Mihai Peptea

Clasa a 11a B
 Mirajul (sau Fata Morgana)
este un fenomen optic
datorat devierii razelor de
lumină la trecerea printr-un
mediu neomogen, în
particular prin straturi de aer
aflate la temperaturi diferite.
 Densitatea aerului cald este
mai mică decât a celui rece.
Razele de lumină parcurg mai
intâi straturile mai reci de
aer, apoi vin în contact, sub
un unghi de incidență relativ
mic, cu păturile de aer mai
calde și sunt astfel dispersate
până la obținerea reflexiei
totale.
 Curcubeul este un fenomen optic și
meteorologic care se manifestă prin
apariția pe cer a unui spectru de forma
unui arc colorat atunci când lumina
soarelui se refractă în picăturile de apă
din atmosferă. De cele mai multe ori
curcubeul se observă după ploaie, când
soarele este apropiat de orizont.
 Centrul curcubeului este în partea
opusă soarelui față de observator.
Trecerea de la o culoare la alta se face
continuu, dar în mod tradițional
curcubeul este descris ca având un
anumit număr de culori; acest număr
diferă de la o cultură la alta, de
exemplu în tradiția românească
secvența culorilor este adesea
prezentată astfel: roșu, portocaliu
(oranj), galben, verde, albastru, indigo
și violet, și memorată sub forma
acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor
este de la roșu în exteriorul arcului la
violet în interior.
 Haloul este un inel luminos,
multicolor, care poate apărea pe
bolta cerească în jurul Soarelui
sau al Lunii în condiții
atmosferice propice. Apare din
cauza reflexiei sau refracției
luminii în cristale de gheață care
sunt prezente la nori de mare
altitudine.
 Multe sunt aproape de soare
sau luna, dar altele sunt în alta
parte și chiar în partea opusă a
cerului. Ele se pot forma, de
asemenea, în jurul luminii
artificiale, în vreme foarte rece,
atunci când cristalele de gheață
numite "praf de diamant" plutesc
în aerul din apropiere.
 Aurora polară este un fenomen optic ce
constă într-o strălucire intensă observată
pe cerul nocturn în regiunile din
proximitatea zonelor polare, ca rezultat al
impactului particulelor de vânt solar în
câmpul magnetic terestru. Când apare în
emisfera nordică, fenomenul e cunoscut
sub numele de aurora boreală, termen
folosit inițial de Galileo Galilei, cu referire
la zeița romană a zorilor, Aurora, și la
titanul care reprezenta vânturile, Boreas.
Apare în mod normal în intervalele
septembrie-octombrie și martie-aprilie. În
emisfera sudică, fenomenul poartă numele
de auroră australă, după James Cook, o
referință directă la faptul că apare în sud.
 Fenomenul nu este exclusiv terestru,
fiind observat și pe alte planete din
sistemul solar, precum Jupiter, Saturn,
Marte și Venus. Totodată, fenomenul este
de origine naturală, deși poate fi reprodus
artificial prin explozii nucleare sau în
laborator.
 Fulgerul este un arc electric
luminos rezultat în urma unui
proces de descărcare electrică
între nori cauzat de o diferenţă
de potenţial electrostatic. Acest
fenomen meteorologic are loc în
natură între nori încărcaţi cu
sarcini electrice diferite. Deşi
fulgerele sunt diferite de
trăsnete în care se creează o
legătură intensivă electric între
nor şi pământ (în esenţă), toate
descărcările electrice sunt la fel.
Un canal ionizat prin care se
descarcă o cantitate mai mare
sau mai mică de electricitate.
 Trăsnetul este o descărcare
electrică disruptivă care se produce
între nor şi pământ şi poate fi
negativ sau pozitiv. Protecţia
împotriva trăsnetului este dată de
paratrăsnet, un dispozitiv inventat
la jumătatea secolului al XVIII-lea
de către Benjamin Franklin.
Majoritatea oamenilor loviţi de
trăsnet sunt surprinşi de furtună
într-un loc expus sau se află în
imediata vecinătate a unui copac
lovit de trăsnet. Avioanele sunt
protejate cu un dispozitiv numit în
engleză ”discharge wicks”. Acestea
sunt elemente metalice ascuţite pe
aripi care minimizează sarcina
statică ce se acumulează pe
suprafaţa metalică a avionului în
zbor.
 Norii noctilucenți, norii argintii sau norii
mezosferici polari sunt nori de mare altitudine
care strălucesc la crepuscul în nuanțe argintii.
Norii noctilucenți se formează la altitudini
între 80 și 85 km și pot fi observați de la
latitudini cuprinse între 50 și 65 grade în
lunile de vară, iunie-iulie pentru emisfera
nordica și decembrie-ianuarie în emisfera
sudica.
 Fenomenul a fost observat pentru prima
dată în 1885, după erupția
vulcanului Krakatau din 1883. Se presupune că
norii noctilucenți ar putea fi formați din
particule fine de gheață și cristale de metan.
Aparițiile din ce în ce mai dese au fost puse pe
seama fenomenului încălzirii globale, gazele
cu efect de seră conducând la creșterea
temperaturii la sol, dar la scăderea
temperaturii în zonele cele mai înalte ale
atmosferei. Un studiu efectuat de către o
echipă a Institutului Leibniz de Fizica
Atmosferei al Universității din
Rostock, Kühlungsborn, Germania, în perioada
2010 - 2013, susține că apariția norilor ar
putea fi influențată de temperatura de la sol și
de curenții de aer polari de mare altitudine.
 Praful de diamant se formează, în general, sub cerul
altfel senin sau aproape senin, așa că uneori este
denumit precipitații cu cer senin . Praful de diamant
este observat cel mai frecvent în Antarctica și Arctica ,
dar poate apărea oriunde cu o temperatură mult sub
zero. În regiunile polare ale Pământului , praful de
diamant poate persista câteva zile fără întrerupere.
 Praful de diamant este similar cu ceata prin aceea ca
este un nor bazat la suprafata; cu toate acestea, diferă
de ceață în două moduri principale. În general, ceața se
referă la un nor compus din apă lichidă (termenul ceață
de gheață se referă de obicei la o ceață care s-a format
sub formă de apă lichidă și apoi a înghețat și pare să
apară frecvent în văile cu poluare a aerului, cum ar
fi Fairbanks , Alaska.
în timp ce praful de diamant se formează direct sub
formă de gheață). De asemenea, ceața este un nor
suficient de dens pentru a reduce vizibil vizibilitatea, în
timp ce praful de diamant este de obicei foarte subțire
și poate să nu aibă niciun efect asupra vizibilității
(există mult mai puține cristale într-un volum de aer
decât există picături în același volum cu ceață) . Cu
toate acestea, praful de diamant poate reduce adesea
vizibilitatea, în unele cazuri la sub 600 m (2.000 ft).
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Nor_noctilucent
 https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-
iulia/cum-se-formeaza-fulgerul-trasnetul-
si-tunetul-1961063.html
 http://lumina.wikidot.com/haloul