar, precum si datele de emisie
aferente (En).

3
 Directiva 2002/49/CE a Parlamentului si Consiliului European privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental (cunoscută si ca Directiva privind zgomotul ambiental
(DZA)) urmărește să asigure că statele membre realizează „Cartografierea strategică a
zgomotului” a aglomerărilor si infrastructurilor de transport principale.
DZA cere statelor membre să utilizeze rezultatele activității lor de cartografiere
strategică a zgomotului pentru[1]:
- a informa publicul cu privire la nivelurile de poluare sonoră;
- a produce si a pune la dispoziția publicului date privind expunerea la zgomot;
- unele din aceste date va trebui să fie comunicate CE, în particular informațiile
privind numărul celor ce locuiesc pe proprietăți expuse pe cea mai expusă fațadă unor bande
de frecvență a sunetului determinate, astfel cum se prevede în anexele IV si VI ale DZA.
Această evaluare trebuie realizată separat pentru diferitele surse de zgomot (trafic rutier, trafic
feroviar, trafic aerian si unele industrii), si pentru cei doi indicatori Lzsn si LNoapte.
- a elabora planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului, în vederea prevenirii si
reducerii zgomotului ambiental în scopul protejării sănătății umane si a conservării zonelor
liniștite;
- a asigura participarea eficace a publicului în întregul proces de planificare a
acțiunilor
- a asigura participarea eficace a publicului în întregul proces de planificare a
acțiunilor.

1.Descrierea aglomerării Galați

Județul Galați face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (care include și județele
Vrancea, Buzău, Brăila, Constanța și Tulcea), Euroregiunea Dunărea de Jos (împreună cu
districtele sudice ale Republicii Moldova și districtele vestice din Ucraina) și Zona
Comercială Liberă Galați-Giurgiulești-Reni. Reședința administrativă - Galați - este al 5-lea
oraș al tarii ca mărime (308 763 locuitori1 , o densitate de cca 12,7 loc/ha) și cel mai mare
port situat pe Dunărea maritimă. Orașul Galați este situat la 130 km de țărmul Marii Negre și
la aproximativ 250 km de București (capitala României), Iași, Ploiești, Buzău, Constanța,
Chișinău (capitala Republicii Moldova) şi Odessa (Ucraina) – vezi fig. nr. 1. Municipiul
Galați, având o suprafață de 24.262 ha, este situat în sud-estul Câmpiei Covurluiului, pe malul
stâng al Dunării, pe trei terase ale acestuia, de la 4 până la 70 m altitudine, la 7 km aval de
confluența Siretului cu Dunărea și la 150 km amonte de vărsarea Dunării în Marea Neagră[1].

4
2.Descrierea surselor de zgomot luate in considerare

Principalele surse de zgomot din municipiul Galați sunt[2]:

• TRAFICUL RUTIER, mai ales pe marile artere peste care se suprapun si traseele
de transport în comun. Zgomotul produs de traficul rutier este cea mai importantă sursă de
zgomot din oraș. La vitezele mai scăzute atinse în cea mai mare parte din zonele centrale din
Galați, principalele surse de zgomot sunt schimbarea vitezelor, oprirea si pornirea pe străzi
aglomerate. Aglomerația poate reduce vitezele în timpul zilei, mai ales în zona centrală a
orașului. Pe de altă parte, vehiculele ating deseori viteze mai mari în timpul nopții.
Aproape toate serviciile regulate de transport în comun din Galați sunt deservite de
S.C. TRANSURB S.A. - societatea de transport public local din Galați, a cărui acționar unic
este Consiliul Local Galați. În oraș există în total de 26 de linii de transport public cu o
suprafața deservită de 141 km2 si 103800 de călători transportați zilnic[1].

Fig.1. Harta Transportului in Comun - Auto[2].

5
 • TRANSPORTUL PE SINĂ: calea ferata. În municipiul Galați are o configurație
semicirculara brodată de zone ce aparțin intravilanului rezidențial; traseele de tramvai ce
secționează zonele rezidențiale noi din vest si cele mai vechi din centru – nord.
Lungimea cailor ferate este de 545 km ( inclusiv triaje, linii de deservire industriala in
intravilan), iar lungimea rețelei de șină de tramvai este de 50.848 km (inclusiv depouri)[2].

Fig. 2 – Traseele căii ferate din mun. Galați[2].

 ACTIVITATEA INDUSTRIALA: ce are două surse extreme, platforma

siderurgică în vestul și platforma șantierului naval și a portului în estul intravilanului
rezidențial[2].

6
 Fig.3. Harta zone industriale[2].

3.Valorile limita în vigoare

Conform Ordinului ministrului mediului si dezvoltării durabile, al ministrului

transporturilor, al ministrului sănătății publice si al ministrului internelor si reformei
administrative pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită si a modului de
aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acțiune pentru indicatorii Lzsn si
Lnoapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale si în
aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale si în aglomerări, traficul aerian pe
aeroporturile mari urbane si pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se
desfășoară activități industriale prevăzute în anexa 1 la Ordonanța de Urgență a Guvernului
nr. 152/ 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 84 / 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
531/ 15.VII.2008, limitele maxime de zgomot admise în România, pe surse de zgomot,
sunt[2]:

Tabelul 1: Limitele maxime de zgomot admise, pentru diferite surse de zgomot[3]

Lzsn– dB(A) Lnoapte – dB(A)
Coloana 1 Coloana Coloana 3 Coloana 4 Coloana 5 Coloana
2 6
Surse de Valori Valori maxime Surse de Tinta de atins Valori
zgomot maxime zgomot
permise pentru valorile maxime
permise
7
 începând maxime permise permise
din anul
pentru anul 2012
2012
Străzi, 65 70 Străzi, 50 60
drumuri si drumuri si
autostrăzi autostrăzi

Căi ferate 65 70 Căi ferate 50 60

Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 50 60
Zone 60 65 Zone 50 56
industriale industriale

Porturi 65 70 Porturi (activități 50 60

(activități de transport din
de transport interiorul
din portului)
interiorul
portului)

Porturi 60 65 Porturi (activități 50 55

(activități industriale din
industriale interiorul
din portului)
interiorul
portului)

Criteriile pentru stabilirea zonelor liniștite dintr-o aglomerare în funcție de valoarea

limită corespunzătoare indicatorului Lzsn si a suprafeței minime în care se înregistrează
această valoare limită, în conformitate cu prevederile art. 1 din prezentul ordin sunt[2]:

Tabelul 2: Criterii pentru stabilirea zonelor liniștite[2]

Surse de zgomot Valori maxime permise Suprafața minimă pentru
Lzsn – dB(A) care se definește o zonă
liniștită – (ha)
Străzi, drumuri naționale si 55 4,5
autostrăzi
Căi ferate
Aeroporturi
Zone industriale, inclusiv
porturi

4.Harta de zgomot privind traficul rutier

 Harta de zgomot privind traficul rutier în regim Lzsn

8
 Conform tabelului nr. 1 privind valorile maxime (70 dB) pentru traficul rutier se
evidențiază următoarele aliniamente stradale[2]:
 Str. Brăilei
 Str. George Coșbuc
 Str. Basarabiei;
 Str. Traian;
 Str. 1 Decembrie 1918;
 Str. Siderurgiștilor;
 Str. Nicolae Bălcescu;
 Str. Milcov.
 Harta de zgomot privind traficul rutier în regim Lnoapte
Conform tabelului nr. 1 privind valorile maxime permise (60 dB) pentru traficul
rutier[2]:
 Str. Brăilei;
 Str. Prutului;
 Str. George Coșbuc;
 Str. Basarabiei;
 Str. Drumul Viilor;
 Str. Traian;
 Str. 1 Decembrie 1918;
 Str. Siderurgiștilor;
 Str. Nicolae Bălcescu;
 Str. Milcov;
 Str. Galați.

Comparând valorile nivelului de zgomot cu cel al valorii limitei, se poate afirma că în

zonele situate lângă majoritatea drumurilor din oraș nivelul de zgomot pentru indicatorul Ln
depășește cu 0-10 dB valoarea limită. Sunt clădiri unde această depășire este mai mare de 10
dB.
Hărțile de conflict (ca si cele de zgomot) au fost realizate pentru înălțimea de 4 m după cum
este prevăzut în legislație. Această înălțime este cel mai potrivit pentru a putea trage concluzii
în cea ce privește poluarea sonoră[2].

5.Harta strategică trafic feroviar

9
  Harta de zgomot privind traficul feroviar în regim Lzsn
Conform tabelului 1 privind valorile maxime permise (70 dB) pentru traficul pe căi ferate
nu se evidențiază zone cu depășiri.
 Harta de zgomot privind traficul feroviar în regim Lnoapte
Conform tabelului 1 privind valorile maxime permise (60 dB) pentru traficul pe căi
ferate nu se evidențiază zone cu depășiri[2].

6.Harta strategică zgomot industrial

După cum se arată în art. 3 lit. a din DZA, cartografierea strategică a zgomotului din industrie
a aglomerărilor din România, se limitează la tipurile de industrie reglementate în Directiva
IPPC. Astfel, nu este necesar să se ia în calcul unitățile industriale mai mici si atelierele.
Datele de intrare pentru cartografierea strategică a zgomotului sunt[2]:
- Nivelul puterii sonore a surselor de zgomot,
- Timpul de exploatare pentru sursele de zgomot pe timpul zilei, serii si a nopții,
- Informații topografice,
- Înălțimea si coeficienții de absorbție a zgomotului pentru barierele fonice si clădiri,
- Efecte ale terenului,
- Absorbția atmosferică,
- Condițiile meteorologice.

Nivelul emisiei de zgomot pentru întreprinderea industrială a fost determinat pe baza

măsurătorilor efectuate, conform standardelor ISO 8297:1994 menționat anterior. La aceste
determinări s-au ținut cont de orientarea si direcția de propagare a zgomotului.
În conformitate cu anexa II a Directivei 2002/49/CE (DZA), România a ales să utilizeze
următoarea metodă ca metodă provizorie de calcul pentru zgomotul industrial:
 ISO 9613-2: “Acustică – Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a
doua: metode generale de calcul”.

10
 Fig. 4 – Harta de conflict pentru indicatorul Lzsn si Ln[2]

7.Propunere măsuri de reducere

Pentru aplicarea unor măsuri de reducere s-a analizat în continuare zgomotul datorat
traficului feroviar.
Măsuri de reducere a zgomotului produs de traficul feroviar
Pentru reducerea zgomotului căii ferate sunt două posibilități[2]:
- reducerea activă de zgomot
- reducerea pasivă de zgomot.

Reducerea activă de zgomot înseamnă reducerea emisiei de zgomot a sursei, iar

reducerea pasivă înseamnă folosirea unor pereți de ecranare, etc., pentru a reduce zgomotul în
punctul de observație.

11
 Reducerea activă de zgomot (reducere tehnică, -mecanică, schimbarea construcției
vehiculului, modificarea tehnologiei în construirea traseului, etc.) este aplicabil în primul rând la
reînnoirea traseului, sau în cazul construirii unui nou traseu[3].
În cazul nostru se poate aplica numai reducerea pasivă de zgomot.

7.1 Panouri de ecranare a zgomotului

Protecția clădirilor se poate rezolva cu construcția unor pereți de ecranare a zgomotului. În

mun. Sibiu, în scopul combaterii zgomotului, până la momentul actual nu s-au construit pereți de
ecranare a zgomotului nici pe lângă drumuri publice, nici pe lângă calea ferată. Pentru protecția
clădirilor aflate în jurul traseului căii ferate, propunem construirea unor pereți de ecranare a
zgomotului între cele două gări, din polimetacrilat de metil (PMMA), cu o înălțime de 3 m.
Panourile fonoabsorbante, pe lângă buna izolare fonica, au o rezistenta mare la impact (extrem de
importanta in cazul delimitării cailor de acces rutier si feroviar), nu necesita întreținere, iar in caz
de incendii nu permit propagarea focului si au proprietăți ignifuge, sunt foarte ușoare, de aceea
pot fi poziționate pe poduri si pasarele, sunt disponibile ca design in foarte multe variante
transparente sau nu, într-o coloristica si structura variata si au un impact vizual plăcut. De
asemenea, materialul este termoformabil iar aceasta caracteristica ii asigura proprietăți
aerodinamice optice si astfel panourile nu au numai rol de bariera fonica, dar si rol de protecție
împotriva vântului. Panourile fonoabsorbante din plastic rezista foarte bine la condițiile
atmosferice extreme, atât la temperaturi foarte scăzute, cat si la temperaturi foarte ridicate, fără a
se deteriora[3].

Fig. 5 – Bariere fonoabsorbante[3]

12
 Tabel 3.Dimensiunile pereților de ecranare a zgomotului
Nr. Lungimea Înălțimea Suprafața Localizare
crt. (m) (m) (mp)
1 278 3,0 834 str. Rampa Stefan cel Mare (pe partea
stângă, la clădirile rezidențiale)
2 195 3,0 585 str. Ion Creangă (pe parte dreaptă, la clădirile
rezidențiale)
3 348 3,0 1042 str. Ion Creangă (pe parte stângă, la clădirile
rezidențiale)

7.2 Planificarea traficului, temporizare trafic

Denumire: Plan Urbanistic Zonal - Faleza Dunări :

Descriere: interzicerea virajului la stânga dinspre bd. Falezei către bac, manevra care se va
putea realiza în sensul giratoriu, în intersecția cu Prelungirea Saturn.

Efecte de reducere a zgomotului și a reducerii numărului de persoane expuse la zgomot:

efecte nesemnificative, traficul rămâne același.

7.3 Realizarea unor străzi numai pentru pietoni

Masuri:
Descriere: înființarea de sectoare de circulație pietonala, accesul autovehiculelor fiind
interzis; Efecte de reducere a zgomotului și a reducerii numărului de persoane expuse la
zgomot: în situația în care aceasta măsura poate fi implementata, pe străzile unde s-au
identificat depășiri, aceasta poate duce la reducerea expunerii la zgomot a locuitorilor din
zona.

Alte masuri:
Denumire: Reducerea timpului de transport și creșterea siguranței traficului

 înnoirea parcului de autovehicule de transport în comun, mai silențioase, cu norme de

emisii de noxe ecologice, mai reduse;

13
 Introducerea unui sistem de monitorizare și gestionare a traficului /automatizarea
schimbătoarelor de cale pe toate zonele strangulate;
 Proiecte de modernizare a transportului public în comun;
 Elaborarea și implementarea unor proiecte de infrastructura a drumurilor, pasarelelor,
podurilor, sensurilor giratorii;
 Proiecte de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în
mediul urban: ex. crearea de parcaje sub și supraterane în cartiere și peri central; crearea
de cai de rulaj separate pentru mijloacele auto de deplasare în comun.
 Reducerea traficului greu în oraș nu se poate realiza fără o înlocuire a parcului de
autobuze cu unele moderne, silențioase. Din datele disponibile de la diverși producători,
prețul unui autobuz de ultima generație este în medie de 250.000 Euro

8.BIBLIOGRAFIE
1. ***https://apdmgalati.ro/wp-content/uploads/2020/12/Planuri-de-actiune-Port-Galati
2. ***http://www.mmediu.ro/categorie/zgomot-ambiant/68
3. ***https://apdmgalati.ro/wp-content/uploads/2020/12/Planuri-de-actiune-Port-Galati-
2018.pdf

14