EVALUAREA PACIENTULUI CU AECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

CURS NR. 1

Modulul ”Nursing in gastroenterologie” Anul II, Sem. II

• Asistenta medicala va respecta etapele clasice ale procesului de nursing urmărind: -- stabilirea
istoricului suferinţei actuale,

- identificarea semnelor şi simptomelor specifice

- interpretarea rezultatelor investigaţiilor clinice şi paraclinice.

• Prin analiza şi sinteza datelor colectate as. med. va identifica problemele actuale sau potenţiale
ale pacientului, stabilind diagnosticul de nursing pe baza căruia va întocmi planul de îngrijire.

• Prin discuţia cu pacientul asistentul va urmări identificarea datei şi modul de debut al suferinţei
actuale, cu precizarea simptomelor digestive şi a evoluţiei acestora în timp.

• Multe din simptomele digestive sunt manifestări secundare ale unor boli extradigestive sau pot
fi rezultatul unui regim de viaţă şi muncă inadecvat.

• Anamneza va fi folosită pt. a obţine informaţii cu privire la obiceiurile alimentare, consumul

excesiv de substanţe toxice (alcool, tutun) şi stilul de viaţă necorespunzător.

• Manifestări:

• ANOREXIA – manif.clinică caract. prin pierderea senzaţiei de foame şi a apetitului

• foamea – fen. elementar prin care se asigură refacerea pierderilor energetice, calorice
structurale ale organismului

• apetit – fen. elementar, senzorial-olfactiv urmărind satisfacerea gustativă şi nu neapărat nevoia

organică de a mânca.

• Anorexia poate fi:

totală

selectivă

condiţionată

• ANOREXIA

Cauze:

• af. digestive organice (ulcer, gastrită, hepatită)

• infecţii acute şi cronice

• inf. toxice exogene şi endogene

 • boli psihice

• stări fiziologice particulare (sarcina)

• INAPETENŢĂ – lipsa poftei de mâncare.

* Nu e acelasi lucru cu evitarea alimentatiei datorita durerii abdominale!
* Poate fi determinata de majoritatea bolilor digestive, dar apare si in boli infectioase, cardiace,
renale sau de sistem nervos.

DISFAGIA: dificultatea de a înghiţi descrisă frecvent ca senzaţia de încetinire sau oprire a bolului
alimentar pe traiectul esofagian (simptom caracteristic şi comun al suferinţelor esofagiene).

• Poate apărea prin perturbarea mecanismului neuromuscular de control al deglutiţiei sau prin
modificări organice şi funcţionale ale esofagului.

ODINOFAGIA se refera la deglutitia dureroasa si indica prezenta esofagitei, in special a esofagitei

infectioase si a celei datorate unor medicamente.

PIROZIS :

- durere asemănătoare unei arsuri cu sediul în epigastru (partea superioara a abdomenului), cu iradiere

ascendenă în spatele sternului, terminandu-se cu o regurgitare de lichid acid in gura.

Cauze :

• exces de alimente sau de alcool HYPERLINK

"http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolismul-a-abuzul-de-alcool-sau-dependenta_22", s
au de o hrana prea consistenta. 
Atunci cand apare cu regularitate,  pirozisul traduce un reflux HYPERLINK
"http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/boala-de-reflux-
gastroesofagian_546"gastroesofagian  ( reflux de lichid gastric spre esofag ), cauzat, de cele mai
multe ori, de o hernie HYPERLINK
"http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/hernia-hiatala_551" HYPERLINK
"http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/hernia-hiatala_551"hiatala  (ridicarea
polului superior al stomacului prin orificiul diafragmului rezervat trecerii esofagului).

• El este favorizat de anumite pozitii: pozitia orizontala, flexia trunchiului in fata, in particular in
cursul legarii sireturilor (semnul siretului). Uneori, durerea este atat de intensa incat ea evoca
un infarct HYPERLINK "http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-
miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161"miocardic HYPERLINK
"http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-
miocardic-si-angina-instabila_161".

Eructaţie: eliminare zgomotoasa, pe gura, a gazelor continute in stomac. Sinonim: râgâit.

Regurgitaţie:

*scoatere spontana de continut alimentar din stomac pe gura fara a fi vorba de un efort de a voma

HYPERLINK "http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/starile-de-greata-si-
de-voma-la-copil_199".

• Normala in primele luni de viata, in care ea este uneori insotita de emisia de aer care urmeaza
mesei, regurgitarea traduce la adult prezenta unui obstacol la inaintarea alimentelor la
nivelul esofagului sau al stomacului.

• Ea este cauzata cel mai frecvent de o ingustare a conductului digestiv, de o tulburare motorie a
esofagului sau de o tumora a stomacului

• Regurgitarea  dispare dupa tratarea cauzei.

GREAŢA: senzaţia dezagreabilă asociată cu repulsia faţă de alimente, precedată de anorexie şi urmată de
vărsături.

Cauze:

• af. Neurologice

• af. ale ap. digestiv

• af. cardiovasculare, renale sarcină anumite medicamente sau subst. toxice

VĂRSĂTURILE ( emeze): evacuarea în exterior pe gură a conţinutului gastric şi intestinal.

Cauze:

• af. Digestive ( gastrite, ulcer, RGE, intoxicaţii alimentare, ocluzia intestinală)

• af. Neurologice (creşterea presiunii intracraniene,contuzii, tumori)

• af. Psihice, af. ORL

• sarcina

• boli metabolice şi endocrine ( diabet)

• infarct miocardic

• unele medicamente ( calmante, chimioterapie )

• infecţii acute ( bronşită, pneumonie etc)

Conţinutul vărsăturii

• Secreţiile gastrice ca şi vărsătura sunt foarte acide.

 • Aportul recent de alimente se exteriorizează în vărsătura gastrică.

• Indiferent de conţinut, vărsătura tinde să fie urât mirositoare.

• Sângele proaspăt în vărsătură – hematemeză.

• Sângele alterat similar cu zaţul de cafea ( pe măsură ce fierul din sânge este oxidat) este denumit
vărsătură în zaţ de cafea.

• Bila poate fi constituent al vărsăturii datorită contracţiei duodenale dacă vărsătura este severă.

• Vărsătura fecală este o consecinţă a obstrucţiei intestinale sau a unei fistule gastrocolice .

Culoarea vărsăturii

• Roşu aprins – sugerează sângerare în esofag.

• Vărsătura roşu închis cu cheaguri ca de ficat- sugerează o sângerare profundă în stomac, cum
este un ulcer perforat.

• Vărsătura în zaţ de cafea sugerează sângerare severă în stomac, în care acidul gastric a avut
suficient timp pentru a digera şi modifica culoarea sângelui.

• Vărsătura galben- verzuie sugerează bila indicând o valva pilorică deschisă prin care bila se
scurge în stomac din duoden.

Asistenta medicală va identifica:

• momentul apariţiei vărsăturilor în raport cu actul alimentar

• aspectul lichidului de vărsătură

• consecinţele asupra stării pacientului

• frecvenţa acestora.

• DUREREA ABDOMINALĂ: una din manifestările clinice cele mai frecvente ale patologiei
abdominale, neavând întotdeauna legătură cu tubul digestiv.

Cauze:

durerea acută

• apendicită acută

• ulcer gastric şi duodenal perforat

• colica biliară

• ocluzie intestinală

• pancreatită acută
 durerea cronică ce datează de ani de zile denotă fie o severitate redusă, fie o toleranţă individuală
crescută şi apare de regulă în contextul unei tulburări funcţionale

În evaluarea unui pacient cu dureri abdominale as. med. va urmări:

• momentul apariţiei

• modul de instalare : de exemplu, durerile abdominale care apar brusc pot sugera intreruperea
aprovizionarii cu sange a colonului (ischemie) sau obstructionarea canalului biliar de o piatra
(colica biliara).

• evoluţia

• localizarea şi iradierea : de exemplu, apendicita provoaca durere in mijlocul abdomenului, iar

apoi durerea se muta in partea dreapta jos, spre picior.

• factorii ce o ameliorează sau o agravează

• fenomene asociate

Tipul de durere 

• Tipul durerii este important pentru descoperirea cauzei durerilor. Diverse afectiuni pot provoaca
dureri de intensitate si frecventa diferite.

• Obstructia intestinului determina crampe abdominale intermitente si accentuate din cauza

contractiilor muschilor intestinali si distensiei intestinului.

• Obstructionarea cailor biliare cauzeaza dureri constante in partea superioara a abdomenului,

care dureaza intre 30 de minute si cateva ore.

• Pancreatita severa acuta declanseaza intodeauna dureri constante in partea superioara

abdomenului, dar si a spatelui.

• Durerea provocata de apendicita acuta debuteaza initial in apropierea ombilicului, dar pe

masura ce inflamatia progreseaza, durerea se deplaseaza in partea dreapta a abdomenului
inferior.

• In anumite cazuri, caracteristicile durerilor se modifica la persoanele care sufera de afectiuni

inflamatorii.

Durata durerii - In cazul durerilor abdominale, perioada de timp pe parcursul careia se manifesta aceasta
este foarte importanta. Iata cum difera aceasta durata, de la o conditie la alta:

• durerile pricinuite de colica biliara nu dureaza mai mult de cateva ore

• durerile abdominale determinate de sindromul de intestin iritabil pot sa apara si sa dispara la

intervale scurte de timp si pot dura chiar si mai multi ani

• in cazul pancreatitei, durerile pot persista una sau mai multe zile

• durerea cauzata de boli asociate cu acidul HYPERLINK "http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-

 gastroesofagian/sfaturi-pentru-controlul-aciditatii-gastrice_9250" gastric (boala de reflux
gastroesofagian) se poate manifesta periodc si dureaza, de obicei, cateva saptamani sau luni.

HEMORAGII DIGESTIVE:
• HDS (hemoragia digestiva superioara)– pierderea de sânge la nivelul tubului digestiv superior,
manifestat prin hematemeză şi melenă sau sindrom anemic în cazul hemoragiilor oculte.

• Hematemeza – exteriorizarea prin vărsătură a hemoragiei produse la nivelul tubului digestiv

superior.

• Sângele eliminat poate fi roşu, roş-brun cu cheaguri sau tip „zaţ de cafea”, modificările
depinzând de timpul cât a stagnat în stomac şi de prezenţa HCl (acid clorhidric).

• Hematemeza apare numai în sângerările suprajejunale, de regulă la pierderi de peste

1000ml şi este urmată de emisia de scaune melenice.
• Melenă – exteriorizarea prin scaun a hemoragiei digestive, sub forma clasică de scaune negre
moi, lucioase ca păcura

Apare în pierderi acute a cel puţin 60-80 ml de sânge din tractul digestiv superior cu un
tranzit intestinal de minim 8 ore, şi încă 3-4 zile după încetarea hemoragiei, aşa zisa “melena
reziduală”. Prezenţa melenei nu înseamnă neapărat sângerare activă, dar arată cert existenţa unei
sângerări recente.
• Rectoragie (hematochezie) – pierderea de sânge, puţin sau deloc modificat, pe cale rectală.

• Hematochezia - eliminarea de sânge proaspăt prin scaun din hemoragii digestive

superioare masive, cu pierderi mari de peste 1 litru de sânge prin erodare arterială sau
rupturi de varice esofagiene, însoţite de un tranzit intestinal accelerat cu durata sub 8 ore.
• Pierderile de sânge din tractul digestiv pot fi cronice, intermitente, mici, de regulă cu
expresie „ocultă” (reacţia Gregersen pozitivă la analiza scaunului), dar cu anemie uneori
severă cronică feriprive: hernie hiatală, neopalsme digestive superioare şi inferioare,
hemoroizi, alte).

Hemoragiile oculte(HO)

• -Sunt reactiile care urmaresc evidentierea prezentei sangelui in materiile fecale.

• Ele au la baza proprietatea hemoglobinei (component al hematiilor, prezente in sange) si a

derivatilor ei de a descompune apa oxigenata.

• In mod normal sangele este absent in materiile fecale -prezenta sa indica o afectiune sangeranda
a tubului digestiv:

• • ulcer gastric sau duodenal

 • • polipi intestinali

• • rectocolita ulcero-hemoragica

• • neoplasm

• • hemoroizi interni

Intervenţiile asistentului medical în cazul unui pacient cu hemoragie

digestivă superioară
a) evaluarea clinică rapidă a parametrilor hemodinamici (se vor determina frecvenţa
pulsului, tensiunea arterială, se vor inspecta atent tegumentele şi mucoasele pentru
depistarea semnelor de şoc);
b) se recoltează sânge pentru hematocrit, număr de trombocite, indicii de coagulare,
uree, grup sanguin, Rh;
c) se pregătesc două căi venoase periferice sigure (CVP-branulă) şi se instituie perfuzia
cu soluţii cristaloide (ser fiziologic, soluţie Ringer);
d) montarea unei sonde de aspiraţie nazo-gastrica:
- instalarea unei sonde de aspiraţie furnizeză date importante pentru stabilirea
diagnosticului şi a conduitei terapeutice;
- aspirarea de sânge din stomac în prezenţa unor rectoragii permite diagnosticul de
hemoragie digestivă superioară;
- aspirarea de sânge proaspăt indică o hemoragie activă;
- reapariţia sângelui după ore sau zile indică recidiva hemoragică;
La pacienţii cu hemoragie digestivă superioară (HDS) prima procedură de
diagnostic unanim acceptată este endoscopia;
Obiectivul principal al tratamentului este oprirea hemoragiei. Hemostaza poate
fi temporară sau definitivă şi se poate realiza medicamentos, endoscopic sau chirurgical.

Hemoragia digestivă inferioară

Hemoragia digestivă inferioară reprezintă pierderea de sânge la nivelul tubului digestiv
inferior faţă de ligamentul Treitz (ligament care suspenda unghiul duodeno-jejunal (format
de duoden si jejun) de diafragm);

Cauzele hemoragiilor digestive inferioare:

a) hemoroizi,
b) fisuri anale,
c) diverticuloză,
d) polipi,
e) neoplasm rectal sau colonic,
f) rectocolită hemoragică.
Rectoragia - este eliminarea de sange proaspăt pe cale rectală.
• Sangerare la nivelul rectului: boală hemoroidală (scaun cu firişoare de sânge pe
suprafaţă), tumori (scaune cu sânge la sfârşitul defecaţiei).
 • Sangerare la nivelul colonului descendent, sigmoid: polipi, tumori (eliminare de sânge
prospăt prin scaun).
Tuşeul rectal este o eplorare obligatorie la toţi pacienţii cu hemoragie digestivă inferioară.

Diareea
Este definită ca eliminarea de scaune moi, nedigerate, apoase, fetide, uneori cu
elemenmte patologice (puroi, sânge în diareile cu germeni enteroinvazivi) imperioase, multiple,
peste 4/24 de ore, însoţite de colici, vărsături, uneori febră.
Diarea acută se intalează brusc cu evoluţia autolimitată, în 2-4 zile:
- toxiinfecţii alimentare
- boli infecţioase : dizenteria, salmonella, enterococ, stafilococ şa.
Problema serioasă este sindromul de deshidratare severă care poate să apară şi identificarea
germenului prin coprocultură cu tratament antibiotic adecvat (serviciul de boli infecţioase)
Diareea cronică de regulă nu deshidratează bolnavul :
- sindromul de colon iritabil : scaune moi după fiecare masă, apoase, uneori cu alimente
nedigerate sau mucucs prin tranzit intestinal rapid
- steatoreea : scaune abundente, păstoase, lucioase, fetide din pancreatite cronice
- scaune moi cu sânge şi puroi: rectocolita
- diareea din hipertiroidie, insuficienţă suprarenală, sindromul carcinoid şa
- falsa diaree : alternanţa constipaţie diaree în stenozele colonice, de regulă maligne.
- diareea din colita ichemică.
Constipaţia
Definitie
Constipatia este tulburarea defecatiei, cu senzatie de disconfort la defecatie, cu sau fara scaun
mic sau dur, lipsa senzaţiei de defecatie, dificultati de eliberare a maselor fecale din rect,
evacuare dureroasa a maselor fecale, senzatia de evacuare incompleta, tenesme.
Constipaţia poate fi:
- primară: megacolon congenital (In megacolonul congenital sau boala Hirschsprung,
lipseste o parte a retelei nervoase care controleaza contractiile intestinale ritmice. Copiii pot avea
simtome de ocluzie intestinala.)
- ambientală
- secundară: neoplasm stenozant, afecţinui rectale ( hemoroizi),
- postmedicamentoase, deshidratare, imobilizare prelungită, afecţiuni neurologice şa.
Scaunul creionat apare în stenozele rectale, cel mai adesea tumorale.

Tenesmul rectal: senzaţie de defecaţie iminentă fără emisie de scaun. Sugerează un proces
malign anorectal.

Meteorism abdominal
- excesul de gaze reprezintă una dintre cele mai frecvente manifestări clinice gastrointestinale;
- balonările, eructaţiile, flatulenţa, greţurile sau crampele abdominale sunt atributele
producerii de gaze intestinale;
- sindroamele gazoase reprezintă un complex de simptome funcţionale ce definesc disconfortul
gastrointestinal în absenţa unui substrat organic decelabil;
- sindroamele gazoase se pot datora:
a) unor deprinderi: mestecatul de gumă, fumatul
b) consumul de băuturi gazoase, de glucide neresorbabile sau parţial resorbabile,
legume, fasole, prune
c) administrarea de medicamente (narcotice, anticolinergice)
d) tulburări neuropsihice (nevroze anxioase)
e) chirurgie abdominală.

Intervenţiile asistentului medical în îngrijirea pacientului cu flatulenţă:

a) combaterea deprinderilor necorespunzătoare (mestecatul de gumă, fumatul)
b) păstrarea igienei bucale
c) autoeducaţie în cazul eructaţiei cronice
d) administrare de anxiolitice pe daurată limitată de timp
e) în flatulenţă excesivă se recomandă restricţii alimentare în funcţie de toleranţă (dietă cu
conţinut scăzut de legume, fructe, lactoză).

EXAMENUL FIZIC OBIECTIV

1. Inspecţia poate evidenţia:

• tipul constituţional (astenic în UG-ulecr gastric)

• starea de nutriţie ( în greutate în neoplasm)

• aspectul şi culoarea tegumentelor

• aspectul abdomenului

2. Palparea abdominală oferă informaţii cu privire la posibile afectiuni abdominale. Prin aceasta se
apreciază gradul de sensibilitate al unor puncte dureroase abdominale, foarte utile pt. diagnostic

3. Percuţia abdomeniului poate da sonoritate normală sau hipersonoritate

4. Ascultaţia abdomeniului:

• se percep zgomote intestinale date de activitatea peristaltică

• absenţa lor poate apărea în ocluzia intestinală

Epi= de deasupra

Mezo= central, mediu, intermediar

Hipo= sub
Condro= cartilaj

Fosa= depresiune, sant, orificiu

Gastric=apartine stomacului

Flanc= extremitate din stanga /dreapta