Sunteți pe pagina 1din 17

Cuprins

1.Generalitati 2.Clasificare 3.Simptome 4.Tratament 5.Profilaxie 6.Boala Biermer

Gastrita

consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din punct de vedere clinic ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice. Acestea uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri impunindu-se investigatii paraclinice precum: endoscopia, examenul histopatologic si investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice. Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita etanolica, meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala. Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica.

Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga durata resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa epigastrica moderata. Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.

O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui pierdut - de la usoara anemie, la melena si soc hemoragic.

Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera intamplator. Unele cercetari medicale au aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul de doua treimi prezentand semne de gastrita.
Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia gastroscopica cu biopsie va stabili diagnosticul de certitudine. Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului superior precum ulcerul peptic, hernia diafragmica, esofagita si pancreatita cronica.

Frecvent se manifesta printr-o senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului numita pirozis, dar poate evolua si fara simptome. Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool,abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti,anumite boli infectioase, stresul, etc. La pacientii cu aceasta afectiune se pot constata prin mijloace specifice de investigatie (radiologie si endoscopie), anumite semne de alterare a mucoasei gastrice, precum si semne functionale legate de secretia de acid clorhidric.

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele: - antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide)

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice,un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia). Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici:alcoolul, tutunul, condimentele, etc.

Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de alimentatie ce pot fi aplicate si adaptate necesitatilor fiecaruia. Este utila eliminarea zaharul si alimentelor cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura si de alimentele imbogatite cu E"-uri. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii). Se recomanda renuntarea la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie - acesta alaturi de tutun este marele inamic al stomacului. Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze pusee de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat. Fumatul joaca un rol extrem de important in etiologia gastritei si ulcerului se recomanda renuntarea cit mai rapida la fumat in cazul suferintei gastrice.

Este intalnita mai frecvent la femei decit la barbati si mai ales intre 40 si 55 de ani. Se manifesta ca o anemie severa, macrocitara, neregenerativa. Aceasta afectiune se datoreaza unei atrofii a mucoasei gastrice fundice evidentiata de endoscopie cu biopsii. Lipsa vitaminei B12 ca factor antianemic, va genera tulburari grave la nivelul tuturor tesuturile organismului.

Boala debuteaza cu tulburari digestive, care pot preceda cu ani de zile anemia. In timpul anemiei apar trei grupe de simptome: anemice, digestive si neurologice.
Sindromul anemic se caracterizeaza prin paloare asociata cu icter, palpitatii, astenie. La nivelul membrelor inferioare apar edeme, unghiile fiind adesea sfaramicioase (friabile) si parul uscat. Alte manifestari pot fi varsaturile, diareea si anorexia.

PREVENIRE SI TRATAMENT NATURIST:

*Alimentele alterate se arunca. *Se evita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului. *Nu se consuma alimente excitante pentru stomac. *Se fac clisme, se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor. *Se recomanda post de 1-3 zile, timp in care se bea ceai din scoarta de mesteacan, flori de tei, urzica, leustean, cimbru, salvie, cimbrisor, maghiran. *Se bea un pahar de apa in care s-a dizolvat 1 lingurita de argila. *Se evita bauturile reci, zaharul, pastele fainoase, carnea de porc prajita, condimentele, alcoolul. *Cu ceaiuri din musetel, rostopasca, roinita, menta, chimen, seminte de in, lemn dulce, se calmeaza durerile de burta. *Se beau cateva picaturi de ulei din scortisoara sau dafin, cu miere. *Se evita stresul, se recomanda autosugestia prin ganduri pozitive si credinta in vindecare.

A fi sanatos, a trai mai mult si mai bine, este fundamentul tuturor optiunilor umane de la origini si pana in prezent.

Instinctul de conservare este adanc inradacinat in structurile spetei umane si, intr-un asemenea context, nu trebuie sa ne surprinda permanenta straduinta a omului de a afla pe calea observatiei ce ii este util sau, dimpotriva, nociv pentru hrana, pentru sanatate sau pentru viata in general. Asa s-a ajuns la constituirea, incetul cu incetul, a asa-numitei medicini naturiste la temeliile careia stau secole de experienta empirica. Terapeutica naturista se aseamana foarte mult cu estetoterapia, respectiv cu folosirea frumosului ca agent terapeutic. Natura reprezinta din acest punct de vedere o sursa inepuizabila de frumos. Terapeutica naturista este acea terapeutica care foloseste o serie de agenti naturali ca de exemplu: aerul, apa, miscarea, alimentatia, frigul, caldura, plantele, lumina precum si alti factori de provenienta naturala. Toti acesti factori, punand organismul in cele mai propice conditii de refacere, creeaza posibilitati tot atat de propice de echilibrare si insanatosire.