COMBINE PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PĂIOASE

6.1. Combinele C-12, CP-12, C-14U

Recoltarea cerealelor păioase = un volum mare de muncă într-o perioadă scurtă de executare (6-
10 zile) cât reprezintă perioada optimă de recoltare. Procesul recoltării cerealelor păioase etape:
secerarea plantelor, treieratul acestora, separarea seminţelor ca produs principal, de produsele
secundare (pleavă, paie etc.) şi impurităţi. Recoltarea cerealelor păioase, cu mijloace mecanice,
se poate face prin metoda integrală sau divizată în două faze.

--Recoltarea integrală se realizează cu ajutorul combinelor, care execută concomitent seceratul şi

treieratul plantelor, direct din lan.

--Recoltarea divizată impune folosirea unor maşini într-o succesiune determinată, fiecare
executând una sau mai multe operaţii din procesul recoltării.

Combinele de construcţie românească utilizate în prezent sunt: C-12, CP-12, C-14U, SEMA 70,
SEMA 110, SEMA 140

6.1.1. Combina C-12

Combina este destinată recoltării din lan a cerealelor păioase, leguminoaselor, semincerilor şi a
altor plante.

--Pentru recoltarea porumbului, florii-soarelui, soiei şi orezului, combina se echipează cu

dispozitive speciale, iar pentru adunarea şi treieratul din brazdă, cu ridicător de brazdă.

-- În procesul de lucru la recoltarea directă a păioaselor, combina execută seceratul plantelor,

treieratul, desprinderea paleelor, curăţirea seminţelor şi colectarea lor în buncăr. Paiele rămân în
brazdă continuă sau sunt tocate şi împrăştiate pe sol, ori tocate şi încărcate în remorcă.

Combina poate fi dotată opţional cu echipamente pentru recoltarea integrală a porumbului (RI),
pentru recoltarea şi treierarea ştiuleţilor (RS), pentru recoltarea florii-soarelui, pentru recoltarea
orezului, echipament adunător-ridicător din brazdă şi echipament pentru seminceri.

Procesul tehnologic al combinei C-12

--Plantele aplecate de rabator şi tăiate de aparatul de tăiere sunt luate de transportorul-melc , care
le dirijează spre transportorul central , de unde sunt introduse în aparatul de treier.
--După treierat, cca. 70 % din boabe şi o parte din pleavă trec prin spaţiile contrabătătorului , iar
restul împreună cu paiele sunt aruncate de postbătător şi ajung pe scuturător.

-- Paiele sunt evacuate de scuturători, fiind lăsate pe sol în brazdă continuă, iar restul de boabe şi
pleavă trec prin spaţiile scuturătorilor, de unde sunt dirijate spre curăţire.

--Boabele şi pleava de sub contrabătător şi cele de la scuturător, colectate de planul oscilant , trec
prin cele două site, de la curăţirea I-a şi ajung la elevatorul principal de boabe, care le ridică la
curăţirea a II-a. Pleava rezultată de la curăţirea I-a este evacuată din combină de curentul de aer
creat de ventilator.

--Boabele ridicate de elevator sunt trecute direct la curăţirea a II-a cu ajutorul melcului sau, dacă
prezintă ariste, prin dezaristatorul , ajung la curăţirea a II-a. De la curăţirea a II-a boabele sunt
luate de un alt elevator , care le duce la buncărul de boabe . Uniformizarea boabelor în buncăr se
face cu melcul . Impurităţile uşoare sunt evacuate de curentul de aer produs pentru curăţirea I-a
de ventilator, iar pentru curăţirea a II-a de alt ventilator.

--Transmiterea mişcării de la motor la roţile motrice se realizează prin intermediul unui variator
de viteză, a ambreiajului, cutiei de viteze cu diferenţial şi reductoarele dispuse lângă roţile
motrice. Susţinerea platformei hederului şi reglarea ei la diferite înălţimi de tăiere se face cu
ajutorul celor doi cilindri hidrostatici, aflaţi sub transportorul central.

Pregătirea lanului pentru lucru:

 se vor identifica în mod vizibil toate obstacolele ce se găsesc în lan;

 se vor marca locurile periculoase;

 lanul se va împărţi în parcele.

 parcela trebuie să asigure la recoltare un minim de deplasări în gol la întoarceri;

 lungimea parcelelor se va alege egală cu lungimea lanului (500-1000 m), iar lăţimea va
reprezenta 0,15-0,25 din lungime.

În timpul lucrului combina se va deplasa în parcursuri circulare cu întoarcere spre dreapta, astfel
încât elevatorul de descărcare a buncărului să fie orientat spre terenul recoltat. La terminarea
brazdei combina se deplasează în gol cca. 1-2 m cu rotirea volanului spre dreapta, timp în care
platforma de tăiere se ridică în poziţie de transport, iar apoi se roteşte volanul spre stânga. Se
cuplează mersul înapoi şi se frânează roata din stânga până când depăşeşte lanul cu cca. 1 m,
după care se porneşte din nou în lucru, prin frânarea temporară a roţii din dreapta, dacă este
necesar.

MAŞINI PENTRU RECOLTAREA PLANTELOR FURAJERE

8.1 COSITORI

8.1.1 Cositori cu aparat de tăiere prin forfecare

Cositoarea CP-40

Este o cositoare purtatã pe tractorul U445 destinatã pentru cosirea plantelor furajere anuale şi
perene, cât şi a fâneţelor naturale.

Cositoarea se monteazã lateral în partea dreaptã, între roţile din faţã şi din spate ale tractorului.

Este alcãtuitã din aparatul de tãiere , mecanismul bielã – manivelã, placa de fixare , arborele de
transmisie , bara de ancorare , placa de fixare din spate , transmisia cu curea , şi pârghia cu lanţul
de ridicare . Cositoarea poate fi echipatã cu aparat de tãiere normalã (pasul degetelor de 76,2
mm) pentru culturi furajere anuale şi perene şi cu aparat de tãiere medie (pasul degetelor de 50,8
mm) pentru cositul ierburilor de pe fâneţele naturale. Aparatul de tãiere (fig 8.2) se compune
dintr-o parte fixã şi o parte mobilã (cuţitul). Partea fixã este formatã din bara port-degete pe care
se monteazã degetele. Degetele au rolul de-a împãrţi lanul care urmeazã sã fie tãiat în fâşii
înguste, precum şi sprijinirea plantelor în timpul tãierii. Pe degete sunt fixate contraplãcile de
tãiere în formã trapezoidalã. Cuţitul 1, este format dintr-o barã de oţel (barã port-lame) pe care
sunt nituite lamele tãietoare de formã trapezoidalã. Lamele tãietoare au muchiile ascuţite sub un
unghi de 0.33 rad (10 o). La capãtul interior al barei port – cuţit se aflã o armãturã cu o articulaţie
sfericã de care se prinde biela. Pe bara port-degete sunt fixate plãcile de ghidare superioare care
permit reglarea jocului cuţitului în plan vertical, iar plãcile de ghidare posterioare preiau forţele
ce apasã perpendicular pe cuţit în timpul tãierii. Bara port degete este prevãzutã cu doi saboţi
care prin intermediul patinelor asigurã susţinerea aparatului de tãiere. Sabotul dinspre tractor este
mai mare; pe el se monteazã limitatoarele de brazdã şi piesele de legãturã ale mecanismului de
ridicare. Pe sabotul exterior de fixeazã despãrţitorul de lan şi îngustãtorul de brazdã. Ĩngustãtorul
de brazdã este un scut şi o vergea reglabilã care în timpul funcţionãrii cositorii împinge plantele
tãiate spre interior realizând un spaţiu liber pentru deplasarea roţilor din dreapta a tractorului la
trecerea urmãtoare. Cositoarea se monteazã pe tractor prin douã plãci de prindere. Placa de
prindere din faţã se fixeazã pe carcasa transmisiei iar cea din spate se fixeazã pe carcasa punţii
din spate.

Trecerea din poziţia de lucru în poziţia de transport se face cu ajutorul braţului de ridicare din
dreapta a ridicãtorului hidraulic, care printr-un lanţ şi o pârghie roteşte ţeava suport şi ridicã
aparatul de tãiere. Acţionarea aparatului de tãiere se face de la priza de putere. (fig. 8.3) printr-o
transmisie cu curea trapezoidalã, un arbore longitudinal la capãtul cãruia se aflã manivela –
excentric, care prin intermediul bielei pune în mişcare cuţitul.

8.1.2 Cositori cu aparat de tăiere rotativ

Cositoarea GMD – 44

Cositoarea GMD-44 este destinată tăierii plantelor furajere de pe pajişti naturale sau cultivate .
Maşina este echipată cu patru rotoare eliptice, pe fiecare montându-se articulat două cuţite

Prin intermediul triunghiului de prindere maşina este montată pe tractor lateral dreapta. Prin
antrenare de la priza de putere cu ajutorul unei transmisii cardanice, mişcarea ajunge la transmisia cu
curele 11 şi de aici mai departe la reductor. Acesta transmite mişcarea la roţile dinţate din carcasă, pe
axul fiecarei roţi dinţate fiind montat câte un disc rotativ 6, prevăzut cu două cuţie 5, prinse după axa
mare a elipsei. Aceste discuri rotindu-se cu turatii de aproximativ 3000 rot/min determină cuţitele să
se plaseze după direcţia razei şi aceste având o viteză periferică mare taie plantele cu muchia
tăietoare. Plantele tăiate sunt lăsate într-o brazdă pe sol. Maşina GMD-44 lucrează în agregat cu
tractorul de 45 CP, acesta necesitând din motive de tehnica securiţătii muncii cabină de protecţie.

Principalele reglări sunt:

 înălţimea de tăiere – se reglează prin înclinarea în plan longitudinal a cositorii prin alungirea sau
scurtarea tirantului central al mecanismului de suspendare; lungind tirantul central, înălţimea de
tăiere creşte, scurtând tirantul central, înălţimea de tăiere scade;
 lăţimea brazdei – se modifică prin schimbarea poziţiei deflectorului de brazdă 8;
 protecţia la obstacole – se asigură prin poziţionarea corectă a mecanismului de decuplare;
8.2 Greble

8.2.1. Grebla GO- 3

Este o maşinã purtatã, având ca organ de lucru o tobã cilindricã, antrenată de la priza de putere a
tractorului. Maşina realizeazã întoarcerea, rãvãşirea şi strângerea plantelor furajere cosite pe
terenuri plane sau cu pantã maximã de 6o. Lucreazã în agregat cu un tractor de 45 CP.

--Lãţimea de lucru a greblei este reglabilã între 1.5 şi 3 m prin modificarea unghiului de înclinare
a greblei faţã de direcţia de înaintare, în funcţie de operaţia ce urmeazã sã o execute.

Se compune din cadru, tobã, rãzuitor, dispozitiv de dezaxare, roţi de sprijin. Cadrul este o
construcţie sudatã din ţeavã, pe care sunt fixate celelalte organe componente.

Toba este formatã din douã discuri pe care sunt montate patru pale prevãzute cu colţi, care
asigurã strângerea fânului. Pe discul din fatã este montatã şaiba de curea pentru antrenare.
Rãzuitorul asigurã îndepãrtarea plantelor ce se prind de tobã în timpul lucrului. Distanţa dintre
tobã si rãzuitor se regleazã la 10-20 mm pentru strâns şi la 40-50 mm pentru întors şi rãvãşit.
Roţile de transport sunt de tip autoorientabile cu pneuri care asigurã copierea terenului în timpul
lucrului. Roţile sunt prevãzute cu apãrãtori pentru a nu se înfãşura plantele pe butuc. Suportul de
sprijin susţine grebla în timpul stocãrii. Suportul cu roatã asigurã echilibrul greblei în timpul
stocãrii şi permite manevrabilitatea greblei fãrã a fi nevoie de cuplare la tractor. Ĩn timpul
lucrului cei doi suporţi sunt aduşi în poziţie superioarã. Transmisia este formatã din ax cardanic,
reductor şi transmisie cu curea trapezoidalã. Cardanul se poate cupla pe una din cele trei capete
de ax ale reductorului asigurând turaţii şi sensuri diferite de rotaţie ale tobei.

8.3 Maşini de adunat, presat şi transportat fân

8.3.1 Remorca autoîncărcătoare LW 220 PICO

Remorca este destinată pentru adunatul de masă verde, fân sau paie din brazdă, transportul
metrialului adunat şi distribuţia acestuia pe linia de grajd sau descărcarea la locul de depozitare.
Poate fi utilizată atât pe terenurile plane cât şi în pantă.
Remorca autoîncãrcãtoare (fig. 8.17) se compune din bena 4, dispozitivul de adunat în brazdã 3
(pick-up), cu douã roţi palpatoare 6, transportorul cu racleţi aflat pe fundul benei, proţapul de
tracţiune 1 şi axul cardanic 7 pentru acţionarea de la tractor. Remorca este prevãzutã la partea
posterioarã cu un oblon mobil care se deschide la descãrcarea materialului, un picior de sprijin în
faţã pentru susţinerea remorcii când se decupleazã de la tractor precum şi roţile pe pneuri pentru
deplasare .

Prin înaintarea remorcii pe brazde dispozitivul de adunat 3 adunã furajul, fiind preluat de un
dispozitiv de alimentare cu furci şi introdus în benă. La intrarea furajului în benă sunt montate
nişte cuţite fixe care pot fragmenta furajul. Materialul ajuns în bena remorcii după ce s-a umplut
la partea anterioară este deplasat de transportorul cu racleţi spre partea posterioară. Dupã ce
remorca a fost încãrcatã şi transportatã la locul de depozitate a materialului, se ridică ansamblul
spate şi apoi se pune în funcţie transportorul cu racleţi care realizeazã descãrcarea furajului din
benã. Pe măsură ce maşina se descarcă tractorul se deplasează în faţă, dupã care se reia ciclul de
lucru.

8.3.2 Prese pentru balotat paie şi fân

8.3.2.1 Presa de balotat PPF

Presa de balotat PPF este o maşină destinată ridicării fânului, paielor sau a altor resturi vegetale
aflate în brazdă pe sol şi presarea acestora în baloturi de formă paralelipipedică. Baloţii obţinuti
sunt legaţi cu sârmă sau sfoară prin două legături dispuse longitudinal. Principalele caracteristici
tehnice şi funcţionale ale presei PPF sunt prezentate în continuare.

Presa PPF (fig. 8.18) este formată dintr-un cadru sprijinit pe două roţi pneumatice şi un proţap
pentru prinderea la tractor. Pe cadru sunt amplasate următoarele organe de lucru: ridicător de
brazdă 1, cameră de alimentare cu dispozitiv de alimentare cu furci 3, camera de presare ,
piston , aparate de legat 9 cu sfoară sau cu sârmă, mecanism pentru reglarea gradului de presare
11, bobine de sârmă şi jgeabul pentru evacuarea baloţilor. Transmiterea mişcării de la priza de
putere a tractorului la organele de lucru se face prin transmisia cardanică 10, roata volantă 8 cu
cuplaje de siguranţă, un reductor, mecanism bielă-manivelă precum şi transmisii cu roţi dinţate şi
lanţuri.
În timpul lucrului plantele sunt ridicate din brazdă cu ridicătorul de plante, apoi cu ajutorul
grupului de alimentare sunt introduse în camera de presare. Prin curse repetate ale pistonului se
formează balotul. În momentul în care balotul ajunge la lungimea reglată este legat cu sfoară sau
sârmă, apoi evacuat din canalul de presare, iar prin intermediul jgeabului de evacuare ajunge pe
sol.

8.4 Combine de recoltat plante pentru siloz

8.4.1 Combina de siloz universalã CSU

Combina CSU este tractatã de tractorul U650 M şi este destinatã pentru recoltarea şi tocarea
grosierã a furajelor. Pentru a asigura recoltarea şi tocarea furajelor ierboase combina este
prevãzutã cu echipamentul de ierboase EI, iar pentru recoltarea porumbului cu echipamentul EP1
sau EP2V. Pãrţile componente ale combinei CSU sunt: cadrul şi roţile de transport 1, proţapul 2,
mecanismul de reglare a înãlţimii de lucru 3, transmisia cardanică 4, conducta de refulare 5,
deflectorul 6, cablul de reglare a clapetei de dirijare 7, mecanismul de rotire a conductei
deflectorului 8, echipamentul 9 de recoltat ierboase EI. Echipamentul de recoltare a ierboaselor
este prevãzut cu o tobã cu cuţite articulate (fig. 8.22) pe lãţimea de lucru a echipamentului de
1,46 m. Ĩn procesul de lucru combina cu echipamentul de lucru EI asigurã tãierea, tocarea şi
încãrcarea materialului în remorcã. Pãrţile componente ale echipamentului de recoltat porumb
EP-1 şi EP-2 (fig. 8.23) sunt: ridicãtoarea de plante 1, scuturile pentru înclinarea plantelor 2, toba
cu cuţite elicoidale 3, cilindrii de alimentare verticalã 4 şi transmisia 5.

Ĩn timpul lucrului plantele sunt recoltate şi dirijate la secţia de recoltare de ridicãtoarele 1,

întrând apoi sub acţiunea unor dirijatoare (clapete mobile) şi a cilindrilor de alimentare 4. Dupã
aceasta, toba cu cuţite 3, începe tocarea plantelor de la bazã, în timp ce plantele sunt înclinate în
faţã de scuturile 2 şi trase spre tobã.Ĩn continuare, plantele tocate sunt refulate de tobã prin
conducta 6, deflectorul 7 şi dirijatoarele de clapeta 8, în remorca 9. Prin manevrarea deflectorului
şi a clapetei se sigurã încãrcarea uniformã a remorcii.

Reglarea combinei CSU care influenţeazã funcţionarea şi calitatea lucrului se referã la: înãlţimea
de tãiere, încãrcarea materialului în remorcãşi lungimea de tocare. Reglarea înãlţimii de tãiere se
face o datã cu înclinarea combinei faţã de triunghiul de tracţiune cu ajutorul tirantului reglabil cu
manşon la partea anterioarã sau din poziţia suporţilor de la roţile de transport la partea
posterioarã. Capacitatea de lucru la recoltat din lan a plantelor ierboase este de 8 – 10 t/ha sau la
recoltat porumb siloz de 30 t/ha.

MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE DE RECOLTAT PORUMB PENTRU BOABE

7.1. Combine de recoltat porumb

7.1.1. Combina pentru recoltat porumb C-3P

Combina C-3P este destinată recoltării porumbului sub formă de ştiuleţi nedepănuşaţi din
culturile semănate la 70 cm distanţă între rânduri. Combina lucrează în agregat cu tractoarele de
80 sau 100 CP şi dă rezultate bune când umiditatea porumbului este cuprinsă între 32-25%. La o
singură trecere agregatul U-1010DT + C-3P execută detaşarea ştiuleţilor de pe tulpini şi
încărcarea lor într-o remorcă ataşată în spatele combinei, tăierea şi tocarea tulpinilor care sunt
încărcate într-o remorcă. Maşina este tractată şi antrenată de la priza de putere a tractorului,
având la partea anterioară trei secţii de lucru şi deci recoltează trei rânduri de plante la o trecere.

Funcţionarea maşinii

Plantele sunt dirijate de către despicătoarele de lan spre valţurile de trecere a tulpinilor, care
rotindu-se în sens invers unul faţă de celălalt, trag tulpina în jos. În momentul în care ştiuletele a
ajuns în dreptul plăcilor de detaşare, având diametrul mai mare, nu poate trece printre acestea şi
se desprinde de pe tulpină, iar lanţurile cu degete îl transportă la melcul transportor de ştiuleţi.
Acesta preia ştiuleţii de la cele trei secţii şi îi duce la transportorul elevator cu racleţi, care îi
ridică în remorca ataşată la maşină. Ventilatorul de la partea superioară a transportorului are rolul
de a înlătura impurităţile uscate din masa de ştiuleţi. Depănuşarea ştiuleţilor se va face ulterior la
staţiile de depănuşare cu ajutorul depănuşătoarelor. Tulpinile care au fost frânte de valţurile de
tragere sunt tăiate cu ajutorul unui aparat de tăiere rotativ şi ajung la melcul transportor de
tulpini, care le deplasează în lateral, la cele trei secţii. Cu ajutorul valţului de uniformizare,
tulpinile sunt introduse la toba de tocare, care execută tocarea şi evacuarea materialului pe coşul
de refulare în remorca ce se află în partea laterală a combinei.
7.2. Echipamente de recoltat porumb pentru boabe

7.2.1. Echipamentul RI pentru recoltarea integrală a porumbului, montat pe combina C-12

Echipamentul RI este alcătuit din patru sau cinci secţii de recoltare, care se montează pe
platforma secerătorii combinei C-12. Plantele tăiate de aparatul de tăiere sunt preluate de la
lanţurile transportoare şi transmise la valţurile de alimentare, care le dirijează la transportorul
melc, de unde, prin intermediul transportorului oscilant, ajung la aparatul de treier.

Echipamentul RI permite recoltarea porumbului semănat la distanţa între rânduri de 70-100 cm,
în cazul echipamentului de recoltare pe patru rânduri, sau de 70-85 cm, folosind echipamentul de
recoltare pe cinci rânduri.

Pregătirea combinei pentru recoltarea porumbului presupune adaptarea specială a hederului şi

batozei combinei.

Adaptarea hederului combinei C-12 pentru recoltarea porumbului

 se plasează în locul rabatorului dispozitivul de alimentare cu plante al echipamentului;

 se înlocuieşte transportorul central pentru grâu cu unul special pentru porumb (12 racleţi)

Adaptarea batozei combinei C-12 pentru recoltarea porumbului

 contrabătătorul de cereale păioase se înlocuieşte cu un alt contrabătător, cu mai puţine şine şi

cu spaţiile dintre vergele mai mari;

 în prelungirea contrabătătorului se montează o tablă cu orificii alungite;

 la partea de intrare a contrabătătorului se montează ghidajul de alimentare pentru porumb;

 se înlocuiesc cele şase şine ale postbătătorului cu şine prevăzute cu pinteni;

 se montează pe prima treaptă a dispozitivului de scuturare cu cai câte o placă de protecţie;

 se înlocuieşte sita superioară a curăţirii I cu sita Graepel pentru porumb;

 se înlocuieşte sita inferioară a curăţirii I cu sita cu orificii rotunde cu diametrul de 14 mm;

 se înlocuieşte sita superioară de la curăţirea a II-a cu o sită cu orificii ovale;

 se scoate din circuitul de lucru dezaristatorul prin închiderea celor două şubere plasate la
intrare şi respectiv la ieşire;

 se plasează pârghia de orientare a tubului de ghidare a melcului de retur în poziţia spre

postbătător.

Pentru echilibrarea combinei pe roţile de direcţie se pot monta greutăţi adiţionale.

7.2.2. Echipamentul CS-4M pentru recoltarea ştiuleţilor, montat pe combina C-12

Echipamentul CS-4M este utilizat pentru detaşarea ştiuleţilor de pe tulpini, fiind alcătuit din
patru secţii de lucru, care se montează în locul hederului pentru recoltat cereale.

Prin deplasarea maşinii, ştiuleţii sunt desprinşi de pe tulpini de către plăcile şi valţurile secţiilor
de detaşare, fiind preluaţi de lanţurile cu degete şi descărcaţi în jgheaburile transportorului melc.
De aici ştiuleţii sunt preluaţi de elevatorul central, care îi introduce la aparatul de treier.

7.3. Depănuşătorul mobil DM-6

Alimentarea depănuşătorului se realizează cu ajutorul unui transportor, ştiuleţii fiind ridicaţi la

partea superioară a coşului de alimentare, de unde sunt repartizaţi pe valţurile pentru depănuşare.
Datorită rotirii valţurilor în sens invers pănuşile sunt prinse şi trase printre valţuri, iar ştiuleţii
alunecă datorită dispunerii înclinate a valţurilor, ajungând la partea inferioară a depănuşătorului.
Eventualii ştiuleţi nedepănuşaţi sunt aruncaţi de un muncitor din nou pe secţiile de depănuşare.

7.4. Batoza de porumb BP-6

Batoza de porumb BP-6 se utilizează pentru desprinderea boabelor de pe ciocălăi. Părţile

componente ale batozei BP-6 sunt indicate în fig.7.8. Ştiuleţii introduşi prin coşul de alimentare
sunt antrenaţi de paletele bătătorului (aşezate în spirală) spre capătul opus. Între organele active
ale batozei (bătător şi contrabătător) şi ştiulete apar forţele de frecare care determină
desprinderea boabelor de pe ciocălăi. Boabele trec prin orificiile contrabătătorului, iar ciocălăii
trec prin orificiul reglabil al obturatorului şi ajung în camera cu palete care îi aruncă afară.
Boabele ce au trecut prin orificiile contrabătătorului ajung la melcul transportor care le duce la
ventilator. În procesul de transport prin sita cu orificii a melcului transportor se separă
impurităţile mici. Ventilatorul aruncă boabele spre camera de curăţire a impurităţilor unde,
datorită sitei şi curentului de aer creat de ventilator, se elimină impurităţile, iar boabele curate
prin gurile de evacuare ajung în sac.

MAŞINI PENTRU RECOLTAT CARTOFI

9.1. Maşina de scos cartofi MSC-1

Maşina de scos cartofi pe un rând MSC-1 lucrează în agregat cu tractoarele de 45CP (de
preferinţă cu tractorul L-445), fiind purtată pe ridicătorul hidraulic şi antrenată de la priza de
putere a tractorului.

Din punct de vedere constructiv maşina se compune dintr-un brăzdar, montat pe cadrul maşinii,
un rotor cu furci cu rol de separare a cartofilor din masa de pământ, un paravan cu rol de limitare
a lăţimii de împrăştiere a tuberculilor dislocaţi şi un mecanism pentru antrenarea rotorului de la
priza de putere a tractorului. Înainte de începerea lucrului este necesară curăţarea terenului de
vrejuri şi buruieni astfel încât organele de lucru ale maşinii să nu se înfunde.

La deplasarea agregatului în lucru, brăzdarul maşinii pătrunde în sol sub nivelul tuberculilor şi
realizează dislocarea lor. Rotorul cu furci preia masa de tuberculi şi sol şi o aruncă pe paravanul
maşinii. În acest mod bulgării de pământ sunt sfărâmaţi, iar cartofii cad pe sol într-o brazdă
continuă. Tuberculii aflaţi pe sol sunt culeşi manual.

Ecartamentul tractorului trebuie să fie egal cu dublul distanţei între rânduri, astfel încât roţile
tractorului să se deplaseze pe intervalul dintre biloane.

Dezavantajul principal al acestei maşinii rezultă din costul specific foarte ridicat al procesului de
recoltare a cartofilor, fiind necesari un număr mare de muncitori, în condiţiile în care
productivitatea este scăzută în raport cu alte maşini.
9.3. Combina de recoltat cartofi CRC-2

Combina CRC-2 lucrează în agregat cu tractoarele de 65 CP în culturile plantate la 70 cm

distanţă între rânduri. La o trecere dislocă două rânduri, executând separarea pământului,
buruienilor, vrejurilor, pietrelor şi bulgărilor, tuberculii fiind încărcaţi într-un mijloc de transport
ce se deplasează paralel cu maşina în timpul lucrului.

În procesul de lucru discurile concave şi pintenii laterali curăţă flancurile biloanelor de vrejuri şi
buruieni, iar discurile laterale delimitează zona ce urmează să fie dislocată de cele două brăzdare.
Brăzdarele pătrund sub nivelul tuberculilor şi dislocă solul, transferând porţiunea dislocată
transportoarelor scuturătoare, prin intermediul unor degete articulate.

Pe transportoarele scuturătoare are loc separarea pământului, iar materialul rămas (tuberculi,
vrejuri, buruieni, bulgări, pietre) este aruncat de rotorul cu palete pe transportorul separator de
vrejuri. Datorită înclinării transportorului, tuberculii, bulgării şi pietrele alunecă şi ajung la un
elevator rotativ, iar vrejii şi buruienile sunt prinse de degetele transportorului separator şi duse la
partea superioară, de unde cad pe sol, în spatele combinei. Elevatorul rotativ separă o parte din
impurităţile mici şi ridică tuberculii, eventualii bulgări şi pietre la partea superioară a combinei,
de unde, un transportor longitudinal cu vergele le transferă la separatorul de impurităţi. Acesta,
datorită construcţiei (bandă cu degete elastice) efectuează separarea pietrelor şi bulgărilor din
masa de cartofi, pe principiul aderenţei între material şi bandă şi deformării degetelor elastice.
Tuberculii fiind mai uşori şi cu un coeficient de aderenţă mai mic, se rostogolesc pe bandă,
ajungând pe transportorul pentru sortare manuală, iar pietrele şi bulgării rămân pe transportorul
separator ajungând la un transportor transversal şi apoi la unul longitudinal. Acesta se deplasează
paralel cu transportorul pentru sortare şi aici se iau eventualii tuberculi de către muncitori. Pe un
jgheab, pietrele şi bulgării ajung pe sol. Separarea mecanică este completată de separarea
manuală, făcută de şase muncitori care, în procesul de lucru, stau pe combină. Tuberculii separaţi
de impurităţi ajung la un transportor transversal prevăzut cu vergele şi racleţi, care îi aduce în
mijlocul de transport ce se deplasează paralel cu maşina. Prin intermediul unui mecanism se
poate decupla mişcarea la acest transportor în momentul când se face întoarcerea combinei.
MAŞINI PENTRU RECOLTAT SFECLĂ

10.1. Dislocatorul de sfeclă DSP-4

Dislocatorul de sfeclă DSP-4 este purtat pe ridicătorul hidraulic al tractorului de 65CP,

executând dislocarea rădăcinilor de sfeclă din sol, operaţiile de extragere şi decoletare
efectuându-se manual. Din punct de vedere constructiv dislocatorul este format dintr-un cadru,
prevăzut cu două roţi de sprijin, pe care se fixează organele de dislocare. Cadrul dislocatorului
este format dintr-o ţeavă cu secţiune pătrată pe care este fixat triunghiul de prindere la tractor.
Roţile şi organele de dislocare sunt montate pe cadru astfel încât este posibilă reglarea poziţiei
acestora în funcţie de distanţa dintre rândurile de sfeclă. Cele patru organe de dislocare pot fi
dispuse în linie sau decalat. La deplasarea în lucru, organele de dislocare pătrund în sol sub
nivelul rădăcinilor şi, datorită formei lor, realizează dislocarea rădăcinilor. După dislocare,
rădăcinile sunt adunate manual în grămezi şi apoi decoletate. Dislocatorul poate efectua la o
trecere dislocarea a patru rânduri de rădăcini de sfeclă la distanţa între rânduri de 40-70cm.
Adâncimea de lucru maximă a organelor de dislocare este de 28cm.

Capacitatea de lucru este de 0,5-1 ha/h, în cazul distanţei între rânduri de 45 cm, viteza de lucru
fiind de 4-6 km/h.

10.3. Maşina pentru decoletat sfeclă MDS-3

Maşina MDS-3 execută decoletarea a trei rânduri de sfeclă la o trecere şi curăţă rândurile
decoletate de eventualele resturi vegetale. Ea lucrează în agregat cu tractoarele U-445 sau U-650
în culturile semănate la 45 cm distanţă între rânduri.

La deplasarea în lucru, palpatorii comandă cuţitele de tăiere în aşa fel ca, indiferent de poziţia
rădăcinii faţă de suprafaţa solului, să se realizeze tăierea corespunzătoare a coletelor. Porţiunea
de colet tăiată este dirijată de paletele cuţitelor spre transportorul longitudinal, care le transferă
transportorului transversal, ce le dirijează în remorca ce se deplasează paralel cu maşina în
timpul lucrului. Tamburii cu palete de la capetele transportoarelor au rolul de a asigura aruncarea
coletelor, frunzelor desprinse de pe colete şi a sigura curăţirea transportoarelor. După tăierea
coletelor, în spatele maşinii, dispozitivul de curăţat rădăcini realizează înlăturarea eventualelor
frunze uscate nedecoletate, lăsându-le într-o brazdă la capătul rotorului, între două rânduri de
sfeclă.

10.4. Maşina pentru recoltat sfeclă de zahăr MRS-3

Maşina MRS-3 execută dislocarea rădăcinilor de sfeclă ce au fost decoletate cu maşina MDS-3,
curăţirea acestora de pământ şi încărcarea lor într-un mijloc de transport. Maşina lucrează în
agregat cu tractoarele de 65 CP sau 80 CP, în culturile semănate la distanţa de 45 cm între
rânduri.

La deplasarea maşinii de-a lungul rândurilor decoletate, patinele de dirijare corectează abaterile
de la direcţia de deplasare în aşa fel încât rădăcinile decoletate să intre între discurile de
dislocare. Acestea, datorită poziţiei lor mai deschise la partea din faţă şi mai închise la partea din
spate, realizează scoaterea rădăcinilor din sol, care, cu ajutorul aruncătoarelor cu palete, ajung la
transportorul colector. De aici, rădăcinile de sfeclă ajung la transportorul cu rozete unde se
separă o parte din impurităţi şi apoi sunt preluate de transportorul elevator şi ridicate la valţurile
de curăţire. Datorită rotirii în sens invers una faţă de alta a perechilor de valţuri şi datorită
nervurilor de pe ele, are loc procesul de curăţare a impurităţilor de pe rădăcini. Impurităţile, prin
intermediul planului înclinat, ajung pe sol, iar rădăcinile pe la capătul valţurilor de curăţire ajung
în buncărul de colectare. Din buncăr, prin intermediul transportorului de descărcare, ajung în
mijlocul de transport.

11.1. Maşina de recoltat şi încărcat ceapă MRIC-1,2

Maşina de recoltat şi încărcat ceapă MRIC-1,2 lucrează în agregat cu tractoarele de 45CP şi este
destinată pentru dislocarea, extragerea şi separarea bulbilor de ceapă şi usturoi de sol şi resturi
vegetale, precum şi pentru încărcarea acestora în mijloace de transport. Maşina poate fi utilizată
şi la recoltarea altor legume, ca: ceapă verde, usturoi verde, ridichi, cartofi, pătrunjel, morcov şi
sfeclă roşie.

Din punct de vedere constructiv maşina este formată dintr-un cadru sprijinit pe două roţi
pneumatice 6, proţap 8 şi două roţi metalice 7 pentru reglarea adâncimii de lucru. Trecerea din
poziţie de transport în poziţie de lucru şi invers se face cu ajutorul unui cilindru hidrostatic 9
montat între proţap şi cadrul maşinii. Pe cadrul maşinii se află organele de lucru formate din:
grătarul oscilant anterior 3 cu brăzdare, grătarul oscilant posterior 4 cu palete pentru îngustarea
lăţimii stratului de legume. Grătarele oscilante sunt legate articulat de cadrul maşinii prin
intermediul unor braţe oscilante. Antrenarea grătarelor oscilante se face de la priza de putere a
tractorului prin intermediul unui arbore cardanic, grup conic, cureaua trapezoidală şi cu ajutorul
unor biele acţionate de doi arbori prevăzuţi cu excentric. Maşina este prevăzută cu un elevator de
încărcare, care este demontabil, în cazul în care produsul este destinat pentru păstrare (bulbii se
lasă pe suprafaţa solului pentru uscare).

La recoltarea legumelor bulbo-rădăcinoase maşina se poate utiliza potrivit procesului tehnologic

aplicat după cum urmează:

 recoltarea cepei în două faze. În prima fază maşina MRIC-1,2 lucrează fără elevator, realizând
dislocarea şi separarea cepei de pământ, precum şi depunerea pe brazdă pentru uscare. În a doua
fază bulbii sunt ridicaţi din brazdă şi încărcaţi în mijloace de transport cu ajutorul elevatorului;

 la recoltarea arpagicului şi a usturoiului maşina lucrează fără elevator. Bulbii sunt depuşi în
brazde, de unde, după uscare se adună manual;

 la recoltarea cartofilor se poate realiza cu maşina echipată cu elevator, executând dislocarea,

separarea de pământ şi încărcarea în remorcă;

 la recoltarea rădăcinoaselor (morcov, pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie etc.) de pe maşină se

demontează elevatorul şi grătarul oscilant din spate. Astfel, în timpul lucrului rădăcinoasele
dislocate sunt depuse în brazde, fără vătămare, de unde sunt adunate manual.

În procesul de lucru brăzdarele maşinii execută o mişcare oscilatorie fiind antrenate de la priza
de putere a tractorului. Datorită acţiunii brăzdarelor şi datorită înaintării maşinii, bulbii sunt
antrenaţi pe primul grătar oscilant al maşinii, unde are loc curăţarea bulbilor de sol, îndepărtarea
bulgărilor de pământ şi a resturilor vegetale. Acţiunea de curăţire a bulbilor de sol continuă şi pe
cel de-al doilea grătar, astfel încât la partea posterioară a celui de-al doilea grătar bulbii sunt
preluaţi de un transportor elevator şi sunt încărcaţi în mijlocul de transport, în cazul în care bulbii
sunt destinaţi pentru industrializare.
Recomandările pentru exploatare se referă la următoarele:

 întrucât maşina execută dislocarea şi separarea legumelor de pământ pe principiul vibraţiei,

este foarte importantă verificarea asamblărilor cu şuruburi;

 deoarece maşina este destinată să lucreze pe terenuri modelate cu distanţa între rigole de 1400
mm este necesară reglarea ecartamentului tractorului la aceeaşi valoare. Se poate lucra şi pe
terenuri nemodelate cu spaţii de trecere pentru roţi de 50-60 cm;

 adâncimea de lucru a brăzdarelor trebuie să fie mai mare cu 1-2 cm decât adâncimea la care se
află bulbii sau rădăcinile. După parcurgerea unei distanţe de cca. 10 m se verifică dacă
adâncimea de lucru este corespunzătoare şi la nevoie se fac corecţiile necesare;

 la intrarea în brazdă maneta de comandă a cilindrului de forţă se trece pe poziţia flotant şi

turaţia prizei se menţine la cca. 536 rot/min.

12.1. Maşina de recoltat mazăre MRM-2,2M

Maşina de recoltat mazăre MRM-2,2M este destinată pentru recoltat mazăre verde şi mazăre
uscată, executând smulgerea sau tăierea plantelor şi depunerea în brazde. Varianta MRM-2,2MT
este prevăzută cu un elevator pentru încărcarea plantelor într-un mijloc de transport.

Din punct de vedere constructiv maşina (fig.12.1.) este formată din despărţitorul de lan 1,
dispozitivul de smulgere 2, aparatul de tăiere 3, transportorul longitudinal 4, transportorul
transversal 5, cadrul 6, transmisie cardanică cu cuplaj de siguranţă 7, reductorul 8, proţap cu
două poziţii de montare (9a-în lucru, 9b-în transport) şi roţile de susţinere 10.

Dispozitivul de smulgere se compune dintr-un cilindru metalic în interiorul căruia se află un ax

cotit, fix în procesul de lucru, pe care sunt articulate mai multe degete. La extremitatea din
dreapta a dispozitivului de smulgere se află despărţitorul de lan activ, prevăzut cu lame tăietoare
şi o contraplacă.
Aparatul de tăiere este cu degete scurte, fiind prevăzut la ambele capete cu câte o rolă de sprijin
cu rol de menţinere a înălţimii de tăiere şi de a împiedica pătrunderea în sol a aparatului de
tăiere.

Transportoarele, longitudinal şi transversal, sunt realizate din pânză cauciucată, rigidizată cu

şipci din lemn.

Trecerea maşinii din poziţia de transport în poziţia de lucru se face cu ajutorului unui cilindru
hidrostatic, schimbându-se în acelaşi timp şi poziţia proţapului.

În timpul lucrului fâşia de recoltat este delimitată cu ajutorul despărţitorului de lan. Plantele sunt
smulse cu ajutorul dispozitivului de smulgere şi sunt depuse pe transportorul longitudinal.
Plantele care nu sunt smulse sunt tăiate cu ajutorul aparatului de tăiere şi preluate de
transportorul cu degete escamotabile şi sunt antrenate spre transportorul longitudinal. De pe
transportorul longitudinal plantele cad pe transportorul transversal care le depune pe sol, în
vederea definitivării coacerii (tehnologia divizată). După uscarea plantelor, acestea se recoltează
din brazdă cu ajutorul combinei de recoltat cereale păioase echipată echipamentul ridicător
adunător din brazdă.

Maşina poate fi prevăzută la partea posterioară cu un transportor elevator (MRM-2,2MT) care

asigură încărcarea mazării recoltate direct în mijlocul de transport. Maşina echipată cu
transportor-elevator se poate folosi, în afara de recoltarea mazării verzi pentru conserve şi la
recoltarea şi încărcarea în mijloace de transport a furajelor verzi cu talia apropiată de a mazării.

13.1. Maşina de recoltat cânepă MRC-2,4

Maşina MRC-2,4 este destinată recoltării cânepii pentru fibră sau pentru sămânţă. Maşina
execută la o singură trecere tăierea tulpinilor pe o lăţime de 2,4 m, deplasarea laterală şi
depunerea pe sol într-o brazdă continuă, în vederea uscării naturale.

Maşina este purtată în faţa tractorului U-650M şi este antrenată de la priza de putere.

Ridicarea maşinii în timpul întoarcerilor la capetele parcelei şi în timpul transportului se face cu

ajutorul unui cilindru de forţă comandat de la distribuitorul hidrostatic al tractorului.
La deplasarea maşinii în lucru separatorul de lan delimitează plantele ce vor fi tăiate, rabatorul le
apleacă, iar aparatul de tăiere le taie la înălţimea reglată. Plantele tăiate se vor sprijini pe
platforma aparatului de tăiere şi pe peretele înclinat, prin care trec degetele transportorului
transversal. Acestea preiau plantele, le deplasează lateral, iar când ajung la extremitatea
platformei, tulpinile cad pe sol într-o brazdă continuă, de unde, după uscare se vor lega în snopi.

14.1 Maşini pentru curãţat şi sortat seminte

Masa de seminţe separatã din vraf este formată în majoritatea cazurilor din seminţele culturii
principale, seminţele altor plante culturale, seminte de buruieni şi diferite impuritãti de origine
mineralã sau organicã. Ĩn scopul asigurãrii unor cerinţe impuse seminţelor indiferent de
destinaţia acestora ele se supun unor procese de curãţire şi sortare.

Curaţirea constã în separarea seminţelor culturii principale de toate corpurile strãine . Odatã cu
procesul de curãtire se eliminã şi boabele sparte sau şiştave ale culturii principale.

Sortarea se face dupã curãtire şi constã în separarea seminţelor culturii principale pe sortimente
dupã anumite criterii (dimensiuni, greutate, formã) funcţie de cerinţele impuse produsului final.
Se supun sortãrii atât seminţele destinate consumului cât şi cele destinate pentru sãmânţã sau
export. De obicei curãtarea şi sortarea se face concomitent, cele douã procese fiind de obicei
inseparabile.

Separarea seminţelor pe fracţiuni dupã dimensiuni (lungime, grosime, lãţime) poartã numele de
calibrare. Calibrarea seminţelor unei culturi (porumb, floarea soarelui, sfeclã) este impusã de
necesitatea asigurãrii uniformitãţii la semãnat a aparatelor de distribuţie (cu discuri sau cu
alveole) ale maşinilor de semãnat. Pentru curãtirea şi sortarea seminţelor se folosesc maşini
adecvate cu organe de lucru corespunzãtoare care efectueazã aceste operatii de aşa naturã încât
produsul final sã corespundã condiţiilor cerute.Majoritatea maşinilor efectueazã cele douã
operatii concomitent. Clasificarea maşinilor de curãtat şi sortat seminţe Se pot clasifica dupã mai
multe criterii: - dupã operatiile pe care le executã:

- maşini de sortat şi curãtat simple care executã o singurã operaţie de curãtire sau de
sortare a unei culturi
 - maşini de sortat şi curãtat universale, care efectueazã paralel cu operatia de curãţire şi
sortarea pe douã sau trei calitãţi. Acestor maşini li se pot face unele adaptãri pentru a se folosi la
mai multe culturi.

- dupã organele de lucru:

- maşini de sortat şi curãtat cu ajutorul curenţilor de aer - maşini de sortat şi curãţat cu

site - maşini de sortat şi curãtat cu ajutorul sitelor şi curenţilor de aer - maşini de sortat şi curãtat
cu cilindrii cu alveole maşini de sortat şi curãtat combinate (cu site, curenţi de aer, trioare)
denumite şi selectoare

- maşini de sortat şi curãtat magnetice , dupã masa specificã, culoare, rugozitatea

suprafeţei

- dupã modul de acţionare: - acţionate manula (puterea necesarã acţionãrii nu trebuie sã

depãşeascã 0.3 kw (0.4 CP)

- acţionate mecanic (de la motoare cu ardere internã, motoare elctrice şi tractoare, prin
transmisii cu curele)

- dupã modul de executare al lucrãrilor:

- staţionare (nu au roţi, fiind fixate)

- mobile (prevãzute cu roţi pot fi transportate0 - staţionar mobile (prevãzute cu un şasiu

platformã pe roţi pe care se monteazã maşina propriu—zisã)

TRIORUL AT-1 Triorul AT-1 executã procesul de curãţire a seminţelor cu ajutorul

sitelor plane, a sitelor cilindrice, a cilindrilor cu alveole şi a curentului de aer.

Din coşul de alimentare 1, seminţele sunt debitate într-un strat uniform pe sita oscilantã 4. În
timpul cãderii pe sitã, seminţele sunt supuse curentului de aer creat de ventilatorul 5, care are
rolul de a separa corpurile uşoare şi a le evacua pe la partea

anterioarã a sitei. Sita primeşte o mişcare oscilatorie, astfel cã seminţele culturii de bazã şi
impuritãţile mici vor trece prin ochiurile ei, iar corpurile strãine mai mari decât lãţimea orificiilor
sitei vor rãmâne la suprafaţã şi vor fi eliminate pe la partea posterioarã. Materialul care a trecut
prin sitã este condus cu ajutorul pâlniei 7 şi al jgheabului 8, la primul cilindru trior, prevãzut cu
alveole mari. În alveolele acestui cilindru trior pãtrund seminţele de grâu, de neghinã şi alte
seminţe de dimensiuni mai mici, care datoritã mişcãrii de rotaţie a cilindului sunt ridicate şi
ajung în jgheabul cu melc 11. Seminţele şi alte corpuri strãine lungi, care nu pot intra în alveolele
primului cilindru, alunecã pe suprafaţa lui interioarã şi sunt eliminate prin gura de evacuare (A),
situatã la partea sa inferioarã.

Seminţele junse în jgheab sunt transportate de melc şi descãrcate la cel de-al doilea cilindru trior,
prevãzut cu alveole mai mici. Impuritãţile mici, boabele sparte sunt ridicate de suprafaţa
alveolarã a cilindrului trior şi depuse în jgheabm de unde melcul transportor le evacuează în
exterior prin gura de evacuare (E). Seminţele întregi ale culturii de bazã, fiind mai mari, nu
pătrund în alveole şi alunecã pe la partea posterioară a celui de-al doilea cilindru trior, ajungând
prin orificiile 21 pe o manta oarbã 16, prevăzută cu o spiralã transportoare. Cu ajutorul spiralei
transportoare, seminţele sunt deplasate în sensul invers celui în care se deplasează melcul şi
ajung pe sita cilindricã de sortare 20. Ea are orifiii alungite cu douã dimensiuni diferite. Pe prima
porţiune (în stânga) orificiile sunt mai înguste, permiţând trecerea seminţelor subţiri, iar pe cea
de-a doua orificiile sunt mai late, permiţând trecerea seminţelor mijlocii. În timpul deplasării
seminţelor pe sita de sortare, în prima parte se eliminã, prin gura d evacuare (B), seminţele
subţiri ce constituie calitatea a III-a. În partea a doua a sitei se eliminã prin gura de evacuare (C)
seminţele ce au dimensiuni mijlocii, care constituie calitatea a II-a. Seminţele mai mari, mai
viguroase, nu vor trece prin orificiile sitei de sortare; ele se deplaseazã pe la partea inferioarã a ei
şi sunt eliminate pe gura de evacuare (D), constituind caltatea I. Curãţirea sitei de sortare se face
cu ajutorul unor role ce se rostogolesc în exteriorul sitei şi care împing seminţele în interiorul
camerei de sortare. Principalele reglaje ce se fac la triorul AT-1 sunt: - alegerea sitelor: atât sita
oscilantã cât şi sita de sortare se aleg în funcţie de tipul seminţelor (grâu, orz, secrã etc.); -
reglarea poziţiei jgheabului se face de la o manetã prevãzutã cu contragreutate; condiţia ce
trebuie îndeplinitã este sã se asigure o separare cât mai bunã a fracţiunilor; la o fixare joasã a
muchiei active în jgheab vor ajunge mai multe seminţe sparte şi chiar unele seminţe mai mici din
cultura de bazã, la o fixare mai înaltã, în jgheab vor ajunge seminţe rotunde şi seminţe mici; -
debitul de alimentare se reglează cu ajutorul unui şubăr, ce permite mărirea sau micşorarea
secţiunii active a deschiderii coşului de seminţe.