Gastrita.

Plan de ingrijire Gastrita acuta. Tehnica: Sondajul gastric.

Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din
punct de vedere clinic ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice.
Acestea uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri
impunindu-se investigatii paraclinice precum: endoscopia, examenul histopatologic si
investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina,
antiinflamatorii - gastrita postconsum de AINS), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita
etanolica, meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele
cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric,
clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice -
gastrita acuta postingestionala.
In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special
dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa
administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei
acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.
Gastrita acută simpla (prin ingestie)
Este cea mai obișnuită formă și are cauze alimentare: alcool, condimente, alimente
prea reci sau prea calde, analgezice nesteroidiene, cafea sau mese copioase.
Simptomele gastritei acute simple sunt: dureri epigastrice, grețuri, vărsături
alimentare și bilinoase, cefalee, astenie, inapetență, uneori diaree, consecința enteritei sau
enterocolitei.
Tratamentul constă în înlăturarea cauzei, regim de protecție, la început hidric apoi se
introduc progresiv alimente ușoare.
Gastrita acută corozivă și flegmonoasă
 Este consecința accidentelor constând în ingerarea de substanțe caustice. După
ingerare, apare durerea extrem de intensă cu localizare epigastrică, urmată de disfagie și
vărsături.
Tratamentul trebuie să fie făcut de urgență. Este contraindicată intoducerea de sonde
pentru spălătură gastrică! Pericol de perforație! Se preferă administrarea de substanțe
neutralizante. Alimentația orală fiind imposibilă, se va recurge la clisme alimentare și la
alimentație parenterală.
Gastrita alergică
Este provocată de către un alergen alimentar (lapte, pește, ou etc). Are un tablou
clinic violent care se manifestă imediat după ingerarea alergenului: dureri epigastrice
violente, grețuri, vărsături.
Deseori apar pe tegumente si plăci urticariene, iar la examenul sângelui se constată
eozinofilie.
Tratamentul este cel obișnuit în gastrite, dar se vor adauga și antihistaminice pentru
substratul alergic și se va evita alimentul respectiv.
Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga
durata resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa
epigastrica moderata. Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si
poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.
O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la
nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea
sangelui pierdut - de la usoara anemie, la scaune cu sange (melena) si soc hemoragic.
Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si
arsura in epigastru, dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi
influentate mai ales de schimbarea de pozitie sau de miscari.
Gastrita cronica este asimptomatica si se descopera intamplator.
Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate la debut de dureri
epigastrice de intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese
mai condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool
etc. Durerile sunt insotite de senzatie de balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi
postprandiale.
Gastrita poate avea diferite cauze:
  consum excesiv de alcool
 utilizare prelungită a medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidiene, cunoscute
ca AINS, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul
 infecție cu bacterii, cum ar fi Helicobacter Pylori
 intervenții chirurgicale majore
 accidentări traumatice, arsuri sau infecții severe
Anumite boli, cum ar fi anemia pernicioasă, anemia cronică de reflux biliar, sau
tulburări ale sistemului imunitar, pot provoca și ele gastrită. Gastrita mai poate apărea ṣi
la cei care au suferit chirurgii de reconstrucție a tractului digestiv.
Simptomele gastritei

Cel mai frecvent simptom întâlnit la bolnavi este durerea abdominală. Gastritele pot
fi asimtomatice sau se asociază cu jenă epigastrică, dureri uneori severe, grețuri,
hematemeză (vărsătură cu sânge) și melenă (scaun cu sânge), pirozis (arsuri) tulburări
dispeptice (anorexie, grețuri, vărsături, flatulență, eructații).

Alte semne și simptome:

- Greață

-Vomă (având o nuanță străvezie, verde, galbenă sau însângerată în dependență de

gravitatea problemei)

-Eructații

-Balonare

-Senzație de stomac plin după doar câteva mușcări

-Lipsa poftei de mâncare

-Pierderea inexplicabilă în greutate

Diagnosticarea gastritei

De obicei se poate suspecta diagnosticul de gastrită pe baza simptomelor, dar cel mai
sigur diagnostic este cel care se pune prin endoscopie digestiva superioara.

Endoscopia în cazul gastritei, este importantă mai ales pentru a preciza tipul de
gastrita, deoarece unele forme de gastrită se tratează specific și pot avea o evoluție
deosebită, dar și pentru a exclude alte boli care pot da simptome similare (ulcerul gastric,
esofagita sau cancerul gastric)

Complicațiile gastritei

Deși pare o boală simplă, gastrita poate da si complicații, unele grave.

Cele mai frecvente complicații ale gastritei sunt:

 Sângerări cu anemie

 Ulcerul gastric

 Cancerul gastric

 Scăderea absorbției vitaminei B12 urmata de anemie

 Scăderea cantității de acid clorhidric din stomac in gastrita atrofica

 Scăderea cantității de suc gastric

Plan de ingrijire Gastrita acuta.

Persoana de sex masculin, de 63 ani, alcoolic, cunoscut cu hepatită cronică cu

agentul HBS prezent, se internează pentru: astenie, oboseală, inapetenţă, pierdere în
greutate, gust amar, greaţă, vomă, disconfort în hipocondrul drept, somnolenţă
postprandială. Nu prezintă edeme şi ascită.

Manifestări de dependenţă: - greaţă, vărsături, uscăciunea pielii.

Imposibilitatea de a se odihni din cauza durerii

Obiective : Combaterea si diminuarea durerii

Interventii: -administrarea de antalgice la cererea medicului, aszarea in pozitie antalgica

pentru diminuarea durerii

Dificultatea pacientului de a se recreea

Obiective Facilitarea mediului spitalicesc

Interventii -asigurarea linistii in salon, punerea la dispozitie de carti, radio si tv;
Depistarea balonarii,greturilor si varsaturilor in timpul tratamentului
Obiective : Combaterea lor si hidratare corespunzatoare Sa prezinte un tranzit intestinal
normal
Să se obţină echilibrul metabolismului glucidic. Evitarea abuzului de condimente,
grăsimi, bucate fierbinţi sau reci, picante şi preparate la gratar, băuturi alcoolice
Interventii: regim alimentar corespunzator, administrarea de medicamente la cererea
medicului, hidratare cu ser fiziologic si ser glucozat 1500 ml. - efectuarea de masaj usor
la nivelul abdomenului, administrea medicamentelor prescrise de medic
Alimente interzise -supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata; - pestele
gras, afumat sau marinat; - mezelurile, ouale prajite, branzeturile fermentate, sarate,
afumate,etc
Cauza: dezechilibrul metabolismului glucidelor, consumul excesiv de alcool, fumat,etc
Administrarea tratamentului:
Respectarea Tratamentului medicamentos
-antiacide (amestecuri de substante alcaline curol in neutralizarea secretiei acide)
-antisecretorii (substante ce au rolul de a inhibasecretia acida actionind asupra
receptorilorhistaminici -ranitidina,famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni
-omeprazolul).Scobutil, N-prednison, Uscosin, Priamide, Buscopan ,Ulcogastrin . Digest
Duo . No-Spa forte;
- pansamente gastrice;
- antispastice;
- antiemetice
- antialgice
Evaluare: In urma tratamentului prescris de medic si a ingrijirilor starea pacientului se
amelioreaza, durerea scade in intesitate oferind posibilitatea pacientului de a se odihni
normal, greturilor si varsaturilor se diminueaza balonare diminuata, tranzit intestinal
incetinit , pacientul are o stare generala relativ buna.

Tehnica: Sondajul gastric

Sondajul gastric sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc
( sonda Faucher sau sonda Einhorn) prin faringe si esofag, in stomac.

Calea de acces poate fi:

– Pe gura
 – Pe nas

Sondajul gastric este o procedura neinvaziva, deoarece se foloseste o cale naturala de

acces.

Scopul sondajului gastric

· EXPLORATOR – recoltarea continutului stomacului in vederea evaluarii functiilor

gastrice

· TERAPEUTIC – pentru hidratare si alimentare, sau administrare de medicamente

· EVACUATOR – evacuarea continutului toxic

Materiale necesare

-  Materiale de protectie: sort de plastic, aleza, prosoape

-  Materiale sterile: sonda, seringi, manusi sterile, pense hemostatice, eprubete

-  Materiale nesterile: tavita renala, un pahar cu apa aromata, un recipient pentru

colectare

-  Medicatia prescrisa de medic

Pregatirea pacientului

o   Se informeaza pacientul si se explica necesitatea tehnicii

o   Se obtine consimtamantul si colaboarea pacientului

o   Se aseaza pacientul pe un scaun cu spatar, cu spatele cat mai drept

o   Se protejeaza pacientul cu sortul

o   Cand este cazul, se indeparteaza proteza

o   Se aseaza tavita renala sub barbia pacientului si I se spune sa o tina acolo pe
perioada tehnicii

Pregatirea asistentei

–  Asistenta se spala pe maini

–  Isi pune manusi pentru efectuarea tehnicii

 Pozitia pacientului

Se aseaza pacientul pe un scaun cu spatar, cu spatele cat mai drept

Tehnica

      Se umezeste/lubrifiaza sonda (pentru a aluneca)

      Asistenta se aseaza in dreapta bolnavului si fixeaza capul pacientului cu mana

stanga

      Se prinde extremitatea sondei ca pe un creion

      Se introduce capatul sondei cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul
sa inghita

      Prin deglutitie si impinsa foarte atent, sonda ajunge in stomac pana la marcajul
masurat

      Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului

      Pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul e rugat sa isi contracte peretii

abdominali

      Se extrage sonda cu o miscare hotarata prudenta, dupa comprimarea ei cu o pensa

hemostatica pentru a se impiedica scurgerea continutui in faringe

      Se ofera pacientului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii

      Se indeparteaza tavita renala si sortul de cauciuc

Accidente/ incidente

–  Sonda poate patrunde in laringe daca pacientul nu inghite

–  Sonda se poate infunda cu resturi alimentare

–  Se poate produce bronhopneumonie de aspiratie prin patrunderea de continut

gastric in arborele bronsic, de aceea este important sa pensam sonda inainte de a o
extrage.