Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C O M P O N E N T E S A N G U I N E U M A N E PENTRU UTILIZARE
TERAPEUTICĂ
Caracteristici generale
Componentele sanguine umane sau produsele sanguine labile (PSL) în nomenclatura veche pot
fi considerate adevărate ,,medicamente biologice” care se folosesc în terapia transfuzională.
Componentele sanguine umane pentru utilizare terapeutică pot fi obţinute din sângele total
recoltat prin metoda standard sau din recoltarea prin afereză (plasmafereză, citafereză) c u a j u t o r u l
unui separator automat de celule. Ele pot proveni din donarea alogenică
(homologă) sau autologă.
• Donarea homologă reprezintă recoltarea de sânge total sau componente sanguine de la o persoană
(donator), pentru utilizare terapeutică la o altă persoană (primitor).
• Donarea autologă i m p l i c ă r e c o l t a r e a d e s â n g e s a u c o m p o n e n t e s a n g u i n e d e l a
o persoană, în cadrul unui program de transfuzie autologă (autotransfuzie) programată, pentru utilizarea
terapeutică exclusiv la acea persoană.
Componentele sanguine terapeutice sunt preparate biologice provenite din sângele
uman recoltat aseptic, prin flebotomie (puncţie venoasă) de la donatori a căror
aptitudine pentru donare a fost constată printr-un act medical. Procesarea sângelui integral recoltat de la
donatori permite obţinerea componentelor sanguine diferite care vor putea fi utilizate mai e f i c i e n t ( u n
d o n a t o r → m a i m u l ţ i p a c i e n ţ i ) î n t e r a p i a t r a n s f u z i o n a l ă s e l e c t i v ă . T o a t e produsele
derivate din sânge sunt sterile, netoxice şi nu conţin agenţi patogeni transmisibili prin sânge.
Recipientul de recoltare este un sistem închis steril, punga de recoltare fiind dotată cu
un sistem de obturare care împiedică pătrunderea microorganismelor. În funcţie de tipul recipientului
de recoltare utilizat se pot prepara diferite componente sanguine, existând sisteme de recoltare
care, pe lângă punga primară de prelevare , include una sau mai multe pungi satelit ataşate. În
funcţie de tipul pungii utilizate se pot obţine diferite componente, astfel:
- pungă simplă (fără satelit) = ST
- punga dublă (1 satelit) = CER+PPC
1
- punga triplă (2 sateliţi) = CER+PPC+CTS sau CER+PDC+CRIO
- punga quadruplă (3 sateliţi) = CER+CTS+PDC+CRIO
- pungă pediatrică (3 sateliţi) = ST
- unitate pediatrică (4x100 ml)
PROCESAREA SÂNGELUI
În funcţie de tipul pungii de recoltare şi de procedurile aplicate pentru procesarea ulterioară,se pot
obţine diferite componente sau derivate sanguine. Principalele procedee utilizate în acest scop
sunt: centrifugarea, congelarea, decongelarea, deleucocitarea.
Centrifugarea s e r e a l i z e a z ă c u a j u t o r u l u n o r e c h i p a m e n t e s p e c i a l e ( c e n t r i f u g i c u
răcire) care utilizează principiul separării bazat pe sedimentarea diferită a particulelor s u p u s e u n u i
c â m p d e f o r ţ ă g r a v i t a ţ i o n a l ă . Î n u r m a c e n t r i f u g ă r i i s â n g e l u i t o t a l , elementele
celulare vor sedimenta diferit în funcţie de forţa gravitaţională aplicată, talia, greutatea şi
densitatea lor, precum şi vâscozitatea mediului.
Decantarea se face cu ajutorul unor prese angulare manuale, în circuit închis şi steril şi va
conduce la separarea fizică a diferitelor componente sanguine.
3
Decongelarea s e r e a l i z e a z ă î n t i m p u l p r e p a r ă r i i c r i o p r e c i p i t a t u l u i d e f a c t o r
V I I I , folosind un protocol bine stabilit: decongelare lentă (24 ore) la 2-6 0 C , u r m a t ă d e
separarea imediată şi recongelarea fracţiunii insolubile (CRIO) în maxim 1 oră de la separare.
Deleucocitarea se face cu ajutorul unor pungi cu filtru integrat, în circuit închis şi permite
astfel îndepărtarea leucocitelor care nu numai că nu au valoare t r a n s f u z i o n a l ă , d a r
p o t f i l a o r i g i n e a u n o r c o m p l i c a ţ i i
i m u n o l o g i c e posttransfuzionale (imunizare în sistem HLA). Prin acest procedeu se obţin
MED (concentratul eritrocitar deleucocitat ) sau ST deleucocitat indicate pentru
pacienţi politransfuzaţi, transplantaţi, cei cu anemii refractare, aplazii medulare, cu talasemie majoră.
Iradierea e s t e u n p r o c e d e u c a r e p r e v i n e b o a l a g r e f ă c o n t r a g a z d ă ş i
c o n s t ă î n aplicarea unor radiaţii X sau gamma asupra componentului sanguin, radiaţii ionizante care
vor inactiva celulele imunocompetente (distrug limfocitele T viabile). În centrele de transfuzie din
România procedura nu se practică în prezent, iradierea se face doar î n u n i t ă ţ i c a r e d e ţ i n c o n d i ţ i i
a d e c v a t e d e i r a d i e r e a c o m p o n e n t e l o r s a n g u i n e ş i autorizaţiile specifice.
Variaţiile mari de temperatură din timpul transportului pot duce la alterarea calităţii componentelor
sanguine. De aceea, transportul acestora de la CRTS la unităţile spitaliceşti se va face în condiţii care să
poată menţine o temperatură constantă similară cu temperatura de stocare.
Pentru componentele eritrocitare lichide (ST, CER), metoda recomandată este de a
folosi genţi frigorifice sau containere dotate cu recipiente ce conţin
g h e a ţ ă , p l a s a t e dedesubtul produselor şi care să nu permită contactul direct al unităţii
de sânge cu gheaţa deoarece la temperaturi negative hematiile hemolizează. Durata transportului nu
trebuie să depăşească 12 ore.
Produsele sanguine congelate se transportă în containere unde poate fi menţinută
starea iniţială, iar manipularea se face cu precauţie pentru evitarea deteriorării, pungile de
PPC şi CRIO congelate fiind casante.
Transportul concentratelor trombocitare se va face cât mai rapid, la
t e m p e r a t u r i similare cu cele de stocare.
Descriere
Este un sânge venos, de origine umană, prelevat aseptic de la un donator benevol a
cărui aptitudine pentru donarea de sânge este constatată printr-un act medical. Este recoltat într-un
recipient sau sistem închis de pungi, autorizat, steril şi apirogen, conţinând un volum
corespunzător de soluţie anticoagulantă şi de consevare (proporţia optimă =1 volum soluţie /7 volume
sânge venos).
Volumul unei unităţi adult de sânge total este în medie de 400ml ± 10% sânge venos, cu un volum
maxim autorizat de 450 ml sânge la care se adaugă volumul de soluţie anticoagulantă ş i d e
conservare. Conţinutul minim de hemoglobină al unităţii adult de sânge
t o t a l corespunde unei cantităţi de 100g hemoglobină/litru, respectiv minimum 45g unitate adult sânge
total.
După 24 de ore de la recoltare, sângele total nu mai conţine
t r o m b o c i t e s a u f a c t o r i plasmatici labili (V si VIII) ai coagulării în concentraţii terapeutice
eficiente. Sângele total unitate adult se prezintă macroscopic ca un lichid de culoare roşu închis, care
după o perioadă de repaus sau după centrifugare se separă într-un sediment de globule roşii
şi un supernatant de plasmă. Între cele două componente poate apare o peliculă fină deculoare alb gălbuie,
formată de stratul leuco-plachetar.
Condiţii şi durata de conservare: 35 zile la 2-6 0 C
Durata de conservare depinde de tipul de soluţie anticoagulantă şi de conservare
utilizată în punga de prelevare. Pentru soluţiile ACD si CPD, durata de conservare este de maxim 21 de
zile. Pentru solutiile CPD-Adenina, durata de conservare este de maxim 35 de zile.
Conservarea unităţii adult de sânge total se face în spaţii frigorifice, la temperaturi cuprinse
între +2° C şi +6° C. În caz de transportare, în timpul duratei de conservare, în interiorul
containerului nu este admisă depăşirea temperaturii de +10° C mai mult de 24 de ore.
În timpul conservării sângelui se produc următoarele modificări: trombocitele şi
factorii labili V si VIII îşi reduc viabilitatea după 24 ore, leucocitele după 48 de ore, pH-ul
scade prin acumulare de acid lactic, creşte conţinutul de potasiu. Se formează microtrombi, de aceea
trusele pentru transfuzia de sânge trebuie să conţină obligatoriu un filtru.
6
Înaintea distribuţiei şi înaintea transfuziei se verifică vizual fiecare unitate pentru a elimina pe cele
care pot prezenta modificări ale conţinutului, mai ales modificări de culoare, aspect coagulat sau
deteriorări ale pungii.
Indicaţii :
Sângele total reprezintă în primul rând o materie primă pentru obţinerea
componentelor sanguine, indicaţia de administrare a lui ca atare fiind rezervată acelor
pacienţi care au o s c ă d e r e c o m b i n a t ă a v o l u m u l u i s a n g u i n t o t a l ( V S T ) ş i a
c a p a c i t ă ţ i i d e t r a n s p o r t a O 2.
Această situaţie apare în:
- transfuzia masivă
- transplantul hepatic
- exsanguinotransfuzia la nou-născut (eventual)
Contraindicaţii:
- anemia cronică normo sau hipervolemică
- pacient care necesită suport transfuzional specific
- deficit congenital de IgA
- pacienţi cu insuficienţă cardiacă
Administrare:
Perfuzarea unităţii de sânge total se face prin trusă standard de transfuzie, dotată cu
filtru, la maxim 30 minute de la scoaterea din frigider. Durata transfuziei unei unităţi este de maxim 2-3
ore, în medie 1,5-2 ore.
Randamentul transfuzional: După administrarea unei unităţi ST este de aşteptat o
creştere a Hb cu 0,8 g/dl şi Ht cu 2 %. Verificarea eficacităţii transfuziei se face însă prin
aprecierea stării clinice şi hemograma la 24 ore după transfuzie la un bolnav care nu mai
sângerează.
Indicaţii transfuzionale:
Opţiunea pentru transfuzia de concentrate eritrocitare se bazează pe valoarea Hb şi Ht (nu pe numărul
hematiilor), corelate cu simptomatologia clinică în orice tip de anemie la un bolnav care nu mai sângereză .
Cel mai frecvent dacă anemia este simptomatică cu Hb sub 8 g/dl, rar dacă Hb este peste 10g/dl
(angina pectorală, simptome de insuficienţă cardiacă). Între aceste valori, indicaţia depinde de
statusul clinic, deoarece compensarea şi toleranţa la anemie diferă mult între indivizi.
Anemia asimptomatică poate beneficia de indicaţia de transfuzie cu CER atunci când preoperator Hb <8
g/dl sau se anticipează o pierdere chirurgicală mai mare de 500 ml sânge.
Şocul hemoragic şi hemoragia acută beneficiază de transfuzia cu CER, în combinaţie cu PPC, CTS şi
lichide de înlocuire cristaloide sau coloidale.
Contraindicaţii:
Nu se recomandă transfuzia cu CER în orice tip de anemie care poate fi corectată prin alte resurse
terapeutice (preparate de fier, acid folic, vitamina B 12, eritropoetină).
Administrare:
8
Administrarea CER se face prin trusă standard de transfuzie,
d u r a t a perfuzării nu va depăşi 2-3 ore pentru o unitate. Ritmul de administrare depinde de tipul
anemiei şi de toleranţa sistemului cardiovascular al pacientului.
Transfuzia unei unităţi de CER la adult şi a 3 ml/kcorp la copil permite creşterea Hb cu 0,7-1 g/dl şi a
Ht cu 2-3 % .
Descriere: Face parte din categoria componentelor sanguine supuse unor transformări şi
reprezintă un concentrat eritrocitar resuspendat în SAG-M din care s-a eliminat cea mai mare parte a
leucocitelor (L<1 x 10 6 ) prin filtrare în sistem închis, înaintea procedurii de preparare
obişnuite a CER din sânge total. În mod similar se poate prepara şi ST-deleucocitat, după filtrarea ST
recoltat de la donatori.
CER deleucocitat păstrează proprietăţile CER, conţinutul minim de Hb şi hematocritul fiind
similare. Aspectul este de sediment eritrocitar de culoare roşu închis, care nu mai prezintă stratul leuco-
plachetar. Îndepărtarea leucocitelor prin utilizarea unui filtru integrat previne riscul transmiteri infecţiei cu
virus citomegalic (CMV).
Caracteristicile, condiţiile de stocare, conservare şi transport sunt identice cu cele ale CER,
valabilitatea maximă este de 42 de zile la 2-60 C.
Indicaţii transfuzionale: Î n d e p ă r t a r e a l e u c o c i t e l o r , c a r e n u n u m a i c ă n u a u
v a l o a r e transfuzională, dar pot fi la originea unor complicaţii imunologice
p o s t t r a n s f u z i o n a l e (reacţii febrile nehemolitice, frison, imunizare în sistem HLA) face ca aceste
componente sanguine deleucocitate să fie indicate mai ales pentru:
• pacienţi politransfuzaţi, transplantaţi, cei cu anemii refractare, aplazii medulare, cu talasemie majoră, în
scopul reducerii imunizării cu antigene leucocitare
• reducerea riscului de transmitere a CMV
• la pacienţi care au avut anterior două sau mai multe reacţii febrile la transfuzia de eritrocite
9
CTS se obţine dintr-o unitate de sânge total conservat la temperatura laboratorului, în
maxim 8 ore de la prelevare . Recoltarea se face prin procedura obişnuită, într-un sistem
închis de pungi triple sau cvadruple, unitatea de sânge integral recoltată fiind supusă apoi unor proceduri
de centrifugare şi decantare seriate, care vor conduce la separarea majorităţii trombocitelor din
unitatea de origine într-un mediu de suspensie de aproximativ 40-60 ml plasmă.
Indicaţii:
Indicaţiile de utilizare a concentratului trombocitar pot fi curative sau profilactice, dar trebuie să
fie puse dacă trombocitopenia este de tip central, cu lipsa megacariocitelor. În trombocitopenia periferică,
transfuzia trebuie precedată de tratamentul etiologic. Utilizarea cea mai frecventă este în secţiile de
oncologie şi hematologie.
Curativ, CTS se utilizează în:
- Trombocitopenie – scăderea numărului trombocitelor circulante(<20.000), pentru prevenirea
riscului hemoragic
10
- trombocitopatie (trombocite nefuncţionale) de diverse etiologii-hemoragia meningeală-purpura
trombocitară trombocitopenică autoimună (PTTA)
- coagulare intravasculară diseminată (CID)
- în transfuzia masivă, pentru a menţine valoarea trombocitelor peste 50X10 9 şi peste 100 X 109
/l, dacă există sângerare microvasculară.
Profilactic, administrarea de concentrate trombocitare se recomandă:
- în hipofuncţia medulară, dacă numărul trombocitelor scade sub 10-20 X 109 /l
- înaintea unor proceduri invazive, în neurochirurgie şi chirurgia oftalmologică, pentrua
menţine normal numărul trombocitelor, dacă aceştia au un deficit plachetar
semnificativ preoperator.
Contraindicaţii:
- purpura trombotică trombocitopenică
- purpura idiopatică trombocitopenică autoimună
- CID netratat-trombocitopenia asociată cu septicemia sau hipersplenism
- sindrom hemolitic uremic
- purpura posttransfuzională
Administrare:
Transfuzia se face prin trusă standard de transfuzie, durata de administrare este demaxim 15-20
minute. Dozele recomandate depind de valoarea trombocitelor şi valoarea pe care vrem să o obţinem,
VST al pacientului precum şi de factorii de risc asociaţi. Eficacitatea transfuziei de concentrat plachetar se
evaluează mai ales clinic prin încetarea sângerării şi este maximă la 2 ore după transfuzie.
Administrarea de concentrate trombocitare este însoţită de riscul imunizării în sistem HLA, pot
apare frecvent reacţii alergice urticariene şi reacţii febrile nehemolitice, mai ales la pacienţi
politransfuzaţi.
Descriere:
Component sanguin obţinut prin afereza trombocitară, cu un separator automat de
celule, din sângele venos al unui singur donator, a cărui aptitudine pentru donarea de sânge este
constatată printr-un act medical. Recoltarea se face cu un separator automat de celule
11
(citoseparator), în sistem închis funcţional, utilizându-se un dispozitiv steril şi apirogen (set de recoltare
specific separatorului automat de celule). Concentratul trombocitar separat din sangele total recoltat este
deleucocitat pe parcursul procedurii de afereza sau la sfarsitul ei.
Concentratul trombocitar de afereza deleucocitat prezinta o culoare galbuie, cu un aspect turbid la
o agitatie usoara, fara semne de hemoliza.
În functie de separatorul automat de celule si de protocolul utilizat, numarul de trombocite poate
varia intre 2 si 8 x 10 11.Volumul final al produsului este de aproximativ 300 ml.Valoarea pH corectata la
+22▫C, masurata la sfarsitul perioadei de valabilitate, este cuprinsa intre 6,4 si 7,4.
Prin afereza se poate recolta, o singura data, de la un singur donator, un numar de trombocite care
reprezinta echivalentul celor obtinute din 4 pana la 13 unitati de sange totalrecoltate.
Astfel, este redus riscul aloimunizarii HLA, riscul contaminarii virale si pot fi tratati, in mod
eficient, pacientii deja aloimunizati.
Descriere: Component sanguin obtinut aseptic dintr-o singura unitate adult de sânge total, după separarea
de elementele celulare. Sangele total este recoltat intr-un dispozitiv medical steril si apirogen, sistem
multiplu de pungi format din punga primara de recoltare, cu un volum corespunzator de solutie
anticoagulanta, si pungi de transfer.
Separarea plasmei din sangele total si debutul congelarii ei se fac în primele 6 ore de la recoltare.
Separarea si congelarea plasmei cât mai apropiate de momentul recoltarii si la o temperatura mai mica de
- 30▫C permit conservarea unei cantitati mai mari de factori labili ai coagularii.
12
Plasma proaspată congelată conservă atât concentratii normale ale factorilor stabili ai coagularii,
albuminei si imunoglobulinelor, precum si minimum 70% din concentratia initiala de Factor VIII, a
celorlalti factori labili ai coagularii si a inhibitorilor naturali.
Nivelul proteinelor totale este mai mare sau egal cu valoarea de 50 g/l.
Volumul unitatii de plasmă proaspata congelata este de cel putin 200 ml. Acest volum tine cont de
volumul solutiei anticoagulante si de conservare. Volumul fiecarei unitati este sistematic inregistrat si se
înscrie pe eticheta unitatii.
Dupa decongelare, plasma proaspata congelata se prezinta ca un lichid limpede sau cu o usoara
turbiditate, fără semne vizibile de hemoliza. La sfârsitul decongelarii nu trebuie sa fie vizibil nici un
crioprecipitat insolubil.
Condiţii şi durata maximă de conservare:
Plasma proaspată congelată conservata la o temperatura mai mică de sau egala cu – 300C a r e o
d u r a t ă m a x i m a d e c o n s e r v a r e d e 1 2 l u n i , î n c e p a n d c u z i u a r e c o l t a r i i . D a c a plasma
proaspata congelata se conserva la o temperatura cuprinsa intre - 18▫C si - 25▫C, durata maxima de
conservare este de 3 luni.
In caz de transport al plasmei congelate, în interiorul containerului este menținuta o
temperatura cat mai apropiata de cea de conservare. Daca nu este prevazuta
u t i l i z a r e a imediata, plasma proaspata congelata este transferata rapid in capacitatea de conservare, la
temperatura recomandata.
Decongelarea plasmei în vederea utilizarii terapeutice se face la +37▫C, folosindu-se o metoda
care sa asigure o temperatură constantă pe toată durata operației de decongelare.
Se verifică aspectul macroscopic al fiecarei unitati și se elimina cele care
prezintadefecte ale etanseitatii continatorului (scurgeri) sau modificari ale aspectului
normal al plasmei (floculare, alterari de culoare).
Dupa decongelare, produsul se utilizeaza imediat sau în maxim 6 ore cu păstrare la 40 C.
Este interzisa recongelarea.
Indicaţii:
Terapia de substitutie in deficiente izolate ale factorilor de coagulare
Sangerari acute cu deficit global a factorilor de coagulare
Insuficienta hepatica
Dupa transfuzia masiva
CID
13
Arsuri extinse
Contraindicatii: Nu se utilizeaza ca agent de restabilire a volumului circulant sau ca suport nutritiv
Administrare:
Nu este necesara efectuarea probei de compatibilitate, se administreaza respectand compatibilitatea in
sistem ABO
Dupa decongelare, produsul se utilizeaza imediat sau în maxim 6 ore cu păstrare la 40 C.
Este interzisa recongelarea.
Prin trusa standard de transfuzie
Indicaţii:
Boala von Willebrand
Deficit congenital de factor XIII
Hipofibrinogemie
Transplant hepatic
15