Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice

reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice,

alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta
ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii
grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Clasificare
Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei,
in acute si cronice. Din punct de vedere clinic ele pot fi
asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice. Acestea
uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de
stabilit, in aceste cazuri impunindu-se investigatii paraclinice
precum: endoscopia, examenul histopatologic si investigarea
bacteriologica a mucoasei gastrice.

Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor

medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de
AINS), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita etanolica,
meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de
digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de
substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic,
substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei
gastrice - gastrita acuta postingestionala. In alte cazuri poate
fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special
dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce
favorizeaza refluxul bilios.

Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, eroziva

si alergica.
Gastrita acuta simpla :
Gastrita eroziva:

Gastrita alergica:

Evolutia
gastritei acute
poate fi de
scurta durata cu
tendinta rapida

spre vindecare dupa

administrarea tratamentului
adecvat sau dupa indepartarea
cauzelor. Neglijarea gastritei
acute poate duce la
cronicizare sau complicatii
severe.
Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome
dispeptice de lunga durata resimtite de bolnav la nivelul
abdomenului superior si sensibilitate dureroasa epigastrica
moderata. Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei
progresiva si poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.

O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este

reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice,
manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea
sangelui pierdut - de la usoara anemie, la scaune cu sange
(melena) si soc hemoragic.

Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin

senzatii de presiune si arsura in epigastru, dureri surde
permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai
ales de schimbarea de pozitie sau de miscari.

Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera

intamplator. Unele cercetari medicale au aratat ca numai o
treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul
de doua treimi prezentand semne de gastrita.

Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate

la debut de dureri epigastrice de intensitate variabila si
initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese mai
condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu
digerabile, alcool, etc. Durerile sunt insotite de senzatie de
balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi postprandiale.

Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi

urmata de displazie epiteliala cu dezvoltarea ulterioara a unui
adenocarcinom. De aceea se recomanda o abordare serioasa a
afectiunii si efectuarea in scopul diagnosticarii precoce a unor
endoscopii si examinari histologice seriate.

Printre cauzele gastritei cronice se mai numara infectia cu

Helicobacter Pylori, refluxul biliar, utilizarea pe termen lung
a medicamentelor de tip aspirina si auto-imunitatea (boala
Biermer).

Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata,

iar investigatia gastroscopica cu biopsie va stabili
diagnosticul de certitudine.

Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice

ale abdomenului superior precum ulcerul peptic, hernia
diafragmica, esofagita si pancreatita cronica.
Simptome
Frecvent se manifesta printr-o senzatie de arsura in partea
superioara a abdomenului numita pirozis, dar poate evolua si
fara simptome.

Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de

consumul de alcool, anumite medicamente (spre exemplu aspirina,
analgeticele, AINS - antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si
cele steroidiene, pot genera iritatii ale mucoasei gastrice pina
la gastrita si uneori complicatii ale acesteia chiar
administrate in doze uzuale la cei sensibili), abuzul de cafea,
consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, infectia cu
Helicobacter Pylori, ingurgitarea unor substante caustice,
anumite boli infectioase, stresul, etc.

La pacientii cu aceasta afectiune se pot constata prin mijloace

specifice de investigatie (radiologie si endoscopie), anumite
semne de alterare a mucoasei gastrice, precum si semne
functionale legate de secretia de acid clorhidric.
Tratament
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia
sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate
pentru tratament medicamente din clasele:

- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in

neutralizarea secretiei acide)

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia

acida actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina,
famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)

- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la

nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la
refacerea acesteia).

Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in

mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de
eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu
metronidazol.

Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim

igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti
gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).

Profilaxie
Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de
alimentatie ce pot fi aplicate si adaptate necesitatilor
fiecaruia. Este utila eliminarea zaharul si alimentelor cu
aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii
ani este cauzata in buna masura si de alimentele imbogatite cu
„E"-uri, intrucat ele pot afecta digestia, favorizeaza (in
special zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori in
stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si
produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au
predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite
strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul
rand cei pentru gust, aroma si colorantii).

Se recomanda renuntarea la consumul de alcool - indiferent de

provenienta sau de tarie - acesta alaturi de tutun este marele
inamic al stomacului.
Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze
pusee de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea
gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri
gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat.

Fumatul joaca un rol extrem de important in etiologia gastritei

si ulcerului - se recomanda renuntarea cit mai rapida la fumat
in cazul suferintei gastrice.