Sunteți pe pagina 1din 3

Fenomene hidrodinamice de curgere in aparatura hidraulica de

actionare si forta
In cadrul tematicii s -au dezvoltat urmatoarele subcapitole:
- prezentarea propietatilor fizico –
ale fluidelor utilizate in sistemele hidraulice de actionare si automatizare; ecuatiile
generale ale miscarii fluidelor;
- aplicatiile legilor fundamentale in curgerea fluidelor prin conducte si orifi
cii;
- curgerea fluidelor prin elemente fundamentale specifice aparaturii hidrauli
ce de tip sertar distribuitor ;.
Scopul acestei tematici este de a defini cateva propietati fizice ale fluidelor utilizate
in structura echipamentelor hidraulice de actionare si de a discuta legile
fundamentale si ecuatiile miscarii fluidelor, tipuri de curgere si curgerea prin orificii
si supape.
Referitor la propietatile fizice ale fluidelor sunt evidentiate in principal
vascozitatea si marimile asociate, densitatea masei, marimea coeficientilor si
marimile asociate, modulul de elasticitate si influenta aerului dizolvat in lichid. Aerul
dizolvat cauzeaza nedoritele efecte erozive, pierderi de putere, scaderea presiunii si
aparitia de zgomote. Acest fenomen este cunoscut sub numele de cavitatie( implozia
unor bule de gaze dizolvate,cand presiunea din lichid scade sub presiunea de
vaporizare).
Se calculeaza apoi modulul de elasticitate efectiv evidentiind atat
influenta aerului dizolvat cat si elasticitatea conductelor de transport al fluidelor.
Referitor la propietatile fizice dezvoltate - vascozitatea,densitatea si modulul de
elasticitate, se pot evidentia urmatoarel;e concluzii:
-densitatea poate fi considerata constanta
-vascozitatea fluidelor variaza considerabil cu temperatura si mult mai putin cu
presiunea.
-modulul de elasticitate depinde esential de presiune, aerul dizolvat si carcateristicile
mecanice.Formulele empirice, sunt recomandate pentru calculul modulului de
elasticitate efectiv.
Referitor la ecuatiile generale ale miscarii fluidelor, in acest subcapitol sunt
prezentate ,principiile de baza ale conservarii si legile care guverneaza curgerea
fluidelor si fenomenele asociate. Sunt dezvoltate ecuatiile de continuitate si
presiunea tranzitorie , ecuatii necesare descrierii presiuni dinamice in
compartimentele hidraulixce ale aparaturii hidraulice de distributie sau reglare. Se
dezvolta in detaliu ecuatia Navier-Stokes sau ecuatia conservarii momentului si
ecuatiile lui Bernoulli. Din varietatea de relatii prezentate in acest subcapitol, cele
mai inportante si cele mai des folosite, sunt ecuatiile de continuitate pentru lichide
incompresibile si ecuatia lui Bernoulli.
Sedezvolta apoi curgerea fluidelor prin diafragme, un domeniu specific curgerii
fluidelor prin sectiunile de distributie. Pot aparea doua tipuri de curgere distincte prin
orificii sau diafragme:
-Curgere laminar sau vascoasa , in care fiecare particula de fluid descrie o
traiectorie bine definita cu viteza numai in directia curgerii.
-
Curgere turbulenta sau hidraulica (aceasta este cea mai comuna curgere in function
area aparatelor hidraulice.
Sunt dezvoltate ecuatiile orificiilor pentru curgerea turbulenta, laminar –
turbulenta si laminara. Ca o extensie a acestor ecuatii se dezvolta curgerea prin
sectiunea de diusatributie a unui ansamblu sertar - corp distribuitor. Dezvoltarea
teoretica s-a axat in mod special pe determinarea coeficientului de debit sau
coeficientului de descarcare prin sectiunea de distributie. Ecuatiile

sunt relatii practice pentru calculul coeficientilor de curgere prin sectiunile de


distributie, si in final pentru calcul parametrilor hidraulici prin sectiunile de
distributie.

Sectiunea de distributie A(Xv) este specifica geometriei orificiului pentru cazul


distribuitoarelor proportionale.
Strans corelat cu curgerea prin orificiile pistonului este forta axiala ce
actioneaza in piston.Aceasta forta de curgere este realizata de schimbarile de moment
ale curgerii , din cauza diferentelor unghiurilor scaunelor ,pentru curgerea interioara
si exterioara. Forta de curgere axiala stationara ce actioneaza pe piston poate fi
calculata cu:

pentru regim stationar sau cu

pentru regimuri dinamice. De aici rezulta ca in regimuri dinamice, curgerea este


proportionala cu viteza si schimbarile de presiune. Termenul de viteza este mai
semnificativ deoarece reprezinta forta de descarcare.In practica forta axiala pe piston
nu joaca un rol inportant pentru constructorii de distribuitoare. De aceea se folosesc
niste tehnici de compensare pentru a reduce sau diminua aceste forte ce au fost
studiate de (Merritt 1967 si Feigel 1992), nici una nu a fost deplin acceptata de
constructorii din domeniu. Solutia practica pentru aceasta problema este folosirea de
servo-valve in doua trepte, in care prima treapta este cea Pilot si furnizeaza o forta
apropiata de cea necesara pentru a deschide a doua treapta ( cea principala).
Subcapitolul se incheie cu trecerea in revista a notiunilor de analogie
electrohidraulica, capacitate hidraulica, rezistentra hidraulica, inductanta hidraulica,
notiuni specifice analizei comportarii stationare sau dinamice a aparaturii
hidrauliuce in analogie cu metodicile de simulare in sistemele automate.
In finalul capitolului sunt prezentati parametrii care determina aspectul
curgerii prin supapa hidraulica de presiune. Funcţionarea supapelor hidraulice de
siguranţă se bazează pe realizarea echilibrului dintre forţa de presiune din circuitul
hidraulic a supapei si forţa de reglare, obtinută prin pretensionarea arcului supapei.
Reprezentarea traseului parcurs de particulele de fluid permite o o prezentare
sugestiva a miscarii acestora in interiorul camerei supapei. Folosind aceasta tehnica
se pune in evidenta modul de curgere in zona sectiunii de reglare a supapei.
Analiza curgerii fluidului prin traseul intern
al supapei evidentiaza unele aspecte legate de hidrodinamica curgerii:
- in timpul functionarii in interiorul camerei supape se formeaza o vana co
mpacta de fluid care se formeaza la iesirea din zona de strangulare a supapei;
- prezenta muchiilor ascutite in zona de strangulare favorizeaza aparitia z
onelor de presiune scazuta, zona cavitationala;
- in vecinatatea coltului scaunului supapei, local se formeaza o zona in
care valoarea presiunii este cea mai scazuta;
- odata cu modificarea deschiderii supapei in intervalul de lucru se creaza
conditii favorabile pentru aparitia si dezvoltarea unor vartejuri semnificative.
Analiza curgerii in interiorul camerei supape impune parcurgerea urmatoarelor eta
pe:
- analiza zonelor de recirculare apeland la construirea modelului analitic p
entru interpretarea vartejurilor formate;
- analiza numerica a curgerii fluidului prin supapa de siguranta cu ajutorul
liniilor de curent.