Unitatea de învǎţare 19

2 ore

Modulul III. Pompajul continuu cu prǎjini

III.8 Controlul funcţionarii sondelor în pompaj
cu ajutorul dinamometrelor
III.8.1 Dinamometre și dinamograme
III.8.2 Interpretarea dinamogramelor

III.8.3 Verificarea funcţionării supapelor pompei de

adâncime cu ajutorul dinamometrului

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
ce reprezintǎ dinamometrarea unei sonde în pompaj;
ce reprezintǎ un dinamometru;
cum se interpreteazǎ dinamogramele.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

recunoști defecţiunile echipamentului de fund al sondei în pompaj
dupǎ forma dinamogramei înregistrate;
sǎ determini sarcinile maxime și minime de pe o dinamogramǎ;
sǎ verifici funcţionarea supapelor pompei cu ajutorul
dinamometrului.

III.8.1 Dinamometre și dinamograme

Controlul funcţionării sondelor în pompaj cu ajutorul
dinamometrelor se realizează pe baza înregistrării şi interpretării
dinamogramelor.

201
 Dinamometrele sunt de mai multe tipuri şi anume: dinamometre
hidraulice;dinamometre mecanice;dinamometre electrice[2][4][5][6].
Dinamograma reprezintă înregistrarea variţiei forţelor care
acţionează în prăjina lustruită în funcţie de cursa acesteia în timpul unui
ciclu de pompare(fig.1)[2][4][5].
Aceasta este reprezentată printr-o curbă închisă, a cărei formă
depinde de variaţia forţele care acţionează asupra prăjinii lustruite, de
viteza de pompare, de adâncimea de fixare a pompei, de diametrul
pistonului, etc[2][4].

P λt +λp Cursa ascendenta a pistonului, Sr

B
Pmax C

Pmin D
A

Cursa descendenta a pistonului, Sr λt +λp S

Cursa prajinii lustruite, S

Fig.1. Dinamograma teoretică.

După forma şi valoarea sarcinii citite de pe dinamogramă se poate
estima modul de funcţionare al echipamentului de pompare.
Pentru a înţelege semnificaţia dinamogramelor, precum şi a
parametrilor care se pot citi de pe acestea, este necesar a se prezenta mai
întâi caracteristicile dinamogramei teoretice(fig.1).
Pe dinamograma teoretică punctul A reprezintă începutul cursei
ascendente, când sarcina în prăjina lustruită este minimă. Pe porţiunea AB
are loc alungirea garniturii de prăjini şi revenirea la forma iniţială a
garniturii de ţevi de extracţie ca urmare a transferului greutăţii lichidului

202
de pe ţevi pe prăjini. Prin urmare, sarcina la prăjina lustruită creşte de la
sarcina minimă la sarcina maximă la .
Deşi pe segmentul AB prăjina lustruită se deplasează pe o distanţă
egală cu alungirea prăjinilor şi scurtarea ţevilor, pistonul nu se deplasează
în această perioadă. De abia din punctul B pistonul începe să se deplaseze o
dată cu prăjina lustruită până în punctul C, efectuând cursa ascendentă de
lungime, . În punctul mort superior C, supapa fixă şi supapa mobilă sunt
închise, iar cilindrul pompei este plin cu lichid. Din acest punct începe
cursa descendentă.
La începutul cursei descendente se produce scăderea treptată a
sarcinii din prăjini de la valoarea maximă, la valoarea minimă
(segmentul CD).
Greutatea lichidului se transferă de pe prăjini pe ţevi deoarece se
deschide supapa pistonului. Prin urmare, are loc alungirea ţevilor şi
revenirea la forma iniţială a prăjinilor. În tot acest timp capul balansierului
se deplasează în jos, efectuând o parte din cursa descendentă (egală cu
alungirea ţevilor şi revenirea la forma iniţială a prăjinilor), însă pistonul nu
se deplasează o dată cu acesta.
Din punctul D, când sarcina în prăjina lustruită a atins valoarea
minimă, începe şi deplasarea pistonului pentru efectuarea cursei
descendente până în punctul mort inferior A.
La viteze de pompare mari forma dinamogramei teoretice este la fel
cu cea punctată din figura 1.
Deformarea şi rotirea dinamogramei în sensul acelor de ceasornic se
produce din cauza forţelor de inerţie mari. Tot din cauza forţelor de inerţie
pistonul are o deplasare suplimentarǎ în pompǎ la sfârșitul ambelor curse.
De asemenea, vibraţiile din garnitura de prăjini conduc la deformarea
dinamogramei.

Test de autoevaluare 19.1

Ce reprezintǎ o dinamogramǎ ?

203
 III.8.2 Interpretarea dinamogramelor
Interpretarea dinamogramelor se realizează în urma comparării
dinamogramelor reale înregistrate la sondă cu o dinamogramă etalon
înregistrată în condiţii de funcţionare normală.
Astfel, se pot pune în evidenţă diferite defecţiuni ale echipamentului
de pompare.
În tabelul 1 se prezintă o serie de dinamograme caracteristice unor
defecţiuni ale echipamentului de pompare, precum şi interpretarea
acestora[1][2][4][5][6].
Tabelul 1. Dinamograme caracteristice şi interpretarea acestora.
Dinamograme
Interpretarea dimanogramelor
caracteristice
Lipsă de nivel
Cilindrul pompei nu se umple complet la cursa ascendentă,
iar la cursa descendentă, pe porţiunea CC’ sarcina din
garnitura de prăjini este aproape egală cu sarcina maximă,
deaorece pistonul întâlneşte lichidul în cilindrul pompei
mult mai jos decât ar trebui.
Dacă instalaţia de pompare se opreşte o perioadă de timp
nivelul lichidului în spaţiul inelar creşte, iar segmentul
C’D’ se deplasează spre dreapta (segmentul C”D”).
Porţiunea CC’ reprezintă frecările dintre piston şi cilindrul
pompei, prăjini- ţevi.

Sonda produce cu gaze

Dinamograma seamănă cu cea care indică lipsă de nivel,
însă linia de descărcare a sarcinii CD’ este curbă şi
corespunde comprimării gazelor sub piston.

Pompa blocată cu gaze

Pompa nu mai aspiră şi nici nu mai refulează o perioadă de
timp din cauza blocajului cu gaze care este un fenomen
reversibil.

204
 Continuarea tabelului 1
Pierderi de lichid prin ţevile de extracţie neetanşe
Dinamograma b a fost înregistrată după ce sonda a fost
oprită o perioadă de timp când nivelul lichidului în ţevi a
scăzut, iar la repornire acesteia sarcinile în prăjina lustruită
la cursa ascendentă au scăzut faţă de prima dinamogramă a.

Pierderi de lichid prin spaţiul dintre piston şi cilindru

Creşterea sarcinii în prăjina lustruită la cursa ascendentă
încetineşte din cauza scurgerilor de lichid printre piston şi
cămaşi, iar zona caracteristică deformaţiei elastice se
măreşte; curba de variaţie a sarcinii în această zonă fiind
convexă. Spre sfârşitul cursei ascendente, ca urmare a
scurgerilor, sarcina maximă din prăjina lustruită scade
rezultând forma rotunjită a dinamogramei spre sfârşitul
cursei ascendente.

Pierderi de lichid prin supapa de refulare

Curba de variaţie a sarcinii la începutul cursei ascendente
este concavă, deoarece pierderile prin supapa neetanşă sunt
mai mari decât cele rezultate din scurgerile prin spaţiul
dintre piston şi cămăşi. Cu cât gradul de neetanşeitate a
supapei de refulare este mai mare cu atât concavitatea
curbei este mai accentuatǎ.

Pierderi de lichid prin supapa de aspiraţie

La cursa descendentă segmentul CD' este mai înclinat
decât segmentul CD deoarece în cilindrul pompei
presiunea scade din cauza scurgerilor prin supapa de
aspiraţie, iar sarcina dată de greutatea coloanei de lichid se
transferă mai lent de pe piston pe ţevi. La cursa ascendentă
segmentul A'B' are o înclinare mai mică deoarece sarcina
maximă se stabileşte mai repede ca urmare a scurgerilor
prin supapa de aspiraţie.

Ieşirea pistonului din cilindrul pompei, (pompele TB)

La sfârşitul cursei ascendente sarcina scade brusc din cauza
scurgerii lichidului pe lângă piston atunci când acesta iese
din cilindrul pompei.

205
 Continuarea tabelului 1
Pistonul loveşte supapa fixă la sfârşitul cursei descendente
(pompe TB) sau racordul tijei pistonului loveşte ghidajul
ajustabil(pompa P).
Pistonul atinge supapa fixă înainte de terminarea cursei
descendente, iar o parte din greutatea prăjinilor este
preluată de ţevi. Prin urmare, sarcina la începutul cursei
ascendente este mai mică decât cea teoretică.
Pistonul loveşte pompa P în partea superioară la sfârşitul
cursei ascendente- Fenomenul este analog cu cel descris la
dinamograma anterioară.

Griparea pistonului în pompă la partea inferioară

Pistonul este blocat la partea inferioară a pompei
sprijinindu-se pe pompă. Prin urmare, sarcina minimă este
mai mică decât cea teoretică, iar cursa prăjinii lustruite este
egală cu deformaţiile elastice ale garniturii de prăjini, ceea
ce determină creşterea excesivă a sarcinii maxime.
Griparea pistonului în pompă la partea superioară
Sarcina minimă devine nulă(punctul d). Zona ab
corespunde cu preluarea greutăţii prăjinilor care se reazemă
pe piston. Zona bc corespunde cu deformarea elastică a
prăjinilor.

Griparea parţială a pistonului la partea superioară a

pompei.

Ruperea garniturii de prăjini

Sarcinile în prăjina lustruită variază numai în funcţie de frecarea
prăjinilor de pompare şi a scraperelor de ţevile de extracţie.
Sarcina minimă este mai mică decât cea teoretică şi devine
aproximativ egală cu sarcima maximă.

Blocarea în poziţie deschisă a supapei de aspiraţie (curba a )

sau a supapei de refulare(curba b).
Curba b poate indica şi o rupere a prăjinilor de pompare imediat
deasupra pompei sau o sondă cu caracter semieruptiv.

206
 Exerciţiul 19.1
Sǎ se determine interpreteze dinamograma de mai jos:

III.8.3 Verificarea funcţionării supapelor pompei de

adâncime cu ajutorul dinamometrului
Pentru proba etanşeităţii supapei de aspiraţie se procedează
astfel[4][5]:
• se opreşte unitatea de pompare la cursa descendentă după ce a
efectuat 2/3 din cursă. În această poziţie sarcina coloanei de lichid
este preluată de ţevile de extracţie;
• după ce unitatea de pompare s-a oprit se marchează pe dinamogramă
o linie de sarcină paralelă cu “linia zero”, distanţa dintre aceste linii
fiind egală cu greutatea garniturii de prăjini în lichid;
• operaţia se repetă de câteva ori la intervale de câte o secundă.
Dacă liniile înregistrate se suprapun supapa este etanşă. Dacă liniile
înregistrate se deplaseazǎ spre sarcini mai mari, rezultǎ cǎ sarcina se
transferă treptat din nou pe piston, iar prin supapa de aspiraţie au loc
pierderi (fig.2 a).

Test de autoevaluare 19.2

Cum se procedeazǎ pentru proba supapei de aspiraţie a pompei?

Pentru proba etanşeităţii supapei de refulare se procedează la fel ca

în cazul probei supapei de aspiraţie cu deosebirea că unitatea de pompare se
va opri la cursa ascendentă după ce a efectuat 2/3 din cursă. Dacă au loc
pierderi de lichid prin supapa de refulare sau prin spaţiul dintre piston şi

207
cilindrul pompei, liniile înregistrate se vor deplasa spre sarcini mai mici
(fig.2b). Această verificare a supapei de refulare nu este concludentă
concludent atunci
când în cilindrul pompei,
pei, sub piston se află gaze[4].

Fig.2.. Verificarea etanşeităţii

etan ii supapelor pompei de extracţie.
extrac

Exerciţiul 19.2
Sǎǎ se determine interpreteze dinamograma de mai jos:

Lucrarea de verificare

1. De câte tipuri sunt dinamometrele?

2. Cum aratǎǎ dinamograma care indicǎ
i lipsǎ de nivel?
3. Cum aratǎǎ dinamograma care indicǎ
i griparea pistonului în pompǎ?
pomp
4. Cum aratǎǎ dinamograma care indicǎ
i lipsǎ ruperea prǎjinilor
ǎjinilor de pompare?
pompare
5. Cum aratǎǎ dinamograma care indicǎ
i un blocaj al pompei cu gaze?
6. Cum se verificǎǎ supapa de refulare a pompei?
pompei

208
 Răspunsurile la testele de autoevaluare
19.1 Dinamograma reprezintă înregistrarea variţiei forţelor care acţionează în
prăjina lustruită în funcţie de cursa acesteia în timpul unui ciclu de pompare.
19.2 Pentru proba etanşeităţii supapei de aspiraţie se procedează astfel:
• se opreşte unitatea de pompare la cursa descendentă după ce a efectuat
2/3 din cursă. În această poziţie sarcina coloanei de lichid este preluată de
ţevile de extracţie;
• după ce unitatea de pompare s-a oprit se marchează pe dinamogramă o
linie de sarcină paralelă cu “linia zero”, distanţa dintre aceste linii fiind egală
cu greutatea garniturii de prăjini scufundată în lichid;
• operaţia se repetă de câteva ori la intervale de câte o secundă.

Rezumat
Controlul funcţionării sondelor în pompaj cu ajutorul dinamometrelor se
realizează pe baza înregistrării şi interpretării dinamogramelor. Dinamometrele sunt
de mai multe tipuri şi anume: dinamometre hidraulice, dinamometre mecanice și
dinamometre electrice.
Dinamograma reprezintă înregistrarea variţiei forţelor care acţionează în
prăjina lustruită în funcţie de cursa acesteia în timpul unui ciclu de pompare.
Aceasta este reprezentată printr-o curbă închisă, a cărei formă depinde de variaţia
forţele care acţionează asupra prăjinii lustruite, de viteza de pompare, de
adâncimea de fixare a pompei, de diametrul pistonului, etc.
Interpretarea dinamogramelor se realizează în urma comparării
dinamogramelor reale înregistrate la sondă cu o dinamogramă etalon înregistrată în
condiţii de funcţionare normală. Astfel, se pot pune în evidenţă diferite defecţiuni
ale echipamentului de pompare.
De asemenea, cu ajutorul dinamometrelor se realizeazǎ și verificarea
funcţionǎrii supapelor pompei de adâncime

Bibliografie

1. Guo, B., Ghalambor, A.: Petroleum Production Engineering, Computer Assisted

Approach, Gulf Professional Publishing, Elsevier, 2007
2. Ioachim, Gr., Popa, C.: Exploatarea zǎcǎmintelor de ţiţei, Editura Tehnicǎ, București,
1979.

209
3. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
4. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia ţiţeiului şi gazelor asociate, vol. 2, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1993.
5. Petre, N. Chiţu-Militaru, P: Extracţia ţi,teiului prin pompaj cu prǎjini, Editura Tehnicǎ
București, 1986.
6. Takacs, G.: Sucker-Rod Pumping Handbook. Production Engineering Fundamentals
and Long-Stroke Rod Pumping, Gulf Professional Publishing, Elsevier, USA, UK,2015
7. ***Echometer Company

210