Simulare Examen 2023 Master IG CG FS 24.04÷01.05.2023

Master IG CH UTCB Departamentul de Geotehnică şi Fundaţii
Simulare Examen 24.04÷01.05.2023 Facultatea de Hidrotehnică

Fundaţii Speciale Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
1. Terenuri Dificile de Fundare - Nisipuri Fine Afânate în Stare Saturată

1.1. Care sunt cauzele producerii fenomenului de lichefiere?
1.2. Care sunt factorii care condiţionează stabilitatea la lichefiere?
1.3. Care sunt tipurile de încercări (laborator şi in situ) utilizate pentru evaluarea potenţialului /
riscului de lichefiere?
1.4. Care sunt procedeele de fundare în cazul pământurilor lichefiabile?
Pagina 1 din 16
2. Terenuri Dificile de Fundare – P.U.C.M.

2.1. Care sunt metodele de identificare a argilelor active – „cu umflări şi contracţii mari”?
2.2. Care sunt factorii care influenţează umflarea şi contracţia argilelor active?
2.3. Care sunt cauzele şi efectele variaţiilor de umiditate în pământurile argiloase active?
2.4. Care sunt soluţiile de prevenire a degradărilor construcţiilor realizate pe pământuri cu umflări şi
contracţii mari? Care este utilitatea determinării valorii presiunii de umflare p u (liberă sau sub efort
aplicat) cu referire la Proiectarea Geotehnică?
Pagina 2 din 16
3. Terenuri Dificile de Fundare – P.S.U.

3.1. Care sunt metodele de identificare a pământurilor sensibile la umezire?
3.2. Ce reprezintă rezistenţa structurală în cazul P.S.U.? Identificaţi grafic procedura de obţinere a
valorii şi care este utilizatea acesteia
3.3. Care sunt tipurile de tasări specifice înregistrate în cazul pământurilor sensibile la umezire? Ce
reprezintă im şi care este utilitatea graficului im=f(efortul vertical) în cazul P.S.U.?
3.4. Care sunt parametrii necesari Proiectării Geotehnice în cazul P.S.U.? Pentru cei prezentaţi
identificaţi şi utilitatea practică – exemplu de utilizare?
Pagina 3 din 16
3.5. Care sunt procedeele de fundare în cazul P.S.U.?
4. Terenuri Dificile de Fundare - Argile Compresibile

4.1. Care sunt cauzele tasării rambleelor amplasate pe terenuri de fundare compresibile?
4.2. Care sunt parametrii care condiţionează fenomenul de tasare/deformaţie în timp (proces de
consolidare)?
4.3. Care sunt tipurile de încercări (laborator şi in situ) necesare pentru obţinerea parametrilor
utilizaţi în Proiectarea Geotehnică?
Pagina 4 din 16
4.4. Care sunt procedeele de fundare utilizate în cazul rambleelor amplasate pe pământuri
compresibile?
5. Coloane de Balast / Piatra Spartă / Deşeu Industrial Prelucrat

5.1. Care este rolul coloanelor de balast / piatră spartă / deşeu industrial prelucrat în cazul utilizării
în terenuri dificile de fundare?
5.2. Enumeraţi procedeele de realizare a coloanelor de balast / piatră spartă / deşeu industrial
prelucrat?
5.3. Care sunt mecanismele posibile de cedare a coloanelor de balast / piatră spartă / deşeu
industrial prelucrat? Identificaţi grafic fiecare exemplu prezentat?
Pagina 5 din 16
5.4. Care sunt etapele de proiectare a lucrarilor de consolidare cu coloane de balast / piatră spartă /
deşeu industrial prelucrat?
6. Consolidarea Pământurilor
6.1. Definiţi procesul de consolidare în cazul pământurilor
6.2. Care este ecuaţia procesului de consolidare uniaxială (explicitaţi termenii care intervin în
ecuaţie)?
6.3. Care sunt încercările de laborator geotehnic utilizate pentru determinarea parametrilor care
intervin în ecuaţia procesului de consolidare?
Pagina 6 din 16
6.4. Ce reprezintă “Gradul de Consolidare” şi care este expresia acestuia (explicitaţi termenii
utilizaţi)?
6.5. Definiţi raza de influenta a drenurilor verticale. De cine depinde valoarea valoarea acesteia?
7. Calcul Elemente Fişate

7.1. Enunţaţi principiile de calcul ale elementelor fişate în interacţiune cu terenul de fundare (radier
– teren de fundare)?
7.2. Care sunt metodele de calcul pentru determinarea eforturilor secţionale în elementele fişate la
nivelul radierului?
Pagina 7 din 16
7.3. Care sunt metodele de calcul ale eforturilor secţionale în elementele fişate ţinând cont de
interacţiunea cu terenul?
7.4. Ce reprezintă “coeficientul de pat” şi cum se determină acesta?
7.5. Din punct de vedere constructiv care este deosebirea dintre elementul fişat articulat în radier şi
cel încastrat în radier?
7.6. Elementele din material granular pot fi modelate ca elemente fişate în interacţiune cu terenul de
fundare? Care sunt parametrii care se utilizează în Modelarea Geotehnică?
Pagina 8 din 16
8. 1. Se cere să se prezinte rezultatele obţinute din încercările de teren menţionate în

tabel
Extras din SR EN 1997-2 2007
Încercări de Teren Rezultatele Încercării
Utilitate pentru Proiectarea Geotehnică
Penetrare Statică
Penetrarea Dinamică
Încercarea cu Scizometrul de Teren
Încercarea cu Presiometrul
8.2. Se cere să se prezinte rezultatele obţinute din Încercările de Laborator menţionate

în Tabel
Extras din SR EN 1997-2 2007
Încercări de laborator Rezultatele încercării
Utilitate pentru Proiectarea Geotehnică
Compresibilitate în Edometru
ED
Forfecare Directă Plană

FDP
Forfecare Directă Plană Reversibilă

FDRev.
Pagina 9 din 16
Forfecare Directă Rotaţională

FDRot.
Compresiune Triaxială
TXUU şi TXCU
TXCD
Sistem Închis / Deschis
TXK0CU şi TXK0CD
8.3. Se cere să se prezinte Tipurile de Încercări de Laborator / În Teren - In Situ de

utilizat pentru Proiectarea Geotehnică a Structurilor Indicate în Tabel
Extras din SR EN 1997-2 2007)

Structură Determinare Determinare
în Laborator în Teren
Element Fişat
De Fundare
Element Fişat
De Consolidare
Element Fişat
De Sprijin
Pagina 10 din 16
Problema 9: Evaluarea Procesului de Consolidare

9.1. Ce reprezintă Gradul de Consolidare şi care este utilitatea în Proiectarea Geotehnică?
Exemplificaţi Grafic
9.2. Care sunt factorii care influienţează valoarea Gradului de Consolidare şi cum să fie modificat
timpul de consolidare aferent unei valori de Grad de Consolidare
9.3. Considerând relaţiile aferente procesului de Consolidare Uniaxială, cu graniţa permeabilă la

limita stratului compresibil se cere să se deteremine Timpul de Consolidare pentru următoarea
situaţie:
a. teren compresibil: argilă nosmal consolidată, saturată, în grosime strat de 2.8m, cu limite
permeabile strat de nisip saturat (superior cu nivel liber, inferior sub presiune); efortul mediu
geologic este de 140kPa (adancimea medie a stratului) la care se adaugă din structura de realizat
(rambleu) încă 72kPa
b. testele de LG pe proba prelevată din stratul de argilă indică

- geometrie probă 25.4mm (Ştanţă ED ELE modificat)
- la p=140kPa indicie prorilor este e=0.92 şi la p=212kPa indicele porilor este 0.86; timpul mediu
de consolidare t50% este de 4.5minute
Se cere:
A. Evaluarea tasării sistemului structură – teren de fundare ca urmare a deformabilităţii stratului de
argilă
B. Evaluarea timpului de consolidare pentru tasarea de 40mm
Pagina 11 din 16
Se vor utiliza relaţiile matematice aferente procesului de consolidare uniaxială pentru

Cc
(ei-ef)/log(pf/pi)
Din testul în Laborator
s
CcHv/(1+ei)x(log(p+p)/p)
Pentru stratul in situ
U
st/smaxim
pentru straatul in situ
Tv=0.197 (pentru t50%)

Cvxt/H2
Pentru testul în Laborator
t
TvxH2/Cv
Pentru stratul in situ
Problema 10.1. Interacţiune Teren Structură
Ref.:
Soluţia de terasament de aplicat în vederea dispunerii platformelor unui Complex Logistic implică
„- îndepartarea solului vegetal pe grosime de aproximativ 85cm;
- scarificarea stratului înmuiat degradat de sub solul vegetal şi compactarea (de exemplu
cilindrare);
- compactarea pămantului prăfos-argilos rămas pană la obţinerea unui grad de compactare de
D=100% pentru primii 30cm;
- executarea umpluturii ca strat portant dintr-un blocaj de piatră spartă/bolovani cu dimensiunea
blocurilor 100÷200mm, pe o grosime de cca. 0.40m;
- executarea umpluturilor din balast compactat în straturi succesive de 30cm grosime, pe o grosime
de 1,35m;
- aşternerea şi compactarea unui strat de nisip de 5cm grosime înainte de dispunerea dalei”.
Stratificaţia terenului indicată la punctul 1 şi soluţia de terasament sunt prezentate Figura 1.
Figura 1: Stratificaţia de Calcul - Teren de Fundare şi Terasament
Pagina 12 din 16
Cu referire la parametrii geotehnici de calcul pentru terenul de fundare şi terasament (modelarea

interacţiunii teren structură strat suport – platformă) se consideră o geometrie continuă reprezentată
de următoarele caracteristici structurale:
Figura 2: Stratificaţia de Calcul - Identificare Strtcuri din Terenul de Fundare şi Terasament
Figura 3: Modelul de Calcul adoptat pentru terenul de fundare şi terasament
- Stratul 1 în grosime de 1.25m: =20kN/m3, E=12000kPa, =0.3, =8º, c=36kPa;

(pentru unghiul de frecare internă şi coeziune au fost stabilitate valori medii ale domeniului indicat
de Studiul Geotehnic)
- Stratul 2 în grosime de minim 6.6m: =21kN/m3, E=40000kPa, =0.3, =34º, c=5kPa;
- Stratul A în grosime de 0.05m: =17kN/m3, E=50000kPa, =0.3, =25º, c=5kPa;
(valorile sunt estimate)
- Stratul B în grosime de 1.35m: =20kN/m3, E=40000kPa (20000kPa pe jumătatea inferioară şi
40000kPa pe jumătatea superioară a terasamentului), =0.3, =30º, c=5kPa;
- Stratul C în grosime de 0.40m: =20kN/m3, E=20000kPa, =0.3, =35º, c=5kPa;
Pagina 13 din 16
Stratificaţia prezentată a fost considerată constantă ca geometrie şi proprietăti (structurale şi

mecanice). Modelarea interacţiunii teren – structură (terasament şi teren de fundare – dală /
pardoseală) s-a realizat prin dispunerea suplimentară, în amprenta platformei, de reazeme elastice
de rigiditate diferită astfel încât să poată fi identificat efectul unei eventuale destructurări prin
acţiune dinamică repetată în zona periferică a zonei solicitate (reazem) sau o eventuală deficienţă de
contuinuitate a stării de îndesare a terasamentului care se amplifică pe zona de reazem.
Modelarea geometriei platformei şi a condiţiilor de rezemare
Cu referire la modelarea platformei de interior se consideră o geometrie continuă, cu grosime de

0.25m, modelată de următoarele caracteristici structurale: =25kN/m3, E=3E10+7kPa, =0.15.
Geometria în plan a platformei cu indicarea dimensiunilor, a condiţiilor de realizare rosturi, a

aplicării încărcărilor ca suprafaţă de distribuţie şi natura acestor încărcari este prezentată în Figura
4.
Figura 4: Scheme de calcul pentru interacţiunea teren – structură

q=3x1015.2kN/(37.5x2.5)m2=32.5kPa
Schema de aplicare încărcare statică

q=1015.2kN/(12.5x2.5)m2=32.5kPa
Schema de aplicare încărcare statică şi dinamică

q=1015.2kN/(12.5x2.5)m2=32.5kPa
Incărcare din Incărcător: qd=65kN/2m2=32.5kPa
Pagina 14 din 16
Scheme de aplicare a încărcării statice de la Rafturi prin intermediul plăcilor de distribuţie încărcare
q’=84.6kN/(0.2x0.2)m2=2115kPa
Situaţiile de analizat cuprind:

- ipoteze cu privire la condiţiile de rezemare a platformei a: simplu rezemată şi respectiv încastrată;
- ipoteze cu privire la condiţiile de încărcare ale platformei a: încărcare statică singulară şi multiplă,
încărcare statică şi dinamică;
- ipoteze cu privire la condiţile de aplicare a încărcării statice: uniform distribuită pe suprafaţa
platformei (zonă de depozitare 50kPa), uniform distribuită pe suprafaţa rafturilor şi respectiv pe
suprafaţă plăcilor de contact a rafturilor cu platforma.
Se cere prezentarea rezultatelor modelării interacţiunii teren structură

Model de smaxim/sminim pmaxim/pminim kmaxim/kminim
Ipoteză Observaţii
Calcul (cm) (kPa) (kN/m3)
1
2
Se cere prezentarea Concluziilor cu privrie la Rezultatelor Modelării Interacţiunii Teren Structură
Problema 10.2. Interacţiune Teren Structură – Consolidarea Terenului de Fundare
Model de Calcul Cazul 1 şi Cazul 2 de Consolidare

Diferenţă între Modele
- timpul de consolidare
- implicit coeficientul de consolidare
- implicit coeficientul de permeabilitate
Pentru Situaţia Geometrică:

- Amprenta de Analizat 30mlx10ml
- Grosimea Strat Argila 5.0ml
Pagina 15 din 16
Se cere să se identifice Geometria Soluţiei de Consolidare „Coloane de Material Granular” cu

considerarea unei permeabilităţi a mediului de 1cm/s. Se va utiliza echivalarea prin valoarea
permeabilităţii mediului a volumului de coloane de material granular (cu geometria B=?,
interdistanta L=? şi Lungimea de 5.0m – grosimea Stratului de Consolidat).
Pagina 16 din 16

Simulare Examen 2023 Master IG CG FS 24.04÷01.05.2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simulare Examen 2023 Master IG CG FS 24.04÷01.05.2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Master IG CH UTCB Departamentul de Geotehnică şi Fundaţii

Simulare Examen 24.04÷01.05.2023 Facultatea de Hidrotehnică

1. Terenuri Dificile de Fundare - Nisipuri Fine Afânate în Stare Saturată

1.2. Care sunt factorii care condiţionează stabilitatea la lichefiere?

1.4. Care sunt procedeele de fundare în cazul pământurilor lichefiabile?

2. Terenuri Dificile de Fundare – P.U.C.M.

3. Terenuri Dificile de Fundare – P.S.U.

3.5. Care sunt procedeele de fundare în cazul P.S.U.?

4. Terenuri Dificile de Fundare - Argile Compresibile

5. Coloane de Balast / Piatra Spartă / Deşeu Industrial Prelucrat

7. Calcul Elemente Fişate

7.4. Ce reprezintă “coeficientul de pat” şi cum se determină acesta?

8. 1. Se cere să se prezinte rezultatele obţinute din încercările de teren menţionate în

Încercarea cu Scizometrul de Teren

8.2. Se cere să se prezinte rezultatele obţinute din Încercările de Laborator menţionate

Forfecare Directă Plană

Forfecare Directă Plană Reversibilă

Forfecare Directă Rotaţională

8.3. Se cere să se prezinte Tipurile de Încercări de Laborator / În Teren - In Situ de

Extras din SR EN 1997-2 2007)

Problema 9: Evaluarea Procesului de Consolidare

9.3. Considerând relaţiile aferente procesului de Consolidare Uniaxială, cu graniţa permeabilă la

b. testele de LG pe proba prelevată din stratul de argilă indică

B. Evaluarea timpului de consolidare pentru tasarea de 40mm

Se vor utiliza relaţiile matematice aferente procesului de consolidare uniaxială pentru

Tv=0.197 (pentru t50%)

Problema 10.1. Interacţiune Teren Structură

Stratificaţia terenului indicată la punctul 1 şi soluţia de terasament sunt prezentate Figura 1.

Figura 1: Stratificaţia de Calcul - Teren de Fundare şi Terasament

Cu referire la parametrii geotehnici de calcul pentru terenul de fundare şi terasament (modelarea

Figura 2: Stratificaţia de Calcul - Identificare Strtcuri din Terenul de Fundare şi Terasament

Figura 3: Modelul de Calcul adoptat pentru terenul de fundare şi terasament

- Stratul 1 în grosime de 1.25m: =20kN/m3, E=12000kPa, =0.3, =8º, c=36kPa;

Stratificaţia prezentată a fost considerată constantă ca geometrie şi proprietăti (structurale şi

Modelarea geometriei platformei şi a condiţiilor de rezemare

Cu referire la modelarea platformei de interior se consideră o geometrie continuă, cu grosime de

Geometria în plan a platformei cu indicarea dimensiunilor, a condiţiilor de realizare rosturi, a

Figura 4: Scheme de calcul pentru interacţiunea teren – structură

Schema de aplicare încărcare statică

Schema de aplicare încărcare statică şi dinamică

Situaţiile de analizat cuprind:

Se cere prezentarea rezultatelor modelării interacţiunii teren structură

Se cere prezentarea Concluziilor cu privrie la Rezultatelor Modelării Interacţiunii Teren Structură

Problema 10.2. Interacţiune Teren Structură – Consolidarea Terenului de Fundare

Model de Calcul Cazul 1 şi Cazul 2 de Consolidare

Pentru Situaţia Geometrică:

Se cere să se identifice Geometria Soluţiei de Consolidare „Coloane de Material Granular” cu

S-ar putea să vă placă și