Sistemul de alimentare

la motoarele disel
SISTEMUL DE ALIMENTARE A MOTORULUI CU MOTORINA Scopul lucrării: De studiat constructia
generala ,principiul de functionare,deosebirile constructive si reglarile principale a pompei de
injective de presiune innalta. Timp de efectuare – 4 ore. Utilaj: Placate de studii,motoare pentru
studii,standuri ,agregate si conducte a sistemului de alimentare cu motorina cu aprindere prin
comprimare ,carti si agregate a sistemului de alimentare cu motorina. Metodica de îndeplinire a
lucrării de laborator Lucrarea de laborator presupune studierea cconstructiei generale
,principiul de lucru ,destinatia generala a partilor componente a sistemului de alimentare a
motorului diesel si metode de eliminare a aerului din magistrala de presiune innalta
1.Constructia generala a sistemului de alimentare cu motorina a motorului diesel Componenta
mecanismelor si conductelor a sistemului de alimentare diesel, sarcinile functionale si prinipiul
de actiune a elementelor sistemului de alimentare cu motorina. R: . INSTALAŢII DE ALIMENTARE
ALE MOTOARELOR DIESEL Instalaţia de alimentare trebuie să asigure: dozarea cantităţii de
combustibil pe ciclu în funcţie de sarcina motorului; crearea unei presiuni ridicate la injector,
necesară pulverizării combustibilului în raport cu camera de ardere; pulverizarea combustibilului
şi distribuţia acestuia în camera de ardere, potrivit cerinţelor de formare ale amestecului;
declanşarea injecţiei combustibilului la un moment determinat pe ciclu, precum şi injectarea
combustibilului, ce trebuie să se realizeze după un criteriu stabilit în mod uniform la toţi cilindri.
în funcţie de tipul pompei de injecţie, se utilizează două scheme ale instalaţiei de alimentare, cu
mai multe variante impuse de posibilităţile componentelor acestora: cu pompă de injecţie în
linie sau în V şi cu pompă de injecţie cu distribuitor rotativ. Instalaţia de alimentare Diesel este
formată din următoarele elemente comune pentru ambele scheme, fixate independent pe
motor şi unite prin conducte:Construcţia elementelor instalaţiilor de alimentare Diesel Instalaţia
de alimentare Diesel este compusă din următoarele elemente constructive:pompă de injecţie,
înzestrată cu regulator de turaţie, • pompă de alimentarede presiune joasă, • supapă de refulare,
acţionată de motor; • injectoare, amplasate în chiulasa motorului câte unul pentru fiecare
cilindru; • pulverizator, care dispune de unul sau mai multe orificii de pulverizare pentru
formarea jeturilor de combustibil orientate în camera de ardere; • filtru de combustibil, care
reţine impurităţile din combustibil, protejând de deteriorări sistemul de injecţie Pompa de
injecţie Pompa de injecţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii în instalaţia de
alimentare: să asigure alimentarea cilindrilor cu o cantitate de combustibil precis dozată în
funcţie de sarcina motorului; • momentul începutului injecţiei să fie precis determinat şi variabil
în funcţie de turaţie şi sarcină; • să asigure o lege optimă de debitare a combustibilului; • să
asigure debitarea uniformă a combustibilului pe cilindri; • momentul de început şi sfârşit de
injecţie să fie brusc. •Având în vedere satisfacerea acestor cerinţe, s-au propus diferite tipuri de
pompe de injecţie care, în general, funcţionează pe principiul interacţiunii camă-piston.
Constructiv pompele de injecţie sunt realizate în două feluri: • cu element de pompă de injecţie
(cu plonjoare); • cu distribuitor rotativ. Pompele de injecţie cu element sunt realizate la rândul lor
în două variante constructive: • cu elemente grupate într-un ansamblu formând un agregat; • cu
elementul cuplat cu injectorul, formând un ansamblul numit pompăinjector. Scheme de
alimentare Scheme de alimentare cu pompă de injecţie în linie. înfig.1 sunt prezentate două
scheme de alimentare cu combustibil. Diferenţa dintre aceste scheme constituie modul de
dirijare a surplusului de combustibil al pompei de injecţie şi al injectoarelor spre rezervor.
Surplusul de combustibil trece prin supapa 9 , care menţine o presiune de 0,1... 1,2 MP a în capul
pompei, pentru o umplere mai bună a elementelor pompei. Scheme de alimentare cu pompă de
injecţie cu distribuitor rotativ de tip VE BOSCH. Schemele instalaţiei de alimentare prezentate în
fig.2 nu se deosebesc de schemele instalaţiei cu pompă în linie, însă se impun exigenţe sporite
filtrăriicombustibilului. Instalaţia cu pompă de combustibil 2 cu diafragmă, acţionată mecanic şi
amplasată până la filtru de combustibil dezvoltă o presiune de 0,01...0,04 MP a . Poate fi folosită
o pompă suplimentară cu acţionare manuală pentru aerisirea sistemului. In fig.2, b este
prezentat sistemul de alimentare cu pompa de combustibil 2, acţionată mecanica amplasată pe
filtrul de combustibil.

Scheme ale instalaţiei de alimentare Diesel cu pompă de presiune înaltă în linie [cu plonjoare): a)
cu amplasarea supapei retur in pompâ; b) cu amplasarea supapei în filtrul decombustibil: 1 -
rezervor; 2 - pompă;3 -filtru; 4 - supapă de refulare ; 5 — pompă de presiune înaltă; 6 – regulator
de turaţie; 7 - acţionare pompă; 8 - injector; 9,10-suruburi de inlaturare a aerului;11-levier de
dirijare

Scheme ale instalaţiei dkaămentare cu pompă cu distribuitor rotativ: 1 - rezervor; 2 pompă de

alimentare; 3 - conductă de presiune joasă; 4 -filtru;5 — pompă — distribuitor; 6 — supapa de
refulare; 7 — conductă de refulare; 8 - injector; 9 conductă de presiune înaltă; 10- conductă retur
combustibil.Conductele Conductele folosesc la conducerea combustibilului intre elementele
componente ale instalatiei de alimentare.conductele de joasa presiune sunt confectionate din
teava de Cu,alama sau material plastic,fiind prevazuta cu terminatii de racordare. Intre pompa
de injectie si injectoare sunt conducte de innalta presiune din teava de otel cu grosimea peretilor
mare,pentru rezistanta;lungimea lor este egala. 3. Pompele de innalta presiune in linie,inV si
pompe de tip distribuitor.Destinatia ,scheme constructive, principiul de functionare
,progresivitatea constructiei,locuri si metode de reglare R: Pompa de injectie are rolul de a
debita combustibilul sub presiune inalta,in cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la
injectare,in functie de sarcina motorului.cele mai utilizate sunt pompele cu injectie cu
distribuitor rotativ si cele cu piston sertarPompa de injecţie in linie (cu piston-sertar). Pompa cu
piston (fig. 6.23) folosită la motorul D 2156 HMN 8 are şase elemenţi de injecţie şi este antrenată
de la comanda mecanismului de distribuţie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de
injecţie se montează pompa de alimentare cu piston, antrenată de excentricul de pe arborele ei
cu came. Există pompe cu patru, opt sau mai mulţi eleemenţi de injecţie, în funcţie de numărul
de cilindri ai motorului. Funcţionarea: motorina venită prin pompa de alimentare 9 intră în
camera longitudinală 26, de unde. prin orificiul de admisie. intră în cilindrul 20: pistonul 21 este
acţionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rolă 16: în cursa sa ascendentă,
pistonul refulează motorina cu presiune prin supapa de refulare 23 din racordul 25, care este
trimisă prin conducta de înaltă presiune1 l l a injector; după ce cama nu mai atacă tachetul. arcul
readuce pistonul în poziţia iniţială. Reglarea debitului pompei de injecţie se face prin rotirea
pistonului cu ajutorul cremalierei 19. care angrenează cu sectorul dinţat 22. Acesta este fixat pe
manşonul regulator, prevăzut cu o degajare în care intră un pinten al pistonului. Rotirea face ca
muchia elicoidală a pistonului să ile poziţionată faţă de orificiul de refulare al cilindrului şi să
regleze debitul elementului, returnând o parte di n motorină în camera longitudinală
26.Arborele cu came primeşte mişcarea de la comanda mecanismului de distribuţie prin
intermediul cuplajului 8 . iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul
dispozitivului 8a. Regulatorul de turaţie 2 limitează turaţia minimă şi maximă a motorului, fiind
de t i p centrifugal cu contragreutăţi şi arcuri. Surplusul de motorină de la pompa de injecţie
merge la rezervoarele termoinjectoarelor. în partea inferioară a corpului pompei de i n j e cţ i e 1
şi a regulatorului se găseşte ulei. care asigură ungerea tacheţilor. a arborelui cu came şi a
pieselor regulatorului de turaţie. Unele pompe de injecţie au regulator pneumatic sau
vacuumatic pentru ..toate regimurile"", a cărui comandă este asigurată de depresiunea de la
colectorul de admisie. asigurând o funcţionare mai precisă. Există şi pompe cu regulator
hidraulic. Variaţia cantităţii de combustibil se face în mod automat de către regulatorul de
turaţie centrifugal 2, la o poziţie constantă a pedalei de acceleraţie, de la care se comandă
cremaliera 19 pentru mărirea sau micşorarea turaţiei motorului în funcţie de sarcină. La unele
motoare se utilizează pompe de injecţie individuale, numite pompe injectorPompa de injectie in
linie 1-corpul pompei ;2-corpul regulatorului de turate; 3-pirghie acceleratie; 4-pirghie oprire;
5pompa alimentare; 6-pompa amorsare; 7-pahar; 8-cuplaj pompa;9-conducta limentare pompa;
12-surub fixare bucsa element pompare; 13-arbore cu came; 15-tija pistonului pompei de
alimentare; 16-tachet cu role; 17- surub reglaj moment inceput injectie; 18-arcul elementului
pompare; 20-bucsa elementului de pompare; 21- pistonasul elementului de pompare; 23supapa
de refulare; 25- racordul conductei de innalta presiune; 26-canal comun alimentare elemente de
pompare; 27- corpul pompei de injectie.Pompa de injectie cu distibuitor rotativ Pompa de
injectie rotativa (fig.6.20) distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor
comun pentru toti cilindrii,care descopera succesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile
conductelor de innalta presiuneechipează autoturisme cu motoare Diesel de diferite mărci.
Acestea au o construcţie simplificată incluzând în acelaşi corp şi alte componente. Cea mai
răspândită este pompa V.E. Bosch (formată dintr-o pompă de alimentare cu palete, pompa de
injecţie propriu-zisă cu distribuitor a cărui piston are mişcare combinată regulator de turaţie
hidromecanic sau vacuumatic şi electrovalva distribuitorului (care asigură şi întreruperea
alimentării cu motorină la oprirea motorului). Funcţionare: motorina este aspirată din filtru de
către pompa de alimentare şi trimisă prin canal interior la distribuitor, care realizează presiunea
de injecţie, în cantitatea reglată de Iimitatorul de cursă a pistonului; acesta este deplasat fie
automat de către regulatorul de turaţie, fie de către pârghia comandată de pedala de
acceleraţie. Prin aerisirea instalaţiei, filtrul de motorină este prevăzut cu o pompă de aerisire, de
t i p cu membrană. Unele pompe rotative Bosch. au o capsulă vacuumaticâ care acţionează când
iese din funcţiune turbina de supraali-mentare cu_aer (limitator.de fum la motoarele
turbo).Pompa de injective rotativa 5. Injectoare,destinatia,constructia generala si principiul de de
functionare.Pompe-injector.Particularitatile constructive si principiul de functionare. R:
INJECTORUL Injectorul este un element component al echipamentului de injecţie, cu rol de
introducere a combustibilului în cilindrul motorului, de pulverizare fină a acestuia şi de
distribuire uniformă a picăturilor de combustibil în camera de ardere. Partea principală a
injectorului o constituie pulverizatorul, în care sunt practicate unul sau mai multe orificii
calibrate de pulverizare, cu diametre de ordinul zecimilor de milimetru. Ca atare, pulverizarea
fină a combustibilului depinde de construcţia pulverizatorului, dar şi de mişcarea organizată a
aerului în camera de ardere. După cum orificiul de pulverizare este controlat sau nu de către o
supapă (în general, în formă de ac), injectoarele se împart în: a) injectoare deschise; b) injectoare
închise.Î cazul injectoarelor închise, în funcţie de modul în care se realizează deschiderea
supapei, se deosebesc: a) injectoare hidraulice (comanda se realizează prin intermediul
combustibilului care urmează să fie injectat); b) injectoare mecanice (comanda se realizează cu
ajutorul unor came şi a unui sistem de pârghii); c) injectoare electromagnetice (comanda se
realizează prin impulsuri electrice). 1.1. Injectorul de tip deschis La unele motoare de puteri mici
se utilizează injectoare de tip deschis. Din punct de vedere constructiv şi funcţional, injectorul
deschis este cel mai simplu . Acesta este format din corpul injectorului 1, pulverizatorul 2 şi
piuliţa 3, prin care pulverizatorul se asamblează cu corpul injectorului. Corpul injectorului este
prevăzut cu un racord 4 de legătură cu conducta de înaltă presiune şi o canalizaţie interioară 5
prin care combustibilul ajunge la orificiul (orificiile) 6 de pulverizare. La trecerea combustibilului
prin orificiul (orificiile) de pulverizare apar rezistenţe hidraulice importante, datorită diametrului
mic al acestuia (acestora), ceea ce determină pulverizarea combustibilului. Avantajele
injectorului deschis sunt următoarele: a) construcţie simplă (tehnologic uşor de realizat), b)
fiabilitate şi durabilitate sporite în exploatare (lipsesc piese în mişcare care constituie principala
cauză a uzurilor şi defecţiunilor care apar în timpul funcţionării); c) posibilitatea eliminării aerului
care pătrunde în conducta de înaltă presiune. Injectorul deschis are o răspândire restrânsă,
datorită dezavantajelor pe care le prezintă: a) injecţia începe la presiuni foarte mici, din care
cauză pulverizarea şi penetraţia jetului de combustibil sunt nesatisfăcătoare, ceea ce duce la
mărirea întârzierii la autoaprindere (motorul funcţionează brutal); b) sfârşitul injecţiei are loc, de
asemenea, la presiuni foarte mici şi nu poate fi controlat (fineţea pulverizării şi penetraţia jetului
sunt nesatisfăcătoare, astfel că ultimele fracţiuni de combustibil injectat ard insuficient);c) după
terminarea procesului de injecţie, combustibilul din canalizaţia interioară continuă să picure în
cilindrul motorului, înrăutăţind considerabil condiţiile de ardere şi înlesnind formarea de
calamină, care poate obtura orificiul de pulverizare; d) gazele fierbinţi din cilindrul motorului
ridică temperatura pulverizatorului, având consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii acestuia.
Utilizarea injectoarelor deschise dă rezultate satisfăcătoare în cazul injecţiei de benzină (în
colectorul sau galeria de admisie) sau al ansamblului pompăinjector. În acest din urmă caz,
efectul de picurare este înlăturat prin montarea unei supape de reţinere.1.2. Injectorul de tip
închis Injectorul de tip închis are orificiul (orificiile) de pulverizare controlat (e) de un arc,
menţinut în poziţia închis cu ajutorul unui arc elicoidal. Injectoarele închise cu comandă
hidraulică a acului pulverizatorului au construcţia clasică prezentată în figura 2.95. Corpul 1 este
asamblat cu pulverizatorul 2 prin intermediul piuliţei speciale 3. În corpul pulverizatorului se
introduce acul 4, menţinut pe sediu de tija 5 şi arcul elicoidal cilindric 6. Tensiunea arcului este
reglabilă. În acest sens, se utilizează şurubul de reglare 7, care se deplasează în piesa 8 şi se
fixează cu contrapiuliţa 9. Accesul la şurubul de reglare este posibil prin îndepărtarea capacului
10. Motorina este introdusă în injector prin racordul 13 (la care se leagă conducta de înaltă
presiune); acest racord poate conţine şi un filtru preventiv capabil să reţină impurităţile din
conducta de înaltă presiune. Orificiile a şi b, prelucrate în corpul injectorului şi în corpul
pulverizatorului servesc la dirijarea combustibilului către orificiile de pulverizare p.
Corespondenţa dintre orificiul a şi orificiul b se asigură fie cu ajutorul unui canal circular c, fie cu
ajutorul unor ştifturi. Ridicarea acului de pe scaunul prelucrat în corpul pulverizatorului are loc
sub acţiunea forţei dezvoltate de presiunea combustibilului din camera q a pulverizatorului
asupra porţiunii tronconice a acului, rezultată prin prelucrarea acestuia cu diametre diferite.
Acul este ridicat de pe sediu atunci când forţa de presiune învinge tensiunea arcului elicoidal
cilindric, moment ce coincide cu începutul injecţiei combustibilului în cilindrul motorului. După
ce combustibilul începe să pătrundă în cilindru, presiunea în camera pulverizatorului scade;
când forţade presiune devine mai mică decât tensiunea arcului, acul se aşează pe scaunul conic
– moment ce coincide cu sfârşitul injecţiei. Durata injecţiei este determinată, aşadar, de
intervalul de timp dintre deschiderea şi închiderea acului pulverizatorului. Etanşarea acului la
presiunile mari din camera pulverizatorului se asigură prin prelucrarea cu precizie deosebită a
alezajului din pulverizator şi a acului, pe lungimea corespunzătoare porţiunii de diametru mare.
Astfel, jocul cuplului pulverizator-ac pe această porţiune este de cca. 1,5…3µm. Cu toate acestea,
prin jocul respectiv au loc scăpări de combustibil. După ce asigură ungerea suprafeţelor în
contact, scăpările de combustibil sunt dirijate către racordul 11 prin orificiul axial practicat în
şurubul 7 . Etanşarea în zona de aşezare a suprafeţelor plane ale pulverizatorului şi corpului
injectorului se asigură prin prelucrarea acestora cu valori strânse ale abaterilor de formă
(planeitate sub 1µm) şi de la calitatea prelucrării suprafeţei (rugozitate sub 0,1µm). Etanşarea pe
suprafaţa de aşezare a capacului 10 se face cu ajutorul garniturii din cupru 12. O garnitură din
cupru sau tablă de oţel se utilizează şi pentru fixarea tubulaturii de înaltă presiune în racordul
13. De regulă, corpul injectorului se montează în chiulasă într-o poziţie univocă, deoarece
orificiile pulverizatorului trebuie să orienteze jetul de combustibil după direcţii determinate de
cerinţele procesului de formare a amestecului. Fixarea în locaşul din chiulasă se realizează după
mai multe metode: prin intermediul unor flanşe şi prezoane; prin intermediul unor bride; prin
înfiletare direct în chiulasă; prin înfiletare prin intermediul unei piuliţe speciale. Pulverizatorul
injectoarelor închise comportă două piese: corpul 2 şi acul 4 . Vârful acului pulverizatorului poate
fi: a) conic; b) cu ştift. Când acul este prevăzut cu vârf conic, în corpul pulverizatorului se
prelucrează punga P, din care combustibilul este pulverizat prin unul sau mai multe orificii de
pulverizare p . În cazul existenţei unui singur orificiu de pulverizare , acesta se execută, de
regulă, înclinat. Valorile optime ale diametrului şi unghiului de înclinare ale orificiului de
pulverizare se stabilesc în concordanţă cu procedeul de formare avariază în funcţie de regimul
de funcţionare al motorului. Injectoarele Pinteaux asigură pornirea uşoară a motorului; se
utilizează pe motoare cu camere de ardere de mare turbulenţă. La motoarele navale de puteri
mari, se utilizează injectoare de combustibil greu care nu diferă esenţial de injectoarele de
motorină. Datorită regimului termic mai ridicat al pulverizatorului, injectoarele de combustibil
greu trebuie răcite. În acest sens, atât în corpul injectorului, cât şi în pulverizator se execută o
canalizaţie suplimentară, în care circulă ulei sau apă. Se preferă apa (distilată sau tratată, pentru
evitarea coroziunii şi a depunerilor) din motive de securitate. Circuitul de răcire al injectoarelor
trebuie să fie independent de circuitul de răcire al motorului.Corpul injectorului se execută din
OLC de calitate pentru cementare sau de îmbunătăţire, semifabricatul obţinându-se prin forjare
în matriţă. Suprafaţa de aşezare se carbonitrurează şi se căleşte pentru evitarea deformării şi
asigurarea unei etanşări corespunzătoare. Arcului injectorului i se impune o caracteristică
precisă, fiind necesare tratamente de stabilizare care să-i asigure menţinerea calităţilor în timp.
La rândul lor, pulverizatoarele se execută din oţeluri speciale. Corpul pulverizatorului se
împerechează cu acul, astfel încât jocul în porţiunea de etanşare să rezulte în limitele prescrise
(1,5…3µm). odată împerecheate, corpul şi acul pulverizatorului, devin ansamblu
neinterschimbabil. Concluzionând, injectoarele închise cu comandă hidraulică prezintă
următoarele avantaje: a) injecţia începe la o presiune relativ mare, care poate fi reglată
convenabil prin modificarea tensiunii arcului; b) întrucât injecţia se termină la presiuni relativ
mari, se elimină fenomenul de picurare, fenomen ce duce la o ardere prelungită şi la cocsarea
pulverizatoarelor; c) nu este necesar un dispozitiv special de comandă. Aceste injectoare
prezintă însă şi o serie de dezavantaje: a) construcţie mai complicată, cu piese în mişcare care
fac posibilă apariţia defecţiunilor şi reducerea duratei de funcţionare; b) din cauza şocului
produs la închiderea acului, scaunul şi brâul de etanşare a acului se uzează rapid; c) datorită
presiunilor variabile ale combustibilului din camera pulverizatorului, sistemul ac-arc poate intra
in vibraţie; d) datorită dilatării şi contracţiei volumului de combustibil conţinut în pompa de
injecţie, conducta de înaltă presiune şi injector, doza de combustibil care poate fi injectată în
cilindru este limitată. Injectoarele prevăzute cu comandă mecanică sau electrică nu sunt aplicate
la motoarele navale.Injectorul:a) de tip închis cu comandă hidraulică; b) de tip deschis (cu ştift)
cu comand ăhidraulică; c)de tip deschis cu comandă electrică; 1 - admitere combustibil; 2 -filtru;
3 — corp al injectorului; 4 - corp al pulverizatorului; 5 - duză (ştiftul); 6- ac al duzei; 7-
pulverizator; 8 - taler al arcului; 9 — arc; 10 — taler de tensionare a arcului; 11 — racord retur
combustibil; 12 - electromagnet; 13 - racord semnal electric. Schema instalaţiei de alimentare cu
pompă - injector. Caracteristic pentru instalaţia de alimentare cu pompă injector prezentate
înfig. 2.4 este lipsa conductelor de înaltă presiune, astfel se elimină acţiunea lor perturbatore şi
se îmbunătăţeşte sensibil injecţia. Combustibilul este aspirat din rezervorul 7 prin conducta 2 de
către pompa de alimentare 4, după ce în prealabil a trecut prin filtrul 3 şi e trimis apoi prin
conducta de joasă presiune 5 la pompa injector 6. Deschiderea injectorului este comandată de
cama 10, tija 9 şi culbutorul 8. Surplusul de combustibil se întoarce în rezervor prin conducta
7.Schema de alimentare cu pompă-injector: 1 - rezervor; 2 - conductă de combustibil; 3 —filtru; 4
- pompă de alimentare; 5 — conductă de presiune joasă; 6 — pompă-injector; 7 — conductă de
retur al combustibilului; 8 - culbutor; 9 - tijă; 10 - camă. Astfel de instalaţii cu pompă-injector sunt
utilizate pentru automobilele de capacitate mare. Firma CUMMINS a realizat o instalaţie de
alimentare cu pompă injector cu un sistem original de dozare şi a înlocuit conductele cu canale
realizate direct în blocul şi chiulasa motorului, iar Rusia a echipat cu pompă-injector sistemul de
alimentare al motorului IAZ, în doi timpi cu patru şi şase cilindri în linie (Pe - 80 kW. respectiv 121
kW. la o turaţie de 2000 rot/min).3.1 Partea practica a lucrarii de laborator In parte practica a
lucrarii de laborator e preconizat, indeplinirea lucrarilor de inlaturare a aerului din sistemul de
alimentare cu motoruina de la rezervor pina la pompa de presiune innalta. R: Pentru inlaturarea
aerului din sistema de alimentare se desusurubeaza dopul pompei manuale.se dessurubeaza
stutarul care vine de la filtrele de curatire fina si intra in pompa de presiune innalta si se pune
intrun vas cu combustibil.Manual pompam si atent urmarim combustibilui care ese din conducta
pina cind va veni conbustibul fara bule.