AERUL IN RELATIE CU STAREA DE SANATATE

Aerul influenteaza starea de sanatate a omului, prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditatea, viteza curentilor de aer, radiatii, presiunea atmosferica ). Structura atmosferica Atmosfera este formata din 5 straturi concentrice, separate intre ele prin zone de tranzitie. Troposfera. Troposfera este stratul atmosferic cel mai apropriat de suprafata solului. Acest strat se caracterizeaza prin densitatea crescuta a aerului si scaderea temperaturii cu 6 C/km. Vaporii de apa au un rol important in reglarea temperaturii, deoarece ei absorb energia solara si radiatia termica de la suprafata planetei. Troposfera contine 99% din cantitatea de vapori de apa ai atmosferei. Limita superioara a stratului troposferic este cuprinsa intre 8 km la altitudini mari si 18 km la ecuator. Aceasta limita variaza in functie de anotimp, fiind maxima vara si minima in timpul iernii. Tropopauza reprezinta o zona de tranzitie intre troposfera si stratul urmator al atmosferei, stratosfera. Stratosfera. Stratosfera este cel de-al doilea strat major al atmosferei si se intinde intre 10 si 50 km. Temperatura aerului la nivelul acestui strat ramane relative constanta pana la altitudinea de 25 km. Ozonul joaca un rol major in reglarea regimului termic al stratosferei, in conditile continutului foarte scazut in vapori de apa. Temperatura aerului creste in functie de concentratia de ozon. Stratul de ozon, foarte subtire ( cativa milimetrii ), se afla la o altitudine cuprinsa intre 20 si 30 km. aproximativ 90 % din ozonul atmosferic se afla in stratosfera. Ozonul absoarbe radiatiile ultraviolet cu lungimi de unda intre 290 si 320 nm. Radiatiile ultraviolete cu aceasta lungime de unda sunt nocive vietii. Cresterea nivelului de patrundere a radiatiilor ultraviolete la suprafata planetei va produce injurii plantelor si va avea efecte nocive asupra mediului inconjurator. Tot ele sunt cele incriminate de o crestere dramatica a cancerului. Conditiile meteorologice influenteaza distribuirea ozonului. Majoritatea proceselor de formare si de distrugere au loc in atmosfera tropicala inalta, iar distrugerea apare la altitudini mai mari decat formarea. Deasupra stratului de ozon temperatura creste cu altitudinea. Intre stratosfera si mezosfera ( stratul urmator al atmosferei ) se alfa o zona de tranzitie numita stratopauza . Mezosfera. Mezosfera este un strat cuprins intre 50 si 80 km si se caracterizeaza prin scaderea temperaturii. Temperatura mezosferei este mai scazuta decat aceea a troposferei si stratosferei. Odata cu cresterea distantei fata de suprafata Pamantului,

compozitia chimica a aerului devine puternic influentata de altitudine si astfel , atmosfera devine imbogatita cu gaze usoare. Mezosfera este separata de stratul urmator al atmosferei, termosfera, printr-o zona de tranzitie numita mezopauza. Termosfera. Acest strat este cuprins intre 80 si 200 km. la o altitudine de 100 200 km, componentele chimice majore ale atmosferei sunt azotul si oxigenul. La aceasta altitudine extrema gazele moleculare sunt separate. Temperatura aerului creste cu altitudinea. Intre termosfera si exosfera se afla un strat de tranzitie numit termopauza. Exosfera. Limita superioara a stratului se intinde pana la inaltimea de 1000km si este realtiv nelimitata. Practic, exosfera este zona cea mai indepartata de suprafata Pamantului. Acest strat reprezinta o zona de tranzitie intre atmosfera Pamantului si spatial interplanetar.

CLIMATUL Aerul cald si rece este transportat pe distante foarte mari , departe de sursa prin intermediul sistemului de vanturi. Acest sistem de vanturi este numit circulatie atmosferica si da nastere zonelor climatice ale Pamantului. Schimbarile sezoniere si pozitiile oceanelor mari si ale maselor continentale de aer determina diferitele tipuri de climate. La nivelul globului, circulatia generala a aerului este rezultatul diferentei de temperatura dintre ecuator si poli. Diferentele de temperatura produc diferentele de presiune atmosferica care genereaza vanturi, iar aceastea la randul lor transporta caldura ecuatoriala spre nord si sud. Zonele climatice In fiecare emisfera, intre ecuator si pol, pot fi trasate 4 zone climatice : Zona tropicala sau ecuatoriala Este o zona de presiune relative joasa, situata intre ecuator si tropice, caracterizata prin ploi abundente, datorita ridicarii maselor de aer. Zona subtropicala Are presiune atmosferica inalta si se caracterizeaza prin aer uscat, ascendent si cer senin. In emisfera sudica , climatul subtropical este situat deasupra desertul Saharei unde temperaturile la suprafata solului pot adeseori sa depaseasca 40 C in timpul zilei, iar noaptea, prin pierderea masiva de caldura datorita lipsei norilor, se inregistreaza o scadere a temperaturilor pana la inghetare.

In timpul verii, in emisfera Nordica zona subtropicala influenteaza regiunea mediteraneana. Climatul mediteranean este caracterizat prin veri uscate, fierbinti si ierni mai umede. Intre zonele subtropicale si ecuatoriale sunt regiuni mai uscate decat zona ecuatoriala, dar care prezinta mai multe precipitatii decat climatul de desert. Aceste regiuni sunt adeseori caracterizate ca fiind de savanna, de preerie si tinuturi cu ierburi care se dezvolta in timpul sezonului ploios si in mor timpul sezoanelor de seceta prelungita. Zona temperata In zonele de latitudine mijlocie, la aproximativ 50 60 nord si sud exista o centura ciclonica de joasa presiune care porneste de la convergenta vanturilor reci polare din est cu anticilonii calzi subtropicali din vest. In Europa Nordica, ciclonii tind sa se dezvolte in Atlanticul si Pacificul de nord. Ei se caracterizeaza prin vanturi umede, relative blande, care tind sa aduca frecvent precipitatii ( ploaie si zapada ) si apar de-a lungul marginilor vestice ale contonentelor. Precipitatiile tind sa se dezvolte de-a lungul fronturilor calde si reci, unde aerul rece din zona polara estica forteaza aerul cald si umed al zonelor vestice sa se ridice. Acesta la randul sau prin racier determina formarea norilor si in cele din urma, precipitatii sub forma de ploaie si zapada. Climatul situat la latitudini mijlocii este temperat. Zona polara In regiunile polare la latitudini mari, aerul rece coboara producand o presiune atmosferica inalta. Climatul polar este caracterizat prin vanturi uscate, de gheata, care tind sa radieze la distante de poli.

CLASIFICARE CLIMATULUI Tipurile de climat sunt considerate tinandu-se seama de mediile anuale si lunare ale temperaturii si precitatiilor. Sistemul KOPPEN de clasificarea climatului recunoaste 5 tipuri climatice majore :
A. Climat tropical umed : in toate lunile anului temperaturile medii sunt peste

18C. Volumul precipitatiilor anuale este de 1500 de ml. Exista 3 tipuri de climate minore Koppen : a. Climatul tropical umed : este un climat tropical cu precipitatii care apar dea lungul intregului an. Temperaturiile medii zilnice sunt in jur de 32 C iar noaptea temperatura medie este de 22 C.

b. Climatul tropical musonic. Caderiile anuale de ploaie sunt egale sau mai mari decat cele din climatul tropical umed, dar acestea cad in luniile fierbinti ale anului ( din luna a 7 pana in a 9 ) . c. Climatul tropical umed si uscat sau de savanna prezinta un sezon uscat in timpul iernii. In timpul sezonului umed precipitatiile sunt adeseori mai mici de 100 ml
B. Climatul uscat : cea mai evidenta trasatura a climatului uscat este potentialul de

evaporare si transpiratie care depaseste precipitatiile. Tipurile minore ale acestui climat include : a. Climatul arid uscat ( desertul ) b. Climatul semiarid uscat ( stepa ).
C. Climatul ( subtropical ) umed de latitudine mijlocie cu ierni blande. Acest

climat se caracterizeaza prin veri calde umede si ierni blande. Exista 3 tipuri minore : a. Climatul subtropical umed, cu veri fierbinti, umede si cu furtuni frecvente. Iernile sunt blande. b. Climatul maritim se gaseste pe coastele vestice ale continentelor. El este un climat umed cu veri uscate, scurte. Precipitati abundente apar in timpul iernilor blande. c. Climatul mediteranean prezinta primele ploi in timpul sezonului de iarna. Verile extreme de aride pot exista aproximativ 5 luni.
D. Climatul ( continental ) umed de latitudine mijlocie cu ierni reci. Are veri

calde sau reci si ierni reci. Temperatura medie a celei mai calde luni a anului este de 10 C, in timp ce in luna cea mai rece este sub 30 C. iernile sunt reci, cu furtuni de zapada si vanturi puternice. Exista 3 tipuri minore : a. Climat cu ierni uscate b. Climat cu veri uscate c. Climat cu toate sezoanele umede.
E. Climatul polar. In cea mai calda luna a anului, temperatura aerului are valori

mai mici de 10 C. sunt 2 tipuri minore : a. Tundra polara : solul este in permanenta inghetat. Vegetatia este dominate de muschi, licheni, arbusti si tufisuri.

b. Platform polara inghetata : are o suprafata acoperita in permanenta cu zapada si gheata.

CLASIFICAREA CLIMATULUI IN FUNCTIE DE ACTIUNEA ASUPRA STARII DE SANATATE In functie de actiunea asupra starii de sanatate se intalnesc 3 tipuri de climat :

Climatul excitant sau specific care cuprinde : Climatul alpin, cu temperature scazuta, dar care prezinta oscilatii, presiune scazuta, mobilitate a aerului crescuta, radiatie caloric crescuta. Este un climat solicitant, greu suportat de bolnavi si convalescenti. Climatul de stepa, cu temperatura crescuta care prezinta variati mari intre zi si noapte, umiditate scazuta, mobilitatea aerului crescuta, radiatie caloric crescuta. Acest tip de climat solicita intens organismul.

Climatul indiferent sau nespecific care cuprinde : Climatul de ses sau coline, fara contraste puternice si cu o solicitare redusa a organismului.

Climatul intermediar care se refera la : Climatul subalpin. Temperatura scade, presiunea scade, curentii de aer cresc, radiatia solara creste cu inaltimea. Acest climat este folosit pentru recuperare in perioada de convalescent. Climatul marin cu elemente indiferente ( presiunea atmosferica constanta, umiditate destul de crescuta, diferente mici de temperatura ) si elemente excitante ( radiatie solara crescuta, curenti de aer puternici, prezenta aerosolilor salini bogati in iod ). La marea Neagra, predomina elementele excitante ale stepei dobrogene.

INFLUENTA SCHIMBARILOR DE VREME ASUPRA STARII DE SANATATE

Sensibilitatea la schimbarile de vreme ( meteorosensibilitatea ) este mai mare la persoanele cu labilitate fiziologica ( meteorolabilitate ). De asemenea, schimbarea vremii poate fi un factor de agravare a unor bolii ( boli cardiovasculare cornice, ulcer gastric sau duodenal, endocrinopatii, nevroze, epilepsii, afectiuni alergice ), situatie in care vorbim de meteoropatologie. Schimbarile de vreme accentueaza durerile reumatice si pe cele cicatriceale. La trecerea unei persoane dintr-un climat in altul se produc modificari functionale si organice, fenomen denumit aclimatizare. Aclimatizarea depinde de : Tipurile de climat ( se realizeaza mult mai greu la climatele excitante ) De rezistenta organismului De tipul nou de alimentatie Conditile de igiena Conditile sociale Patologia regiuni respective Datorita acestor particularitati a aparut notiunea de patologie geografica. Masuri de profilaxie Pentru a preveni tulburarile care pot sa apara in cursul aclimatizarii, trebuie luate o serie de masuri sanitare : Masuri care se adreseaza factorilor climatici : Amplasarea si sistematizarea localitatiilor astfel incat sa asigure o buna aerisire urbana, atenuarea vanturilor dominante, retinerea impuritatilor prin plasarea spatilor verzi si a suprafetelor de apa. Crearea unui mediu optim, sanogen in locuinte Imbracamintea sa asigure o buna aerisire sis a protejeze capul de razele solare in exces ( zonele calde ) ; sa fie calda, usoara, elastica si sa protejeze impotriva vantului ( in zonele reci ). Masuri pentru cresterea rezistentei organismului : Alimentatie corespunzatoare, adecvata zonei in care se produce aclimatizarea

 Regim de activitate si odihna a persoanelor sanatoase, in functie de conditile meteoroclimatice. Calirea, antrenamentul, sportul, utilizarea factorilor naturali de medii pentru intarirea sanatati ( climatoterapia ) sunt foarte eficiente. Climatoterapia cuprinde : aeroterapia ( baia de aer ), hlioterapia ( baia de soare ), hidroterapia ( dusurile scotiene, motoda contrastanta caldarece ), talasoterapia ( baia de mare ), peloterapia ( baia de namol ), crenoterapia ( cura interna cu ape minerale ) si peisajoterapia ( utilizeaza armonia naturi ) Medicatie si program de viata corespunzator ( dieta, repaus, odihna ) pentru bolnavi cu meteoropatii ( ulcer gastro-duodenal, rheumatism, boli cardio-vasculare, nevroze , alergii ).