11.

STRUCTURA SISTEMELOR AUTOMATE PNEUMATICE

Sistemele automate pneumatice au numeroase aplicaţii în sectoarele industriale

automatizate. În continuare, vor fi prezentate principalele elemente care intră în
structura acestor sisteme.

11.1 CILINDRII PNEUMATICI

Definiţie:
Un cilindru pneumatic este un element de acţionare care permite transformarea
energiei aerului comprimat într-un lucru mecanic (fig.11.1). Un cilindru pneumatic este
supus unor presiuni generate de aerul comprimat care determină obţinerea unor mişcări
liniare sau rotative într-un sens şi apoi în celălalt.

Fig.11.1 – Transformarea energiei realizată de un cilindru pneumatic

Motoarele liniare sunt alcătuite dintr-un cilindru închis la cele două extremităţi, în
interiorul căruia se deplasează un ansamblu tijă – piston. Se disting două camere:
camera activă şi camera pasivă.
Din punct de vedere funcţional se disting două familii de cilindri: cu simplu efect
şi cu dublu efect.

11.1.1 Cilindri pneumatici cu simplu efect

Sunt cilindri care efectuează un lucru mecanic într-un singur sens de deplasare a
pistonului. Ei permit exclusiv fie împingerea, fie tragerea unei sarcini, fiind utilizate
numai poziţiile extreme.
Un cilindru pneumatic cu simplu efect nu are decât un singur orificiu de intrare a
aerului sub presiune şi nu dezvoltă efort decât într-o singură direcţie. Cursa de retur sub
vid este realizată prin destinderea unui resort de revenire existent în corpul cilindrului
(fig.11.2 şi 11.3).

Fig.11.2 – Secţiune prin corpul unui cilindru pneumatic cu simplu efect

1
 Cilindru cu simplu efect

Cilindru cu simplu efect şi

revenire elastică

Cilindru cu simplu efect şi

ieşire elastică

Fig.11.3 – Variante de cilindri pneumatici cu simplu efect

Cilindrul cu simplu efect nu poate fi alimentat decât într-o singură cameră, în

general cea activă (fig.11.4). În momentul în care încetează alimentarea în presiune a
acestei camere, revenirea se face sub acţiunea unui resort situat în camera opusă.
Acest tip de cilindru nu are decât o singură poziţie stabilă. Camera care conţine resortul
este deschisă către exterior pentru a nu împiedica deplasarea pistonului.

Fig.11.4 – Funcţionarea unui cilindru cu simplu efect

Alimentarea unui cilindru cu simplu efect se realizează cu ajutorul unui

distribuitor 3/2 (fig.11.5).

2
 Fig.11.5 – Schema de principiu a sub-sistemului
distribuitor – cilindru pneumatic cu simplu efect

Utilizatorul apasă pe butonul de comandă al distribuitorului. Astfel este permisă

alimentarea cilindrului cu aer comprimat prin racordul şi orificiul corespunzător P.
Pistonul şi tija se deplasează şi acţionează un mecanism oarecare al maşinii de lucru.
Atunci când utilizatorul eliberează butonul de comandă acesta revine în poziţia sa de
repaus şi permite aerului să iasă prin orificiul de evacuare E. Datorită resortului, cilindrul
revine în poziţia sa de repaus (tijă retrasă). Aerul comprimat acţionează asupra unei
singure feţe a pistonului – în acest caz, cilindrul se numeşte "cu simplu efect".
Distribuitorul are 3 orificii şi 2 poziţii şi permite fie alimentarea cilindrului, fie
evacuarea aerului din cilindru (fig.11.6).

Fig.11.6 – Utilizarea unui distribuitor 3/2 pentru comanda

unui cilindru pneumatic cu simplu efect şi revenire elastică

În figura 11.7 este prezentat un exemplu tipic de utilizare a unui cilindru cu

simplu efect pentru ambalarea pieselor transportate pe o bandă rulantă.

Fig.11.7 – Exemplu de utilizare a cilindrilor cu simplu efect

3
 11.1.2 Cilindri pneumatici cu dublu efect

Spre deosebire de varianta cu simplu efect, cilindrii pneumatici cu dublu efect pot
dezvolta o forţă activă în ambele sensuri de deplasare a pistonului. În acest caz, pot fi
alimentate ambele camere ale cilindrului (fig.11.8 şi 11.9).

Fig.11.8 – Cilindru pneumatic cu dublu efect – vedere de ansamblu

Fig.11.9 – Alimentarea camerelor unui cilindru pneumatic cu dublu efect

În cazul alimentării în presiune a camerei de arie mare a cilindrului, pistonul se

deplasează în sensul ieşirii tijei din corp şi comprimării aerului din cealaltă cameră.
Aerul din această cameră trebuie să fie evacuat pentru a nu se opune deplasării
pistonului. Camerele unui cilindru cu dublu efect sunt conectate alternativ la alimentare
şi evacuare (fig.11.10).

4
 Fig.11.10 – Funcţionarea unui cilindru pneumatic cu dublu efect

Alimentarea unui cilindru cu dublu efect este obţinută cu ajutorul unui distribuitor
4/2, 5/2 sau 5/3 (fig.11.11 şi 11.12).

Fig.11.11 – Schema de principiu a sub-sistemului

distribuitor – cilindru pneumatic cu dublu efect

Prin acţionarea butonului de comandă al distribuitorului utilizatorul permite

aerului comprimat să alimenteze prin orificiul P una din camerele motorului. Cealaltă
cameră este conectată la evacuare iar pistonul şi tija se deplasează şi acţionează un
mecanism oarecare. Aerul comprimat acţionează pe ambele feţe ale pistonului, deci
cilindrul se numeşte cu dublu efect. În acest caz se utilizează un distribuitor 5/2 (cu 5
orificii şi 2 poziţii).

5
 Fig.11.12 – Utilizarea unui distribuitor 4/2 pentru comanda
unui cilindru pneumatic cu dublu efect

În figura 11.13 este prezentat un exemplu tipic de utilizare a unui cilindru

pneumatic cu dublu efect – o uşă manevrată cu ajutorul unui cilindru pneumatic.

Fig.11.13 – Exemplu tipic de utilizare a cilindrilor pneumatici cu dublu efect

11.1.3 Dimensionarea cilindrilor pneumatici

Pentru determinarea variantei optime de cilindru care poate fi utilizată într-o

aplicaţie, este necesar să se determine mărimile caracteristice ale acestuia.
Într-o primă etapă, pentru a defini cele două caracteristici dimensionale ale
cilindrului – diametrul şi cursa, se va determina efortul de deplasare a unei sarcini şi
sensul acestuia. În continuare, va fi necesar să se calculeze viteza tijei pentru a
determina energia cinetică şi amortizarea ansamblului mobil – piston + tijă + sarcină.

Calculul eforturilor de împingere şi de retragere ale tijei unui cilindru

Se consideră un cilindru P cu un piston de diametru D = 10 cm şi o tijă de
diametru d = 2,5 cm, care funcţionează la o presiune p = 6 bar (1 bar = 10 N/cm2).
Efortul teoretic disponibil la ieşirea tijei este: F = p x S, unde F este efortul (daN),
p – presiunea şi S – suprafaţa pistonului (cm2).
Pentru determinarea efortului real necesar se poate utiliza aceeaşi formulă iar
frecările datorate etanşărilor pistonului şi ale tijei sunt neglijate. Pentru evaluarea
efortului real obţinut se poate utiliza un coeficient numit coeficient de sarcină.

6
 1. Cazul în care pistonul împinge o sarcină (R = D/2)
Efortul este obţinut printr-o deplasare (efort dinamic) – pistonul împinge o
sarcină. Coeficientul de sarcină utilizat în această configuraţie este 0,6.

Eforturi exercitate  = presiunea x aria activă a pistonului

  = p x  x R²
= 6 x 10 x  x 5²
= 4710 N

2. Cazul în care un cilindru cu dublu efect trage o sarcină (r = d/2)

În acest caz trebuie să se ţină seama de faptul că forţa de presiune se exercită
pe o suprafaţă egală cu diferenţa dintre aria pistonului şi aria tijei. Efortul este obţinut
fără deplasarea sarcinii (efort static) – strângere într-o menghină. Coeficientul de
sarcină utilizat în această configuraţie este 0,8.

Eforturi exercitate = presiunea x aria activă a pistonului

  = p x  x (R² - r²)
  = 6 x 10 x  x (5² - 1.25²)
= 4420 N
  
Aplicaţii:
Se consideră cele două cazuri în care se doreşte determinarea efortului furnizat
de cilindru.

Aplicaţia 1. Cilindrul de deplasare are următoarele caracteristici:

Cursa = 200 mm
Presiunea = 6 bar
Diametrul pistonului = 32 mm (D)
Diametrul tijei = 10 mm (d)

- Efortul furnizat la ieşirea tijei este:

7
 - Efortul furnizat la retragerea tijei este:

unde: S este suprafaţa pistonului pe care se exercită presiunea lichidului; S = S 1 – S2

(suprafaţa pistonului – suprafaţa tijei).

Aplicaţia 2. Cilindru de strângere cu următoarele caracteristici:

Cursa = 100 mm
Presiunea = 6 bar
Diametrul pistonului = 50 mm (D)
Diametrul tijei = 20 mm (d)

Efortul furnizat în timpul strângerii:

Pentru a se putea asigura etanşeitatea şi ghidarea unui cilindru pneumatic este

necesar să se utilizeze etanşări şi inele de ghidare. Aceste elemente vor genera însă
frecări care vor influenţa funcţionarea cilindrului. Pentru a se ţine seama de aceste
frecări la determinarea forţelor dezvoltate de un cilindru este necesar să se ia în calcul
coeficientul de sarcină al acestuia.

Calculul forţelor dezvoltate de un cilindru pneumatic luând în considerare

coeficientul de sarcină se face cu formula următoare:

Efort exercitat = coeficient de sarcină x presiune x aria activă a cilindrului

Contrapresiunea într-un cilindru pneumatic

Pistonul unui cilindru pneumatic se deplasează sub acţiunea a două presiuni
care generează forţe de sens contrar. Una dintre ele a fost calculată anterior iar cealaltă
este exercitată pe faţa opusă a pistonului. Aceasta din urmă va depinde de viteza de
evacuare a aerului şi reprezintă contrapresiunea (forţa de presiune rezistentă).
Contrapresiunea poate fi utilizată fie pentru a controla viteza de deplasare a pistonului,
fie pentru a controla poziţia acestuia cu ajutorul unui senzor.

8
 Amortizările
Masele deplasate de către cilindrii pneumatici cu dublu efect şi valoarea vitezelor
atinse implică eforturi inerţiale ridicate. Este necesar ca aceste eforturi să fie reduse la
capăt de cursă, pentru a se evita şocul produs de lovirea corpului cilindrului de către
piston. Se pot utiliza două tipuri de amortizoare incorporate în cilindru: elastică sau
pneumatice.

11.2 DISTRIBUITOARELE PNEUMATICE

Energia pneumatică destinată acţionărilor pneumatice trebuie să fie distribuită cu

valori constante ale presiunii şi debitului de către componente adecvate. Acestea sunt
situate între sursa de energie şi organele motoare şi pot fi elemente de pre-acţionare
(distribuitoare) sau interfeţe de ieşire.
Distribuitoarele sunt definite prin două caracteristici funcţionale:
- numărul orificiilor principale necesare funcţionării diferitelor tipuri de acţionări,
fără orificiile de comandă;
- numărul de poziţii, în general 2, care definesc una - o stare de repaus şi alta
– o stare de lucru. Este posibil să existe şi varianta cu 3 poziţii: două de lucru
şi una de repaus.
Comanda care permite trecerea de la o stare la alta poate fi pneumatică,
electrică sau mecanică sau combinaţii ale acestora. În plus, comanda poate fi:
- bistabilă (fig.11.14) - distribuitorul îşi păstrează poziţia în absenţa semnalului
de comandă (memorie);
- monostabilă - distribuitorul revine în poziţia neutră la dispariţia semnalului de
comandă.

Bistabil

Albastru = evacuare; roşu = presiune

Fig.11.14 – Distribuitor pneumatic bistabil 4/2 (4 orificii, 2 poziţii)

În continuare este prezentată funcţionarea unui cilindru hidraulic comandat prin

intermediul unui distribuitor 4/2 bistabil (fig.11.15):

9
 Buton BPS acţionat – Ieşire piston

Buton BPS relaxat – Poziţia pistonului este menţinută

Buton BPR acţionat – Pistonul revine (intră în cilindru)

Fig.11.15 – Funcţionarea unui cilindru hidraulic comandat prin intermediul unui

distribuitor 4/2 bistabil

Un distribuitor este considerat monostabil atunci când există o diferenţă între

numărul de poziţii pe care le poate lua acest distribuitor şi numărul de comenzi, sau
dacă există un resort.

10
 Exemple
Distribuitor cu 5 orificii şi 2 poziţii,
monostabil, pilotat de un pilot electric.
Revenirea se face prin intermediul
resortului. Poziţia stabilă este poziţia de
repaus (resort destins).

Distribuitor cu 5 orificii şi 3 poziţii

monostabil pilotat de doi piloţi electrici.
Revenirea în poziţia stabilă se face prin
intermediul resortului. Poziţia stabilă
este poziţia centrală (resort destins).

Distribuitor cu 5 orificii şi 2 poziţii

bistabil, pilotat de doi piloţi electrici. Nu
există resort şi sunt două poziţii
stabile.

11.3 ELEMENTE AUXILIARE ALE CIRCUITELOR PNEUMATICE

Elementele auxiliare prezente în circuitele pneumatice au ca scop reglarea unui

debit, evacuarea rapidă a aerului, reducerea zgomotelor de evacuare şi conectarea
aparatelor între ele.

a. Supapele de sens
Asigură trecerea aerului într-un sens şi blocarea debitului în celălalt sens. O bilă
se poate deplasa în sens contrar sensului de trecere, bila obturează trecerea şi
împiedică evacuarea aerului. Acest element poate fi utilizat pentru menţinerea unui
circuit sub presiune în cazul întreruperii alimentării.

b. Regulatoarele de evacuare
Au ca rol reglarea vitezei cilindrilor, fiind montate pe fiecare dintre orificiile de
evacuare ale distribuitoarelor. Sunt compuse dintr-un orificiu de trecere a aerului care
poate fi obturat de un şurub de reglare necesar pentru reglarea evacuării.

c. Reductoarele de debit unidirecţionale (RDU)

11
 Aceste componente sunt destinate reglării unui debit de aer şi sunt
unidirecţionale. Ele trebuie să asigure frânarea debitului de aer într-un sens (1) şi
trecerea completă în celălalt sens (2). Supapa de sens (anti-retur) obturează trecerea în
sensul 1 şi obligă aerul să treacă prin strangulare (rezistenţă hidraulică).

d. Atenuatoarele de zgomot
Au ca scop atenuarea zgomotelor produse la evacuarea aerului comprimat. Ele
pot fi constituite fie din şicane fie din filtre de spumă.

e. Elementele de evacuare rapidă

Aceste accesorii sunt utilizate fie pentru mărirea vitezei unui cilindru, fie pentru
evacuarea printr-un jet puternic de aer comprimat.

f. Ansamblul de condiţionare a aerului

În timpul trecerii aerului din compresor către locul de utilizare aerul se
"îmbogăţeşte" cu apă datorată condensării apei în cuva compresorului şi cu praf din
conducte. Pentru eliminarea acestor elemente dăunătoare bunei funcţionări a
componentelor, este necesară filtrarea, lubrifierea (pentru a uşura deplasarea organelor
mobile) şi controlul presiunii. Se va utiliza astfel o succesiune de componente: un filtru,
un element de reducere a presiunii şi un element de ungere cu picurător.

11.4 COMANDA SISTEMELOR PNEUMATICE

Comanda pneumatică
În cazul în care configuraţia şi complexitatea instalaţiei automatizate determină
alegerea unei soluţii "integral pneumatice", comanda distribuitoarelor este asigurată de
semnalele de presiune emise de partea de comandă pneumatică.

Comanda electrică
Atunci când prelucrarea informaţiei este realizată în versiune electrică sau
electronică este necesar ca distribuitoarele să fie echipate cu una sau două electrovalve

12
de pilotare al căror rol este de a transforma semnalul electric furnizat de partea de
comandă într-un semnal pneumatic de conducere a distribuitorului.

- Diferite variante de comenzi -

Buton de apăsare Buton cu indexare Rolă

Plunjer Electromagnet Pârghie

Resort Presiune
Pedală

   

13