Masini de Recoltat Legume

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” TIMIŞOARA
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA TEHNICĂ a MOLDOVEI

Facultatea: Energetica și Inginerie Electrică
Specialitatea : Electrificarea Agriculturii
Disciplina: Mașini și utilaje în agricultură
REFERAT
TEMA : MAȘINI DE RECOLTAT LEGUME
A elaborat: Student anului III, Igor Buzulan
A controlat: Doct. Conf Universitar, AndreiGheorghiță
2023 CHIȘINĂU
1
Cuprins:
Introducere………………………………………………………3-4
Mașini de recoltat legume………………………………………..5
Mașini de recoltat mazăre……………………………………….6-14
Mașini de recoltat fasole ………………………………………..15-17
Mașini de recoltat tomate………………………………………...18-22
Maşină de recoltat cu îndepărtarea frunzelor înainte de extragerea rădăcinilor…23
Maşină de recoltat purtată pentru recoltat rădăcini cu îndepărtarea frunzelor după
extragerea rădăcinilor……………………………………………………..24-29
Opinie personal……………………………………………………………30
Bibliografie………………………………………………………………...31
2
INTRODUCERE
Legumicultura este una dintre cele mai importante și complexe
direcții de specializare a producției vegetale și are ca trăsături specifice
diversitatea mare a plantelor cultivate și dinamismul permanent datorat
apariției unor tehnologii moderne și schimbării sortimentului de soiuri și
hibrizi.
Denumirea de legumicultură provine de la cuvintele de origine
latină:”legumen”- vegetale cultivate pentru hrana omului și “cultura”-
priceperea de a lucra pământul, de a îngriji plantele.
Cu toate că legumicultura este una dintre cele mai vechi ocupații ale
omului, ea s-a dezvoltat în epoca modernă, concomitant cu progresul
tehnicii în general, pe măsura diversificării sortimentului și a metodelor
de cultivare a plantelor legumicole. În felul acesta, treptat, legumicultura
s-a consolidate ca știință de sine stătătoare și s-a desprins de fitotehnie,
care se ocupa de particularitățile culturii plantelor agricole. Această
desprindere de fitotehnie a fost determinate, în principal, de apariția
culturilor de legume în climat controlat, fapt ce permite asigurarea
condițiilor corespunzătoare creșterii și dezvoltării plantelor legumicole
în extrasezon.
După Chaux Cl. și Foury Cl. (1994), noțiunea de legume este

atestată din 1530 și derivă din latinescul “legumen” care este termen de
3
origine greacă ce desemna inițial plantele cultivate pentru păstăi și boabe

verzi sau uscate, cum sunt cele din familia leguminoase.
În present, prin plante legumicole se înțelege o grupă de plante
alimentare, de la care se utilizează diferite organe (rădăcini, frunze,
muguri, tulpini tuberizate, inflorescențe hipertrofiate, bulbi, lăstari,
fructe, semințe), care se consumă în stare crudă, preparete, murate sau
conservate , asigurând organismului uman cantități mari de substanțe
biocatalizatoare:vitamine , enzime, hormoni, substanțe volatile, elemente
minerale(Indrea D. 1979). Părțile comestibile poartă denumirea
de”legume”.
În limbajul curent, pentru o grupă de legume , se utilizează noțiunea
de “zarzavat”, care este de origine turcă și prin care sunt denumite
legumele utilizate în principalpentru supe : morcovul, pătrunjelul,
păstărnacul și țelina.
http://danielabucatariemoldo-ardeleneasca.blogspot.ro/2013/09/
zarzavat-pentru-iarna.html
Maşini de recoltat legume

4
Tipuri de mașini de recoltat legume:

 Maşini de recoltat mazăre
 Maşini de recoltat fasole
 Maşini de recoltat tomate
 Maşini de recoltat legume rădăcinoase
 Maşini de recoltat legume bulboase
 Maşini de recoltat varză
 Maşini de recoltat castraveţi
 Maşini de recoltat verdeţuri
 Maşini pentru recoltarea selectivă a
legumelor
Maşini de recoltat mazăre

5
Tehnologii de recoltare
Procesul tehnologic de recoltare a mazării cuprinde următoarele
operaţii: tăierea sau smulgerea plantelor din sol, treieratul plantelor,
separarea şi curăţirea boabelor, colectarea şi strângerea vrejilor. După
modul cum se execută aceste operaţii există două tehnologii de recoltare:
- tehnologia divizată: presupune executarea operaţiilor în etape
succesive de către utilaje diferite;
- tehnologia monofazică: operaţiile sunt executate simultan de către o
singură maşină.
În cazul recoltării boabelor de mazăre la maturitate se utilizează o
tehnologie divizată în două faze: în prima fază se separă plantele de sol
şi se lasă sub formă de brazde pentru definitivarea coaceri, iar în faza a
doua se ridică plantele din brazdă, se treieră, se curăţă şi se colectează
boabele.
https://cumsafaciogradina.blogspot.ro/2013/06/cum-sa-faci-o-cultura-de-mazare.html
6
Cerinţe tehnologice
La recoltarea mazării verzi trebuiesc satisfăcute următoarele cerinţe:
- pierderile de boabe la desprinderea plantelor de sol, sub 3,5 %;
- pierderile de boabe rămase în păstăi după treierat, sub 8 %;
- procentul de boabe sparte la treierat, sub 10 %;
- puritatea boabelor, peste 92 %.
În funcţie de operaţiile pe care le execută maşinile de recoltat mazăre se
împart astfel: maşini de recoltat tulpini de mazăre, maşini de adunat şi
încărcat mazăre, batoze de treierat mazăre, combine de recoltat mazăre
verde.
Maşini de recoltat tulpini de mazăre
Aceste maşini execută smulgerea sau tăierea plantelor, lăsarea lor în
brazde pe sol sau încărcarea acestora în mijloace de transport (la recoltat
mazăre verde). Aici pot fi incluse, pe lângă maşinile speciale de recoltat
tulpini de mazăre şi maşinile adaptate precum secerători, vindrovere.
Maşinile speciale pot fi: cu dispozitiv de smulgere, cu benzi de antrenare
şi vindrovere de recoltat mazăre. Maşinile de recoltat cu dispozitiv de
smulgere pot fi tractate sau purtate.
7
MRM-2,2M:
1- elevator;
2-transportor transversal;
3- transportor longitudinal;
4- roata de copiere;
5- aparat de tăiere;
6- dispozitiv de smulgere cu
degete escamotabile;
7- separatorul de lan tip
cuţit disc;
8- contracuţitul
separatorului.
Desprinderea plantelor din
sol are loc sub efectul
aparatului de smuls, plantele
care rămân în sol fiind tăiate
de aparatul de tăiere.
8
Maşinile cu benzi de antrenare sunt în general maşini tractate şi

acţionate de la priza de putere a tractorului :
1- separator de lan;
2- ridicătoarele de plante;
3- aparat de tăiere;
4- jgheab pentru susţinerea plantelor;
5- patine
6- benzi din cauciuc;
7- bare cu degete elastice;
8- lanţuri transportoare;
9- transportor transversal
10- elevator
9
Transportorul longitudinal este format din două sau trei lanţuri continui,
paralele, pe care sunt fixate barele transversale prevăzute cu degete
elastice. Peste barele transversale sunt dispuse curele continui din
cauciuc, mai lungi decât lanţurile şi care trec peste două axe cu role,
situate în spatele roţilor de lanţ. Aici degetele trec prin intervalul dintre
benzi, realizând descărcarea materialului pe transportorul transversal.
Vindroverele de recoltat mazăre sunt de tipul purtate, în faţa sau în
spatele tractorului, sunt prevăzute cu aparat de tăiere susţinute de
instalaţii hidraulice care, în timpul lucrului sunt pe regim “flotant” şi
patine pentru copierea solului
1- cadru; 2- transportor transversal; 3- patine; 4- arc lamelar; 5- lanţuri;

6- grătar pentru susţinerea tulpinilor; ; 7- console; 8- aparat de tăiere; 9-
ridicătoare de plante; 10- separator de lan; 11- rabator;
10
Maşini de adunat din brazdă şi încărcat

Aceste maşini se folosesc în cazul recoltării mazării verzi cu ajutorul
vindroverelor sau a maşinilor de recoltat tulpini care sunt echipate cu
elevatoare de încărcare. Constructiv sunt asemănătoare cu cele folosite
la recoltarea plantelor furajere.
Batoze de treierat mazăre verde

Batozele sunt maşini care execută desghiocarea păstăilor, desprinderea
boabelor din păstăi, separarea de vreji, curăţirea şi colectarea boabelor.
Batozele pot fi folosite atât la treieratul mazării verzi, cât şi la mazărea
cu boabe ajunse la maturitate. În funcţie de modul cum execută
operaţiile, batozele pentru mazăre pot fi staţionare (intră de regulă în
dotarea staţiilor fixe pentru treierat mazăre) şi mobile (execută ridicarea
brazdelor de pe sol, treieratul, curăţirea şi colectarea boabelor). Batozele
mobile pot fi tractate şi acţionate de la priza de putere a tractorului,
respectiv autopropulsate şi sunt prevăzute cu sisteme automate de
orizontalizare, de regulă cu traductor cu pendul dublu (unul pe direcţie
longitudinală şi altul pe direcţie transversală).
11
12
Batoză mobilă
Bătătorul şi contrabătătorul pot fi de formă cilindrică sau prismatică.
Bătătorul are pe suprafaţa laterală montate palete active dispuse după o
elice cu unul, două sau trei începuturi, fixe sau reglabile, dar înclinate
faţă de generatoare. Contrabătătorul, realizat din plasă din fire sintetice
împletite, are prevăzute la interior palete paralele sau înclinate faţă de
axa acestuia.
Bătătorul şi contrabătătorul se rotesc în acelaşi sens dar cu turaţii
diferite: - bătătorul: 100-380 rot/min; - contrabătătorul: 18-22 rot/min.
Procesul de treier cuprinde mai multe faze: faza de ridicare a
13
materialului, faza de deplasare a materialului pe paletele

contrabătătorului, faza de cădere liberă a materialului şi faza de lovire şi
aruncare a materialului. În procesul de treier materialul primeşte în
medie 56 de lovituri. Ca urmare a dispunerii paletelor pe bătător şi
contrabătător, în timpul lucrului materialul primeşte şi o mişcare de
avans, ce creşte odată cu unghiul de înclinare a paletelor. Deoarece
caracteristicile păstăilor şi tulpinilor diferă, la intrarea în aparatul de
treier se desfac păstăile cel mai puţin rezistente şi treptat cele cu
rezistenţa mai mare. Pentru reducerea procentului de boabe vătămate sau
sparte trebuie ca materialului să i se aplice un regim de lovire diferenţiat,
de-a lungul aparatului de treier. Acest lucru este realizat cu un aparat de
treier conic. Puterea necesară acţionării unei batoze de mazăre este:
batoza staţionară între 60-100 kW, respectiv batoza mobilă
autopropulsată până la 150 kW.
14
Maşini de recoltat fasole

Tehnologii de recoltare
Tehnologia de recoltare a fasolei verde păstăi, cuprinde operaţiile:
desprinderea păstăilor de pe tulpini, curăţirea păstăilor şi colectarea lor.
Toate aceste operaţii sunt executate într-o singură fază. Tehnologia de
recoltare a fasolelor pentru boabe, cuprinde operaţiile: desprinderea
plantelor de sol prin tăiere sau smulgere, lăsarea lor pe sol sub formă de
brazde pentru uscare, adunarea şi ridicarea din brazde, treieratul,
curăţirea şi colectarea boabelor. Aceste operaţii sunt executate în faze
eşalonate în timp.
Cerinţe tehnologice
Recoltarea mecanizată a fasolei necesită cultivarea de soiuri cu
dezvoltare uniformă, cu păstăi sub formă de buchete şi situate cât mai
sus faţă de sol. Pentru recoltarea fasolei verde păstăi:
- pierderile de păstăi rămase pe tulpină sub 7 %;
- păstăi vătămate sub 3 %;
- puritatea păstăilor recoltate minim 98 %; Pentru recoltarea fasolei
boabe:
- pierderi de boabe scuturate pe sol sub 3 %;
- procentul de boabe sparte sub 7 %;
- pierderi de boabe rămase pe vreji sub 3 %;
- puritatea boabelor recoltate minim 98 %.
În funcţie de operaţiile pe care le execută maşinile de recoltat fasole se
împart astfel: maşini de recoltat fasole verde, maşini de recoltat tulpini
de fasole şi maşini de treierat fasole.
15
Maşina de recoltat fasole verde păstăi execută desprinderea păstăilor

prin pieptănare, curăţirea, sortarea şi încărcarea păstăilor într-un mijloc
de transport sau colectarea lor în saci, lăzi sau buncăr. Maşinile de
recoltat fasole verde păstăi pot fi cu tobă longitudinală sau cu tobă
transversală, iar din punct de vedere al acţionării sunt maşini de recoltat
tractate, purtate sau autodeplasabile. Maşinile cu tobe longitudinale sunt
executate pentru a lucra pe unul sau două rânduri de plante, situate la
distanţa de 40-60 cm. Maşinile cu tobe transversale pot recolta la o
trecere 3-4 rânduri de plante. Viteza de deplasare în lucru a maşinilor de
recoltat este de 3-8 km/h iar capacitatea de lucru este de 0,15-0,3 ha/h.
Dispozitivul de desprindere a păstăilor este de obicei o tobă cilindrică
prevăzută cu 6-8 bare dispuse pe generatoare, pe care sunt fixate degete
elastice. Tobele longitudinale sunt dispuse înclinat faţă de orizontală
pentru pieptănarea progresivă a plantelor. Tobele transversale sun
dispuse orizontal. În funcţie de viteza de deplasare şi caracteristicile
culturilor, turaţia tobelor se poate regla între 220-420 rot/min.
Maşini de recoltat tulpini de fasole

Recoltarea tulpinilor de fasole se face cu maşini echipate special pentru
smulgerea sau tăierea plantelor Smulgerea tulpinilor de fasole se
realizează cu organe de lucru care, din punct de vedere constructiv sunt
alcătuite din două roţi cu pneuri, aşezate în formă de V cu deschiderea în
sensul de înaintare. Roţile se rotesc datorită frecării cu solul, prind
plantele şi le ridică în sus, fapt ce duce la smulgerea lor. Maşinile de
recoltat tulpini prin tăiere pot fi echipate cu organe de tăiere de tipul
active sau pasive. Organele pasive sunt cuţite (brăzdare) simple
unilaterale, asemănătoare cu ale cultivatoarelor, respectiv cuţite
transversale drepte cu lungime mare (0,8-1,4 m). Sunt utilizate la
16
recoltarea culturilor în teren bilonat, datorită capacităţii reduse de

pătrundere în sol. Organele active sunt de două feluri: - cuţite rotative:
patru sau şase secţii de lucru, fiecare având ca organ un cuţit disc plat,
zimţat pe margine şi dispus înclinat faţă de sol; discurile secţiilor
alăturate se rotesc în sensuri opuse pentru a executa strângerea plantelor
de pe două rânduri într-o singură brazdă; - cuţite oscilante: bare
transversale oscilante pe care sunt fixate lame tăietoare trapezoidale;
pătrund în sol la adâncimea de 2-3 cm şi taie plantele asemănător
aparatului de tăiere cu două cuţite. Dacă se folosesc cultivatoarele ori
dislocatoarele de rădăcinoase, acestea se echipează cu cuţite lungi pentru
tăiere. Tulpinile tăiate rămân pe suprafaţa solului şi sunt strânse în
brazde cu ajutorul greblelor.
17
Maşini de recoltat tomate

Recoltarea mecanizată se aplică la culturile destinate industrializării
când operaţiile din tehnologia de lucru se execută la o singură trecere.
Procesul tehnologic cuprinde următoarele operaţii: separarea plantelor
din sol, detaşarea fructelor (prin scuturare sau pieptănare), curăţirea,
sortarea şi colectarea fructelor. În practică se pot regăsi două tehnologii:
monofazică şi mai rar divizată.
Maşinile de recoltat tomate pentru industrializare se por clasifica după
mai multe criterii:
- după operaţiile pe care le execută: maşini de detaşat fructe şi maşini de
recoltat integral (combine de recoltat tomate);
- după modul cum execută detaşarea fructelor: maşini de recoltat prin
pieptănare şi maşini de recoltat prin scuturare.
După tipul scuturătorului combinele pot fi cu scuturător cu cai şi cu
scuturător cu grătar rulant oscilant.
În funcţie de operaţiile pe care le execută combinele de recoltat tomate
pot fi: simple (fără organe de sortare a fructelor), cu platforme de sortare
(sortarea se execută manual) şi complexe ( dotate cu echipament de
sortare fotosensibil).
18
Plantele sunt tăiate de cuţitele pasive 1, antrenate de tamburii

pneumatici 2 şi transmise la elevatorul 4 cu lanţurile de presare 3.
Ajunse pe scuturătorul 8, fructele se desprind şi cad pe transportorul 7,
iar vrejii, destrămaţi de opritoarele 9, sunt evacuaţipe la partea
posterioară a combinei. Fructele sunt descărcate pe transportorul
transversal 11, prin curentul de aer creat de ventilatorul 10, evacuând
fracţiile uşoare şi frunzele. De aici fructele sunt transmise la
transportorul 6 unde are loc curăţirea şi sortarea manuală. Fructele verzi
sunt puse în lădiţe iar fructele coapte trec printr-un jgheab la elevatorul 5
care le evacuează într-un mijloc de transport.
19
1- ridicătoare de plante; 2- cuţite disc; 3- transportoare cu bandă

ondulată; 4- elevator cu racleţi; 5- transportor transversal cu bandă; 6-
transportor de transfer; 7- scuturător; 8- transportor cu bandă; 9-
ventilator; 10- elevator de fructe; 11- transportor de sortare; 12-
transportor longitudinal cu bandă
20
Dispozitivul de tăiere şi dislocare a plantelor

Dispozitivele de tăiere şi dislocare folosite în construcţia maşinilor de
recoltat tomate pentru industrializare sunt de tip pasiv şi de tip activ.
Dispozitivul de tip pasiv poate fi sub forma unor cuţite unilaterale stânga
sau dreapta ori sub forma unor brăzdare plate cu tăişul în formă de V,
asemănătoare cu cele de la maşinile de recoltat cartofi. Adâncimea de
lucru este de 2-5 cm iar unghiul de aşezare faţă de orizontală de 2-3
grade. Dispozitivul pasiv este folosit împreună cu un tambur de rabatere
pneumatic ce asigură antrenarea plantelor şi direcţionarea lor către
transportorul de ridicare. Pentru a evita aglomerarea materialului pe
organele de tăiere, dar şi pentru a nu produce separarea fructelor de pe
tulpini, viteza periferică a tamburului este de 1,5-3 ori mai mare decât
viteza de lucru a maşinii. Dispozitivul de tip activ este alcătuit din două
discuri plate care se rotesc în sensuri opuse şi sunt dispuse înclinat faţă
de suprafaţa solului. Deasupra fiecărui disc este câte un transportor
vertical cu bandă ondulată ce susţine şi antrenează plantele. Discurile
îndeplinesc două funcţii: tăierea plantelor şi ridicarea lor pe transportor
21
Pentru separarea pământului dislocat se folosesc trei tipuri de

dispozitive. Dispozitivul cu tobă (a) are două transportoare cu vergele şi
o tobă cu degete escamotabile. La trecerea materialului de pe un
transportor pe altul degetele îl răvăşesc, iar pământul şi fructele
desprinse cad pe transpoertorul transversal. Dispozitivul cu transportor
de transfer (b) are două transportoare cu vergele cu deschidere reglabilă
prin care trece pământul şi fructele desprinse, colectate de transportorul
transversal. Dispozitivul cu grătare rulante se execută în două variante: -
cu transportoare paralele: un transportor exterior cu bare pentru antrenat
tulpini şi un transportor interior cu vergele pentru antrenarea pământului;
- cu transportoare înseriate: transportorul cu bare antrenează numai
tulpinile, fructele desprinse şi pământul cad pe transportorul transversal.
22
Maşină de recoltat cu îndepărtarea frunzelor înainte de

extragerea rădăcinilor
1- disc pentru tăierea frunzelor; 2- roată de copiere; 3- roată pentru

reglarea adâncimii de lucru; 4- discuri de dislocare; 5- aruncător de
rădăcini; 6- transportor scuturător; 7- mecanism acţionare role; 8-
elevator; 9- transportor transversal; 10- tobă elevator; 11-
transportor receptor; 12- elevator evacuare
23
Maşină de recoltat purtată pentru recoltat rădăcini cu

îndepărtarea frunzelor după extragerea rădăcinilor
24
Dispozitivul de copiere are rolul de a urmări microrelieful solului şi de a

asigura o înălţime de tăiere sau adâncime de lucru. Funcţional sunt două
feluri: dispozitiv activ şi dispozitiv pasiv. Dispozitivul de copiere activ
asigură trecerea uşoară peste denivelările terenului, nu se înfundă cu
ierburi, dar se afundă în soluri afânate. Diametrul roţii de copiere se
determină în funcţie de sarcina Q care apasă pe dispozitiv, de lăţimea
roţii B şi de rezistenţa solului la compactare. Ca urmare a forţei Q
volumul solului tasat sub roată este V=BhS/3, unde h este adâncimea de
tasare, S- lungimea zonei de tasare.
Dispozitivul de uniformizare
Execută preluarea plantelor de la dispozitivul de smulgere şi ordonarea
astfel încât tăierea frunzelor să se facă la aceiaşi distanţă de capătul
rădăcinii.
Dispozitivele de uniformizare sunt de mai multe feluri: cu curele, cu
discuri înclinate, cu discuri cu degete, cu valţuri elicoidale, etc.
Dispozitivul de uniformizare cu curele cuprinde curelele 1 şi cuţitul disc
2 pentru tăierea frunzelor. Curelele sunt dispuse înclinat faţă de benzile
de smulgere cu un unghi de 15-200. Axa de simetrie a dispozitivului este
25
deplasată cu 50-60 mm faţă de axa de simetrie a benzilor de smulgere,

iar viteza curelelor se stabileşte în funcţie de viteza benzilor de smulgere
în aşa fel încât să se evite aglomerarea rădăcinilor.
26
Dispozitivul de uniformizare cu discuri şi degete cuprinde două discuri de

alimentare cu degete 1 care scot plantele din benzile de smulgere, un disc cu
degete 4 pentru evacuarea frunzelor tăiate, cuţitul disc cu tăiş zimţat 3 şi
lama contracuţit 2. Axa de simetrie a dispozitivului este deplasată cu 50-100
mm faţă de axa de simetrie a benzilor de smulgere
27
Dispozitivul de uniformizare cu valţuri elicoidale este format din

valţurile 1, plăcile de reţinere 2 şi cuţitul disc 3. Valţurile au partea
anterioară conică pentru prinderea plantelor şi se rotesc în sensuri
opuse. Sub valţuri sunt două plăci limitatoare pe care se reazemă
capetele rădăcinilor.
28
Cuţitele pentru tăierea frunzelor

Cuţitele se împart în două grupe: cuţite pasive (fixate rigid pe cadrul
dispozitivului de uniformizare, cu tăişul dispus la 450 faţă de direcţia de
deplasare a rădăcinilor) şi cuţite active (de tip disc cu tăiş neted sau
zimţat, cu viteza periferică de 9-12 m/s).
Dispozitivul cu cuţit activ este format dintr-un disc concav prevăzut cu
margini tăietoare. Discul este dispus înclinat faţă de suprafaţa solului sub
ub unghi de 4-50 grade.
Opinie personală
29
În opinia mea, mașinile de recoltat legume sunt dotări de funcționalitate

productivă și durată mare , micșorând durata de recoltare, ne mai având
nevoie de forță de muncă umană, cu toate acestea există și dezavantaje,
cum ar fi, zdrobirea sau taierea legumelor la recoltat sau recoltarea
legumelor necoapte , verzi . Aceste legume fiind ulterior aruncate,
irosite.
Bibliografie
30
https://www.pestre.ro/blog/rotatia-culturilor-legumicole/
http://danielabucatariemoldo-ardeleneasca.blogspot.ro/2013/09/zarzavat-
pentru-iarna.html
https://cumsafaciogradina.blogspot.ro/2013/06/cum-sa-faci-o-cultura-de-
mazare.html
“Tratat de legumicultură”- Ruxandra Ciofu
https://www.scribd.com/document_downloads/direct/122826755?
extension=pdf&ft=1515887147&lt=1515890757&user_id=308966605&
uahk=R9m4b2M-eeRU3ELI9tJtHQxz2lI
http://www.lantecind.ro/tomate.php
31

Masini de Recoltat Legume

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masini de Recoltat Legume

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA TEHNICĂ a MOLDOVEI

Disciplina: Mașini și utilaje în agricultură

TEMA : MAȘINI DE RECOLTAT LEGUME

A elaborat: Student anului III, Igor Buzulan

A controlat: Doct. Conf Universitar, AndreiGheorghiță

După Chaux Cl. și Foury Cl. (1994), noțiunea de legume este

origine greacă ce desemna inițial plantele cultivate pentru păstăi și boabe

Maşini de recoltat legume

Tipuri de mașini de recoltat legume:

Maşini de recoltat mazăre

Maşinile cu benzi de antrenare sunt în general maşini tractate şi

1- cadru; 2- transportor transversal; 3- patine; 4- arc lamelar; 5- lanţuri;

Maşini de adunat din brazdă şi încărcat

Batoze de treierat mazăre verde

materialului, faza de deplasare a materialului pe paletele

Maşini de recoltat fasole

Maşina de recoltat fasole verde păstăi execută desprinderea păstăilor

Maşini de recoltat tulpini de fasole

recoltarea culturilor în teren bilonat, datorită capacităţii reduse de

Maşini de recoltat tomate

Plantele sunt tăiate de cuţitele pasive 1, antrenate de tamburii

1- ridicătoare de plante; 2- cuţite disc; 3- transportoare cu bandă

Dispozitivul de tăiere şi dislocare a plantelor

Pentru separarea pământului dislocat se folosesc trei tipuri de

Maşină de recoltat cu îndepărtarea frunzelor înainte de

1- disc pentru tăierea frunzelor; 2- roată de copiere; 3- roată pentru

Maşină de recoltat purtată pentru recoltat rădăcini cu

Dispozitivul de copiere are rolul de a urmări microrelieful solului şi de a

deplasată cu 50-60 mm faţă de axa de simetrie a benzilor de smulgere,

Dispozitivul de uniformizare cu discuri şi degete cuprinde două discuri de

Dispozitivul de uniformizare cu valţuri elicoidale este format din

Cuţitele pentru tăierea frunzelor

În opinia mea, mașinile de recoltat legume sunt dotări de funcționalitate

S-ar putea să vă placă și