Sunteți pe pagina 1din 17

POMPE DE INJECTIE. TIPURI. ROL. DESCRIERE.

Pompa de injectie este organul care da combustibilului presiunea ridicata de care are
nevoie pentru a patrunde cu viteza mare in camera de ardere, a cilindrului motorului.

Conditiile tehnice pentru pompele de injectie sunt urmatoarele:

- cantitatea de combustibil injectata in fiecare cilindru sa fie constanta si aceeasi pentru


toti cilindrii, nefiind admis ca aceste cantitati sa varieze in timp sau de la cilindru la cilindru, pentru
aceeasi turatie si sarcina;

- unghiul de avans la injectie sa nu varieze in timp, pentru aceeasi turatie, si sa fie


reglabil, crescind cu cresterea turatiei;

- presiunea de injectie sa fie cit mai constanta pe toata durata injectiei;

- debitul sa fie usor reglabil, iar, pentru aceeasi pozitie a reglajului, cantitatea de
combustibil injectata la fiecare cursa a elementului de pompare sa nu varieze cu turatia pompei;

- consumul de putere pentru antrenarea pompei de injectie sa fie cit mai mic.

Conditiile enumerate au determinat ca, in practica, realizarea pompelor de injectie sa se


faca folosind sisteme si solutii foarte diferite (dupa uzina constructoare).

Sistemele de injectie se pot clasifica in doua grupe:

- sistemul de injectie prin impuls, la care presiunea necesara pulverizarii combustibilului


si introducerii lui in camera de ardere este produsa numai in momentul injectiei si dureaza atit cit
dureaza si injectia;

- sistemul de injectie cu acumulare de presiune, la care pompa de injectie mentine


presiunea necesara pulverizarii, la o valoare constanta, intr-un acumulator, iar injectarea
combustibilului in camera de ardere este comandata de alt organ (de injector, care dupa cum se va
arata, indeplineste functiunea de supapa cu deschidere comandata, durata deschiderii reprezentind
durata injectiei).

Rolul functional

Pompele de injectie care intra in componenta echipamentelor de injectie au un rol complex si


variat. In primul rand, pentru obtinerea unor caracteristici optime ale jetului de combustibil injectat
in cilindrul motorului, pompele de injectie trebuie sa dezvolte presiuni de refulare (injectie) foarte
mari (3001100 bar si uneori mai mari de exemplu, la pompele-injector). In al doilea rand,
pompele de injectie trebuie sa permita dozarea cantitatii de combustibil pe ciclu in concordanta cu
regimul de functionare, asigurand totodata si uniformitatea dozei de combustibil la toti cilindrii
motoarelor policilindrice. In al treilea rand, pompele de injectie trebuie sa asigure avansul la injectie
optim, limitarea duratei injectiei si caracteristica de injectie optima. De asemenea, pompele de
injectie trebuie sa fie fiabile, durabile, sa aiba constructie simpla, cost scazut si o exploatare cat mai
simpla.

Problema esentiala a pompelor de injectie o constituie realizarea presiunilor mari de injectie,


solicitate de necesitatea pulverizarii fine a combustibilului. Aceste presiuni pot fi asigurate numai
de catre pompele cu piston. Pentru aceste valori ale presiunii de injectie (sute de bar), apar insa
probleme deosebite in legatura cu precizia de executie a pistonului si cilindrului pompei, precum si
cu etansarea acestui cuplu de piese fata de mediul exterior. Singura modalitate de etansare
eficienta o constituie reducerea jocului dintre pistonul si cilindrul pompei la valori de 1,53 m si
practicarea unei executii cu lungimea pistonului sporita in raport cu diametrul sau. Aceasta
presupune operatii de rectificare fina, cu abateri de forma (de la calitatea prelucrarii suprafetelor si
de la pozitia lor reciproca) extrem de stranse, precum si operatii de rodare si de imperechere a
pistonului cu cilindrul, care devin astfel cu regim interzis de interschimbabilitate.

Principiul de functionare

Schema de principiu a unei pompe de injectie cu piston este prezentata in figura 79. de mai jos.
Elementul de pompare se compune din cilindrul 1 si pistonul 2. Combustibilul este aspirat, prin
supapa de aspiratie 3, in spatiul C, in momentul in care pistonul se deplaseaza in cursa de aspiratie
sub actiunea arcului 4. Deplasarea pistonului in cursa de refulare are loc sub actiunea camei 5 si a
tachetului 6. Combustibilul din spatiul C este comprimat si refulat la presiuni de sute de bari catre
spatiul R, prin supapa de refulare 7.

Se constata deci ca, pentru realizarea procesului de injectie, pistonul pompei efectueaza o cursa de
aspiratie si una de refulare. Antrenarea pistonului in cursa de refulare se face rigid, prin cama
profilata. Aceasta prezinta ca avantaj principal posibilitatea alegerii legii de miscare a pistonului,
astfel incat sa se asigure caracteristica de injectie optima si sa fie satisfacute conditiile unei bune
pulverizari a combustibilului. Din acest motiv, antrenarea pistonului cu cama profilata are, in
prezent, o raspandire aproape generala. Antrenarea pistonului in cursa de refulare se poate face si
elastic, prin arc. La antrenarea elastica insa, legea de deplasare a pistonului nu poate fi controlata;
in schimb, procesul de injectie este scos de sub influenta turatiei, ceea ce favorizeaza si
uniformitatea dozelor de combustibil injectat la turatii reduse.

Marimea dozei refulate se stabileste in concordanta cu necesitatile regimului de functionare

al motorului, prin fractionarea cursei de refulare a pistonului intr-o cursa utila su, variabila (fig. 80),
si, cel mai des, in doua curse moarte sm1 si sm2, una fixa si cealalta variabila sau ambele variabile.
Cursa utila su se plaseaza, de obicei, in portiunea de viteza maxima a pistonului (fig. 80).

Fig.
79
.

Fig. 80.
In forma prezentata in figura. 79, pompa de injectie cu piston refuleaza in
spatiul R intreaga cantitate de combustibil aspirata in spatiul C. Pentru corelarea dozei de
combustibil refulata cu regimul de functionare al motorului, fie se comanda din exterior
sectiunea de curgere a, fie se utilizeaza o cama cu profil variabil deplasabila axial.

Clasificarea pompelor de injectie

Din punct de vedere constructiv, pompele de injectie se impart in doua grupe: a) cu cursa
constanta si b) cu cursa variabila. La randul lor, pompele de injectie cu cursa constanta a pistonului
pot fi: 1) cu supape si 2) cu piston sertar.

In figura 81. a de mai jos este prezentata schema pompei cu supape, avand cursa pistonului
constanta. In figura 81. b este prezentata schema pompei de injectie tot cu cursa pistonului
constanta, insa aceasta este cu piston sertar de tip rotitor. Pompa de injectie avand cursa pistonului
reglabila este prezentata in figura 81. c. de mai jos.

Fig. 81.

Componenta si functionarea pompelor de injectie mentionate este urmatoarea: prin rotirea


camei 9 se actioneaza rola 8 si tachetul 7, care determina deplasarea pistonului 2 si presarea
combustibilului din cilindrul 1. Prin supapa de refulare 4, combustibilul presat la nivelul presiunii
de injectie este trimis catre injector. In cazul pompei de injectie din figura 81. a, refularea se
intrerupe in momentul in care se deschide supapa de refulare 5, actionata prin dispozitivul de
reglare 10. Datorita energiei potentiale de deformatie a arcului 6, pistonul 2efectueaza cursa de
umplere; combustibilul patrunde in cilindrul pompei prin supapa de aspiratie 3 (fig. 81. a si c). La
pompa cu piston-sertar (fig. 81. b), lipseste supapa de aspiratie 3, iar reglarea cantitatii de
combustibil refulat se face prin rotirea pistonului 2. La pompa din figura 81. c, reglarea se face
prin deplasarea axiala a camei 9.

In cazul pompelor de injectie din figura 81. a si b, se refuleaza numai o fractiune din cantitatea de
combustibil aspirata in cilindrul 1. Acestea sunt pompe cu aspiratie invariabila si descarcare
partiala. Ele prezinta ca principal avantaj refularea combustibilului la viteze mari ale
pistonului. In acest sens, cursa utila su (fig. 81. b) se plaseaza intre cursele moarte sm1 si sm2,
unde vitezele sunt reduse.

Pompa din figura 81. c este de tipul cu aspiratie variabila si descarcare totala. Dupa acest principiu
de reglare este construita si pompa cu element unic de refulare si distribuitor rotativ, raspandita in
prezent la MAC-urile cu turatii inalte, utilizate in tractiunea rutiera. La aceste pompe, doza de
combustibil corespunzatoare fiecarui regim de functionare a motorului se aspira integral in spatiul
de aspiratie, dupa care este refulata in totalitate catre injector.

O clasificare completa a pompelor de injectie este prezentata in tabelul de mai jos:

Clasificarea pompelor de injectie cu piston:

Criteriul de
Posibilitati de realizare Exemple constructive
clasificare

1. Metoda de reglare 1.1. Prin 1.1.1. Prin supa-pa a. Pompe cu supapa care comanda
a dozei de aspiratie comandata sfarsitul injectiei (Dekkel)
combustibil invariabila si
refulare partiala

1.1.2. Prin lami- b. Pompe cu supapa de by-pass-are a


nare refularii (fara aplicatie

1.1.3. Prin ser-tar c. Pompe cu piston sertar si supapa


de aspiratie

d. Pompe cu piston sertar fara supapa


de aspiratie*

1.2. Prin 1.2.1. Prin vari-atia e. Pompe cu cama cu profil variabil


aspiratie cursei pisto-nului
variabila si
refulare totala
f. Pompe cu cama cu profil constant si
culbutor cu punct de oscilatie variabil

1.2.2. Prin lami- g. Pompe cu distribuitor rotativ*


narea variabila a
aspiratiei

2. Modul de plasare 2.1. Pe arborele cu came propriu h. Pompe in linie*


a camelor de injectie

i. Pompe cu distribuitor rotativ


2.2. Pe arborele de distributie al j. Pompe individuale*
motorului

k. Pompe injector

3. Modul de de- 3.1. Fiecare cilindru este deservit de l. Pompe individuale


servire a cilindri-lor cate un element de refulare
motorului

m. Pompe in linie

n. Pompe injector

3.2. Toti cilindrii motorului sunt o. Pompe cu distribuitor rotativ


deserviti de acelasi element de
refulare

*Au raspandirea cea mai mare (pompele in linie, individuale si pompele-injector sunt pompe cu
piston-sertar).

Cele mai raspandite sunt pompele cu piston-sertar, cu sau fara arbore cu came propriu. Pompele
din prima categorie sunt formate dintr-un numar de elemente de refulare, egal cu numarul de
cilindri ai motorului, unite intr-un bloc unic; actionarea elementelor de refulare se efectueaza prin
intermediul unui arbore cu came comun, cuprins in corpul pompei. Dispunerea elementelor de
refulare in lungul arborelui cu came a consacrat acestor pompe denumirea de pompe de injectie
in linie sau pompe de injectie monobloc.

Pompele din categoria a doua sunt constituite, in general, din cate un element de refulare destinat
fiecarui cilindru al motorului. Elementul de refulare este realizat deci sub forma unei pompe de
injectie individuale si este actionat prin intermediul unei came de injectie plasata, de regula, pe
arborele de distributie al motorului. Exista si constructii de pompe fara arbore cu came propriu
(pentru unele MAC-uri racite cu aer, de cilindree mica si turatie ridicata) la care doua, trei si, mai
rar, patru elemente de refulare sunt unite intr-un bloc unic.

In categoria pompelor individuale intra si pompele-injector, constructii care unesc in acelasi


ansamblu si pompa de injectie si injectorul, eliminandu-se astfel conducta de inalta presiune sursa
permanenta de fenomene care perturba desfasurarea normala a procesului de injectie.

A. SISTEMUL DE INJECTIE PRIN IMPULS.

Presiunea de injectie este produsa in fiecare element de pompa de catre un pistonas,


care are o miscare liniara alternativa. Schema cea mai simpla a acestui sistem de injectie este
reprezentata in figura 82 de mai jos. Arborele (axul) cu came al pompei se roteste cu o turatie
egala cu aceea a motorului, la motoarele in doi timpi, si cu o turatie pe jumatate cit a motorului, la
motoarele in patru timpi. La fiecare rotatie pragul camei 1 impinge in sus, prin intermediul rolei 2,
pistonasul 3 al elementului de pompa. Camera 4 a elementului de pompa este plina cu
motorina. Pistonasul, rotit in cilindru, nu permite scapari de combustibil. Miscindu-se in sus,
pistonasul ridica presiunea combustibilului in cilindrul elementului de pompa. Din aceasta cauza,
supapa de refulare 5 se deschide, combustibilul patrunde cu presiune in conducta de injectie,
invinge rezistenta arcului injectorului si combustibilul este pulverizat in cilindrul motorului. Cind
rola pistonasului a trecut pragul camei 1, arcul 6 readuce pistonasul in pozitia initiala. In cursa
descendenta, pistonasul creeaza o depresiune in camera 4, inchizind supapa 5 si deschizind supapa
7, iar combustibilul patrunde in camera elementului de pompa, pentru injectia urmatoare.

In cazul unui motor policilindric, elementele de pompa pot fi grupate intr-un corp comun
sau pot fi asezate separat, in dreptul fiecarui cilindru de motor.

Spre injector spre injector

3 4

1
Fig. 82. Schema sistemului de Fig. 83. Comanda cu arc a
pistonasului

injectie prin impuls pompei de


injectie

Comanda pistonasului. Comanda pistonasului pompei de injectie se face, in schema


descrisa, prin actiunea directa a camei in cursa de debitare, arcul avind rolul de a readuce
pistonasul pistonasul in pozitia initiala.

Exista in constructia pompelor de injectie si dispozitia inversa a acestei comenzi. In


figura 83, de mai sus se poate observa cum bratul pirghiei 1 este deplasat in jos de cama de rotatie
2. Arcul elicoidal puternic 3 este comprimat progresiv, iar pistonasul 4, care coboara, permite
admisia combustibilului in cilindru, prin supapa. In momentul in care marginea pirghiei 1 scapa
peste pragul camei, arcul elicoidal 3 se destinde brusc, dind nastere unui puternic impuls (crestere
de presiune) in teava de injectie.

Primul sistem, este utilizat in majoritatea constructiilor de pompe de injectie cu


impuls.

In prezentarea diverselor pompe utilizate in constructiile moderne de motoare Diesel, se


vor arata avantajele si dezavantajele celor doua sisteme.

Reglarea combustibilului injectat. Pompele de injectie din figurile de mai sus au


lungimea cursei pistonasului determinata, in primul caz, de inaltimea camei care comanda
pistonasul, iar in al doilea caz, de lungimea pe care este lasat sa se destinda arcul elicoidal 3.

Pistonul deplaseaza o cantitate de combustibil egala cu volumul format prin miscarea


lui. La o turatie constanta, scaparile de combustibil de pe linga piston sunt aceleasi la toate
cursele ascendente. Cursa pistonului, fiind aceeasi, rezulta ca si cantitatile de combustibil trimise
in cilindru motor sunt egale pentru toate injectiile succesive.

Puterea ceruta unui motor Diesel, in special la cele rapide, utilizate mai mult in tractiune,
este in permanenta variabila. S-a aratat ca puterea data de motor, la o anumita turatie, este
legata de cantitatea de combustibil injectata pe fiecare ciclu. Pentru a regla puterea motorului in
functie de sarcina, deci pentru a-l impiedice sa se ambaleze cind sarcina scade sau a nu-l lasa sa se
opreasca atunci cind sarcina creste, este necesar controlul automat al cantitatii de combustibil
injectat. Aceasta cantitate poate fi variata, fie schimbind cursa pistonasului elementului de pompa
de injectie, fie descarcind o parte din combustibilul deplasat de pistonas.

Sistemele de injectie prin impuls utilizeaza aceste doua posibilitati de reglare a


combustibilului injectat de pompa si, deci, pompele de injectie pot fi, din acest punct de vedere, de
doua tipuri: cu cursa variabila sau cu cursa constanta a pistonasului.

a. POMPE DE INJECTIE AVIND CURSA PISTONASULUI VARIABILA.

Aceste pompe utilizeaza diverse dispozitive pentru a regla mecanic cursa pistonaselor
elementelor de pompa.

Sistemul in care, cama, care comanda pistonasul, are profil variabil de-a lungul axei sale,
este reprezentat in figura 84. a. Pentru a obtine o variatie a cursei, arborele cu came este deplasat
axial, iar pistonasul este atacat de un alt profil al camei, decit cel initial.

Inconvenientul acestui mecanism consta in faptul ca rola are o suprafata foarte mica de
contact cu cama, din care cauza rezulta o apasare specifica ridicate, care are ca urmare o uzura
rapida a rolei si a camei. Suprafata mica de contact se datoreste latimii foarte reduse a rolei.

La dispozitivul reprezentat in figura 84. b., comanda pistonasului de catre cama se face
prin intermediul unei pirghii cu rola, 1, pirghie articulata in punctul A. Pe aceasta se poate misca o
alta rola, 2, a unei tije intermediare a pistonasului. Tija intermediara poate fi inclinata in timpul
functionarii motorului, cu ajutorul barei de comanda 3, care se afla sub actiunea regulatorului de
turatie. Cu cit rola 2 este mai aproape de punctul A de articulatie, cu atit drumul parcurs de
punctul de contact intre rola si pirghie este mai mic si deci cursa pistonasului este mai mica.

Un alt procedeu de a varia cursa pistonasului este reprezentat in figura 84. c. Se vede ca
intre rola pistonasului si cama de comanda s-a interpus o pana, 1, care poate fi comandata de
regulator prin tija 2. Pana poseda o rola proprie, 3 care calca pe cama de comanda. Cind rola
intermediara se afla pe axa pistonasului, cursa pe care o imprima penei si pistonasului este
maxima.

Cind rola se deplaseaza intr-o pozitie laterala, deplasarea ei pe verticala este mai mica,
deci si cursa pistonasului se micsoreaza in aceeasi masura.

3 2

3 2

a. b. c.

Fig. 84.

b. POMPE DE INJECTIE CARE AU CURSA PISTONASULUI CONSTANTA.

Pompele care au cursa pistonasului constanta efectueaza controlul debitului descarcind,


in timpul cursei de debitare, o parte din combustibilul aflat in camera de refulare a cilindrului
pompei.
O astfel de constructie este reprezentata schematic in figura 85 a. de mai jos. Pompa
de injectie utilizeaza pentru descarcare un canal conic, care formeaza o trecere inelara, a carei
deschidere este reglata de un ac cu sectiune variabila. In timpul cursei de debitare, o parte din
combustibilul refulat de pistonas se scurge inapoi prin canal, pe linga ac. Cantitatea descarcata
poate fi marita sau micsorata prin variatia deschiderii canalului; aceasta variatie se realizeaza prin
retragerea sau inaintarea acului in canalul conic. Corpul acului fiind filetat, miscarea acestuia este
comandata fie manual, fie automat, atunci cind bratul acului este in legatura cu pirghia
regulatorului de turatie al motorului. Dezavantajele acestui sistem sunt: uzura rapida a filetului
de pe ac si frecarea care are loc intre filetul tijei acului si garnitura de etansare prin care
trece. Aceasta frecare produce neajunsuri, ducind uneori la functionarea defectuoasa a reglajului.

La sistemul reprezentat in figura 85 b., descarcarea surplusului de combustibil


in rezervor se face chiar prin supapa de aspiratie a pompei. Supapa de aspiratie este comandata
de tija pistonasului prin intermediul barei 1 si al excentricului 2. Cind pistonasul pompei de
injectie isi incepe cursa de debitare, supapa este impinsa de presiunea lichidului pe scaunul sau,
fiind insa impiedicata sa se inchida de actiunea barei 1 si, astfel o parte din combustibil se
descarca. Din clipa in care supapa se asaza pe scaunul ei, combustibilul nu se mai descarca in
rezervor, ci este impins spre injector. Excentricul 2, care regleaza actiunea tijei 1, poate fi
comandat manual sau automat, in care caz este legat de regulatorul de turatie al motorului. Prin
excentric se regleaza momentul in care supapa de aspiratie cade pe scaunul ei.

Cu cit aceasta inchidere se face mai devreme, cu atit cursa utila a pistonasului se
mareste, deci cu atit debitul de combustibil impins spre injector este mai mare.

La alte constructii (figura 85. c.) se prevede o supapa speciala de descarcare 1,


comandata de pistonas prin intermediul tijei 2. Solidar cu pistonasul se misca pirghia 3, care
oscileaza in jurul punctului 0 de pe excentricul 4. Tamponul de contact 5 actioneaza tija 2 a
supapei 1. Prin rotirea manuala sau automata a excentricului 4, tamponul 5 atinge, mai devreme
sau mai tirziu, tija si comanda astfel momentul deschiderii supapei 1. Combustibilul se descarca
prin canalul desenat cu linii intrerupte in figura.

In general, supapa de aspiratie nu se intrebuinteaza ca supapa de descarcare, din cauza


suprafetelor relativ mari, care necesita forte mari pentru deschidere, deci mecanisme
puternice. Din aceasta cauza, o supapa de descarcare are, de obicei, o suprafata destul de mica,
insa nu atit de mica incit sa nu permita trecerea usoara a combustibilului prin ea. Daca supapa de
descarcare ar avea o suprafata prea mica, presiunea de injectie ar scadea prea incet in momentul
in care trebuie sa se termine injectia si aceasta ar avea drept urmare o picurare tirzie din injector
in cilindrul motorului ceea ce constituie un defect serios pentru un sistem de injectie.

Fig. 85.
1

Ac 1

2 5 0

3 4

a). Schema unei b). Schema unei pompe c). Schema unei

pompe de injectie cu cursa de injectie cu cursa constanta a pompe de injectie cu


cursa

constanta a pistonasului pistonasului si cu supapa de constanta a pistonasului si

aspiratie comandata de pistonas cu supapa de aspiratie

comandata de pistonas

c. POMPE DE INJECTIE CU PISTONASE ROTATIVE.


(CU PISTONAS SERTAR)

Pompa de injectie cu pistonase rotative face parte din categoria pompelor cu impuls cu
cursa constanta a pistonasului. Reglarea cantitatii de combustibil injectat se face prin rotirea
pistonaselor pompei. Acest tip de pompa permite, chiar in cazul turatiilor mari, o reglare foarte
riguroasa a debitului, din care cauza este foarte raspindita.

In prezent, circa 75 % din motoarele Diesel de mare turatie folosesc variante de pompe
derivind din acest tip, construite de numeroase fabrici din mai multe tari. Din categoria pompelor
cu pistonase rotative fac parte si pompele Bosch si Pall.

Pompa cu pistonase rotative este constituita de obicei din atitea elemente citi cilindri are
motorul, fiecare element fiind compus dintr-un pistonas si un cilindru. Elementele de pompa sunt
montate intr-un corp unic la constructiile obisnuite ale motoarelor rapide de tractiune. La
motoarele cu numar mare de cilindri de exemplu la motoarele cu 12 cilindri, elementele sunt
grupate, cite sase intr-un corp iar cele doua corpuri sunt cuplate unul dupa altul, pe acelasi
arbore. La alte tipuri, cele doua corpuri sunt montate alaturat. La motoarele cu putere mare pe
cilindru, fiecare element este asezat pe blocul motorului in dreptul cilindrului pe care il alimenteaza.

Pompele cu pistonase rotative pot fi antrenate de un arbore (ax) cu came special (de
exemplu, pompele Bosch tip PE) sau de insusi arborele (axul) cu came al motorului (de exemplu,
pompele Bosch tip PF).

O pompa de injectie cu pistonase rotative, cu arbore cu came propriu, cu elementele


montate intr-un corp unic se compune din: corpul pompei, in care se monteaza arborele (axul) cu
came; fiecare sectiune a pompei (element), cuprinde tachetul cu rola, talerul inferior, arcul
pistonasului, talerul superior, bucsa de reglare, segmentul dintat, cilindrul, pistonasul, supapa de
refulare si conducta de injectie (de inalta presiune), cu o piulita olandeza de prindere; in corp este
executat canalul de aductiune, care este astupat la un cap de busonul de golire, iar la capatul opus
este alimentat de la conducta de alimentare; pe corp este montat surubul de aerisire cu ajutorul
caruia se elimina aerul, din canalul de aductiune. Corpul este prevazut cu: urechi de prindere,
dop pentru golirea uleiului, racord pentru surplusul de ulei si cu capac lateral de vizitare. Fiecare
element este blocat cu cite un surub de blocare, iar reglajul debitului de combustibil este facut prin
rotirea pistonasului, comandata de o cremaliera.

Pistonasul elementului (figura 86) are o degajare, terminata la partea superioara cu o


muchie elicoidala, servind la reglarea debitului. Degajarea comunica cu partea superioara a
pistonasului printr-un canal vertical lateral sau printr-o gaura verticala si una
transversala. Pompele tip Bosch si Pall sunt construite cu canal lateral (figura 86. a), sau au
comunicatia asigurata printr-un sistem de gauri (figura 86. b).

A
B

a). b).

Fig. 86 Pistonasele rotative ale pompei de injectie

Fiecare cilindru de pompa este inchis in partea de sus cu o supapa de refulare, de forma
speciala, care este apasata cu ajutorul unui arc elicoidal. De la ea pleaca teava de injectie spre
injector.

In regiunea superioara a corpului pompei exista o camera de aspiratie, care este in


legatura cu sistemul de alimentare si cu cilindrul elementului de pompa, prin doua orificii situate in
peretele lui. Cilindrul este inconjurat de un manson care poarta un sector dintat, iar mansonul are
la partea de jos o furca care antreneaza pistonasul in rotatie.

O cremaliera poate roti pistonasul in timpul functionarii motorului, prin intermediul


sectorului dintat. Prin aceasta se poate varia debitul de combustibil pe care pompa il trimite spre
injector.

Datorita avantajelor insemnate pe care le prezinta:

a) asigurarea inceputului si sfarsitului procesului de injectie la viteze mari ale


pistonului-sertar (presiuni mari de injectie);

b) posibilitatea reglarii dozei de combustibil injectate prin simpla rotire a pistonului in


cilindru;

c) constructie simpla;

d) siguranta sporita in functionare;

e) deservire usoara.

pompele de injectie cu piston-sertar au astazi o raspandire aproape generala.

Pompa de injectie cu piston-sertar functioneaza astfel: cilindrul se umple cu combustibil la sfarsitul


cursei descendente, cand pistonul descopera orificiile de alimentare (fig. 87. a si b). La inceputul
cursei ascendente, pompa nu refuleaza, deoarece, initial, orificiile de alimentare sunt deschise (fig.
87. c). Dupa ce pistonul a acoperit cu partea sa superioara orificiile de alimentare (cursa h 1
preliminara), pistonul continua sa urce, presand combustibilul (fig. 87. d si e), cursa numindu-se de
comprimare (cursa h2). Cand presiunea din cilindru invinge tensiunea resortului supapei de
refulare, combustibilul este trimis spre injector (fig. 87. f), cursa numindu-se cursa activa (de
refulare) h3. Ea dureaza pana in momentul in care marginea elicoidala a pistonului deschide orificiile
de alimentare (fig. 87. g) si combustibilul este trimis prin aceste orificii inapoi, in partea de joasa
presiune. De acum si pana cand pistonul ajunge in PMI are loc a doua cursa moarta h 4.

Reglarea dozei de combustibil injectate se realizeaza prin rotirea pistonului-sertar in jurul propriei
axe. Ca urmare, daca in plina sarcina, lungimea rampei elicoidale este maxima si pistonul

Fig. 87

refuleaza doza maxima (fig. 88. a), la rotirea pistonului-sertar, cursa utila a pistonului se micsoreaza
datorita reducerii inaltimii rampei elicoidale in dreptul orificiilor de alimentare (fig. 88. b si
c). Cursa utila se anuleaza si pompa nu refuleaza atunci cand canalul pistonului-sertar vine in
dreptul orificiilor de alimentare, asigurand legatura permanenta dintre cilindrul pompei si aceste
orificii.
Referitor la reglarea dozei de combustibil injectate in cilindrul motorului, trebuie mentionat

Fig. 88

ca acest reglaj poate fi realizat modificand fie momentul sfarsitului injectiei, fie momentul
inceputului injectiei, fie ambele momente (reglajul combinat). In primul caz (fig. 89. a), inceputul
injectiei (punctul A) ramane constant indiferent de regimul de functionare al motorului. Sfarsitul
injectiei (punctele B1, B2, B3) poate fi modificat si, prin aceasta se modifica si cursa de refulare a
pompei. Acest procedeu de reglare este folosit, in general, la MAC-uri care functioneaza la turatie
constanta (motoare auxiliare sau motoare principale cuplate cu EPR).

In cazul in care se modifica inceputul injectiei (figura 89. b), injectia va incepe in A 1, A2, sau A3, in
timp ce sfarsitul injectiei (punctul B) ramane constant. Acest procedeu se utilizeaza, cu precadere,
la motoarele principale cuplate direct cu propulsorul de tip EPF, la care variatia sarcinii
se realizeaza concomitent cu variatia turatiei.

Fig. 89.

La procedeul de reglaj combinat (fig. 89. c), se modifica atat inceputul injectiei (punctele A 1, A2, A3),
cat si sfarsitul injectiei (punctele B 1, B2, B3). Acest procedeu se aplica la MAC-uri cu domenii mari de
variatie atat a turatiei, cat si a puterii.

Procedeul de reglaj utilizat are influenta asupra desfasurarii procesului de ardere si a economicitatii
motorului. Astfel, daca nu se modifica sfarsitul injectiei, atunci la turatii reduse, arderea se
prelungeste in destindere, marind pierderile termice. Daca se mentine constant inceputul injectiei,
atunci la turatii reduse creste durata avansului la injectie, ceea ce duce la cresterea rapida a
presiunii fluidului motor, inainte ca pistonul sa ajunga in pmi.

Refularea combustibilului se realizeaza prin intermediul unei supape care intrerupe legatura dintre
conducta de inalta presiune si cilindrul pompei de injectie, in intervalul dintre doua curse utile. Cand
cursa de refulare inceteaza, supapa se aseaza pe scaun sub actiunea resortului propriu,
impiedicand aspiratia combustibilului din conducta de inalta presiune, ceea ce ar face imposibila
reluarea injectiei.

Supapa de refulare indeplineste si o a doua functiune: descarca conducta de inalta presiune de


presiunile reziduale inalte, dar, in special, asigura intreruperea brusca a injectiei, ameliorand astfel
fenomenul de picurare.
Conform tipizarii Bosh, producatoare de echipament de injectie tipizat din anul 1927, pompele de
injectie se impart conventional in mai multe marimi, diferentiate prin valoarea cursei de refulare a
pistonului-sertar (inaltimea de ridicare pe cama de injectie).

Marimea pompei se identifica printr-un simbol literal, care se include in simbolul general al pompei.
De regula, simbolul marimii se plaseaza intre simbolul prin care se identifica numarul sectiunilor de
pompare si cel care exprima valoarea diametrului pistonului-sertar. De exemplu, pompa de injectie
cu simbolul general PFR 1 K 65 A 33212 este o pompa de injectie de marime K (cursa de refulare
a pistonului este de 7 mm), cu o singura sectiune de pompare si cu valoarea diametrului pistonului-
sertar de 6,5 mm.

Pompele de injectie de o anumita marime pot fi realizate in mai multe variante constructive,
executandu-se pistoane cu diametre diferite, tipizate. In acest fel, se obtine o plaja intinsa de valori
pentru debitul de combustibil refulat, reusindu-se, cu aceeasi marime de pompa, sa se deserveasca
o gama diversa de motoare.

Marimea pompei de injectie se alege in functie de parametrii constructivi si functionali ai motorului


pe care aceasta urmeaza sa-l echipeze, utilizand nomograme oferite de firmele constructoare:
Bosch, Bryce-Berger, lOrange, Friedman-Maier, Yanmar, WZM (Delta), MOTORPAL, MEFIN-Sinaia etc.
Pentru utilizarea nomogramelor este necesara si cunoasterea valorii cantitatii de combustibil
injectat pe ciclu (teoretic, egala cu doza refulata de elementul de pompare in timpul cursei utile).

Reglarea debitului se face prin rotirea pistonasului, care inchide si deschide, pe timp
mai lung sau mai scurt, orificiile de aspiratie. Arcul este comprimat intre doua talere: cel de sus se
sprijina de corpul pompei, iar cel de jos, de un prag al tijei pistonasului. Arcul apasa pistonasul in
jos, obligindu-l sa urmareasca, prin intermediul unei role, profilul camei care il pune in miscare.

Reglarea debitului are loc in modul urmator: la inceputul cursei de compresie, ambele
orificii sunt deschise si cilindrul este plin cu combustibil. In cursa ascendenta, pistonasul impinge
combustibilul, eliminindul la inceput in camera de aspiratie a corpului pompei pina cind partea
superioara A a pistonasului inchide orificiile. Din acest moment, combustibilul sub presiune
deschide supapa de refulare (ventilul de retinere) si trece prin conducta de injectie spre
injector. Debitul inceteaza indata ce suprafata elicoidala B a canalului pistonasului incepe sa
deschida un orificiu de aspiratie (orificiul din dreapta). In acest moment, spatiul de deasupra
pistonasului este pus in legatura cu camera de aspiratie a pompei, prin intermediul canalului
vertical. Ca urmare, presiunea scade si supapa de refulare se inchide. In acest caz, cursa efectiva
de trimitere a combustibilului sub presiune spre injector este determinata de momentul in care
muchia superioara a pistonului inchide celalalt orificiu si de momentul in care taietura elicoidala
deschide primul orificiu. Cursa efectiva (portiunea din cursa pistonului in care elementul de pompa
debiteaza combustibilul spre injector) este variabila. Pozitia in care canalul vertical se asaza peste
primul orificiu, pom02pa nu debiteaza deloc, deoarece legatura intre cilindrul pompei si camera de
aspiratie este permanenta.

Rotirea pistonasului se face cu o cremaliera. Cremaliera este in legatura cu pirghia


regulatorului si se poate misca la stinga si la dreapta. Sectorul dintat roteste mansonul care
antreneaza pistonasul. Aceasta legatura se face prin doua brate (tije) ale pistonasului, care
aluneca de-a lungul unor ghidaje frezate in manson. In acest mod, pistonasul poate sa execute si o
miscare de rotatie, care este necesara pentru reglarea debitului. Indata ce muchia pistonului
deschide primul orificiu (cel din dreapta), presiunea din corpul elementelor de pompa scade si
supapa de refulare cade pe scaunul ei, fiind impinsa de arc si de presiunea mai ridicata din teava de
injectie (tubulatura de inalta presiune) respectiva. Ea ramine inchisa pina la injectia urmatoare.

S-a aratat ca pentru o inchidere rapida a injectorului este necesar sa se asigure o


descarcare a presiunii ridicate din teava de injectie, putin inainte de inchiderea supapei de
refulare. Aceasta descarcare se realizeaza prin utilizarea unei supape speciale de refulare, care
este de tip conic si are pe tija sa un guler bine ajustat (pasuit) pe ghidajul cilindric al supapei. In
timpul refularii combustibilului, acesta trece prin patru canale longitudinale, frezate de-a lungul tijei
supapei, si patrunde, pe sub gulerul supapei, spre teava de injectie. Supapa de refulare, in cursa ei
descendenta, intrerupe comunicatia intre cilindrul pompei si teava de injectie, atunci cind gulerul
tijei supapei patrunde in ghidajul sau. Supapa de refulare continua sa coboare pina cind se asaza
pe scaunul conic.

Pirghia de reglare este pirghia cu cremaliera , care executa miscarea de rotire a


pistonasului. Ea este comandata de regulatorul motorului. Pentru a nu transmite forte laterale,
care ar produce o intepenire intre cremaliera si sectorul dintat, legatura dintre pirghia intermediara
si cea de reglare se face printr-o furca.

Pe corpul pompei, o sageata cu indicativul stop arata directia in care se impinge


pirghia de reglare pentru ca pompa sa nu debiteze combustibil. La capatul opusse afla pozitia de
debit maxim. Debitul maxim este necesar numai pentru pornirea motoarelor la care pentru o
usoara pornire, trebuie sa existe un exces de combustibil. In mers normal, pompa nu ajunge la
debitul sau maxim, pirghia de reglare fiind oprita printr-o siguranta.

Comanda pompei de injectie Bosch de tip PE este realizata de un arbore cu


came. Camele sunt facute din aceeasi bucata cu axul si au profil simetric pentru urcarea si
coborirea rolei, astfel incit pompa poate fi utilizata atit pentru rotatia spre dreapta, cit si spre stinga.

Pompele de acest tip sunt livrate cu axe cu came, corespunzind ordinii de aprindere a
motorului respectiv.

Camele axului pompei ataca pistonasul prin mijlocirea unui tachet cu rola, care aluneca
intr-un ghidaj al corpului. Tachetul nu se poate roti in jurul sau, astfel ca axul rolei este totdeauna
paralel cu axul cu came.

Pentru a usura cuplarea pompei cu motorul, dupa sensul de rotatie corespunzator, pe


carcasa pompei, spre partea cuplajului, sunt trasate doua semne: D, pentru rotatia spre dreapta, si
S, pentru rotatia spre stinga (in amindoua cazurile, motorul este privit din fata spre spate, adica de
la amortizorul de vibratii spre volant). Semnul corespunzator rotatiei dorite trebuie sa se gaseasca
in dreptul semnului marcat pe butucul cuplajului. In acest caz, pistonul cilindrului pompei, cel mai
apropiat de cuplaj, se gaseste la inceputul perioadei de injectie. Se aduce motorul cu pistonul care
corespunde acestui element de pompa la pozitia inceputului de injectie si se cupleaza motorul cu
pompa.

Reglarea avansului la injectie este necesara pentru imbunatatirea functionarii


motoarelor care au regimuri de lucru cu turatie variabila. In acest scop, pompele pot fi prevazute
cu dispozitive manuale sau automate de reglare a avansului.

Una din constructiile de cuplaj manual, foarte des folosita la pompele cu pistonase
rotative permite sa se varieze unghiul de avans la injectie cu 16 24 fata de arborele cotit.

Reglarea manuala a avansului nu se poate face cu exactitate. De aceea unele pompe


de injectie sunt in prezent echipate cu avans automat.

La constructiile cele mai noi, reglarea automata a avansului la injectie se face


centrifugal, folosind ca element activ presiunea uleiului din circuitul motorului.

d. POMPE INJECTOR

O constructie deosebita de pompa de injectie cu impuls, cu reglarea debitului prin


pistonase rotative, este pompainjector. Astfel de pompe se intilnesc la unele motoare de mare
turatie.

La aceste pompe s-au asamblat intr-un singur bloc atit pompa de injectie, cit si injectorul,
eliminind tevile de injectie. Excluderea conductelor de presiune are ca rezultat inlaturarea undelor
de presiune si deci imbunatatirea injectiei, respectiv a arderii, ceea ce face ca aceste pompe sa fie
potrivite mai ales la motoarele de mare turatie. Actionarea pompelor injector se face ca si
actionarea supapelor, prin tije impingatoare si culbutoari.

Aceasta constructie simplificata este avantajoasa din punctul de vedere al arderii si al


constructiei simple, insa prezinta dezavantajul uzurii mai rapide, in special a camei, datorita
presiunilor de injectie mari.

Presiunea de injectie a acestei pompe de mare turatie variaza intre 550 at, la 1 000
rot/min si 1 400 at, la 2 000 rot/min.
Pistonasul pompei are o degajere cu muchii profilate, care comunica prin canale cu
partea superioara a pistonului. Functionarea si reglarea se realizeaza asemanator cu cazul
pompelor cu pistonase rotitoare obisnuite. La aceasta constructie insa, toate muchiile degajarii din
pistonas sunt profilate, astfel ca atit inceputul, cit si sfirsitul injectiei este variabil cu unghiul de
rotatie.

Aceste pompe sunt utilizate mai frecvent la motoarele de mare turatie.