MAŞINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR I

1. MAŞINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR DE CEREALE PĂIOASE ŞI

SEMINCERI DE LEGUME CU SEMINŢELE DISPUSE ÎN INFLORESCENŢE SAU
PĂSTĂI. RECOLTAREA SEMINCERILOR LEGUMICOLI CU SEMINŢELE
ÎNGLOBATE ÎN MASA FRUCTELOR

La recoltarea acestor culturi trebuie executate următoarele operaţii: tăierea

plantelor; treieratul lor; separarea boabelor de paie, pleavă şi impurităţi; colectarea şi
transportul boabelor; adunatul şi transportul paielor şi plevei.
La recoltarea acestor culturi se pot aplica următoarele metode: metoda de
recoltare directă; metoda de recoltare divizată, în general în două faze (prima fază
seceratul plantelor, a doua fază - treieratul plantelor din brazdă sau la staţionar).
În cazul recoltării după metoda directă, folosind combinele, care se aplică atunci
când plantele sunt în faza de coacere deplină, se execută concomitent toate operaţiile
din cadrul procesului de recoltare.
În cadrul recoltării după metoda divizată, la prima fază se execută seceratul
mecanic la stadiul de coacere în pârgă al plantelor cu ajutorul secerătorilor, reprezentate
în principal prin vindrovere, care taie plantele şi le lasă pe teren în brazde continue în
vederea definitivării proceselor de coacere şi uscare. În unele cazuri uscarea se face în
adăposturi. În a doua fază se execută treieratul plantelor în două moduri: dacă uscarea
se face în brazde continue pe câmp, treieratul se face direct pe brazde cu ajutorul
combinelor echipate cu aparate de adunat şi ridicat materialul din aceste brazde; dacă
uscarea se execută în adăposturi, treieratul se execută la staţionar cu ajutorul
combinelor sau al batozelor.

1.1 Vindrovere

Vindroverele se folosesc la recoltarea plantelor după metoda divizată, în două

faze în cazul culturilor cu coacere neuniformă sau cu grad mare de îmburuienare. Ele
seceră plantele la stadiul de coacere în pârgă şi le lasă pe mirişte în brazde continue,
paralele cu direcţia de înaintare.

Fig,1 Vindrover autopropulsat

1
 Aceste maşini(fig.3) după modul de cuplare la sursa de energie, pot fi tractate
(lateral, în spatele tractorului)(fig.2) sau purtate (în faţa tractorului) respectiv
autopropulsate.(fig.1)

Fig.2 Vindrover tractat

Fig. 3 Scheme de vindrovere, tractate şi purtate

a - vindrover tractat; b - vindrover purtat
1 - transportor transversal; 2 - transportor
longitudinal; 3 - aparat de tăiere; Bl - lăţimea de lucru
a vindroverului; l - lăţimea brazdei

Organele active ale vindroverului sunt reprezentate prin: rabator, aparat de tăiere
şi transportoare.
Rabatorul are rolul de a apleca plantele spre aparatul de tăiere, de a le menţine
în timpul tăierii şi de a le dirija spre transportoare. El poate fi rabator simplu cu palete
fixe sau rabator excentric cu degete.
Aparatul de tăiere, de tip clasic cu tăiere normală, este prevăzut cu despărţitoare
de lan, rotative sau fixe.
Transportoarele sunt de tipul cu bandă continuă cu şipci pe partea exterioară;
şipcile folosesc pentru întinderea benzii şi pentru antrenarea plantelor.
În timpul lucrului, plantele aplecate de rabator şi tăiate de aparatul de tăiere
ajung pe transportoare care le lasă pe mirişte în brazdă continuă.
Recoltarea cu vindroverul se poate aplica numai la culturi cu inflorescenţe
amplasate la peste 7 cm înălţime faţă de sol. Din această cauză, mazărea fiind în

2
general întinsă pe sol şi fasolea la aproape majoritatea soiurilor, nu se pot recolta cu
vindroverul.

1.2 Maşini pentru recoltat mazăre uscată

Mazărea, datorită faptului că are perioadă lungă de înflorire care determină

coacerea eşalonată a păstăilor, se recoltează după metoda divizată, în două faze. În
prima fază, când plantele sunt la coacerea în pârgă, folosind maşinile de recoltat
mazăre, se realizează tăierea sau smulgerea plantelor de la suprafaţa solului, fără
rădăcini, cu lăsarea lor în brazdă continuă pe teren, în vederea definitivării proceselor de
coacere şi uscare; în faza a doua, se execută treieratul plantelor din brazdă cu ajutorul
combinelor pentru recoltarea cerealelor păioase, echipate cu ridicătoare de brazdă.
O maşină de recoltat mazăre (fig.4) are organele active reprezentate prin:
despărţitor de lan de tip cuţit disc cu contur stelat cu mişcare comandată; aparat de
smuls de tip cilindru cu degete escamotabile; aparat de tăiere, de tip clasic cu tăiere
normală; transportor longitudinal de tip cu bandă cu şipci; transportor transversal de tip
cu bandă cu şipci.

Fig. 4 Schema maşinii de

recoltat
mazăre
1 - aparat de tăiere; 2 -
mecanism bielă-manivelă
pentru acţionarea cuţitului de
la aparatul de tăiere; 3 -
aparat de smuls de tip cilindru
cu degete escamotabile; 4 -
des-părţitor rotativ de lan cu
mişcare comandată; 5 -
transportor longi-tudinal; 6 -
transportor transver-sal; 7 -
roţi de susţinere; 8 - roţi de
copiere a denivelărilor terenu-
lui; 9 - mecanism de
transmitere a mişcării

Aparatul de tăiere este reglabil ca poziţie pe direcţia de înaintare, faţă de

aparatul de smuls: dacă plantele au lungime mare, dar sunt întinse pe sol, aparatul de
tăiere se deplasează spre înapoi faţă de aparatul de smuls, pentru ca în timpul lucrului
plantele să fie mai întâi ridicate (întinse) şi apoi tăiate; dacă plantele sunt de talie mai
mică, fără a fi întinse pe sol, aparatul de tăiere se deplasează spre înainte faţă de

3
aparatul de smuls, pentru ca în timpul lucrului plantele după tăiere să fie imediat prinse
şi ridicate de degetele escamotabile ale aparatului de smuls.
În timpul lucrului, despărţitorul rotativ de lan delimitează lăţimea de lucru a
maşinii, plantele din zona lăţimii de lucru sunt tăiate sau smulse şi trecute pe
transportorul longitudinal, care le deplasează spre înapoi şi le trece pe transportorul
transversal, care le deplasează spre partea stângă şi le lasă pe teren în brazdă
continuă.

1.3 Batoze

Batozele sunt maşini cu ajutorul căror se execută, la staţionar, treieratul

diferitelor culturi. În cadrul procesului de lucru, ele execută desprinderea boabelor din
inflorescenţe, separarea lor de paie, pleavă şi impurităţi, uneori şi sortarea boabelor pe
calităţi şi încărcarea lor în saci. Batozele, ca maşini independente (fig.5), sunt puţin
răspândite, în general treieratul la staţionar efectuându-se tot cu ajutorul combinelor.

Fig. 5 Schema unei batoze semicomplexe pentru treierat cereale

şi alte culturi
1 - platformă de alimentare; 2 - aparat de treier; 3 - uniformizator de evacuare; 4 -
scuturători; 5 - dârmon; 6, 7, 8, 9 - sistemul de curăţire; 6 - prima sită a sistemului
de curăţire de pe care se separă pleava; 7 - a doua sită a sistemului de curăţire
care separă impurităţile mai mari; 8 - a treia sită a sistemului de curăţire care
separă impurităţile mici (seminţele de buruieni) şi reţine seminţele culturii de bază
care se colectează; 9 - ventilator

4
 1.4 Combine

Combinele sunt maşini complexe folosite la recoltarea cerealelor păioase şi a

altor culturi atât după metoda de recoltare directă, cât şi după metoda de recoltare
divizată, în două faze, unde execută treieratul din brazdă şi treieratul la staţionar. Ele
sunt prevăzute şi cu echipamente speciale care se folosesc la recoltarea unor culturi ca:
floarea-soarelui, porumb, orez etc.
O combină are două părţi principale, reprezentate prin heder şi batoză. Hederul
sau secerătoarea combinei, la recoltarea directă, seceră plantele şi le transportă către
batoză. Batoza desprinde boabele din inflorescenţe, le separă din amestecul de paie-
pleavă şi le curăţă de impurităţi.
Combinele se clasifică după modul de acţionare şi după fluxul tehnologic. După
modul de acţionare se clasifică în două grupe: combine tractate mecanic şi acţionate de
tractor sau de motor propriu; combine autopropulsate. După fluxul tehnologic (după
drumul parcurs de tulpinile plantelor în combină) se clasifică în două grupe: combine cu
flux tehnologic direct, longitudinal sau transversal; combine cu flux tehnologic semidirect,
în „L“ sau în „T“ (fig.6).

Fig. 6 Scheme de fluxuri tehnologice ale combinelor

a - flux tehnologic direct longitudinal; b - flux tehnologic direct transversal;
c - flux tehnologic semidirect în „L“; d - flux tehnologic semidirect în „T“

Cele mai utilizate pe plan naţional şi mondial sunt combinele autopropulsate cu

fluxul în „T“ (fig.7).

5
 Fig. 7 Schema unei combine autopropulsate
cu flux tehnologic semidirect în „T“
1 - despărţitor de lan; 2 - aparat de tăiere; 3 - rabator; 4 - transportor de
alimentare; 5 - transportor înclinat oscilant; 6 - bătător; 7 - contrabătător; 8 -
ventilator; 9 - transportor elicoidal pentru boabe; 10 - transportor inflorescenţe
netreierate; 11 - site sistem curăţire; 12 - scuturători; 13 - buncăr; 14 - elevator
boabe; 15 - postbătător; 16 - motor; 17 - separator rotativ

1.4.1 Hederul(fig.8) are organele active reprezentate prin: rabator, aparat de

tăiere şi transportoare.

6
 Rabator

Aparat de
Transportor
tăiere

Fig.8 Heder

Rabatorul, la fel ca la vindrover, poate fi simplu, cu palete fixe, sau excentric, cu

degete.
Aparatul de tăiere, de tip clasic cu tăiere normală, este prevăzut cu limitatori în
părţile laterale şi cu mecanism bielă-manivelă sau cu şaibă oscilantă pentru acţionarea
cuţitului. Pentru recoltarea plantelor, aplecate (culcate) pe aparatul de tăiere, se
montează degete ridicătoare de plante.
Transportoarele pot fi cu pânză cu şipci, elicoidale, cu lanţuri cu racleţi şi cilindri
cu degete escamotabile.

1.4.2 Batoza are organele active principale reprezentate prin: aparatul de treier,
organele de separare (scuturători şi dârmon) şi organele de curăţire. Pentru culturi
speciale batoza mai este prevăzută cu un organ activ, numit decorticator (folosit pentru
ridichii, ceapă etc.) Aparatele de treier sunt de tip transversal sau de tip axial.
Aparatele de treier de tip transversal realizează desprinderea boabelor din
învelişul lor din inflorescenţe printr-un proces de frecare şi izbire. Ele pot fi cu bătător şi
contrabătător cu şine de batere (fig.9) sau cu bătător şi contrabătător cu degete (fig.10).
În timpul procesului de treier, circa 70% din boabe se separă prin contrabătător.
Acţiunea de frecare, ca intensitate, este în funcţie de distanţa dintre bătător şi
contrabătător, care este mai mare la intrarea materialului şi mai mică la ieşirea lui, fiind
reglabilă. Intensitatea procesului de treier este în funcţie şi de viteza periferică a
bătătorului, care este direct proporţională cu diametrul şi turaţia lui. Reglarea distanţei
dintre bătător şi contrabătător şi a turaţiei bătătorului se execută în funcţie de specia
care se treieră şi de umiditatea mateerialului, urmărind ca boabele să nu rămână în
inflorescenţe şi să nu fie sparte; la combine ambele reglări se pot executa atât în timpul
deplasării, cât şi la staţionar.

7
 Postbătător

Bătător

Contrabătător

Fig. 9 Amplasarea generală a aparatului de treier cu bătător

şi contrabătător cu şine de batere
1 - bătător; 2 - contrabătător; 3 - elevator; 4 - uniformizator pentru evacuarea
paielor; 5 - scuturători; 6 - jgheab pentru colectarea pietrelor; 7 - transportor
oscilant în trepte

8
 Fig. 10 Aparat de treier cu bătător şi contrabătător cu degete
1 - bătător cu degete; 2 - contrabătător cu degete;
3 - degetele bătătorului; 4 - degetele contrabătătorului

Aparatele de treier de tip axial sunt cu un singur bătător sau cu două

bătătoare. În cadrul procesului de lucru ele execută atât desprinderea boabelor din
inflorescenţe, cât şi separarea fracţiunilor mici (boabe, pleavă, impurităţi) din masa de
paie lungi, paie pe care le descarcă la uniformizatorul de evacuare din batoză,
îndeplinind şi rolul scuturătorilor de la batozele combinelor cu aparate de treier
transversale cu şine de batere sau cu degete.
La un aparat de treier axial (fig.11) se deosebesc trei zone: zona de alimentare,
zona de treier şi zona de separare a fracţiunilor mici şi de evacuare a paielor lungi. Zona
de alimentare este prevăzută cu un rotor cilindric cu nervuri elicoidale, care deplasează
materialul adus de transportorul oscilant în zona de treier, care cuprinde un bătător de
formă cilindrică, prevăzut cu bare de batere dispuse elicoidal şi un contrabătător reglabil,
tip grătar cu bare longitudinale, cu vergele dispuse circular. Zona de separare a
fracţiunilor mici şi de evacuare a paielor lungi este formată din partea posterioară a
bătătorului, de formă cilindrică, prevăzută cu bare pentru antrenarea materialului şi
grătarul fix de separare. În partea superioară a bătătorului, aparatul de treier are un
capac prevăzut pe faţa interioară cu nervuri elicoidale, care contribuie la deplasarea
axială a materialului.

9
 Fig.11 Combină cu aparat de treier axial şi aparate de treier axiale
a - secţiune longitudinală prin combină; b - aparat de treier axial cu un singur bătă-tor; c
- aparat de treier axial cu două bătătoare; 1 - zona de alimentare; 2 - barele de batere
ale bătătorului; 3 - bătătorul; 4 - capacul bătătorului, prevăzut cu nervuri elicoidale pe
faţa interioară; 5 - partea bătătorului din zona de separare; 6 - barele părţii bătătorului
din zona de separare, pentru antrenarea materialului; 7 - nervurile elicoidale prevăzute
pe partea interioară a capacului bătătorului; 8 - secţiunea de evacuare a paielor,
reprezentată printr-un cilindru cu palete radiale; 9 - contrabătă-torul de tip grătar cu bare
longitudinale cu vergele dispuse circular, reglabil ca dis-tanţă faţă de bătător; 10 - grătar
fix de separare

În timpul lucrului, materialul din zona de alimentare ajunge în zona de treier şi

apoi în zona de separare, unde boabele şi celelalte fracţiuni mici trec prin grătarul fix de
separare către sistemul de curăţire, paiele lungi fiind evacuate din aparatul de treier.
Materialul execută 2-4 rotaţii în jurul bătătorului în timpul trecerii rin aparatul de treier.
Scuturătorii au rolul de a separa prin scuturare boabele din paiele ajunse pe ei
de la aparatul de treier transversal (circa 30%) şi de a evacua paiele din batoză. Ei pot fi
de tip: cai, platformă oscilantă sau grătar rulant.
Scuturătorii de tip cai au cea mai largă utilizare, fiind montaţi în general pe doi
arbori cotiţi. Ei asigură deplasarea în salturi a paielor spre evacuare, la fiecare salt

10
materialul trebuind să se desprindă de scuturător pentru ca în cădere boabele să se
separe de paie şi să treacă prin orificiile scuturătorului şi prin deplasare pe planul înclinat
al acestuia să ajungă pe dârmon, unde se întâlnesc cu restul de circa 70% din boabe
care s-au separat prin contrabătător. Pentru a se îndeplini condiţia de desprindere a
materialului de scuturători şi respectiv de deplasare în salturi, se calculează şi reglează
turaţia arborilor cotiţi pe care sunt montaţi scuturătorii.
Dârmonul este organul activ la care ajunge materialul separat prin contrabătător
şi scuturători. În cadrul procesului de lucru el separă şi evacuează din batoză pleava
mare, separă inflorescenţele netreierate, care sunt reintroduse în circuit pentru a fi
treierate, lăsând ca boabele culturii de bază şi alte componente (seminţe de buruieni
etc.) să treacă spre sita următoare a primului sistem de curăţire.
Dârmonul este format din una sau mai multe site cu ochiuri de diferite forme, site
cu jaluzele sau combinaţii ale acestora. El este suspendat pe cadrul batozei, cu
posibilitate de a i se imprima mişcare oscilatorie. În timpul funcţionării batozei, asupra
dârmonului acţionează curentul de aer trimis de ventilatorul de la primul sistem de
curăţire.
Sistemele de curăţire au în componenţă site şi ventilatoare şi au rolul de a
separa boabele culturii de bază de impurităţile uşoare, mai mari sau mai mici.
O batoză are în general 1-3 sisteme de curăţire. Un sistem de curăţire este
format din una sau mai multe site şi un ventilator. Sitele se reglează sau se schimbă în
funcţie de cultură. Curentul de aer trebuie să asigure evacuarea plevei fără a antrena şi
boabele. Rezultă că trebuie găsită viteza optimă a curentului de aer care se reglează fie
prin modificarea mărimii orificiilor de aspiraţie ale ventilatorului, fie prin modificarea
mărimii orificiului reglabil de la carcasa ventilatorului prin care o parte din aerul aspirat
este dirijat în exterior, fie prin reglarea turaţiei ventilatorului.
Decorticatoarele sunt realizate din carcase metalice cilindrice, tronconice sau
combinate, turnate sau realizate din sârmă împletită, în care se află rotoare cu şine sau
palete care în timpul lucrului, fiind în mişcare de rotaţie, asigură decorticarea
(dezaristarea şi depaleierea) şi deplasarea materialului spre sistemul următor de
curăţire.
Organele de transport din componenţa batozei care asigură transportul
materialului pe fluxul tehnologic sunt reprezentate prin: planuri înclinate, transportoare şi
elevatoare.
Planurile înclinate, pentru a putea asigura transportul materialului, sunt în
mişcare oscilatorie.
Transportoarele asigură deplasarea materialului în plan orizontal sau pe planuri
cu înclinare mică. Transportoarele pot fi: cu bandă, cu racleţi, cu palete, elicoidale.
Elevatoarele transportă materialele pe planuri cu înclinare mare (inclusiv
verticale). Ele pot fi: mecanice (cu palete, cu cupe, elicoidale) sau pneumatice.
Colectarea boabelor la combine se face în saci sau buncăre. Descărcarea
buncărelor se poate face gravitaţional sau cu transportoare - elevatoare, în timpul
mersului sau prin oprirea combinei.

11
 Pentru a nu se împrăştia seminţele de buruieni pe câmp, batozele combinelor
sunt prevăzute fie cu dispozitive de colectare a plevei împreună cu seminţele de
buruieni, fie cu dispozitive de colectare numai a seminţelor de buruieni.
Paiele pot fi: lăsate în brazdă continuă pe mirişte; strânse în colectoare şi lăsate
în căpiţe; balotate; tocate.

1.4.3 Tehnica executării lucrării de recoltat cereale

şi seminceri legumicoli cu combina
La faza de coacere în pârgă se face verificarea culturii şi se determină gradul de
aplecare a plantelor, masa plantelor pe metru pătrat şi viteza de lucru a combinei.
Gradul de aplecare a plantelor se determină pentru a se putea stabili înălţimea
de tăiere şi poziţia rabatorului în plan orizontal şi vertical.
Masa plantelor pe unitatea de suprafaţă se determină în cel puţin cinci puncte,
în centru şi pe diagonalele parcelei, în care de pe suprafeţe de câte 1 m 2, folosind rama
metrică, se taie plantele de la înălţimea la care se va face seceratul, se cântăresc şi se
face media.
În funcţie de masa plantelor pe 1 m2 se determină: viteza de lucru; viteza
periferică şi turaţia rabatorului; necesarul de combine.
Viteza de lucru a combinei vl se determină cu relaţia:
Q
vl  , [m / s]
B l  qm
în care:
Q este capacitatea de prelucrare a aparatului de treier, în kg/s;
Bl - lăţimea de lucru a combinei, în m;
qm - masa medie a plantelor, în kg/m2.
Necesarul de combine cu care lucrarea de recoltare se poate executa în
perioada calendaristică optimă se determină cunoscând: suprafaţa ce trebuie recoltată;
durata campaniei de recoltare; capacitatea de lucru pe schimb a unei combine, care se
calculează luând în consideraţie viteza de lucru rezultată din calcul.

1.4.4 Pregătirea combinei pentru treieratul din brazdă

După definitivarea procesului de coacere şi uscare a plantelor secerate sau
smulse la faza de coacere în pârgă şi lăsate în brazde continue suspendate pe mirişte
sau lăsate pe sol, se execută treieratul direct din brazde cu ajutorul combinelor echipate
cu ridicătoare de brazdă.
Pregătirea combinei pentru treieratul din brazdă constă în principal în:
demontarea rabatorului şi a cuţitului de la aparatul de tăiere; montarea ridicătorului de
brazdă, prin suporţi speciali, în partea anterioară a hederului.

12
 La treieratul din brazdă, ridicătorul ridică plantele din brazdă şi le deplasează pe
transportoarele hederului. În continuare, procesul de lucru se desfăşoară la fel ca la
recoltarea directă.

1.5 Modul de recoltare mecanizată a semincerilor legumicoli

cu seminţele dispuse în inflorescenţe sau păstăi

Mazărea pentru boabe se recoltează în două faze. În prima fază plantele sunt
secerate (tăiate) sau smulse şi lăsate în brazdă continuă. În a doua fază se execută
treieratul din brazdă cu combina. La combină se măreşte distanţa dintre bătător şi
contrabătător, se reduce turaţia bătătorului şi se reglează ca materialul să nu treacă prin
decorticator.
Fasolea pentru boabe se recoltează în două sau trei faze. În prima fază, cu
maşini speciale, se execută tăierea tulpinilor sub nivelul solului şi lăsarea lor în brazde.
Dacă se recoltează după metoda divizată în două faze, în a doua fază se execută
treieratul din brazdă cu combina adaptată sau cu maşini speciale. Dacă se recoltează
după metoda divizată în trei faze, în faza a doua, folosind greble sau maşini speciale, se
strâng în brazdă comună plantele din două sau trei brazde rămase pe teren după prima
fază, iar în a treia fază se execută treieratul din brazdă.
Semincerii de morcov se recoltează în două faze. În prima fază se execută
seceratul. În a doua fază se execută treieratul din brazdă cu combina. La combină se
micşorează distanţa dintre bătător şi contrabătător, se măreşte la maxim turaţia
bătătorului. Materialul se trece prin decorticator, care se reglează pentru a se asigura
ruperea aristelor.
Semincerii de salată se recoltează în două faze. În prima fază se execută
seceratul. În a doua fază se execută treieratul din brazdă cu combina. La combină,
deoarece treieratul se face uşor, se reduce turaţia bătătorului şi se măreşte distanţa
dintre bătător şi contrabătător.
Semincerii de ceapă se recoltează în două faze. În prima fază se execută
tăierea inflorescenţelor ajunse la maturitate, care se supun procesului de uscare în
adăposturi, prin ventilare cu aer rece, pentru ca umiditatea să scadă de la circa 70% la
10-15% pentru a fi posibil treieratul. În adăposturile în care se face uscarea,
inflorescenţele se aşază în strat 1-1,2 m grosime. În a doua fază se execută treieratul la
staţionar cu combina. La combină se măreşte la maxim turaţia bătătorului, se
micşorează distanţa dintre bătător şi contrabătător. Materialul se trece prin decorticator.

1.6 Recoltarea semincerilor legumicoli cu seminţele înglobate în

masa fructului

La culturile cu seminţele înglobate în masa fructului (tomate, castraveţi etc.)

recoltarea şi separarea seminţelor se realizează diferit de ceilalţi seminceri legumicoli.

13
 1.6.1 Separarea seminţelor din fructele de tomate
Separarea seminţelor din fructele de tomate se poate realiza prin două metode:
prin zdrobirea fructelor urmată de macerare în căzi speciale, decantare, spălare cu apă
şi uscarea seminţelor; prin spălarea fructelor, zdrobirea lor cu colectarea concomitentă
separată a sucului şi respectiv a seminţelor, urmată de spălarea şi uscarea seminţelor.
În cazul primei metode, se pierde sucul de tomate.
Pentru separarea seminţelor din fructele de tomate prin cea de-a doua metodă,
cu colectarea concomitentă a sucului, se folosesc instalaţii pentru spălat şi extras
seminţe (fig.12) care au în componenţă câte o maşină de spălat fructe şi o maşină de
zdrobit fructe (pasatrice).

Fig. 12 Schema unei instalaţii pentru spălat şi extras seminţe de tomate

1 - gură de alimentare cu fructe; 2 - cilindru rotativ cu vergele; 3 - baia de apă; 4 -
transportor; 5 - rampă de spălare; 6 - pompă de apă; 7 - gura de alimentare a
maşinii de zdrobit fructe; 8 - rotor cu palete; 9 - carcasa cu sită a aparatului de
zdrobit fructe; 10 - tobă rotativă pentru separarea seminţelor; 11 - jgheab pentru
evacuarea seminţelor; 12 - jgheab pentru evacuarea cojilor; 13 - jgheab pentru
colectarea sucului de tomate

În timpul lucrului, fructele după spălare (în baia de apă) şi limpezire (în zona
rampei de spălare) ajung în aparatul de zdrobit al pasatricei în care, o dată cu zdrobirea,
se separă cojile, care sunt evacuate, iar sucul cu pulpa şi seminţele ajung în toba de
separare a seminţelor, colectându-se separat seminţele şi respectiv sucul de tomate.

1.6.2 Separarea seminţelor de bostănoase(pepeni, castraveţi,

dovlecei etc.)
Obţinerea seminţelor de bostănoase se realizează prin zdrobirea fructelor,
urmată de separarea mecanică a seminţelor de restul materialului rezultat şi de spălarea
lor, pentru ca apoi să fie supuse procesului de uscare. O maşină complexă pentru
extragerea seminţelor de bostănoase (fig.13) are părţile principale reprezentate prin
aparat de zdrobit fructe, sită pentru separarea materialului zdrobit, aparat de separare
prin frecare a seminţelor şi dispozitiv de spălare.

14
 Fig.13 Schema unei maşini complexe pentru extragerea
seminţelor de bostănoase
1 - coşul de alimentare; 2 - uniformizator de alimentare; 3 - toba cu cuie
(degete) a aparatului de zdrobit; 4 - contrabătătorul cu cuie (degete) al
aparatului de zdrobit; 5 - sită oscilantă; 6 - plan înclinat pentru pulpă; 7 -
jgheab pentru colectarea pulpei; 8 - placă de frecare; 9 - toba de frecare; 10
- transportor; 11 - rezervor de apă; 12 - pompă de apă; 13 - cap de
pulverizare; 14 - colector pentru seminţe

În timpul lucrului fructele din coşul de alimentare sunt introduse de uniformizator

în aparatul de zdrobit, de unde materialul rezultat ajunge pe sita oscilantă prin care se
separă pulpa zdrobită, de unde restul materialului intră în aparatul de desprindere prin
frecare a seminţelor de restul componentelor, pentru ca la trecerea spre colector, prin
zona de acţiune a capului de pulverizare, să se poată face curăţirea seminţelor prin
spălare.

2 MAŞINI PENTRU RECOLTAREA CARTOFILOR

La recoltarea cartofilor trebuie efectuate următoarele operaţii: înlăturarea

vrejilor, dislocarea cuiburilor, scoaterea şi separarea tuberculilor de pământ şi de restul
de vreji, colectarea tuberculilor şi încărcarea lor în mijloace de transport.
Recoltarea mecanizată a cartofilor se poate face după metodele: divizată şi
directă.
În cazul metodei de recoltare divizată, în prima fază se execută distrugerea
vrejilor cu mijloace chimice sau mecanice, în a doua fază se execută dislocarea
cuiburilor, scoaterea şi lăsarea tuberculilor la suprafaţa solului, iar în a treia fază se
execută adunarea manuală a tuberculilor, concomitent cu separarea lor de pământ şi
vreji şi încărcarea în mijloace de transport.
În cazul metodei de recoltare directă, toate operaţiile din cadrul procesului de
recoltare se execută în acelaşi timp.

15
 Maşinile utilizate la recoltarea cartofilor, după operaţiile pe care le execută, se
clasifică în trei gurpe: maşini pentru îndepărtarea vrejilor, maşini pentru scos cartofi şi
combine pentru recoltat cartofi.

2.1 Maşini pentru îndepărtarea vrejilor

Vrejii trebuie îndepărtaţi deoarece produc înfundări ale organelor active ale
maşinilor de scos cartofi sau ale combinelor pentru recoltat cartofi.
În cazul culturilor nebilonate, îndepărtarea vrejilor pe cale mecanică se poate
face fie prin cosire urmată de strângere şi încărcare în mijloace de transport, utilizând
cositori prevăzute cu ridicătoare de plante, greble şi maşini de încărcat, fie prin tocare şi
încărcare în mijloace de transport sau împrăştiere la suprafaţa solului, utilizând combine
de siloz prevăzute cu echipamente pentru ierboase.
Pentru îndepărtarea vrejilor din culturile bilonate sunt construite maşini speciale
care îndepărtează vrejii prin smulgere sau prin mărunţire. Maşinile care mărunţesc vrejii
au în componenţă rotoare orizontale - transversale prevăzute cu lanţuri, ciocane sau
cuţite montate pe suporţi de lungimi diferite, corespunzătoare profilului terenului (fig.14).
Materialul mărunţit rămâne împrăştiat la suprafaţa solului.

Fig.14 Organe active (rotoare) pentru îndepărtarea vrejilor de cartof

a - cu cuţite rigide şi palete de aruncare; b - cu lanţuri; c - cu cuţite articulate; 1 -
cuţite; 2 - lanţuri; 3 - palete de aruncare; 4 - tobă; 5 – disc

2.2 Maşini pentru scos cartofi

Aceste maşini execută dislocarea cuiburilor de cartofi, separarea aproape totală

a tuberculilor de pământ şi vreji şi lăsarea lor la suprafaţa solului de unde sunt adunaţi
manual. Organele lor active sunt reprezentate prin brăzdare pentru dislocarea cuiburilor
şi prin organele de separare. După construcţia organelor de separare, se clasifică în:

16
maşini de scos cartofi cu furci rotative şi maşini de scos cartofi cu grătare rulante sau
oscilante.
Maşinile pentru scos cartofi cu furci pot fi cu furci radiale sau cu furci care îşi
păstrează poziţia verticală în timpul rotaţiei. Ele recoltează la o trecere un singur rând. O
maşină de scos cartofi cu furci radiale, purtată pe tractor (fig.15), are ca organe active
un brăzdar curbat cu unghi de atac reglabil, un dispozitiv rotativ cu furci acţionat de la
priza de putere a tractorului şi un paravan-grătar pentru îngustarea brazdei în care sunt
lăsaţi tuberculii. Pentru reducerea gradului de vătămare a tuberculilor, vergelele
paravanului, îmbrăcate în cauciuc, sunt prinse articulat la bara de montare.

Fig.15 Maşină pentru scos cartofi cu furci radiale

1 - brăzdar; 2 - rotor cu furci; 3 - roată limitatoare de
adâncime; 4 - paravan din vergele

În timpul lucrului, brăzdarul, trecând pe sub cuiburile de cartofi, taie o brazdă

care urcă pe suprafaţa lui şi ajunge la dispozitivul rotativ cu furci care o mărunţeşte şi o
aruncă pe paravan, printre vergelele căruia trece pământul mărunţit, tuberculii fiind
reţinuţi şi lăsaţi la suprafaţa solului. Pentru ca furcile radiale să nu antreneze vrejii spre
centru şi pentru a reduce gradul de vătămare a tuberculilor, vergelele furcilor sunt
curbate şi acţionează asupra brazdei cu partea lor convexă.

17
 Maşini pentru scos cartofi cu grătare. Aceste maşini pot fi cu grătare rulante
sau cu grătare oscilante. Ca avantaj, faţă de maşinile pentru scos cartofi cu furci, ele
lasă tuberculii în limita rândurilor pe care le recoltează.
Maşinile pentru scos cartofi cu grătare rulante (fig.16) au în partea
posterioară a brăzdarelor unu sau două grătare rulante pe care ajung tuberculii cu
pământ şi resturi de vreji. Cele două grătare pot fi în continuare sau în unghi drept
(primul grătar, longitudinal şi al doilea grătar, transversal). Un grătar rulant este realizat
din vergele rotunde legate astfel între ele încât formează o bandă continuă cu suprafaţa
ondulată pentru a asigura transportul şi a nu da posibilitatea ca tuberculii să se
rostogolească înapoi spre brăzdare. Ramura superioară a grătarului este susţinută pe
roţi dinţate ovale, numite scuturători, care în lucru imprimă grătarului o mişcare
oscilatorie în plan vertical, care contribuie la intensificarea procesului de separare.

Fig.16 Schemele unor maşini pentru scos cartofi

cu unul sau două grătare rulante
a - cu un grătar longitudinal; b - cu două grătare longitudinale; c - cu un grătar
longitudinal şi unul transversal; 1 - brăzdar; 2 - grătar longitudinal; 3 - grătar
transversal; 4 - rolă pentru vibrarea grătarului

La unele maşini, pentru micşorarea gradului de vătămare a tuberculilor, vergelele

grătarelor sunt îmbrăcate în cauciuc.

18
 În timpul lucrului, grătarele transportă materialul (tuberculi cu pământ şi resturi de
vreji) şi separă într-o anumită măsură tuberculii de restul materialului. La capătul
grătarului tuberculii şi restul de pământ şi vreji cad pe grătarul următor sau pe sol, de
unde tuberculii sunt adunaţi manual.
Maşinile pentru scos cartofi cu grătare oscilante (fig.17) au în partea
posterioară a brăzdarelor grătare oscilante reprezentate prin platforme din bare
longitudinale, cu spaţii între ele pentru trecerea pământului. Acestor grătare, susţinute
pe cadru prin bare rigide prinse articulat atât la cadru, cât şi la grătare, li se imprimă în
timpul lucrului o mişcare oscilatorie care are ca efect cernerea pământului şi deplasarea
materialului spre partea posterioară. Aceste maşini lucrează corespunzător numai pe
terenuri plane-orizontale în soluri uşoare.

Fig.17 Schema unei maşini de scos cartofi cu grătare oscilante

a - schema grătarului oscilant; b - aşezarea şi acţionarea grătarelor oscilante; 1
- pereţi verticali; 2 - grătarul propriu-zis; 3 - braţe de suspen-dare; 4 -
mecanism de acţionare; 5 - brăzdar; a1 - adâncimea de lucru

19
 2.3 Combine pentru recoltat cartofi

Fig.18 Schema unei combine de recoltat cartofi

1 - cuţit circular pentru limitarea lăţimii zonei în care sunt cuprinşi tuberculii; 2 -
tambur profilat; 3 - brăzdar; 4 - grătar rulant; 5 - elevator cu degete pentru separarea
vrejilor; 6 - elevator rotativ pentru tuberculi; 7 - transportor separator de impurităţi cu
degete elastice; 8 - transportor cu vergele pentru separare manuală a restului de
impurităţi; 9 - buncăr

Combinele de recoltat cartofi, în timpul lucrului, dislocă cuiburile de cartofi,

separă tuberculii de pământ, vreji, buruieni, pietre şi-i colectează în saci, coşuri, buncăre
sau îi încarcă în mijloace de transport. Ca organe active principale, combinele (fig.18)
sunt prevăzute în general cu: brăzdare pentru dislocarea cuiburilor de cartofi, organe de
separare reprezentate prin grătare rulante sau oscilante, cilindri pneumatici pentru
mărunţirea bulgărilor cu rezistenţă mai mică decât a tuberculilor şi pentru desprinderea
tuberculilor de vreji, organe active pentru separarea vrejilor, transportoare de separare a
tuberculilor de impurităţi. Pentru eliminarea impurităţilor neseparate de organele active
ale combinelor, pe acestea lucrează un număr de persoane.

20